Acest mesaj este adresat tuturor prietenilor din  acea “tara mai calduroasa” unde 4 iulie are o semnificatie aparte. Nu am sa fac o lista cu toti cei de acolo de la care am avut ceva de invatat ci am sa enumar doar pe cei doi care au legatura cu acest blog: CLAUDIA SERBANUTA si MICHAEL STEPHENS. Transmit salutari tuturor celor care nu sunt mentionati.

-

-

Si inca ceva “traditional”:

-

Imi cer pe aceasta cale scuze tuturor vizitatorilor acestui blog, pentru absenta din mediul online. MULTUMESC.

America-tara tuturor posibilitatilor,cea mai frumoasa republica,o istorie scurta,dar plina de evenimente.Oricat de inapti ar putea parea ei,americanii,merita astazi o sarbatoare frumoasa.

4 iulie – la multi ani,America!

Va urma o perioada in care voi dezbate amplu aceasta grava problema in care ne aflam.Multi dintre europeni traiesc in SUA din multe motive,cum ar fi: Trimiterea lor din Europa a unor mai mari politicieni,refugiul catre o lume mai inapoiata la momentul respectiv,dorinta de cunoastere a noului,de a se impune printre cei mai putin inteligenti.Asta a fost demult,insa de ceva timp exista chiar termenul “The American dream” , ce se refera la posibilitatile de toate felurile ce se regasesc asupra tarii fara istorie…

Pentru inceput,pentru a pune tara noastra intr-o pozitie care sa placa tuturor,am sa reamintesc doua evenimente importante.In 1475 a fost batalia de la Vaslui intre armata romana si cea otomana.Stefan cel Mare,domnitorul Moldovei din acea vreme a castigat acea batalie si a avut un impact major asupra istoriei.

In 1492,adica 17 ani mai tarziu Cristofor Columb descoperea un nou teritoriu,in cautarea Indiei.Cam asa sta treaba,deci.Sunt de jumatate de mileniu americanii printre noi si au pretentii la conducerea lumii.Dar nu este chiar asa.Foarte multi locuitori ai noului teritoriu sunt europeni,prea prosti pentru integrarea in societate in Europa si prea destepti pentru SUA.Deci,Europa populeaza de-a lungul a doua,trei secole actualul teritoriu american.Fiind foarte usor de influentat,americanii au crezut absolut tot si au mers dupa un lider cum merg albinele dupa regina.Exemplele pot fi multe,gandindu-ma ca unii americani s-au aruncat de la geam dupa vizionarea filmului “Matrix” pentru a nu mai fi sub controlul altora,sau chiar,fara niciun fel de jignire,ca Arnold Schwarzenegger este guvernatorul Californiei. Deci naivi,cred tot ceea ce vad la televizor si astfel se poate ajunge la lucruri teribil de proaste.

Despre evenimentele de la 11.9 nici nu stau sa va mai zic ca a fost totul planificat, pentru ca deja aveti banuieli.Daca nu aveti,totusi sa va dau cateva argumente:Resursele de petrol ale Americii erau din ce in ce mai putine si aveau nevoie de un pretext pentru a invada o tara cu petrol.Bineinteles,ca de obicei discursul lor a fost “Sa mergem sa luptam pentru democratie”,de parca ar sti vreodata ce este aceasta si astfel de cativa ani buni ei inca mai cauta “armele de distrugere in masa” ale lui Saddam Hussein.Singura lor sarbatoare este pe 4 iulie,cand au castigat razboiul de independenta impotriva englezilor.Insa,sa ne gandim putin la anumite subtilitati si sa vedem ce obtinem.Francezii si englezii s-au urat din cele mai vechi timpuri.Statuia libertatii,simbolul Americii este un cadou facut de francezi acestora…Razboiul de independenta a fost sustinut atat financiar,cat si cu armament de francezi,altfel aveam o mare Anglie astazi pe glob.

Sunt multe lucruri ce trebuie puse in discutie,dar inchei aici pentru a nu plictisi cititorul.Cu siguranta,voi reveni

Eroii din Epoca de Gheaţă de întorc pe marile ecrane pe 4 iulie, într-o nouă aventură incredibilă!

Veveriţa Scrat continuă fuga după veşnica sa alună, în timp ce s-ar putea să îşi găsească şi marea dragoste. Manny şi Ellie aşteaptă venirea pe lume a mini-mamutului lor, iar Diego, tigrul cu dinţi-sabie, începe să se întrebe dacă nu cumva a devenit prea blând din cauza noilor săi prieteni. Sid dă de probleme când încearcă să îşi facă o familie…furând nişte ouă de dinozaur.

Pentru a-l salva pe Sid, gaşca se aventurează într-o misterioasă lume subterană, unde întâlneşte dinozauri şi o nevăstuică, vânător de… dinozauri. 

Ca în fiecare an, ziua de 4 iulie are o însemnătate deosebită pentru toţi americanii, dar nu numai, ci şi pentru toţi cei care asociază numele acestei ţări cu idealul de democraţie, de ordine, de civilizaţie şi bunăstare. Este o zi care se sărbătoreşte cu mult fast, cu veselie, cu manifestări deosebite în toată lumea. Oriunde se găseşte fie şi numai un suflet de american, se face simţită manifestarea bucuriei naţionale. Iar asta spune de la sine multe. Foarte multe.

Anul acesta americanii au aniversat 232 de ani de la declararea Proclamaţiei de independenţă a noului stat de pe continentul nord-american. Este o istorie destul de recentă, o istorie „tânără”, o istorie destul de departe de întinderea strălucită a marilor civilizaţii antice acre au dăinuit până astăzi.. Cu toate acestea, în aceşti doar două sute şi ceva de ani, această tânără naţiune a obţinut una dintre cele mai uimitoare creşteri şi recunoaşteri pe plan internaţional. O ţară clădită pe truda şi sudoarea milioanelor de imigranţi, veniţi de pretutindeni în „lumea nouă”, pentru ca să-şi clădească un destin mai bun decât pe meleagurile natale, s-a transformat atât de repede într-un etalon al democraţiei şi al economiei înfloritoare. Oricâte motive ar avea unii oameni să critice America, avem atât de multe de învăţat din „lecţia americană”. Oricine păşeşte pentru prima oară pe pământul acestei ţări-continent, este impresionat de la prima vedere de o mulţime de realităţi. Ele nu sunt rezultatul vreunui „miracol”, ci rodul unei munci susţinute şi al unei mentalităţi sănătoase, care a dus la transformarea unor pustietăţi în adevărate citadele ale civilizaţiei umane.

Aceste rânduri nu se doresc a fi un elogiu adus naţiunii americane, la care şi naţia română şi-a adus contribuţia sa. Poporul american se elogiază singur prin ceea ce este. Probabil că unii se vor mira de aceste gânduri, aici, pe această pagină. Un lucru se merită subliniat: în această zi cu adevărat naţională, orice cetăţean sau rezident american, indiferent de locul său de baştină, îşi manifestă cu multă mândrie apartenenţa spirituală la această mare naţiune a lumii. Un patriotism departe de manifestări deşănţate, un patriotism simplu, sincer, care aduce aminte şi de entuziasmul primilor colonişti veniţi pe continentul nord-american. Oameni care au părăsit ţările lor pentru ca „să facă” ceva. Şi au făcut! Rodul muncii începute de ei se vede azi din plin. Poate tocmai asta este esenţa a ceea ce mulţi au numit „lecţia americană”: a-ţi iubi ţara nu înseamnă doar a înşira cuvinte sforăitoare la anumite evenimente şi atât. A-ţi iubi ţara înseamnă a preţui tot ceea ce o reprezintă pe ea şi, mai ales, a face ceva pentru ea, a-ţi aduce aportul la ridicarea ei, nu la distrugere. A pune încă o cărămidă, alături de celelelate puse mai înainte, la acest edificiu naţional căruia îi aparţinem, asemeni unei familii. Să ne cunoaştem istoria, trecutul cu fapte eroice, dar şi cu greşeli care nu trebuie repetate, oamenii de seamă, valorile, tradiţiile, credinţa, cultura. Ele ne fac să fim ceea ce suntem. Ele ne definesc, ne fac să fim noi înşine. Şi este esenţial să ştim cine suntem!

La mulţi ani America! La mulţi ani România!

Empatizam si noi cu prietenii nostrii de peste ocean, cu ocazia zilei de 4 Iulie. Sau nu.
In fine, fiecare dupa preferinte.

DAR , daca tot o fi Blogul meu, parerea mea e ca americanii ar trebui sa petreaca mai putin cu Budsuri si Macuri, avand in vedere ca situatia lor economica face o spectaculoasa saritura cu bungeeul ( ex. luna trecuta doar , Sua pierde 62000 de locuri de munca). O fi “fun”, dar e trist cand , datorita unor decizii prost gandite ( gen acordarea de credite unor homelessi pe care ii doare in sticla goala de rom de plata datoriilor, de problema razboilui din Irak nu vreau sa aduc vorba) se duce incet-incet de rapa nu doar o tara, ci tot mapamondul – “Unul pentru Toti, Toti pentru Unul”-what the fuck?

Concluzia o trageti voi.
Fiind totusi cu bun simt, inchei cu un God bless America!!!

Happy Independence Day!
Happy 4th July!
Happy United States of America or better said Hapier life would be without uNITED sTATES OF aMERICA!
@ US:


@ ME:

And now, lets celebrate! Listen to a nice song, DEDICATED! )

De multa vreme ma gandesc la ideea asta: 5 minute afara sunt mai importante ca 24 de ore acasa. Am observat ca exista mari diferente, mai ales in ceea ce ma priveste pe mine. In momentul in care ies afara se schimba totul, absolut tot. Pasesc pe adidasi sau papuci cu toata greutatea corpului, depun un efort prin simplul fapt ca merg, inaintez. Acasa dorm, mananc, ma spal… dar majoritatea timpului il petrec in fata pc`ului. Ce fac? Ma joc Tunuri:), citesc ziarele online, ascult muzica. Uneori opresc winamp`ul si ascult stirile la tv, aceeasi nebunie de pe site, uneori redate cuvant cu cuvant… asta din cauza ca exista multe citate in jurnale.

Chiar si pe caldura care se abate merita pe deplin sa stam la aer, sa ne plimbam. Cu monitorul in fata nimic nu se schimba, nimeni nu se plimba, nimeni nu claxoneaza, nimeni nu rade, nimeni nu plange… totul stagneaza. Intr`un parc pe o bancuta sau in fata blocului pe bordura o tigareta parca “intra” mai bine.

Fericirea nu o gasesc in casa, nici nu o caut… Totul e mai frumos cand o adiere de vant, loveste frunzele celui mai apropiat copac… cand trece un autobuz Ratt pe strada si e Alb-Violet… cand esti in miscare si cresti odata cu natura.

In cateva minute suna alarma la telefon:) examen, ultimul. Am terminat si anul 2, timpul trece, repede… se grabeste. E vineri, 4 iulie, o zi insorita si frumoasa, nimic deosebit. Poate este a 232-a aniversare a independentei Statelor Unite, dar pentru mine e nesemnificativ. Un popor care exista de doar 3, 4 secole nu ma face sa`mi schimb vreo parere. Libertatea Americii? Cine a fost primul care a atacat si a distrus cultura Incasa? Oamenii aia nu aveau nici o vina ca au venit astia cu armatele si le`au facut rezervatii… parca ar fi fost animale carora li se fac tarcuri:( nasol.

Privind lucrurile altfel, America a dat lumii intregi multe, exagerat de multe. Acolo se intampla totul, acolo se iau decizii. Voi reveni cu pareri despre Statele Unite…