De la Mihai Prodan am aflat numele publicaţiilor clujene care s-au închis anul ăsta.

Prima publicaţie care s-a închis în 2009 a fost Informaţia de Cluj†, au urmat Gardianul de Transilvania şi Banat†, Ghimpele de Cluj† [în martie], pagina regională din România Liberㆠ[în aprilie], Agenda Clujeanㆠa renunţat la ediţia tipărită şi a trecut online cu trei oameni, tot în martie.

Cluj Expres† s-a închis şi el de curând şi urmează, probabil, Clujeanul[†].

Săptămînalul “Agenda Clujeană” se închide din 1 octombrie, zic surse apropiate redacţiei.Sursele zic că proiectul este nesustenabil financiar şi că a intrat într-un fel de faliment, ceea ce n-ar fi o surpriză, pentru că ziarul a fost pe minus din prima zi pînă în vremurile noastre.

La cîrma ziarului este ziaristul Ruxandra Hurezean (Monitorul de Cluj, hotnews.ro, Foaia Transilvană), care se ocupă de coordonare după plecarea directorului Paul Niculescu spre Monitorul de Cluj, şi Claudia Romitan, redactor şef.

Din cîte ştiu, bugetul lunar al publicaţiei era modest – pînă în 5.000 de euro. Buget mic mulţumită echipei restrînse – cam 12 oameni, frecvenţei mici de apariţie – o dată la săptămînă, şi mentenanţei minime a site-ului unde singura actualizare o face syndication-ul hotnews.ro. Unde-s vremurile de pionierat pe online?.

Ca produs jurnalistic, Agenda Clujeană e foarte bună şi felicit sincer echipa de acolo, dar ziarul a avut întotdeauna o problemă cu departamentul cvasi-inexistent de marketing. Poţi avea un produs care se vinde, dacă nu aduci reclamă. Proprietarul ziarului e Martin Bikfalvi, om de afaceri care deţine şi agenţia de turism Calibra. Din cîte ştiu, Bikfalvi a încercat de mai bine de un an să vîndă publicaţia, ca să poată recupera măcar o parte din bani, dar nu a reuşit.

vă spun eu de unde pornesc toate problemele presei din Cluj, care-i mama lor cea vinovată pentru toate relele şi chiţibuşurile din media.

vă întrebaţi de ce ziarele nu se vînd? nu ştiţi de ce oamenii vorbesc singuri la TV sau la radio, pentru că nu-i ascultă cam nimeni? aţi cumpărat ultima dată ziarul numai pentru că avea programul TV, un DVD* sau pentru că mergeaţi la părinţi la ţară şi n-aveaţi cu ce să vă împachetaţi slănina?

eşti om de afaceri şi vrei să citeşti despre bani, investiţii, dar în Cluj nu găseşti decît materiale de presă subţiri şi scrise de un neprofesionist mai pămpălău decît studentul ăla în anul 2 pe care l-ai angajat alaltăieri? vrei presă de calitate şi eşti frustrat că nu o găseşti nicăieri pe piaţa locală?

uite mama problemelor lor:

inflaţia de titluri! 42 de instituţii de presă activează în judeţul Cluj! 42, doamnelor şi domnilor! Cotidiane, heptomadare, staţii TV locale, săptămânale, periodice, posturi radio. Unele cu o cotă de piaţă bună, altele cu audienţă nesemnificativă.

în mod normal, în orice ramură a economiei, imediat după liberalizarea pieţei şi saltul concurenţei apar consolidările şi fuziunile. Cînd piaţa se maturizează şi creşte foarte lent, cînd încasările nu mai cresc fabulos ca odinioară, cînd marja de profit se micşorează iar cota de piaţă scade din cauza concurenţei, e clar că trebuie să faci două lucruri din trei: fie să a. cumperi concurenţa sau să b. te laşi cumpărat, fie să c. faci investiţii masive şi să speri că cei cu cote mici de piaţă şi fără bani de investit vor dispărea din peisaj.

Sigur, veţi zice că asta s-a întîmplat deja în Cluj, în două cazuri: PIaţa de la A la Z, care a ajuns pe mîna ungurilor, sau Monitorul de Cluj, cumpărat de EMI Germania. E o falsă soluţie, pentru că nu au fost cumpărate de competiţie, ci de un investitor străin. Astfel numărul de titluri a rămas neschimbat. Deci: aţi văzut pînă acum ca un ziar din Cluj să fie cumpărat de competiţie **? Sigur că nu. De ce? Mai întîi, pentru că din orgoliu nimeni nu se lasă cumpărat, chiar dacă face foamea, iar ziarul înghite bani cu nemiluita. Apoi, pentru că nici iniţiative nu prea sunt din partea vreunui cumpărător. Ziarele sunt scumpe iar interesul de achiziţie a cotei de piaţă în felul ăsta e mic, mai ales cînd nici produsul nu e foarte bun. S-a văzut asta cînd Agenda Clujeană sau Zi de Zi Tîrgu Mureş şi-au căutat peţitori dar părinţii nu au reuşit să le mărite.

în fine, un al treilea motiv şi cel mai important pentru care nu vedem fuziuni şi achiziţii este faptul că în presă, în special în Cluj, nu se aplică regulile sănătoase ale capitalismului. Nici măcar cele elementare. Şi anume: deschizi o afacere cu o investiţie iniţială pe baza unui plan de afaceri pus la punct şi urmărit, atragi bani, plăteşti oameni, faci profit***, îl reinvesteşti, ajungi pe break-even, etc. Or, cînd ziarul are de ani de zile pierderi şi nu are nici perspective de redresare, dacă ai cap şi eşti cinstit, închizi afacerea, domn’e. Sau vinzi competiţiei, care are bani de investit şi cotă de piaţă de atras.

aşa că eu propun următoarele Fuziuni şi Achiziţii, pe baza cotei de piaţă şi a complementarităţii target-ului:

Ziua de Cluj – cotidian – să cumpere Săptămâna Clujeană (nu rîdeţi, voi ăia care sunteţi în temă! ). în acest fel, cotidianul care se adresează elitelor cu minte şi bani va avea un produs complementar, cu o durată de viaţă mai mare decît produsul cotidian, şi cu care poate aborda o nişă la care nu ajunge cu ziarul. Împreună să cumpere Alfa TV. Regia de publicitate – Trend Comm.

Monitorul de Cluj să fuzioneze cu Agenda Clujeană şi să se numească Agenda de Cluj. Să facă o firmă prin care să cumpere One TV, în care să intre fiecare cu 25%, iar băiatul ăla din Turda să aibă şi el 50%, ca să mănîncă şi gura lui ceva. Au cam aceaşi target şi aceleaşi aşteptări. În rest, al doilea argument e identic cu cel de mai sus.

Clujeanul (cu varianta cotidian online) să cumpere Foaia Transilvană, iar site-urile să fuzioneze: Astfel, vom avea un săptămânal, un cotidian şi un stream tv online util. La ele se adaugă Pro FM. Regia de publicitate – Arbo Media plus trustul.

CityNews, Informaţia de Cluj şi Cetăţeanul Clujean să fuzioneze. Vom avea, astfel, un produs integrat: cotidian online, ziar gratuit şi săptămânal, de asemenea gratuit dar cu un target diferit. Împreună, cele trei să cumpere Radio Impuls şi să facă produse media integrate (nu dau detalii, că după aia tre să cer bani). Regia de publicitate – hmm… Amprenta Adv şi / sau Imagistica şi / sau Wall Street.

avantajul sinergiilor: produsele media integrate, care nu există acum pentru că nu există nici viziune managerială de perspectivă; o cotă de piaţă crescută şi, în orice variantă, profesionalizarea produsului jurnalistic. Avantajul secundar, dar după mine cel mai important: profesionalizarea jurnaliştilor şi, deci, plasarea lor în mintea consumatorului în colţul care li se cuvine: de formator de opinie pe merit, pentru că e deştept, şcolit şi profesionist.

şi avantajul ăla concret, care se simte la buzunar: piaţa de advertising nu va fi la fel de fărîmiţată, iar modulele vor putea fi vîndute la pachet: suport zilnic, săptămînal, spot radio etc.

veţi remarca faptul că am omis o a treia soluţie pentru diminuarea – cinstită – a titlurilor de pe piaţă: falimentul unor instituţii media care subzistă, au cote de piaţă insignifiante sau surse de finanţare obscure. am omis, pentru că sunt realist şi ştiu că înafara Ziarului de Cluj, închis după un an şi a Transilvania Jurnal, care s-a zbătut cît s-a zbătut, n-am văzut pînă acum vreun faliment.

Am lăsat la o parte Gardianul de Transilvania sau Adevărul de Ardeal pentru că nu cred în soarta cinstită a titlurilor regionale. Am văzut ce s-a întîmplat cu Transilvania Jurnal, cu Evenimentul Zilei şi ce se aude de o vreme încoace despre România Liberă ediţia de Transilvania Banat. Foaia Transilvană şi-a învăţat lecţia.

* doar în cazul ziarelor naţionale sau al revistelor specializate.

** nu pe ascuns, ci cu recunoaşteri publice.

***aici se opreşte planul mass-media. Pînă aici, planurile sunt respectate, dar cînd e vorba ca afacerea să se auto-susţină e altă poveste.