Ce nu pot înţelege talibanii lui Crin Antonescu?

Exact ceea ce nu este în stare să înţeleagă Crin Antonescu însuşi. De altfel, după ce l-am văzut în emisiunea “Ora de foc” (“Realitatea TV”) de ieri, 25 noiembrie, am ajuns la convingerea că individul nu mai este în minţile lui. Spun asta făcând total abstracţie de injuriile iresponsabile aduse lui Băsescu. Am văzut un Antonescu cu o privire de dement, amnezic, povestind că nu ştie nimic ce se întâmplă în jurul lui, declarând că nu va controla nicicum intenţiile PSD-ului, afirmând “cu tărie” că el însuşi va decide miniştrii liberali ai guvernului Iohannis. Acelui Iohannis căruia, până mai ieri, i se dădea mână liberă şi despre care azi aflăm că, de fapt, mâna liberă de care va dispune nu-i va folosi decât în baie.

Crin Antonescu a fost electrocutat cerebral de înfrângerea suferită pe 22 noiembrie. Nu-i pot uita faciesul transfigurat, mutilat de acea grimasă hâdă, de acel rîs mecanic din momentul anunţării rezultatelor de la exit poll. Ne amintim tirada sa schizoidă împotriva mogulilor. Ceea ce vedem acum, ceea ce face acum Crin Antonescu nu sunt gesturi politice, ci simptome, sau poate chiar sechele. Boala lui Crin Antonescu este mai putin importantă, fiind probabil incurabilă.

Extraordinară premoniţia imagistică a lui Mugurel Jitaru, autorul acestei asimilări a lui Antonescu cu Chucky, păpuşa ucigaşă.

Sursa: http://jitarumugurel.wordpress.com/

Dar dincolo de ura viscerală pe care o are împotriva preşedintelui şi de marotele lui, Antonescu nu realizează o suită de fapte istorice, anume rezultatele în absolut toate confruntările electorale din 2004 până pe 22 noiembrie. În ciuda – sau poate graţie – atacurilor împotriva lui Băsescu, PD-L a câştigat toate alegerile, deşi a avut împotriva sa majoritatea parlamentară, majoritatea mass media, criza economică, propaganda şi manipulările, şantajele, etc. Aşadar, în mod constant, poporul român a gândit, majoritar, cu capul propriu. Ceea ce Antonescu, acum, ar vrea să interzică propriului său electorat. Ca urmare a aceleiaşi politici obtuze, astăzi PNL a ajuns la o reprezentare parlamentară de doar 17%, şi aceea moralmente frauduloasă dacă îi avem în vedere pe “blatiştii” uninominalului original*. După ce, în 2004 PNL avut dublul susţinerii populare în comparaţie cu PD, astăzi a ajuns la jumătate.

Numai blocajul mental îl poate împiedica pe Crin Antonescu, sau pe oricine altcineva, să constate că DREAPTA românească a crescut de la 32% în 2004 la 55% în 2008! Şi această creştere i se datorează EXCLUSIV lui Traian Băsescu şi PD-L-ului care a crescut, nicidecum PNL-ului care a scăzut. Aritmetica electorală confirmă acest fapt!

Strategia politică de a scădea importanţa Partidului Naţional Liberal până la stadiul actual de “partid balama” a fost trasată nu la nivel înalt în cadrul partidului, ci la nivel foarte înalt în afara partidului. Desigur, în această perioadă, votanţii liberali au fost aceia asupra cărora s-a practicat constant spălarea pe creier şi încercarea de persuadare că votul trebuie boicotat, ignorat, batjocorit. Unii au crezut în această atitudine automutilantă. Astfel, liberalii simpli dar oneşti şi-au văzut speranţele mereu înşelate. Partidul lor a ajuns o marionetă, un măscărici, un breloc, o “pilă”, o armă, un şperaclu în mâna unora sau altora.

Imaculatul Crin este cel care astăzi conduce şi co-patronează, la intrarea în bordelul politicii româneşti, ca o codoaşă bătrână, promiscuitatea politică lăbărţată între patologic şi penal.

Am găsit fanatici pretins liberali cărora le e greu azi să înghită această alianţă PSD-PC-PNL, după ce în urmă cu 11 luni vituperau, aşa cum ştim, împotriva înţelegerii PD-L cu PSD. În cecitatea lor, aceşti trompeţi de partid încearcă să disimuleze mizeria alianţei în care au fost târâţi, spunând că acum nu se întâmplă nimic altceva decât ceea ce s-a întâmplat deja. Nici nu mai are importanţă că scuza aceasta este absolut absurdă şi invalida, chiar dacă ea s-ar baza pe o realitate. Veriga slabă a acestui raţionament defensiv este, însă, tocmai irealitatea. Între cele două alianţe, PD-L – PSD-PC pe de o parte şi PSD-PC – PNL pe de altă parte, există o imensă diferenţă: PD-L a intrat la guvernare ţinând lesa, iar PSD-PC purtând zgarda, în timp ce acum se întâmplă exact invers. Iohannis nu este decât butler-ul care plimbă câinele şi care poate fi oricând concediat, iar câinele, devenit inutil, eutanasiat.

Mă întreb câte dintre cele personalităţile înscrise pe lista celor 103 intelectuali** care l-au susţinut în mod public pe Antonescu în primul tur îl vor mai însoţi moral şi în aventura turului doi? Câte dintre aceste somităţi vor cauţiona stânga mafiotă riscând anatema morală şi stigmatul cu care a rămas în istoria României un savant ca Parhon?

Mă întreb câţi liberali lucizi mai există în România?

____________________________________

* Lista parlamentarilor PNL “blatişti”:

1. Crin Antonescu – senator de Bucureşti, a iesit pe locul 2 in Colegiul 2 Bucuresti
2. Diana Tuşa – deputat PNL de Brăila, s-a clasat pe locul 3 in Colegiul sau
3. Ioan Ghişe – senator, locul 3 in Colegiul 3 Braşov
4. Alina Gorghiu –  a intrat în Camera Deputaţilor de pe locul 3
5. Mihăiţă Calimente – deputat de Arad, locul trei in Colegiul 4.
6. Ludovic Orban – deputat, locul 2 in Colegiul 2 Bucuresti
7. Bogdan Olteanu - fost deputat, locul 3 in colegiul 1 Bucuresti
8. Puiu Hasoti – senator, locul 2 in colegiul din Constanta
9. Cristian David – deputat, locul 2 in colegiul din Vaslui

** Lista celor 104 intelectuali care au susţinut candidatura lui Crin Antonescu în primul tur:

1. conf. dr. Emilian Alexandrescu, de la Universitatea din Bucuresti;
2. conf. dr. Doru Anastasiu, decanul Facultatii de Medicina Generala, Universitatea “Victor Babes“, Timisoara,
3. prof. dr. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele Societatii Geologice a Romaniei (2000-2006)
4. Prof. dr. Anton Anton, prorector al Universitatii Tehnice de Constructii, presedintele Autoritatii Nationale de Cercetare stiintifica (2005 – 2008),
5. prof. dr. Alexandru Avram, de la Universitatea Le Mans, Franta, Constantin Avramescu, de la Fundatia pentru Societate Civila,
6. prof. dr. Alexandru Barnea, decanul Facultatii de Istorie (1996-2004), Universitatea din Bucuresti,
7. prof. dr. Rodica Baranescu, vicepresedinte al Asociatiei Inginerilor in Constructii de Masini, SUA,
8. Ducu Bertzi, cantautor,
9. Radu Boroianu, regizor, ambasador in Elvetia (1997-2001),
10. dr. Tudor Berza, de la Institutul de Geologie al Romaniei, director executiv al Fundatiei Romane pentru Democratie (1997-2000),
11. prof. dr. Lucian Boia, de la Universitatea din Bucuresti, prof. dr. Monica Bottez, de la Universitatea din Bucuresti, prof. dr. Paul Botez, de la Universitatea de Medicina si Farmacie “G.T. Popa”, Iasi,
12. prof. dr. Ion Bruckner, decanul Facultatii de Medicina, U.M.F. “Carol Davila” (1990-1992),
13. dr. George Calalb, presedintele Conventiei Medicilor Democrati din Romania (1994-2006),
14. Anca Calangiu, traducator, membru Uniunea Scriitorilor, Gabriela Carp, critic de arta, membru fondator Fundatia Academia Civica si reprezentant al “Aliantei Civice” la Munchen, membru fondator si fost vicepresedinte “Alianta Civica”, München,
15. Mircea Carp, jurnalist, director Vocea Americii si Europa Libera,
16. conf. dr. Matei Cazacu, cercetator la Centre National de la Recherche Scientifique Paris, membru al miscarii Goma si al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului din 1977,
17. dr. Marcel Cazacu, director stiintific al Institutului de Cercetari Viticole al Academiei Romane Valea Calugareasca (1997-2007),
18. prof. dr. stefan Caltia, pictor, profesor la Universitatea Nationala de Arte Bucuresti,
19. Daniela Crasnaru, scriitoare, director de programe Academia di Romania din Roma (2001 – mai 2009),
20. dr. c.p. I Constantin Craciun, sef Departament Institutul National Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului,
21. Radu Calin Cristea, scriitor, jurnalist Europa libera (1990-2003),
22. prof. dr. ing. Mihail Chircor, de la Universitatea “Ovidius” Constanta,
23. Alexandru Cistelecan, critic literar, Eleonora Cofas, director la Muzeul Cotroceni (1997 – 2000),
24. Aferaritei Constantin, copresedinte Consiliul Moral al Revolutiei,
25. prof. dr. Petre Constantin (dr. Barbi), Academia de stiinte Economice, autor al Imnului Golanilor in Piata Universitatii, ambasador (1997-2000),
26. prof. dr. Mugura Constantinescu, de la Facultatea de Litere si stiinte ale Comunicarii, Universitatea “stefan cel Mare” Suceava,
27. prof. dr. Sorin Dimitriu, presedintele Consiliului de Administratie al Institutului National de Cercetari Aerospatiale,
28. Mircea Diaconu, directorul Teatrului Nottara Bucuresti,
29. Gabriel Dimisianu, scriitor, director adjunct “Romania literara”,
30. Georgeta Dimisianu, editor, redactor-sef al revistei “Istorie a civilizatiei”,
31. dr. Neagu Djuvara, istoric si diplomat,
32. prof. dr. Octavian Duliu, presedintele Solidaritatii Universitare, Facultatea de Fizica, Universitatea din Bucuresti,
33. Adrian Dumitrescu, presedinte Fundatia Romana pentru Cooperare Europeana,
34. Caius Dobrescu, scriitor,
35. Catrinel Dumitrescu, actrita Teatrul Nottara Bucuresti,
36. Smaranda Enache, copresedinte Liga Pro Europa, ambasador in Finlanda si Estonia (1998-2001), membru fondator Alianta Civica,
37. dr. Georgeta Filitti, cercetator stiintific,
38. prof. dr. Lucian Gavrila, presedintele Asociatiei Geneticienilor din Romania,
39. Ion Gatlan, presedintele Forumului Antitotalitar Crestin al Luptei Anticomuniste, parintele primului tanar ucis in Revolutie,
40. Mihai Gheorghiu, vicepresedintele Ligii Studentilor, Universitatea din Bucuresti (1990), organizator al manifestatiei din Piata Universitatii,
41. Prof. dr. Mihaela Grancea, sef de catedra, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, Gen. divizie veteran Constantin Emil Gradinescu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazu,
42. Manuela Golescu, presedinta Fundatiei Golescu,
43. prof. dr. Dan Grigore, pianist, Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti,
44. Emil Hossu, actor Teatrul Nottara Bucuresti,
45. Valentin Hurduc, creatorul ziarului anticeausist “Luneta”, incendiatorul statuii lui Lenin,
46. prof. dr. Sorin Ilfoveanu, pictor, rectorul Universitatii Nationale de Arte Bucuresti (2000-2005),
47. prof. dr. Alexandru Ionescu, presedinte Ecomondia, membru al Academiilor de stiinte din Illinois si New York,
48. prof. dr. Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (UCMR – ADA),
49. Filip-Lucian Iorga, vicepresedinte al Fundatiei Culturale Erbiceanu,
50. conf. dr. Marinel Kovacs, Universitatea de Nord Baia-Mare,
51. Cornel Leu, scriitor, presedinte Miscarea pentru Progresul Statului Romanesc,
52. dr. Aurora Liiceanu, psiholog,
53. conf. dr. Ecaterina Lung, prodecan al Facultatii de Istorie, Universitatea din Bucuresti,
54. Diana Lupescu, actrita Teatrul Nottara Bucuresti,
55. Stefan Niculescu Maier, disident anticomunist (SUA),
56. prof. dr. Andrei Marga, rectorul Universitatii “Babes Bolyai”, Cluj,
57. prof. dr. Tudor Marian, Universitatea Bucuresti, presedintele Solidaritatii Universitare (1992-1998),
58. prof. dr. Dumitru Marin, etnolog, Vaslui,
59. Tudor Marascu, regizor,
60. conf. dr. Rodica Mihulecea, prodecan Facultatea de Litere si Arte, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu,
61. prof. dr. Dumitru Mnerie, rectorul Universitatii “Ioan Slavici”, Timisoara,
62. prof. dr. Ioana Moisil, Facultatea “Herman Oberth”, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu,
63. prof. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universitatii de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului,
64. Alexandru Musina, scriitor,
65. prof. dr. Victor Neumann, Universitatea de Vest Timisoara,
66. dr. Marius Oprea, istoric, dr. Theodor Orasanu, membru fondator (1988) al Asociatiei Villages Roumaines-Suisse,
67. prof. dr. Calin Oros, prorector Universitatea Valahia, Targoviste,
68. acad. Ion Paun Otiman, secretar general al Academiei Romane,
69. prof. dr. Zoe Petre, Universitatea din Bucuresti,
70. Dan Petrescu, director British Petroleum,
71. prof. dr. ing. Virgil Petrescu, Universitatea Tehnica Bucuresti,
72. Dan Pita, regizor,
73. Anamaria Pop, traducator,
74. conf. dr. ing. Virgil Popescu, Universitatea din Craiova,
75. Antonie Popescu, avocat, Clubul Seniorilor Ligii Studentilor,
76. prof. dr. Alexandru Popovici, presedintele Fundatiei pentru Societatea Civila,
77. Radu Portocala, publicist anticomunist, Franta; membru fondator al Ligii pentru Drepturile Omului (Paris, 1984),
78. conf. dr. Florian Purghel, UMF, sef sectie Chirurgie Ortopedica-Traumatologie Spitalul Clinic de Urgenta “Dr. Bagdasar-Arseni”,
79. Dr. Lidia Purghel, cercetator stiintific la IFIN-HH, laureata a Premiului pentru Fizica “Horia Hulubei”,
80. prof. dr. ing. Dumitru Radauceanu, Facultatea de Mecanica, Universitatea Tehnica Iasi,
81. dr. Sorin Radulescu, vicepresedintele Agentiei Nationale Resurse Minerale,
82. prof. dr. Nicolae Robu, rectorul Universitatii Politehnice Timisoara, vicepresedinte al Consiliului National al Rectorilor,
83. Dorina Rusu, presedinta Fundatiei “Horia Rusu”,
84. prof. dr. Cornel Sigmirean, cancelarul Universitatii “Petru Maior” din Targu-Mures,
85. prof. dr. Marius Smigelschi, Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”,
86. Septimiu Stoica, avocat, presedintele Bursei de Valori Bucuresti 2006-2007,
87. Iolanda Stranescu-Costide, arhitect, presedinte al Asociatiei Culturale a Romanilor din Anglia (ACRA), fondator Ion Ratiu,
88. prof. dr. Radu Surdulescu, Universitatea din Bucuresti,
89. Alex. Stefanescu, scriitor, redactor-sef revista “Romania Literara”,
90. prof. dr. Nicolae serban Tanasoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romane,
91. prof. dr. Antoaneta Tanasescu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti,
92. conf. dr. Marian Tiplic, seful catedrei Antica si Medie, Facultatea de Istorie, Sibiu,
93. Liviu Tofan, director la Institutul Roman de Istorie Recenta, fost director adjunct Radio Europa Libera,
94. prof. dr. Catalin Turliuc, Academia Romana, filiala Iasi,
95. prof. univ. Maria Nicoleta Turliuc, Universitatea “Al.I. Cuza”, Iasi,
96. prof. dr. Mihai Aristotel Ungureanu, prorector Universitatea Romano-Americana, secretar general al Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in invatamantul Superior (ARACIS),
97. Doina Uricariu, scriitoare, director al grupului editorial Universalia,
98. prof. dr. Dragos Vaida, Facultatea de Matematica, Universitatea din Bucuresti,
99. conf. dr. Varujan Vosganian, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor,
100. prof. dr. Constantin Vlaicu, Facultatea de Electrotehnica, Universitatea Politehnica Bucuresti,
101. prof. dr. Laurentiu Vlad, Facultatea de stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti,
102. dr. Renate Weber, presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa Romania (1998–2007),
103. Dinu Zamfirescu, presedintele Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

Orice manual de istorie va trebui sa consemneze data de 24 noiembrie 2009 ca fiind momentul in care liberalismul a murit in Romania. Insiruirea a zece intentii de guvernare puse in rama unui asa numitul “acord” semnat intre PNL si PSD, mai exact intre Crin Antonescu si Mircea Geoana a pus cruce partidului istoric.

Crin Antonescu a aruncat azi la cos intreaga traditie liberala si a sters cu buretele un secol si jumatate de istorie. Lista liberalilor omorati a doua oara de Crin, cu largul concurs al lui Dan Costache Patriciu: Ion C. Bratianu, Dumitru Bratianu, Dumitru Sturdza, Ion I.C. Bratianu, Vintila Bratianu, Ion G. Duca, Constantin I.C. Bratianu.

Deoarece a fost semnat Acordul între Guvernul Republicii Moldova (al doilea stat românesc) şi Guvernul României privind micul trafic de frontieră, aproximativ 1/3 din populaţia Basarabiei obţine posibilitatea de a călători în baza permisului de mic trafic de frontieră , pentru a obţine acest permis conditia principală este să fiţi rezident în zona de frontieră adică să locuiţi în mod legal în una din localitaţile de mai jos :

Raionul Briceni

Bălăsineşti, Bălcăuţi, Bocicăuţi, Beleavinţi, Berlinţi, Caracuşenii Noi, Bezeda, Bogdăneşti, Grimeşti, Briceni, Bulboaca, Caracuşenii Vechi, Colicăuţi, Trestieni, Corjeuţi, Coteala, Cotiujeni, Criva, Drepcăuţi, Grimăncăuţi, Chirilovca, Halahora de Jos, Halahora de Sus, Hlina, Larga, Pavlovca, Lipcani, Mărcăuţi, Mărcăuţii Noi, Medveja, Slobozia-Medveja, Grozniţa, Mihăileni, Pererâta, Şirăuţi, Slobozia-Şirăuţi, Tabani, Teţcani, Trebisăuţi.

Raionul Cahul

Alexanderfeld, Alexandru Ioan Cuza, Andruşul de Jos, Andruşul de Sus, Badicul Moldovenesc, Baurci-Moldoveni, Borceag, Brânza, Bucuria, Burlăceni, Greceni, Burlacu, Spicoasa, Cahul, Cotihana, Chioselia Mare, Frumuşica, Câşliţa-Prut, Colibaşi, Crihana Veche, Chircani, Cucoara, Doina, Iasnaia Poleana, Rumeanţev, Găvănoasa, Nicolaevca, Vladimirovca, Giurgiuleşti, Huluboaia, Iujnoie, Larga Nouă, Larga Veche, Hutulu, Lebedenco, Ursoaia, Lopăţica, Luceşti, Manta, Paşcani, Moscovei, Trifeştii Noi, Pelinei, Sătuc, Roşu, Slobozia Mare, Taraclia de Salcie, Tartaul de Salcie, Tudoreşti, Tătăreşti, Vadul lui Isac, Văleni, Paicu, Treteşti, Zârneşti.

Raionul Călăraşi

Bahmut, Bahmut Cale ferată, Buda, Ursari, Căbăieşti, Călăraşi, Oricova, Hârjauca, Leordoaia, Mândra, Palanca, Horodişte, Peticeni, Pârjolteni, Sadova, Podul Lung, Şipoteni, Temeleuţi, Novaci, Seliştea Nouă, Tuzara, Vălcineţ.

Raionul Cantemir

Antoneşti, Leca, Acui, Baimaclia, Suhat, Cania, Iepureni, Cantemir, Capaclia, Chioselia, Ţărăncuţa, Câietu, Dimitrova, Ciobalaccia, Flocoasa, Victorovca, Cârpeşti, Câşla, Sofranovca, Cociulia, Coştangalia, Bobocica, Ienichioi, Floricica, Ţolica, Constantineşti, Goteşti, Haragâş, Lărguţa, Crăciun, Lingura, Popovca, Hănăşeni, Pleşeni, Tătărăşeni, Alexandrovca, Hârtop, Plopi, Porumbeşti, Sadâc, Taraclia, Şamalia, Stoianovca, Tartaul, Ghioltosu, Ţiganca, Ţiganca Nouă, Toceni, Vâlcele, Vişniovca.

Raionul Cimişlia

Albina, Fetiţa, Mereni, Cenac, Hârtop, Ialpug, Prisaca, Ialpujeni, Marienfeld, Artimonovca, Javgur, Maximeni, Topala.

Raionul Donduşeni

Baraboi, Caraiman, Codrenii Noi, Frasin.

Raionul Edineţ

Alexeevca, Bădragii Noi, Bădragii Vechi, Bleşteni, Volodeni, Brătuşeni, Brătuşenii Noi, Brânzeni, Burlăneşti, Buzdugeni, Cepeleuţi, Rângaci, Vancicăuţi, Chetroşica Nouă, Constantinovca, Iachimeni, Corpaci, Cuconeştii Noi, Cuconeştii Vechi, Chetroşica Veche, Chiurt, Cupcini, Alexăndreni, Edineţ, Gordineştii Noi, Feteşti, Gaşpar, Goleni, Gordineşti, Hâncăuţi, Poiana, Hlinaia, Lopatnic, Fântâna Albă, Parcova, Hlinaia Mică, Rotunda, Ruseni, Slobodca, Şofrâncani, Stolniceni, Terebna, Târnova, Trinca, Viişoara, Oneşti, Zăbriceni.

Raionul Făleşti

Albineţul Nou, Albineţul Vechi, Rediul de Jos, Rediul de Sus, Bocani, Călineşti, Călugăr, Frumuşica, Socii Noi, Socii Vechi, Catranâc, Chetriş, Chetrişul Nou, Ciolacu Nou, Ciolacu Vechi, Făgădău, Pocrovca, Şoltoaia, Catranâc loc.st.c.f., Ciuluc, Egorovca, Făleşti, Făleştii Noi, Pietrosul Nou, Glinjeni, Hiliuţi, Răuţelul Nou, Hânceşti, Horeşti, Lucăceni, Unteni, Ilenuţa, Burghelea, Doltu, Işcălău, Izvoare, Logofteni, Moldoveanca, Mârăndeni, Musteaţă, Năvârneţ, Obreja Nouă, Măgura, Măgura Nouă, Pietrosu, Pânzăreni, Pânzărenii Noi, Pârliţa, Pervomaisc, Pompa, Suvorovca, Cuzmenii Vechi, Drujineni, Pruteni, Valea Rusului, Răuţel, Bocşa, Risipeni, Hâtreşti, Sărata Nouă, Sărata Veche, Hârtop, Măgureanca, Scumpia, Hrubna Nouă, Taxobeni, Vrăneşti.

Raionul Glodeni

Balatina, Clococenii Vechi, Lipovăţ, Tomeştii Noi, Tomeştii Vechi, Cajba, Brânzeni, Buteşti, Camenca, Moleşti, Ciuciulea, Cobani, Bisericani, Cot, Cuhneşti, Movileni, Serghieni, Camencuţa, Danu, Nicolaevca, Duşmani, Fundurii Noi, Fundurii Vechi, Glodeni, Stârcea, Hâjdieni, Iabloana, Soroca, Limbenii Noi, Limbenii Vechi, Petrunea, Sturzovca, Ustia, Moara Domnească, Viişoara.

Raionul Hânceşti

Bălceana, Bobeica, Dahnovici, Drăguşeni, Boghiceni, Bozieni, Dubovca, Bujor, Călmăţui, Caracui, Cărpineni, Horjeşti, Căţeleni, Cioara, Ciuciuleni, Cotul Morii, Sărăteni, Crasnoarmeiscoe, Tălăieşti, Dancu, Drăguşenii Noi, Horodca, Hânceşti, Costeşti, Frasin, Ivanovca, Anini, Lăpuşna, Rusca, Feteasca, Leuşeni, Mereşeni, Sărata-Mereşeni, Mingir, Semionovca, Chetroşeni, Mireşti, Negrea, Nemţeni, Obileni, Oneşti, Strâmbeni, Paşcani, Pereni, Pervomaiscoe, Marchet, Pogăneşti, Brătianovca, Cărpineanca, Coroliovca, Sărata-Galbenă, Valea Florii, Corneşti, Secăreni, Secărenii Noi, Şipoteni, Sofia, Stolniceni, Voinescu, Horodca.

Raionul Leova

Băiuş, Cociulia Nouă, Hârtop, Beştemac, Piteşti, Borogani, Cazangic, Frumuşica, Selişte, Ceadâr, Cazlar, Cneazevca, Colibabovca, Covurlui, Cupcui, Filipeni, Hănăsenii Noi, Nicolaevca, Iargara, Meşeni, Leova, Orac, Romanovca, Sărata Nouă, Sărata-Răzeşi, Sărăteni, Victoria, Câmpul Drept, Sărăţica Nouă, Sârma, Cuporani, Tigheci, Tochile-Răducani, Tomai, Sărăţica Veche, Tomaiul Nou, Troian, Troiţa, Vozneseni.

Raionul Nisporeni

Bălăneşti, Găureni, Bălăureşti, Bărboieni, Băcşeni, Boldureşti, Chilişoaia, Boltun, Brătuleni, Cârneşti, Bursuc, Călimăneşti, Cioreşti, Vulcăneşti, Ciuteşti, Valea Nârnovei, Cristeşti, Grozeşti, Iurceni, Mârzoaia, Heleşteni, Marinici, Mileşti, Nisporeni, Păruceni, Selişte, Drojdieni, Odaia, Şişcani, Soltăneşti, Isăicani, Luminiţa, Odobeşti, Selişteni, Valea-Trestieni, Şendreni, Vărzăreşti, Vânători, Zberoaia.

Raionul Ocniţa

Bârlădeni, Paladea, Rujniţa, Corestăuţi, Stalineşti, Grinăuţi-Moldova, Grinăuţi-Raia, Rediul Mare st.c.f.

Raionul Râşcani

Alexăndreşti, Cucuieţii Noi, Cucuieţii Vechi, Ivăneşti, Aluniş, Boroşenii Noi, Avrămeşti, Branişte, Reteni, Reteni-Vasileuţi, Costeşti, Dămăşcani, Duruitoarea Nouă, Gălăşeni, Mălăieşti, Hiliuţi, Horodişte, Lupăria, Malinovscoe, Mihăileni, Nihoreni, Petruşeni, Pârjota, Pociumbăuţi, Druţă, Pociumbeni, Răcăria, Uşurei, Recea, Slobozia-Recea, Sverdiac, Balanul Nou, Ramazan, Râşcani, Şaptebani, Sturzeni, Văratic, Armanca, Ciubara, Mihăilenii Noi, Moşeni, Ştiubeieni, Vasileuţi, Zăicani.

Raionul Sângerei

Bursuceni, Slobozia-Măgura, Bobletici, Coşcodeni, Flămânzeni, Tăura Nouă, Tăura Veche.

Raionul Străşeni

Căpriana, Doina, Lozova, Stejăreni, Huzun, Micleuşeni, Vorniceni.

Raionul Taraclia

Albota de Jos, Hagichioi, Hârtop, Albota de Sus, Roşiţa, Sofievca, Bălăbanu, Budăi, Dermengi, Musaitu, Orehovca, Salcia, Chirilovca, Ciumai, Mirnoe, Vinogradovca.

Raionul Ungheni

Agronomovca, Negurenii Noi, Zăzulenii Noi, Alexeevca, Lidovca, Săghieni, Boghenii Noi, Boghenii Vechi, Izvoreni, Mirceşti, Poiana, Buciumeni, Buciumeni st.c.f., Floreşti, Bumbăta, Buşila, Cetireni, Chirileni, Bulhac, Cioropcani, Stolniceni, Condrăteşti, Curtoaia, Corneşti oraş, Corneşti sat, Romanovca, Costuleni, Floriţoaia Nouă, Floriţoaia Veche, Grozasca, Drujba, Hârceşti, Leordoaia, Mânzăteşti, Veveriţa, Frăsineşti, Măcăreşti, Măgurele, Manoileşti, Novaia Nicolaevca, Rezina, Vulpeşti, Morenii Noi, Şicovăţ, Coşeni, Negurenii Vechi, Tâghira, Zăzulenii Vechi, Medeleni, Petreşti, Petreşti st.c.f., Hristoforovca, Pârliţa, Rădenii Vechi, Blindeşti, Floreni, Gherman, Sculeni, Pojarna, Sineşti, Teşcureni, Grăseni, Todireşti, Ungheni, Unţeşti, Buzduganii de Jos, Buzduganii de Sus, Morenii Vechi, Valea Mare, Elizavetovca, Semeni, Zagarancea.

UTA Găgăuzia

Bugeac, Carbalia, Chioselia Rusă, Chirsova, Cişmichioi, Etulia st.c.f., Comrat, Congaz, Congazcicul de Jos, Congazcicul de Sus, Duduleşti, Cotovscoe, Dezghingea, Etulia, Etulia Nouă, Vulcăneşti, Vulcăneşti st.c.f.

Rezidenţii zonei de frontieră din RM care intră în posesia permisului de mic trafic de frontieră vor putea călători în baza lui în urmatoarele judeţe din Romania :

Botoşani

Brăila

Galaţi

Iaşi

Tulcea

Vaslui

Aici puteti vedea acordul integral .

Evenimentele din ultimele zile privind relatiile politice dintre Bucuresti si Chisinau, m-au dus cu gandul la “podul de flori“ din 1990. Dupa 8 ani de carmuire comunista, in primavara acestui an legaturile bilaterale cu Romania au fost aproape paralizate prin denigrarile, acuzatiile si provocarile lui Voronin si contrele lui Basescu. Acum, noua guvernare din Moldova incearca sa redefineasca si restabileasca normalitatea in relatiile moldo-romane.

Dupa cum probabil ati auzit, Guvernul de la Chisinau a aprobat ieri, 18 noiembrie, Acordul cu România privind micul trafic la frontieră, ce a fost semnat la 14 noiembrie la Bucureşti. Ce presupune acest acord? Basarabenii care locuiesc pe o raza de 50 km de granita au dreptul de a intra făra viza in Romania. Ce sa zic, foarte bine ! Problema este ca eu, sau mai corect spus parintii mei, nu stau la frontiera, deci, nu pot beneficia de pe urma acestui acord. Insa, acest fapt, alaturi de numirea unui ambasador si deschiderea de noi consulate romanesti, este un un pas important in repornirea motorului colaborarii dintre “tarile mele”.

Totusi, starea incerta in care se afla Republica Moldova, ma face sa fiu sceptica si sa-mi pun mereu intrebari, dar incerc sa-mi mentin spiritul pozitivist si sa cred ca lucrurile se vor indrepta intr-o directie buna si ca vom scapa de mizeria asa-zis comunista, ce ne-a inmlastinit si ne-a creat frustrari si suferinte. Spun “asa-zis“ pentru ca de fapt este un pseudo-comunism nascocit de Voronin & co., doar un voal, ce acopera ochii prostimii care inca mai crede in “paine de 16 copeici si salam de 2 ruble”. Tind sa cred ca generatia de dupa ’90 are alt tipar de gandire si ca vom iesi din vagauna rosie. Stiu ca gurile rele vor comenta rautacios la sperantele pe care le avem legate de relatia cu Romania. Am citit chiar azi pe un blog cu cata ura si dispret se poate pronunta un roman fata de noi, cei care “graim moldoveneste” si carora “tare ne mai place culoarea rosie”. N-o sa-mi plang de mila si ma poate acuza oricine ca am venit in Romania, ca mi-a platit statul roman o bursa, ca am “furat” un loc de munca destul de bine platit, ca o sa obtin cetatenia romana in scurt timp. Asta e procesul de migratie, natural, firesc, dar mult prea complicat pentru zeii blogosferei romanesti, care nu pot sa scrie un post fara minim 5 injuraturi.

Imagine: Strangerinm's Weblog

Sedinta azi, sedinta maine, sedinta in aproape fiecare zi. Uneori esti printre protagonisti, uneori nu. Uneori participarea ta activa este dorita si apreciata, alteori esti doar un decor. In primul caz, cand ai ceva de spus sau sustii o idee, timpul trece foarte repede. In al doilea caz… Daca nu ai nimic de spus, atunci nu spune nimic. Dar nici nu dormi. Ia jumatatea plina a paharului si foloseste timpul petrecut ca sa studiezi. Este un prilej excelent sa-ti vezi colegii cu alti ochi, detasat si obiectiv.

Prima intrebare pe care sa ti-o pui: incepe sedinta la ora stabilita? Punctualitatea e o forma de respect acordata organizatorului sau managerului. Chiar si din saluturi poti vedea relatiile dintre oameni. De cealalta parte gazda anunta scopul sedintei sau enumera subiectele care se vor discuta? De cele mai multe ori, cata grija acorda gazda acestui moment al sedintei, atata colaborare va avea din partea invitatilor.

De regula scopul sedintei este de a stabili un obiectiv, de a defini o strategie, de a ridica o problema. Organizatorul furnizeaza informatii, solicita la randul sau informatii sau opinii, testeaza variante si cere sau cauta acordul participantilor. Toate aceste etape iti ofera o multime de informatii referitoare la capacitatea de organizare a gazdei, la modul in care interactioneaza colegii, la relatiile existente in grup, la interesele individuale. Mai ales acestea sunt interesant de observat fiindca uneori se pot constitui in catalizatorul grupului si intrarea in actiune, alteori pot duce la nemultumiri, frustrari si chiar conflicte.

Cu siguranta te va ajuta in viitor sa vezi care sunt relatiile de autoritate in grup si le poti deduce observand cine, cat de des, cand si cu ce efect comunica, care sunt membrii grupului nebagati in seama si cine se lupta pentru autoritate, pentru pozitia de lider.

De multe ori participantii se departeaza de scopul sau linia sedintei iar uneori schimbarea directiei poate fi chiar urmarita de unul sau mai multi membri. Reactioneaza managerul sau gazda la timp si in mod adecvat? Mai mult, este capabil sa atinga scopul sedintei?

Deciziile dau valoare discutiei si analiza lor poate duce la concluzii pozitive, alteori socante cum ar fi deturnarea obiectivelor sau crearea de grupuri de interese pentru sustinerea unora sau altora dintre solutii. In concluzie, sedinta are nu numai un scop lucrativ ci poate fi si o excelenta lectie de viata sau de management, de comunicare sau leadership.

Singurul dintre cei care au prefraudat pe bune.
Din păcate, dl Pătrăşconiu nu este singurul dintre cei care au stâlcit acordul dintre subiect şi predicat.
Şi nu e nici singurul dintre cei care au mâncat litere.

Domnu’ Pătrăşconiu, v-am zis: am început să vă citesc cu deosebită atenţie.

(Copii, voi să nu faceţi ca dl Pătrăşconiu. Voi să scrieţi “singurul dintre cei audiaţi care a stat în picioare”, căci subiectul e “singurul”, deci verbul va fi la persoana a III-a sg.: “a stat”.)

http://patrasconiu.ro/?p=1360
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/daniel-funeriu-in-picioare-11684.

După Ion Coteanu, Gramatică, stilistică, compoziţie, Ed. Ştiinţifică, 1990, p.20:

Când sunt subiecte, acest fel de substantive pot să aibă predicatul la singular sau la plural.

Au predicatul la plural ori de câte ori vorbitorul se gândeşte la faptul că într-o grămadă, într-o mulţime, într-o majoritate sunt mai multe fiinţe sau lucruri:
S-au strâns o grămadă de frimituri.
O mulţime de oameni se adunaseră la intrarea în stadion.
Majoritatea alegătorilor au votat până la ora 12. [Hehe, se vede că-i din 1990! ]

Acordul după înţeles se întâlneşte uneori în vorbire şi la persoana I sau a II-a plural în adresări:
Majoritatea v-aţi purtat foarte frumos!
sau când vorbitorul se socoteşte pe sine printre cei care formează colectivitatea:
Toată grupa ne-am bucurat de succesul colegului nostru.

Condiţia ca acordul după înţeles să fie cât mai clar este să se spună după substantivul care numeşte o colectivitate atributul lămuritor la plural: o grămadă de frimituri, o mulţime de oameni etc. [Hm, nu pot să nu observ cât de puţine virgule foloseşte dl Coteanu, faţă de ziariştii puitori de virgule din zilele noastre.]

Între cuvintele care dau naştere la acord după înţeles intră şi număr şi parte: un mare/mic număr de/dintre, o mare/mică/bună parte dintre + substantiv la plural:
Un mare număr de copii citesc literatură de aventuri.
O bună parte dintre noi voiam să facem sport.
Un număr de cuvinte se învechesc cu vremea.

Ba chiar cu şanse duble. Spre deosebire, probabil, de sarcina prin transfuzie sau prin transplant.

Trecem peste faptul că DEX-ul indexează fertilizare şi a fertiliza numai cu referire la terenuri şi luăm unul dintre sensurile englezeşti: b (1) : an act or process of fecundation, insemination, or pollination (http://www.merriam-webster.com/dictionary/fertilization) şi ne rămâne pleonasmul sarcinii prin fertilizarea-fecundare-inseminare.  (Că dup-aia, mai jos, adăugaţi “in vitro”, asta nu vă scuteşte, domnişoara Năftănăilă, de pleonasmul din titlu.)

După cum, domnişoara Năftănăilă, nimic nu vă scuteşte de oroarea dezacordului din tehnică de screening a embrionilor. Va să zică că tehnica e a embrionilor?! Avansaţi embrioni se mai obţin prin fertilizare, nu-aşa, domnişoara ziaristă? Sau e vorba de Al cui screening? – Al embrionilor. ? Eh? Binevoiţi a ne lămuri, domnişoara ziaristă?

(Despre al, a, ai, ale cărui, cărei, căror, aici.)

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/872309/Sanse-duble-de-a-obtine-o-sarcina-prin-fertilizare/

Ai un proiect de facut. Si-l faci. Si seful tau e de acord cu derularea lui. Si seful sefului tau. Iar seful sefului sefului tau, membru in boardul companiei, este si el de acord. Cu alte cuvinte ai sprijinul intregii zone comerciale a firmei.

Proiectul presupune obtinerea acordului financiarului pentru valorile programate a se intampla. Iar financiarul iti da acceptul. Proiectul presupune si implementare in IT. Ai si acordul IT-ului. Toate la nivel de board de companie.

Si-ti vine un om care habar nu are despre ce e vorba in proiectul tau, nu intreaba si nici nu intentioneaza sa afle ce e cu el si-ti pune vot negativ pe documente sau iti amana proiectul doar prin prisma pozitiei pe care o ocupa. Sa nu-ti vina sa-ti iei campii?

Pentru un consultant extern situatia de mai sus pare probabil de neinteles, consultantii fiind obisnuiti cu un ritm de tipul: definirea problemei sau oportunitatii, stabilirea obiectivului, redactarea strategiei, detalierea etapelor, implementarea proiectului, atingerea rezultatelor. Va dati seama atunci ce motivati sunt angajatii sa munceasca in zadar la alte documente justificative, prezentari, lobby, pentru ca in final sa fie prea tarziu pentru ca concurenta ti-a luat-o inainte?

Am auzit o parere care zicea asa, ca marketingul direct are o reputatie « gri ». Se referea in special la campaniile de comunicare directa adresata. Mai spunea vocea respectiva ca multi cetateni onorabili sunt « deranjati » de faptul ca sunt contactati pe diferite canale de comunicare directa adresata – direct mail, e-mail, telefon.

Io zic ca nu e asa. Reputatia nu e mai altfel decat in alta zona. Reputatia tine de cat de profesionist este cel care face campania. Cel care face campania va fi amendat prin rezultatele campaniei. E ceva logic. Deci, cei care deruleaza campanii « deranjand » potentialii clienti doar gresesc si persista in gresala pentru ca nu au gasit pe cineva sa-i invete sau sunt omeni rai. Aceste doua categorii exista peste tot, in orice domeniu / industrie.

Mai este situatia celor care sunt « deranjati » pentru ca sunt contactati. Presupunand ca nu este scenariul prezentat mai sus, inseamna ca au uitat ca la un anume moment si-au dat acordul sa intre intr-o baza de date si sa primeasca mesaje cu caracter comercial. Aceasta este situatia cel mai des intalnita pentru simplul fapt ca toata lumea isi da acordul de a primi astfel de comunicari pentru a participa la o tombola trista.

Mai este o a treia situatie care conduce la aceasta reputatie « gri » : nerabdarea clientilor. Adica, o companie vrea sa deruleze o campanie de marketing direct printr-o comunicare directa adresata, dar nu are o baza de date calificata. Si ce este cel mai simplu de facut ? Sa inchirieze una. Wrong !!! Rezultatele vor slabe slabe. Poate ca baza de date inchiriata are toate drepturile de utilizare din lume, dar tintele – potentialii clienti – nu au nici o treaba cu brandul. Solutia corecta este ca acel client sa-si construiasca propria baza de date, tinte care au manifestat interes in a interactiona cu brandul. Adica o baza de date calificata !!! Pe acesta baza de date proprie se poate trece la comunicarea directa adresata si sunt premisele unei rate de raspuns foarte bune care va asigura si o rata de conversie in vanzari asa cum trebuie.

Singura problema : baza de date calificata nu se naste singura si cu siguranta nu peste noapte.

În viziunea analizei existenţiale sunt patru

„condiţii fundamentale pentru o existenţă împlinit㔺i  se referă la:

- lume (planul ontologic al existenţei),

- viaţă (planul axiologic al existenţei),

- faptul de a fi persoană (planul etic al existenţei) şi

- contribuţia activă pentru viitor şi pentru propria devenire (planul praxiologic al existenţei)

O privire mai atentă ne arată că o existenţă împlinită se întemeiază în:

- acceptarea realităţii

- orientarea spre relaţie şi valori

- respectul individualităţii (proprii şi a celorlalţi), precum şi

- acordul cu sensul, cu ceea ce va să fie, cu ceea ce va rezulta „bun” din acţiune.

Sau şi mai concret o existenţă împlinită presupune un cvadruplu acord interior,

un DA spus:

- lumii,

- vieţii,

- sieşi ca persoană şi

- sensului

Fiecare dintre noi, şi oricare om în ultimă instanţă, îşi doreşte o viaţă frumoasă, reuşită şi împlinită. Aceste conţinuturi fundamentale ale existenţei nu ne pot fi indiferente. Dimpotrivă preocuparea cu ele este permanentă – fie pentru a le dobândi sau, de ce nu, pentru a le ascunde, pentru a le înnoii şi a le menţine. De aceea, împlinirea acestor condiţii fundamentale ale existenţei constituie în ultimă instanţă motivaţiile fundamentale ce stau la baza şi originea tuturor celorlalte motivaţii ale omului. Motivaţii fundamentale pe care noi le numim personal – existenţiale deoarece primele trei se referă la persoană în timp ce a 4-a la existenţa acesteia. Omul obişnuit o ştie foarte bine fără ca nimeni, în afara propriei lui experienţe, să-l fi învăţat. Atunci când ne referim la aceste patru acorduri la care dorim să ajungem şi vedem aceasta ca pe ceva de îndeplinit, ca pe un act, atunci pe dată ne răsar în minte şi verbele potrivite a defini acţiunea: raportarea la realitate cu a putea, la viaţă cu a place, a avea poftă, la a fi noi înşine, respectiv la faptul de a fi persoană, cu a avea voie, iar pentru acordul cu sensul acel să fie (în sensul de a trebui moralmente). Dacă într-o acţiune se întâlnesc, sunt presupuse toate aceste patru cuvinte modale, atunci se poate vorbi despre o voinţă autentică. Mai simplu: atunci când pot, îmi place, (am poftă) şi am voie , iar pe deasupra se pare că o să fie şi bine, atunci cu siguranţă vreau!

Propunerea lui Basescu de azi, adica referendum pentru modificarea Constitutiei  in ziua alegerilor prezidentiale, i-a socat pe oponentii domniei sale.

Desi in programul de guvernare este precizat ca se va infaptui reforma statului, reducerea drastica a numarului de parlamentari, etc, PSD inca nu-si da seama ce are in fata.

Au semnat acel program de guvernare, si l-au asumat, ba Geoana chiar se lauda ca a reusit sa negocieze cu master-lupul de mare Basescu si a incheiat alianta. Acum, PSD e contra reformei, contra referendumului, contra reducerii numarului de parlamentari, contra si atat.

Mai pe scurt, singuri isi dau cu stangul in dreptul: ce program de guvernare? Am semnat noi asa ceva? Adica ori sunt tampiti si habar n-au ce semneaza, deci Geoana marele conducator nu are ce cauta la prezidentiale, iar marele partid socialist nu are ce sa caute in politica, ori sunt mincinosi si fara cuvant.

Daca sunt de acord cu referendumul, etc, iar au luat teapa: oamenii vor veni la vot, satui de vaca mare care-i calca si-i sufoca  si vor vota modificarea Constitutiei si pe cel care a propus asteptata reforma, contra caruia stau PSD, PNL, UDMR.

Deci, PSD are o problema…

During the Clinton years, we had Rush, Sean, some other talk hosts, and a embryonic internet blogosphere.  Fortunately, we also had Newt and the “Contract with America” to keep Clinton in check.  As left as he was, I thnk Clinton was very far to the right of Obama.

Nine years later, conservative talk radio has succeeded, liberal talk radio has failed miserably.  The mainstream media has found that they can no longer simply marginalize Rush as a whacko because oops — independent journalists and other voices can get the facts out much faster and with a wider audience than they.

It’s clear that Team Obama doesn’t know the opponent they are up against: patriotic Americans and even sympathetic freedom loving foreigners who desire to have the truth out at all costs.   Their lame attempts to marginalize those not only espousing truth but backing it up with evidence have offended a large part of the American citizenry.  They still try to rely on the old tactics of disinformation and propaganda, hoping that the truth will not get out.

But internet bloggers know people who know people and someone is always willing to talk.  Thanks to the blogosphere they are getting a voice that they wouldn’t have under the MSM alone.  The Dan Rather event of the 2004 election pales in comparison to the pure ignorance by the MSM of the ACORN, Czargate, and other scandals.  Yet they still steamroll on, oblivious their end is near.

Thanks to the bravery of James O’Keefe and Hannah Giles, the truth about ACORN was found and recorded.  Thanks to the wisdom of Andrew Breitbart, the release of the information was such that it kept the story aloft for more than a single newscycle.  Like a prizefighter, the ACORN story packed punch after punch after punch… and the opponent could offer nothing more than a token defense.

Obama has been caught now in lie after lie, scandal after scandal and now even potential crime after crime — or at least “violation of the law” if they want to water it down.

The illegal direcive of the Dept. of Education to state and local schools was first.  Now we have the influencing/bullying of arts organizations via NEA funding from the stimulus package.

We are blessed to have this massive network of watchdogs willing to get at the truth and outlets like Sean, Rush, Breitbart and others to disseminate the truth to the masses.

Thank you to them for all they do.  For all the risks they are willing to take.  For being there for America!

Ei bine, depinde. Inainte insa de verdicte trebuie sa stii ca angajatorii au obligatia de a asigura angajatilor participarea la programe de formare profesionala cel putin o data la 2 ani daca au cel putin 21 de salariati si cel putin o data la 3 ani daca au sub 21 de salariati. Apoi, toate cheltuielile ocazionate de cursurile de formare profesionala initiate de angajator sunt suportate de catre angajator.

Revenind la angajat, daca participarea la cursurile de formare profesionala presupune o perioada mai mare de 60 de zile SI scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru, angajatul nu poate avea initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor. Perioada exacta se stabileste prin act aditional la contractul individual de munca deci cu acordul ambelor parti.

Afirmatiile de mai sus nu reprezinta o obligatie absoluta pentru angajat de a lucra pentru organizatia respectiva cei 3 sau mai multi ani. Dar, in cazul in care salariatul paraseste compania inainte de terminarea perioadei stabilite, din motive care ii apartin, angajatul este obligat sa suporte cheltuielile ocazionate de pregatirea sa profesionala proportional cu perioada nelucrata din cea stabilita conform actului aditional mentionat mai sus.

Customer Communication is not limited to business to individuals, it extents to other business entities  who are part of the business and commercial network. In order to effectively communicate between business entities ( B2B) , there is a need for standardization of information structure.  XML  based information standards have made  this easier.  Here is a list of  industry specific XML standards which enables B2B communication:

1. ACORD - Insurance industry  XML

2 .ASTM  CCR - Standard for Patient information

3. CDISC – Clinical Data interchange standard consortium

4. HL7 - (Health Level Seven) Electronic Health Information Standard

5. XBRL – Financial and Business communication standard

6. MISMO-  The Mortgage Industry Standards

7. UBL - OASIS Universal Business Language : a common XML library of business documents (purchase orders, invoices, etc.)

8. UNeDocs -  aims to become the world electronic trade document standard under UN auspices

9. ADF - The Auto-Lead Data Format (ADF) is an XML-based standard used in the automotive industry for formatting data involved with automotive sale leads

10. ebXML – Electronic Business using eXtensible Markup Language

11. FpML – Financial products Markup Language is the business information exchange standard for electronic dealing and processing of financial derivatives instruments.

12. LIXI -  electronic data exchange within the Australian lending industry

In addition to these, here is a list of other standards in Wikipedia.

lance acord on where the wild things are

(an interview I did a couple of weeks ago for www.shots.net)

5 August 2009

shots runs wild with the Hollywood DP and Park Pictures director Lance Acord

“And now,” cried Max, “let the wild rumpus start!”

After years of delay and rumour, Spike Jonze’s adaptation of Maurice Sendak’s 1963 classic storybook Where The Wild Things Are is finally ready to hit the big screen. Wearing his cinematographer hat, Lance Acord was part of the team who spent the best part of 2006 bringing Sendak’s ten sentence story to life.

Originally due to be released by Universal in the early noughties, director Jonze took the project to Warner Bros and by 2008 gossip-pedlars were spuriously claiming that the whole film was to be re-shot.

And the end product of this long and arduous process looks set to be a finely crafted piece of fantasy; dreamlike, raw and shamanistic. The trailer that leaked online earlier in the year revealed the naturally lit beasts – evocative of a nature documentary and 80s fantasy film in equal measure.

According to Acord, the main inspiration for this distinctive look – which runs counter to the elaborate CGI slickness that overpowers most kids’ films these days – was the humble wildlife documentary. This involved using natural light wherever possible, handheld cameras and low coverage – fewer cameras and plenty of wide shots and group shots. The stunning south Australian countryside provided the suitably wild backdrop but where the nature documentarian cares only about getting the all-important shot of a rare animal, Acord also had things like continuity, plot and dialogue to consider.

“When you take a wildlife documentary as an example, it’s really made up of moments; a moment when a creature comes out of the woods to drink water from a stream; a moment when two creatures are playing or fighting. All you really need to do is put the camera on it for that instant, you’re not having to deal with the larger challenges of continuity or the screen time it takes to shoot an entire scene. We always wanted to be open to the lighting possibilities and the weather that the day afforded – it could be rain it could be wind. All these different things that you encounter we wanted to incorporate into the film, in keeping with our approach.”

One particular influence was Werner Herzog’s film Grizzly Man, which played out the relationship between man and beast as well as giving Acord a few ideas about more technical aspects such as lensing.

But when you’re working from a source material as beautifully illustrated and emotionally resonant as Where The Wild Things Are, finding inspiration isn’t too difficult. Like many Americans, Acord’s relationship with the book is a profound one that goes back to his childhood.

“I grew up with that book. Where The Wild Things Are and In The Night Kitchen [another Maurice Sendak picture book, this time about a naked boy who gets baked into a cake] were really important to me, the illustrative style of both those books was an integral part of growing up for me, ” he explains. “My parents were quite young, it was the early 70s, and in the US there was that kind of hippy culture. Younger families really embraced the work of Sendak because it always had that slightly trippy quality to it and the structure of the stories was quite open ended.”

And Acord says that this open-ended structure and dreamlike quality has been respected by Jonze and his writing partner Dave Eggers, who have resisted the temptation to pin down the free floating narrative with tacky, tacked-on plot tricks. “They were very respectful to the intelligence of the kids who would see this film and trust that they would find something in it that they would connect with without having to include devices like a treasure chest and all that crap. It’s playing up to your audience rather than playing down to it.”

Elsewhere in the film, Jonze and the team have shown faith in their young audiences by electing to forego de riguer CG characters in favour of large, hairy puppets and bodysuits. “Younger audiences really respond to the tactile element of the puppets. There’s something really special about them that CG characters can never really quite capture,” says Acord.

Max Records, who plays the main character Max, was an untrained non-actor, spotted by Jonze in Portland and having the gigantic Wild Things on set to jump on, play with and climb over meant that Records’ reactions and interactions would be as real and believable as possible.

The body suits and animatronics used to create the beasts were built by The Jim Henson Company – a driving force behind the 1980s puppet-heavy fantasy films such as Dark Crystal and Labyrinth. “These films were definitely something Spike grew up with but I don’t think there was any film in particular that would be a reference for the film. I think if anything he wanted to reinvent the way you could work with live action puppets, do it in a way that hadn’t been done before.”

Forrest Whitaker and James Gandolfini were among the cast voicing the Wild Things. Their performances were filmed – complete with blocking and props – and Jonze and editor Eric Zumbrunnen cut the tapes together to create a skeleton edit of the film. The Australian actors inside the suits were then given the tapes to study, to improve the nuances of their performances.

And the giant creatures weren’t the only wild things on-set. Given the length of the eight month shoot, many members of the crew (including Acord) moved their families down to southern Australia for the duration. The children all attended a local Australian school and in the afternoons, they were encouraged to hang out around the set. “Max was the same age as a lot of our kids, and he got breaks on set to play with them. With all the different things going on on-set it’s a lot of fun for kids. It was really good for Max. If we were having a hard time getting a scene – and it’s really tough for a kid to deliver these performances day in, day out – you could tell he jest needed a break. He could just go and run wild with the rest of the kids.”

Since moving back to the States, Acord has been working mainly on directing commercials, although he is currently developing his own feature projects through Park Pictures. Acord is one of those fortunate few who can move easily between commercials and feature films and he reckons that working in commercials gives him the freedom to work on none but the most creatively fulfilling movies. In the past he has been cinematographer on films like Lost In Translation and Adaptation. “I would much rather do commercials than do a really commercial film.”

Where The Wild Things Are is set to premier on October 16, 2009

For more information and background on the film, check out the official production blog <A TARGET=”NEW” HREF=”http://www.weloveyouso.com”>www.weloveyouso.com

</A>

Domnu’ Cristoiu, vi se cam limbă plimba-n gură, nu-aşa?
Cum ar fi, “acuitatea umătoarei sa observaţie“. Sau “acuitatea observaţie sa următoarei“. Cam aşa, nu?

Cine determină pe cine, domnu’ Cristoiu, în sintagma aia, şi cine cu cine se acordă, că ne-am zăpăcit de cap.
S-o luăm pe rând:
Avem o acuitate, care-i a observaţiei, la genitiv. Car’ va să zică, adjectivele de pe lângă observaţie o să fie şi ele la genitiv: următoarei, sale.
Ne mai rămâne articolul posesiv, pe care, dacă nu ştim cum să-l punem, îl căutăm în gramatica Ştefaniei Popescu, precum nişte ziarişti grijulii cu limba română, cum cu onor ne prezentăm cetitorilor, şi aflăm următoarele:

Când substantivul feminin la dativ sau la genitiv singular este nearticulat, adjectivul posesiv primeşte articolul posesiv a, acordat în gen şi număr cu substantivul determiant.
Si mai adaugă dna Ştefania Popescu: spre deosebire de construcţiile cu substantive feminine nearticulate, la plural, în care adjectivul posesiv primeşte articolul ale (cu formă de feminin plural).

(unei, altei, acestei) case a mele (a tale, a sale, a noastre, a voastre)
(unor, altor, acestor) case ale mele (ale tale, ale sale etc).

Adică, domnu’ Cristoiu: acuitatea următoarei observaţii a sale.
Sau, mai simplu şi fără să ne uităm în gramatica Ştefaniei Popescu (hehe, am găsit exerciţii rezolvate de frate-meu, cu crionu’, de-acu’ 25 de ani): acuitatea următoarei sale observaţii.

Nu ştiu dacă m-am făcut înţeleasă, domnu’ Cristoiu…

http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/cum-vrea-traian-basescu-sa-i-ia-lui-mircea-geoana-electoratul-516085.html

Citatele sunt din:

Popescu, Ştefania - Gramatica practică a limbii române, cu o culegere de exerciţii. Ediţia a III-a, revizuită şi îmbogăţită, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, p.169.

Domnu’ Ion Cristoiu, poate Dvs. acceptaţi o părere de cititor de gazete fără diplomă de cititor de gazete:
Domnu’ Cristoiu, în limba română, adjectivul (chiar şi atunci când intră în construcţii eliptice) se acordă cu substantivul pe care-l determină.
Car’ va să zică, domnu’ Cristoiu, spunem şi scriem “explicabilă, astfel, patima…”. Căci ea, patima, e explicabilă. Chiar dacă dl Dan Tapalagă e bărbat.

http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/prefer-politicianul-care-ma-injura-celui-care-imi-zambeste-perfid-515580.html

Estic un xic emprenyat amb certes coses que han passat relacionades amb el Barça. En primer lloc he de recordar que fa unes setmanes TV3 ens va marginar a tots els que no agradem del futbol o el Barça. Aixi a programes seus nomes es parlava del Barça i fins i tot no paraven de mostrar gent amb samarretes d’aquest club privat. El Club (hetero) d’Albert Om era un clar exemple. Sincerament, no agradant-me el futbol ni el Barça em vaig sentir molt marginat per tv3 pero per sort ja hi estic acostumat, que aixo de marieta ja et dona lliçons des de petit.

Em va semblar patetic que una televisio publica li dones tanta importancia a l’esport homofobic per excel.lencia i mes a un club en concret. Em va semblar una manca de respecte a tota aquells i aquelles que no agradem del futbol o que no som del Barça. Veient tv3 en aquells temps semblava que si no eres del Barça eres una puta merda.

Per sort, el malson ja va passar pero ves per on ara fa unes hores Laporta ha fet unes declaracions a les quals diu que estem a punt de fer el ridicul amb aixo del finançament.

Em sembla molt be que digui el que pensa pero em sembla que es penos que la televisio publica catalana hagi estat fent publicitat gratuita a un club privat que amb aquestes declaracions clarament deixa en ridicul l’acord de finançamet de la majoria parlamentaria catalana.

Es com si TV3 hagues estat dia i nit fent publicitat de GAY.CAT (quelcom privat com el Barça) Basant-se en que donava informacio sobre la comunitat lgtb hagues estat parlant dia i nit sobre GAY.CAT (quin malson no nomes per qui no mostres interes per la comunitat lgtb sino tambe quin malson per les altres webs lgtb que hi serien marginades!) Imagineu-vos aquesta situacio surrealista (real en el cas del Barça). Doncs imagineu-vos que despres que GAY.CAT hagues guanyat no se que a Europa despres jo com a president de GAY.CAT hagues dit que amb l’acord del finançament Catalunya esta a punt de fer el ridicul. Evidentment com a president de GAY.CAT, un web privat podria dir el que penso. PERO NO SERIA MOLT QUESTIONABLE QUE DURANT MESOS LA TELEVISIO PUBLICA CATALANA NO HAGUES PARAT DE FER-ME PUBLICITAT GRATUITA? Ningu pensaria que des de TV3 s’estava primant GAY.CAT no pas per donar cabuda a contingut lgtb sino per motius politics com hagues quedat clar amb les meves declaracions deixant en ridicul l’acord de finançament?

Per afegir mes llenya al foc acabo de llegir que en Jordi Pujol ha fet unes declaracions dient: “L’equip nacional de Catalunya es el Barça”. Sense comentaris …

]]> http://supravietuitor.wordpress.com/2009/07/13/cateva-stiri-interesante-2/ Mon, 13 Jul 2009 12:58:03 +0000 supravietuitor http://supravietuitor.wordpress.com/2009/07/13/cateva-stiri-interesante-2/