Holy Fathers of the First Ecumenical Council of Nice (325 AD) The Orthodox Creed The Nicene (325 AD) and Constantinople (381 AD) Creed:

I believe in one God, the Father Almighty, Maker of heaven and earth, and of all things visible and invisible;

And in one Lord Jesus Christ, the Son of God, the Only-Begotten, begotten of the Father before all worlds , Light of Light, Very God of Very God  , begotten, not made;

of one essence with the Father; by Whom all things were made.

Who for us men and for our salvation came down from heaven and was incarnate of the Holy Spirit and the Virgin Mary, and was made man;

And was crucified also for us under Pontius Pilate, and suffered and was buried;

The third day He arose again, according to the Scriptures;

And ascended into heaven, and sits at the right hand of the Father;

And He shall come again with glory to judge the living and the dead;

Whose Kingdom shall have no end. And I believe in the Holy Spirit, the Lord and Giver of Life, Who proceeds from the Father;

Who with the Father and the Son together is worshiped and glorified, Who spoke by the prophets.

And I believe in One Holy, Catholic, and Apostolic Church.

I acknowledge one Baptism for the remission of sin. I look for the Resurrection of the dead and the life of the world to come. Amen.

La conciliul din 325 AD  de la Nicaea, erau prezenţi mai mulţi episcopi veniţi din Mesopotamia şi din subcontinentul indian, decât din Europa Occidentală. În acelaşi secol IV care marchează începutul civilizaţiei ariene a excelenţei din Romania Orientală, şi folosind mijloacele filosofiei eline în exegeza biblică, teologia cappadocienilor  extrăgea hotărât creştinismul din iudaism, despărţindu -l în mare măsură de miracolele lui Moise (trăitor în vremea dinastiei a 19- a egiptene).  Tablele lui Moise mărturisesc falogocentrismul Vechiului Testament. Teologia cappadocienilor  incorpora  creştinismului  elementele esenţiale de civilizaţie universalistă prezente în renaşterea  saitică, aflată la şapte dinastii depărtare de faraonul Ramses cel Mare.   De atunci,  din secolul IV  al erei creştine, se face distincţia netă între Apostoli, care se inspirau din profeţii evrei ce arătau direcţia „timpului liniar”, şi Părinţii Bisericii care se inspirau din scrierile filosofilor Greciei în teoria lor despre om, creaţie şi spirit.  Este  o distincţie capitală. Părinţii Cappadocieni ai Bisericii anunţau  lumea modernă.Titus Filipas