<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>apostol &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://en.wordpress.com/tag/apostol/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "apostol"</description>
	<pubDate>Sat, 28 Nov 2009 18:01:39 +0000</pubDate>

	<generator>http://en.wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[RELIQUIAS DE SAN PEDRO ENCONTRADAS]]></title>
<link>http://pedroapostol.wordpress.com/2009/11/19/reliquias-de-san-pedro-encontradas/</link>
<pubDate>Thu, 19 Nov 2009 10:28:46 +0000</pubDate>
<dc:creator>ramonetriu</dc:creator>
<guid>http://pedroapostol.wordpress.com/2009/11/19/reliquias-de-san-pedro-encontradas/</guid>
<description><![CDATA[  Reliquias del apostol Pedro encontradas enterradas en un maletín envuelto en seda cerca del altar ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:center;"><a href="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/elimburganomsaltar.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-11" title="elimburganomsaltar" src="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/elimburganomsaltar.jpg?w=247" alt="" width="247" height="300" /></a><a href="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/maletarelicarisperederoda.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-9" title="maletarelicarisperederoda" src="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/maletarelicarisperederoda.jpg?w=300" alt="" width="300" height="195" /></a></p>
<p style="text-align:center;"> </p>
<p style="text-align:center;">Reliquias del apostol Pedro encontradas enterradas en un maletín envuelto en seda cerca del altar mayor de san Pere de Roda de Gerona (Cataluña)</p>
<p style="text-align:center;">Venerar las reliquias y poder deambular ordenadamente a su alrededor, en el siglo XII justificaba la construcción de un templo romànico. El primer lugar donde se realizó esta experiencia en Cataluña fue en el monumental monasterio de San Pedro de Roda (Costa Brava &#8211; NE. de España), el mismo donde defiendo que se guardaron las reliquias de san Pedro apóstol el año 610. Se erigió con el poder de la fe, siendo la razón lo que evita que se desplome. Cuanto quede de las primeras reliquias de la cristiandad, está en Cataluña, porque los restos que no se encuentren tirados por las pendientes del Valle de la Santa Creu en la sierra Verdera (es largo de explicar que las reliquias del apóstol san Pedro fueron encontradas en el N.E. de España, por ello lo sinteticé en un libro). Se encuentran en una vitrina de la sala n 1 del Museu d&#8217;Art de Gerona.</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/arasaludamuseuss.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-10" title="arasaludamuseuss" src="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/arasaludamuseuss.jpg?w=300" alt="" width="300" height="292" /></a><br />
En mi libro sobre la investigación del hallazgo de las únicas reliquias de san PEDRO APÓSTOL, accidentalmente realizado por unos ladrones de mármoles del altar mayor de la gran iglesia del monasterio de Sant Pere de Roda (obra autoeditada el año 1.987), desde la primera página hice constar la opinóión que mereció al cardenal de Barcelona, quien tuvo la amabilidad y el coraje de escribirme el entonces cardenal Mns. Narcís Jubany, cuando se la presenté personalmente en 1.976.</p>
<p style="text-align:center;">PRESENTÉ MI LIBRO INCLUYENDO LA INVESTIGACIÓN OFICIAL DEL VATICANO TITULADA &#8220;ESPLORACIONI&#8221;, QUE EXCAVÓ &#8220;LA CONFESION&#8221; DEL VATICANO.</p>
<p style="text-align:center;">
SE TRATA DE UN GRANDIOSO LIBRO DE EDICION MUY LIMITADA, EL CUAL, GRACIAS A MI DICHA RECOPILACIÓN, TAN INTERESANTE TRABAJO SE RECORDARÁ A NIVEL POPULAR.</p>
<p style="text-align:center;">
No obstante mi contribución quedó diluida. Al menos el entonces cardenal de Barcelona Narcís. Jubany no opinó tan evasivamente como los arqueólógos que excavaron el dicho monasterio, para quienes yo era un intruso al que odiar,&#8230;y vaya si me odian!</p>
<p style="text-align:center;">
En mi descargo cuenta que también repasé la excavación oficial del subsuelo justo debajo del altar mayor de San Pedro del Vaticano, las circunstancias y conductas de todos los Papas implicados; asi como haber estudiado concienzudamente la grafología del &#8220;Altar portatil&#8221; que viajó dentro del &#8220;maletín-relicario&#8221;, etc., compensando con mucho esfuerzo el carecer de determinado título especializado.</p>
<p style="text-align:center;">
Hay que recordar que el dicho cardenal de Barcelona, hace décadas fallecido, por aquel entonces pudo haber sido Papa de Roma,&#8230; es decir, que realmente se &#8220;mojó mucho al comunicarme su parecer por escrito.</p>
<p style="text-align:center;">
Yo soy vocacionalmente investigador de cuanto ignoro, o de aquello que humanísticamente me sorprenda. Dicho sea también, que soy una persona religiosa en un termino medio como cualquier lector de estas líneas, aunque por el tema que presento lo pueda parecer</p>
<p style="text-align:center;">
En las páginas de un viejo volumen titulado &#8220;Anuario Eclesiático de la Iglesia Española del año 1.917&#8243;, se incluí un artículo con muchas fotos, al leer el cual me llevé la mayor sorpresa.</p>
<p style="text-align:center;">
Me tengo por una persona culturalmente (al escribir cultura, quiero decir de élite) muy bien informada, y era para mi ego imperdonable ignorar nada menos que un tesoro artístico encontrado en las ruinas del grandioso monasterio catalán de Sant Pere de Roda (en el cabo de Creus -Gerona), por más que hace muchos décadas esté abandonado a su suerte.</p>
<p style="text-align:center;"> </p>
<p style="text-align:center;"> <br />
&#62;</p>
<p style="text-align:center;">Dicho lote de relicarios diminutos y una ara portatil muy artística en 1.917 había sido pues, presentado a la erudici;oacute;n eclesiística por un ilustre sacerdote llamado Mn. Gudiol Cunill, comisionado por su obispo para estudiar el tal hallazgo en la entonces tan inaccesible costa norte de aquella comarca.</p>
<p style="text-align:center;">
El voluminoso DIZIONARIO DI ABREVIETURE LATINE ITALIANE (Milán 1187) la letra G se escribía como la Ç del nombre Elimburga que, junto al de José, se incluye el ara portatil de San Pere de Roda. Tal fue su diseño normal en el siglo VII. (y se mantuvo hasta el siglo X).</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/maletinreliquias.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-14" title="maletinreliquias" src="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/maletinreliquias.jpg?w=300" alt="" width="300" height="215" /></a><br />
Del mismo periodo es la ampulosa letra M del nombre de la misteriosa donante Elimburga, con diseño de corazón convencional. Durante todo el siglo V se escribió como nuestra actual letra eme minúscula, pero luego el trazo interior de la M se hizo descender hasta la base de los demás arcos de dicha letra.</p>
<p style="text-align:center;">
La cruz metálica que incluye el mismo lote de relicarios, aún es más concluyente para fechar el lote descubierto enterrado a los tiempos del pontífice Gregorio I. La llamaron &#8220;encolpium&#8221; y se hicieron asi desde la segunda mitad del siglo VI hasta inicios del VII. Hay otro relicario metálico con repujados semejantes en el Tesoro del Doumo de Monza (Italia).</p>
<p style="text-align:center;"> </p>
<p style="text-align:center;">
MONASTERIO DE &#8220;SANT PERE DE RODA&#8221;</p>
<p style="text-align:center;">Hoy resulta obvio que, a pesar de su gran erudición, Mn. Gudiol ignoraba los escritos del antiguo cronista de aquella zona de Cataluña llamado Jeroni Pujades. Éste, por ser el padre del monje superior de aquella prestigiosa comunidad, tuvo acceso a los antiguos escritos que informaban de un lote de relicarios escondido en alguna parte ignorada del dicho monasterio por cierto en las más recónditas costas del cabo de Creus en Gerona.</p>
<p style="text-align:center;">
LOTE: MALETÍN-RELICARIO: En mi libro, incluí también el descifrado de los símbolos que el papa Gregorio I grabó sobre los huesos del exterior de la &#8220;arqueta-relicario&#8221; (la cual en 1.910 fue muy ingénuamente restaurada). Él fue quien primero impuso en exclusiva los nombres del santoral católico para los bautizados, puesto que antes había sido sólo una recomendación.</p>
<p style="text-align:center;">
Al monasterio ampurdanés se persiste aún en llamarlo erroneamente Sant Pere de Rodes entre los eruditos del siglo XXI (la única excepción fue Joan Corominas), cuando debe llevar el nombre de SANT PERE DE RODA. En todo caso serí &#8220;Rodes&#8221; que significa ruedas, en catalán vernáculo. Debajo del monasterio sigue manando una fuente que abasteció al mayor monasterio del Cabo de Creus, empleando en ello quien sabe cuantas norias (una sola ya necesita dos ruedas). Cuando estudié los orígenes del monasterio ampurdanés Sant Pere de Roda ya advertí que se repitió la dicha influencia catalana en el otro lado del Mediterráneo, porque el topónimo RODA no podía proceder de la colonia griega Rhodes (además rodon significó allí rosa). RODA, al igual que ROTA, provienen de la rueda. Por ejemplo, junto al río Ter, en la comarca catalana de Osona, la parroquia de l&#8217;Esquerda (núcleo del pueblo Roda de Ter), la más antigua iglesia sobre vestigios ibéricos es llamada también Sant Pere de Roda,&#8230;desde el siglo XI. RODA en fin, en sitios con idénticas circunstancias se conservó bien, siendo otro ejemplo el monasterio de Santa María de Rueda, cerca de Caspe (Aragón).</p>
<p style="text-align:center;">Vivimos el tránsito a una nueva Era donde, con ayuda de antiguas creencias má que nunca antes prevalecerá lo espiritual. El arquetipo mental acumulado durante milenios nos subyuga, sin embargo la búsqueda de la sabiduría procede de la consciencia que es superior, y al fin nuestro verdadero ser capaz de trascender lo mental. Se avecina una nueva Humanidad donde, con ayuda de antiguas creencias, más que nunca antes prevalecerá lo espiritual, y será gracias a enfocar nuestro desarrollo hacia una conciencia supranatural.</p>
<p style="text-align:center;">
<a href="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/criptapuzless.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-13" title="criptapuzless" src="http://pedroapostol.wordpress.com/files/2009/11/criptapuzless.jpg?w=170" alt="" width="299" height="390" /></a> </p>
<p style="text-align:center;"> </p>
<p style="text-align:center;"> </p>
<p style="text-align:center;">
Después de mi hallazgo, además del libro-informe (del cual personalmente entregué una copia al Secretario de Estado del Vaticano), con gran motivación escribí también una sencilla &#8220;Vida del Apóstol Pedro&#8221; con la tradicional carga poética (evitando lo más posible referirme a detalles que tan sólo constan en decenas de evangelios apócrifos). No sólo me resultaba más fácil; lo hice a fin de reforzar la gran utilidad social que tiene la versión ortodoxa de la vida de Jesús para mantener, y aún incrementar, las buenas costumbres. Lo que menos conviene a la Humanidad es enturbiar dicha útil vía de evolución social, tan simple como equilibradora. Como sea que además nadie puede estar seguro de nada al respecto, adviértase que tratar de readaptar e imponer tales discrepancias neotestamentarias sería tan traumático como pretender restablecer en el mundo occidental el calendario neolítico, de los trece meses de veintiocho días cada uno, sin dudar ni un momento que tal ciclo natural sea el que más beneficiaría nuestro organismo. Definitivamente, antes deberemos procurar cómo unificar todos los calendarios existentes en el mundo, que no complicar el que consideramos el mejor de todos ellos, subdividiendo más todavía las diversas humanas posturas para controlar el tiempo</p>
<p style="text-align:center;">
No me considero sabio ni erudito, tan sólo estoy entre aquellos anticuarios aventureros que antaño corrían todo tipo de peligros en países exóticos (ya fuesen tras templos o tribus de bosquimanos), y los actuales arqueólogos de rígidas normas, en cuyas financiadas misiones se comportan cual músicos ante una partitura, pues a pesar de ser licenciados trabajan orquestalmente teniéndolo todo previamente sondado, codificado, tematizado, etc., de forma que no les queda margen para el riesgo y menos para la imaginación. Lo que yo más les agradezco actualmente son sus bonitas virtualizaciones en 3D. Ven mis defectos, pero no los suyos.</p>
<p style="text-align:center;">
 </p>
<p style="text-align:center;">  COMÉNTELO CON SUS AMIGOS (PÁSELA)</p>
<p style="text-align:center;"> <br />
CRIPTA DEL PRIMITIVO ESCONDITE:</p>
<p style="text-align:center;"> </p>
<p style="text-align:center;">Cuando investigué hace décadas el viejo monasterio de San Pedro de Roda tan sólo hací diez años que la cripta debajo del altar mayor de Sant Pere de Roda, en el Ampurdán (Gerona) siempre antes estuvo tapiada, y por fin había vuelto a hacerse accesible para los visitantes de aquellas ruinas.</p>
<p style="text-align:center;">
AGUJERO EN ZONA DEL HALLAZGO JUNTO AL ALTAR MAYOR:</p>
<p style="text-align:center;">
En el grupo de fotos inferior, la de la abajo a la derecha, muestra el lugar entre el altar mayor y el muro alrededor delimitando aquel lugar, según lo he ido viendo cambiado a lo largo den tiempo en mis sucesivos viajes. En principio, la persona fotografiada llegaba a hundirse en el agujero del hallazgo casi por completo. Posteriormente lo encontré medio cubierto, y en fecha reciente se ha nivelado el suelo con la base de las columnas, siendo tal como debí de estar antes de robarse los mármoles que decoraban las piedras.</p>
<p style="text-align:center;"> </p>
<p style="text-align:center;"> </p>
<p style="text-align:center;">
Para quienes estén interesados en la posibilidad de que en el monasterio románico de Sant Pere de Roda, en Cataluña hubiese llegado realmente la Sangre-Real (sangreal, o Santo Grial) de Cristo crucificado, un líquido en un recipiente tal como se venera, y cada dia más, la Santa-Redoma en Bruges, Bélgica), informaré que hace décadas descubrí una referencia insospechada a una semejante sagrada reliquia (“Ampolla ligno crucis rupta). Ésta se menciona en un pergamino (Mns. 487) manuscrito de la Biblioteca de la Universidad de Barcelona . Es del siglo XI, pero se remonta al siglo VII cuando el pontífice Gregorio “el Magno” lo tituló: Dialogorum Libri Quatuor. En total se indexan en él 30 capítulos. Su cubierta y contracubierta siguen ambas forradas con piel (Mide: 25cm. x 35cm. X 5cm. de grosor).</p>
<p style="text-align:center;">
Dicha copia de un manuscrito del Papa Gregorio I “el Magno” documentalmente proviene de la catedral de Gerona (intuyo que pudo haber estado antes en el monasterio ampurdanés de Sant Pere de Roda” por el lote de relicarios del Vaticano que fue hallado allí en 1810). La dicha “Ampolla ligno crucis rupta” es citada exactamente en el capítulo III.</p>
<p style="text-align:center;">Registrado en la Propiedad Intelectual de Barcelona en fecha 22.12.1978,</p>
<p style="text-align:center;">y presentado en la red WWW. en marzo de 2003.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Tarsus: la ciudad de San Pablo]]></title>
<link>http://elcuboderubik33viajes.wordpress.com/2009/11/04/tarsus-la-ciudad-de-san-pablo/</link>
<pubDate>Wed, 04 Nov 2009 14:59:40 +0000</pubDate>
<dc:creator>I. Martínez</dc:creator>
<guid>http://elcuboderubik33viajes.wordpress.com/2009/11/04/tarsus-la-ciudad-de-san-pablo/</guid>
<description><![CDATA[Ubicada en el sur de Turquía a 20 kilómetros del mar Mediterráneo, su historia se remonta hacia atrá]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:justify;"><strong>Ubicada en el sur de Turquía a 20 kilómetros del mar Mediterráneo, su historia se remonta hacia atrás cerca de 9.000 años, siendo siempre un enclave estratégico para los comerciantes de diversas civilizaciones. Fue el escenario de los encuentros  entre Marco Antonio y Cleopatra y la ciudad que vio nacer al apóstol San Pablo de Tarso. </strong></p>
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;">
<div id="attachment_82" class="wp-caption aligncenter" style="width: 469px"><img class="size-large wp-image-82" title="Cataratas del río Cydno" src="http://elcuboderubik33viajes.wordpress.com/files/2009/11/p3212761.jpg?w=1024" alt="Cataratas del río Cydno" width="459" height="344" /><p class="wp-caption-text">Cataratas del río Cydno // I.Martínez</p></div>
<p style="text-align:justify;">Un peculiaridad de Tarsus es la gran cantidad de fuentes que el transeúnte se encuentra a su paso. Todas ellas obtienen el agua del Cydno y es casi obligatoria una visita a las cataratas, en turco <em>şelale</em>, que este río forma a su paso por la ciudad. La habitantes de Tarsus se suelen congregar allí durante el verano pues es, con seguridad, el lugar más resfrescante de la zona. Además, las magnificas vistas invitan a disfrutar de un té, posiblemente la bebida nacional del Turquía.</p>
<p style="text-align:justify;">     La historia de la ciudad alcanza hasta el Periodo Neolítico según han revelado diversas excavaciones. Más tarde fue gobernada por los <a href="http://www.artehistoria.jcyl.es/historia/contextos/196.htm">hititas</a>, después por los  <a href="http://www.artehistoria.jcyl.es/civilizaciones/videos/193.htm">asirios</a> y luego formó parte del <a href="http://www.artehistoria.jcyl.es/historia/contextos/229.htm">Imperio Persa</a>.  Alejandro Magno pasó por ella en el 333 a.C; y estuvo a punto de morir cerca en la batalla de Cydnus, en una época en la que la región estaba fuertemente influenciada por la cultura y la lengua griegas. Pasó a manos romanas bajo gracias a <a href="http://www.artehistoria.jcyl.es/historia/personajes/4534.htm">Pompeyo</a>, pero no fue hasta el año 46 a.C cuando consiguió la condición de ciudad libre. Como anécdota histórica Tarsus fue recopilada en los escritos del geógrafo romano <a href="http://www.artehistoria.jcyl.es/historia/personajes/4478.htm">Estrabón</a>,el cual otorga su fundación a la gente de Argos.</p>
<p style="text-align:center;">
<div id="attachment_85" class="wp-caption aligncenter" style="width: 412px"><img class="size-large wp-image-85" title="Puerta de Cleopatra" src="http://elcuboderubik33viajes.wordpress.com/files/2009/11/p3212835.jpg?w=1024" alt="Puerta de Cleopatra" width="402" height="302" /><p class="wp-caption-text">Puerta de Cleopatra // I.Martínez</p></div>
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;">     Es la ciudad natal de San Pablo de Tarso y es fácil darse cuenta nada más llegar. Las estampas del apóstol inundan los puesticillos callejeros cercanos a los sitios de más interes relacionados con él, como el pozo de San Pablo o la Iglesia.  Durante junio 2008 y 2009 la ciudad se convirtió en un lugar de peregrinación importante debido a la convocatoría del año Paulino por parte de Benedicto XVI.</p>
<p style="text-align:justify;">(Video- 1:54)</p>
<p style="text-align:justify;"><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/j54tUWoMBSE&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/j54tUWoMBSE&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
<p style="text-align:justify;">     Merece la pena callejear un rato en la zona cercana al pozo de San Pablo para admirar las calles estrechas donde los balcones, revestidos de madera en la mayoría de las ocasiones, parecen casi besarse. Además,  es interesante una visita al Museo, que se encuentra en la actualidad cerca del principal estadio deportivo de la ciudad, y a la calzada romana, conservada en un estado bastante bueno. También, si se dispone de tiempo es aconsejable visitar el American College, <a href="http://www.hurriyetdailynews.com/n.php?n=home-away-from-home-2009-10-29">el cual admitió por primera vez a mujeres este año</a> (inglés), y que rompe un poco con la arquitectura tradicional del lugar.</p>
<p style="text-align:center;">
<div id="attachment_89" class="wp-caption aligncenter" style="width: 309px"><img class="size-large wp-image-89" title="Calle y balcones tradicionales de Tarsus" src="http://elcuboderubik33viajes.wordpress.com/files/2009/11/p3212724.jpg?w=768" alt="Calle y balcones tradicionales de Tarsus" width="299" height="398" /><p class="wp-caption-text">Calle de la parte antigua de Tarsus // I.Martínez</p></div>
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;"><span style="text-decoration:underline;">Consideraciones para el viajero</span></p>
<ul>
<li style="text-align:justify;">La forma más sencilla y rápida de llegar es haciendo escala en Mersin o Adana, las dos ciudades con aeropuerto más cercanas. Hay autobuses y trenes desde ambas durante todo el día hacia Tarsus.</li>
<li style="text-align:justify;">Nos os vayaís sin haber comido <em>cezerye, </em>un dulce  muy sabroso realizado a base de zanahoria.</li>
<li style="text-align:justify;">La fruta más típica y que hay que probar es la granada, la cuál <a href="http://www.hurriyetdailynews.com/n.php?n=pomegranate-draws-increasing-attention-2009-09-13">ha incrementado su producción de una manera espectacular en los últimos años.</a>(inglés)</li>
<li style="text-align:justify;">Para más información visitar la página del <a href="http://www.tourismturkey.org/">Ministerio de Turismo de Turquía</a> (inglés)</li>
</ul>
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;"> </p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[FCM BACĂU - FC BOTOŞANI 2-1 (1-0): O GURĂ DE OXIGEN]]></title>
<link>http://bacaulsportiv.com/2009/10/31/fcm-bacau-fc-botosani-2-1-1-0-o-gura-de-oxigen/</link>
<pubDate>Sat, 31 Oct 2009 12:21:18 +0000</pubDate>
<dc:creator>Costin</dc:creator>
<guid>http://bacaulsportiv.com/2009/10/31/fcm-bacau-fc-botosani-2-1-1-0-o-gura-de-oxigen/</guid>
<description><![CDATA[După şase săptămâni de chinuri şi scandaluri, pe un frig pătrunzător, a ieşit soarele şi pe strada l]]></description>
<content:encoded><![CDATA[După şase săptămâni de chinuri şi scandaluri, pe un frig pătrunzător, a ieşit soarele şi pe strada l]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Crestinismul originar este un cult demonic]]></title>
<link>http://oceanospotamos.wordpress.com/2009/10/23/crestinismul-originar-este-un-cult-demonic/</link>
<pubDate>Fri, 23 Oct 2009 10:35:18 +0000</pubDate>
<dc:creator>Kogaion</dc:creator>
<guid>http://oceanospotamos.wordpress.com/2009/10/23/crestinismul-originar-este-un-cult-demonic/</guid>
<description><![CDATA[Crestinismul originar este cult demonic Acei care au avut tangente cu crestinismul ca religie, în sp]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Crestinismul originar este cult demonic   Acei care au avut tangente cu crestinismul ca religie, în special cea crestin ortodoxa, vad la suprafata o credinta a compasiunii si a milei fata de om. Aparentele pot însela, o evaluare a surselor primare ale acestei religii va aduce mai multa lumina asupra adevaratei ei esente. Sa începem cu personalitatea lui Iisus Hristos de unde crestinismul a pornit doctrinar.</p>
<p>Referintele citate sunt din Biblia sau Sfanta Scriptura, folositã de Biserica Ortodoxa Romana.    Numele Hristos este traducerea cuvîntului mesia (mai precis masiah) din ebraica. Înseamnã &#8220;unsul&#8221;, apelatia data de evrei celui care trebuia sa vina trimis de Iehova sau Iahve (numele dat de ei lui Dumnezeu) ca sa îi salveze. Prin urmare Hristos trebuia sa îndeplineasca în primul rînd o misiune de salvare a poporului evreu. A astfel de salvare cuprindea eliberarea de sub jugul romanilor precum si scaparea de raul uman si social, ceea ce evreii numeau Diavol, Mamona, Belzebut, Lucifer, etc.</p>
<p>Venirea salvatorului poporului evreu era asteptata de multe veacuri. Conform credintei evreilor omul trimis de Iehova trebuia sa fie nu numai un salvator al sufletelor oamenilor dar si un rege din stirpea regelui David, personalitatea istorica remarcabila care facuse parte din tribul lui Iuda. Noul Testament argumenteaza ca Iisus era din acea spita si prin urmare putea sa-si ceara dreptul de a fi rege al iudeilor.</p>
<p>Omul Iisus si-a început misiunea cînd avea în jur de 30 de ani. Om fara carte, asa cum se spune în Noul Testament, era totusi proficient în regulile iudaice bazate pe Vechiul Testament si pe alte scrieri existente la acea vreme. Treptat omul Iisus a format în jurul lui un grup de prozeliti care desi mic era perseverent în a-l urma în misiunea pe care si-o asumase.</p>
<p>Care erau caracteristicile acestei misiuni?   Matei, 15, 24, redã cuvintele lui Iisus atunci cînd o femeie canaaneeanca chinuitã de un demon îi cere ajutor ca sa scape de acel demon. &#8220;Nu sunt trimis decît la oile cele pierdute ale casei lui Israel&#8221; raspunde el. Iisus astfel refuzã spunînd mai departe cã &#8220;Nu este bine sa iei pîinea copiilor si s-o arunci cîinilor&#8221;.</p>
<p>Cu alte cuvinte Iisus îi numeste cîini pe toti oamenii care nu erau evrei. Mai departe, în conversatia lor, femeia îi raspunde ca si cîinii manînca din farîmiturile ce cad de la masa stapînilor lor. Iatã un episod din Noul Testament care reda vorbele unui om despre care multi cred ca este fiul lui Dumnezeu. Si paradoxal acesti oameni nu sînt evrei, ci dintre neamuri, cei pe care Iisus îi numea cîini.    O alta caracteristica a misiunii salvatorului era ca trebuia sa fie rege al iudeilor.</p>
<p>A fost oare Iisus rege? Cu siguranta nu. Întrebat daca este rege al iudeilor omul Iisus spune cã împaratia lui este în ceruri, desi evreii asteptau un rege, asa cum fusese David în vechime, o personalitate politica de exceptie care sa aiba regat pe pamînt nu în cer. Deci nici aceasta caracteristica a salvatorului evreilor Iisus nu a îndeplinit-o.</p>
<p>Mai departe, în misiunea salvatorului evreilor era inclusa pacea, pe cînd Iisus declarã raspicat ca a venit sa aduca sabia nu pacea ca sa-l desparta pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa (Matei, 10, 34-35). Cum poate vorbi astfel cel ce se credea trimisul lui Dumnezeu daca Dumnezeul lui nu era cel a dezbinarii? Cum am eticheta astazi un om care ar spune ca a venit la cineva în vizitã cu dorinta de a-i dezbina casa?</p>
<p>Tenacitatea cu care omul Iisus dorea sã-i convingã pe evrei cã el este asteptatul mesia era deosebitã. Acest fapt a atras reactii firesti. Cãrturarii ziceau cã îl are în el pe diavol, pe Beelzebut (Marcu, 3, 22). Oamenii ziceau cã are duh rãu (Marcu, 3, 30), cã are demon (Ioan, 7, 20). Însãsi familia lui îl credeau cã nu e în toate mintile (Marcu, 3, 21) si nu credeau în el (Ioan, 7, 5). Omul Iisus etala cu adevãrat o comportare stranie. Spune în Marcu, 3, 33, &#8220;Cine este mama mea? Si fratii mei?&#8221;.</p>
<p>Cum ar fi calificat astãzi un om care si-ar respinge astfel rudele?    Noul Testament este plin de relatarea faptelor lui Iisus referitoare la scoaterea duhurilor necurate din oameni. În Marcu, 5, 11-13, se spune cum el a trimis duhurile rele într-o turmã de 2000 de porci. Dupã acest episod oamenii l-au rugat sã plece de acolo vãzînd cã lucreazã cu demonii (Marcu, 5, 17). Fariseii, oamenii scoliti în legea iudaicã a acelor timpuri, îi spun cã cu domnul demonilor (adicã cu Satana) el îi scoate pe demoni (Matei, 9, 34).</p>
<p>Multimea i-a zis cã are demon (Ioan, 7, 20; Ioan, 8, 48). Iudeii au spus &#8220;Acum stim cã ai demon&#8221; (Ioan, 8, 52). Dar el nu a recunoscut argumentînd cã diavolul nu poate lupta împotriva diavolului. Vom vedea în cele ce urmeazã de ce a spus Iisus aceasta.   Episodul cu scoaterea duhurilor din acel om si trimiterea lor în turma de porci ne face se ne întrebãm ce a rezultat din interventia lui Iisus? Oare duhurile au murit prin moartea porcilor? Nicidecum, deoarece acele duhuri, asa cum intraserã în acel om, sau cum iesiserã din el pentru a intra în porci, tot astfel puteau intra în oricine altcineva.</p>
<p>Pînã la urmã interventia lui Iisus s-a soldat cu moartea porcilor pentru cã duhurile nu au fost distruse cum s-ar astepta de la cineva cu intentii bune. În Marcu 5, 12-13 si Luca 8, 32, se spune despre duhuri cã l-au rugat sã le îngãduie sã intre în porci si el &#8220;le-a dat voie&#8221;, &#8220;le-a îngãduit&#8221; considerîndu-l astfel mai puternic decît ele. Prin urmare i-au cerut permisiunea ca de la cineva mai mare ierarhic ca ele.</p>
<p>Deci Iisus dispunea cum dorea de duhurile rele.   Ne întrebãm pe bunã dreptate ce se întîmplã cu duhurile necurate care ies din om? Rãspunsul îl dã chiar Iisus în Luca, 11, 24-26: &#8220;Cînd duhul necurat iese din om, umblã prin locuri fãrã de apã cãutînd odihna; si negãsind, zice: Mã voi întoarce în casa mea, din care am iesit. Si venind, o aflã mãturatã si împodobitã. Atunci se duce si ia cu el alte sapte duhuri mai rele decît el; si ele intrã si locuiesc acolo; si starea de pe urmã a omului aceluia se face mai rea decît cea dintîi&#8221;.</p>
<p>Aceste trei versete din Sfînta Evanghelie dupã Luca sînt cele mai revelatoare cu privire la adevãratele intentii ale lui Iisus.   Nicãieri în Noul Testament nu se afirmã cã Iisus a distrus duhurile rele care îi chinuiau pe oamenii posedati, ci le-a scos sau le-a îngãduit sã iasã din acei oameni posedati. Logica ne îndeamnã sã credem cã un om venit de la Dumnezeu, cum se crede despre Iisus, trebuia sã distrugã duhurile rele si astfel sã le împiedice sã intre iarãsi în oameni. Dar Iisus nu face aceasta.</p>
<p>Conform spuselor lui Iisus în Luca, 11, 24-26, un duh rãu va reveni în cel posedat cu fortã si mai mare astfel &#8220;starea de pe urmã a omului aceluia se face mai rea decît cea dintîi&#8221; (Luca, 11, 26).   Mai putem oare crede în intentiile bune ale lui Iisus? Interventiile lui sînt malefice fãrã ambiguitate. Un duh necurat trebuia distrus nu doar lãsat sã iasã din corpul posedatului, ca ulterior sã revinã tot acolo. Rezultã cã toate activitãtile lui Iisus de scoatere a duhurilor necurate din oameni nu fãceau decît sã înmulteascã duhurile rele. Iatã cum a procedat &#8220;fiul lui Dumnezeu&#8221; cu &#8220;ajutorul&#8221; dat posedatilor de duhuri necurate.</p>
<p>Aceasta explicã si faptul de ce Iisus spunea cã diavolul nu poate lupta împotriva diavolului. Iisus era mînã în mînã cu diavolul, activitãtile lui de scoatere a duhurilor necurate nu erau fãcute decît ca sã-i impresioneze pe oameni, dar el stia foarte bine cã duhurile vor reveni mai tîrziu în omul de unde iesiserã, de data aceasta însotite de alte duhuri mai rele.</p>
<p>Revenind la episodul cu porcii, dacã Iisus ar fi avut cu adevãrat putere de la Dumnezeu si intentii bune ar fi distrus acele duhuri nu le-ar fi permis sã intre în porci si astfel sã fie lasate libere sã facã un rãu si mai mare dupã moartea porcilor. Puterea lui Iisus era prin urmare datã de diavol. Întreg episodul cu porcii aratã natura demonicã a lui Iisus. Din toatã acea întîmplare au rãmas pãgubiti oamenii, proprietarii porcilor, care fiindu-le fricã de Iisus si puterea lui demonicã nici mãcar nu au îndrãznit sã-i cearã sã fie despãgubiti.</p>
<p>Rezultatul final a fost moartea porcilor, paguba oamenilor si mãrirea rãului prin duhurile necurate libere sã-si continuie teroarea demonicã.    În ritmul acesta de proliferare a duhurile necurate, care fiecare aducea apoi &#8220;alte sapte duhuri mai rele decît el&#8221; (Luca, 11, 26), nu este surprinzãtor de ce duhurile necurate s-au înmultit peste mãsurã astfel cã au sustinut ceea ce ulterior a devenit religia crestinã ca si cult demonic. Se poate face un mic calcul.</p>
<p>În Marcu, 5, 11-13, se spune cum Iisus a trimis duhurile rele într-o turmã de 2000 de porci. Presupunînd cã în fiecare porc a intrat un duh necurat, dupã moartea porcilor cele 2000 de duhuri au chemat fiecare cîte sapte duhuri mai rele decît ele (Luca, 11, 26) rezultînd un numãr de 14000 de duhuri necurate. Unde au intrat aceste duhuri mai tîrziu? În oameni, deoarece porcii muriserã.   Crestinii care au urmat dupã Iisus au avut din plin duhuri necurate care sa-i posede.</p>
<p>La înmultirea duhurilor rele au contribuit apoi si apostolii si toti cei care cunosc astfel de metode de scoatere a duhurilor necurate, chiar si în ziua de astãzi. Se explicã astfel proliferarea crestinismului care nu duce lipsã de fanatici si dezechilibrati, semne tipice de posesiune demonicã. Cazul unor neoprotestanti (&#8220;pocãiti&#8221;, cum sînt numiti de obicei) este tipic: unii se înfierbîntã la adunãri arãtîndu-si evident latura de posesiune demonicã.   Un alt episod din faptele lui Iisus este cel cu smochinul.</p>
<p>Iisus era înfometat si a gãsit un smochin care nu avea fructe. Supãrat, îl blestemã pe smochin: &#8220;Rod sã nu mai porti în veac!&#8221; dupã care smochinul s-a uscat. Sã spunã oamenii care rationeazã: Ce vinã avea smochinul cã nu avea fructe ca Iisus sã le mãnînce? Sã ne imaginãm cã un astfel de om merge la casa cuiva si cere mîncare. Nu i se dã pentru cã oamenii din acea casã pur si simplu nu au mîncare în acel moment. Apoi cel care a cerut mîncare îi blestemã ca în veac sã nu aibã mîncare în casa lor.</p>
<p>Cum ar fi etichetatã o astfel de persoanã care aduce ocarã unor oameni pentru cã pur si simplu nu au mîncare atunci cînd el vrea sã mãnînce? Cazul lui Iisus este cel al omului rãu si irational. Un astfel de episod s-ar fi soldat astãzi cu furia oamenilor care i-ar fi tras cîteva bete pe spinare &#8220;fiului lui Dumnezeu&#8221;.   Sã trecem la învãtãturile lui Iisus.</p>
<p>Una dintre ele se referã la ceea ce omul mãnîncã. Iisus sustine cã nu ceea ce intrã în gurã îl spurcã pe om, ci ceea ce iese din gurã, aceea îl spurcã pe om (Matei, 15, 11). Mai departe tot el spune cã tot ce intrã în gurã se duce în pîntece si iese afarã, dar cele ce ies din gurã pornesc din inimã, si acelea sînt cele ce-l spurcã pe om, dar a mînca fãrã sã-ti fi spãlat mîinile, aceasta nu-l spurcã pe om (Matei, 15, 17-20).</p>
<p>Este o învãtãturã de doi bani.   Cîti oameni cred cã nu conteazã ce bãgãm în pîntece? Dacã cineva bagã în gurã otravã sau mîncare stricatã nici nu mai apucã sã o scoatã afarã cã poate si muri. Cît priveste ideea cã ceea ce iese din gurã îl spurcã pe om cum spune Iisus, afirmatia lui este de asemenea o aberatie. Vorbele rele îl usureazã temporar pe om de rãutatea din el, desi aruncatul vorbelor pe altii nu este o solutie pentru a scãpa de rãul din inimã.</p>
<p>Sã analizãm acum doctrina pãcatului promovatã de Iisus, ideea cum cã orice pãcat si orice blasfemie li se iartã oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfînt nu li se va ierta (Matei, 12, 31). Sã presupunem cã existã o tarã în lume care are un sistem juridic ce respectã aceastã învãtãturã a lui Iisus.</p>
<p>De exemplu, un om ticãlos este prins în fãrãdeligile lui si adus în fata judecãtorului care va aplica învãtãturile lui Iisus în cazul respectiv.   Sînt consultati martorii care declarã cã învinuitul a furat, a bãtut cinci oameni la betie si a omorît un om cu un cutit. La judecatã omul recunoaste ticãlosiile fãcute adãugînd cã a cerut iertare lui Iisus pentru tot rãul fãcut. &#8220;</p>
<p>Ai spus ceva împotriva Duhului Sfînt?&#8221; întreabã judecãtorul. &#8220;Niciodatã!&#8221; rãspunde omul. Verdictul: &#8220;Eliberati-l cã si-a cerut iertare în numele lui Iisus Hristos, dar nu a hulit Duhul Sfînt!&#8221;.   Întrebare: poate o atare învãtãturã a iertãrii vesnice sã vinã de la Dumnezeu sau de la Diavol?  O astfel de metodã de a face dreptate oamenilor este înselãciune curatã, Dumnezeu nu poate iertã rãutãtile oamenilor, cei vinovati trebuie sã repare cumva rãul adus si sã învete cã repetarea rãului nu va fi iertatã prin simpla recunoastere a greselii. Învãtãtura lui Iisus este prostie curatã. O societate sãnãtoasã nu poate functiona pe astfel de învãtãturi fãrã sens.</p>
<p>Evreii în Vechiul Testament aveau o metoda mai logicã, desi nu era cu totul justã, ideea cã se plãteste ochi pentru ochi. Dar în învãtãturile lui Iisus privind aplicarea dreptatii se vede mai degrabã mîna diavolului decît cea a unei forte a dreptãtii. Numai diavolul trece cu vedere faptul cã merge si asa, cã simpla iertare datã de el diavolul poate absolvi pe om de relele pe care le face.</p>
<p>Diavolul iartã de pãcat pentru a-l tine pe pãcãtos mereu în pãcat.   Este si metoda folositã de Iisus pentru a-i mentine pe oameni în jugul suferintei pe care a initiat-o în locul salvarii pe care trebuia sã o aducã asteptatul mesia, salvatorul evreilor. Este oare acesta salvatorul? Poate trimisul lui Dumnezeu sã-i îndemne pe oamenii sã se complacã în rele iertîndu-le tot timpul fãrãdelegile? Mai degrabã un spirit demonic face aceasta.    Sã cercetãm mai departe faptul cum Iisus crede cã oamenii lui Dumnezeu pot fi deosebiþi de cei ai diavolului.</p>
<p>În Matei, 7, 10-20, Iisus îi avertizeazã pe ucenici sã se fereascã de profeti mincinosi cãci dupã roadele lor vor fi cunoscuti. Preceptul este bine stiut din Vechiul Testament, ideea cã pomul se cunoaste dupã rod. Sã vedem ce roade a adus pomul lui Iisus dupã asa zisa înãltare a lui la cer?    Crestinismul a pãtruns treptat în lumea zisã &#8220;pãgînã&#8221; prin înfricosarea oamenilor asupra pedepselor ce-i asteaptã dacã nu se vor supune noii învãtãturi si prin forta. Aceastã fricã de pedeapsã persistã si astãzi fiind practic hrana crestinismului.</p>
<p>Fãrã continua teroare a diavolului, care pîndeste omul la orice pas, crestinismul s-ar dezintegra. De remarcat este atentia care se pune pe diavol ca personaj principal si toate cele care vin cu rãul si suferinta, rãstignirea lui Iisus pe cruce, sîngele, patimile lui, etc.   În cele din urmã Iisus pozeazã în învingãtor, chiar dupã ce a fost bãtut în cuie pe cruce si i s-a pus pe cap coroana de spini în locul celei regale a regelui din stirpea lui David.</p>
<p>Pe cei mai multi oameni traumele mentale pe care le implanteazã în minti frica, si toate aspectele suferintei si întunericului, îi bîntuie toatã viata. Desi se spune despre &#8220;învingãtorul mortii&#8221;, cã a ajuns acolo la dreapta Tatãlui, el priveste cu detasare întreaga panoramã a suferintei umanitãtii care a urmat dupã &#8220;înãltarea sa&#8221;.    Sã vedem acum fructele date de pomul sãdit de Iisus pe pãmînt.</p>
<p>Ce a urmat? Rãzboaie, mãceluri împotriva evreilor si ale altora, dezbinare vesnicã printre cei care au urmat învãtãtura lui Iisus, inchizitie, arderea oamenilor pe rug, arderea cãrtilor, obida oamenilor, cuceririle sîngereoase urmînd crucea însîngeratã, care cînd era pumnal cînd cruce, si multe alte &#8220;fructe&#8221; ale demonului &#8220;înãltat la cer&#8221;.   Astfel de rezultate ale misiunii sale &#8220;salvatoare&#8221; ne sugereazã cã Iisus s-a dus direct în iad de unde nici cã-i pasã ce se întîmplã pe pãmînt deoarece sistemul introdus de el functioneazã din plin ca fruct al faptelor &#8220;mîntuirii&#8221; aduse oamenilor.</p>
<p>Salvarea care se astepta din partea unui trimis al lui Dumnezeu este nonexistentã, Iisus nu poate fi decît un trimis al diavolului care în loc de mîntuire a adus durerea.    Cine sunt cei mai în mãsurã astãzi sã evalueze misiunea &#8220;salvatoare&#8221; ale lui Iisus? Toti cei care au avut tangentã cu crestinismul! Salvatorul se dorea un personaj al salvãrii din durere nu cineva care aduce suferintã prin sabia pe care cu adevãrat a lãsat-o omenirii. si sîngele continuã sã curgã si astãzi si va continua atîta timp cît oamenii venereazã pe demonul care a adus suferintã omenirii cu 2000 de ani înainte.</p>
<p>Iatã cã în ciuda obiceiului diavolului de a minti, totusi de cîteva promisiuni s-a tinut.   Care este spectrul crestinismului astãzi în lume? Nici o altã religie nu are mai multe secte decît cea crestinã. Existenta sutelor de grupãri crestine aratã cu claritate cã dezbinarea generatã de Iisus încã de cînd era viu pe pãmînt continuã astãzi cu aceeasi fortã încît te întrebi cum de este posibil ca oamenii sã interpreteze diferit ideile dintr-o carte care este destul de coezivã în continut, Biblia?</p>
<p>Explicatia nu poate fi decît cã Biblia este o carte plinã de contradictii, atît Vechiul cît si Noul Testament. Cel puþin Noul Testament este grosier privind salvarea oamenilor de la moarte de cãtre cineva care nu s-a salvat pe sine însusi. Oasele i-au putrezit de mult acolo în Orientul Apropiat. Evreii nu l-au acceptat pe Iisus deoarece nu era nimic în el sã sugereze cã-i poate salva, cã-i poate elibera de sub jugul romanilor asa cum se astepta de la un rege din spita lui David.    Cine a fost Iisus? Respingerea lui de cãtre evrei în mod automat îl calificã drept impostor si amãgitor.</p>
<p>Nimeni nu a fãcut o evaluare mai justã asupra cine a fost Iisus decît poporul din care face parte si în mijlocul cãruia a trãit. Si ei l-au categorisit drept amãgitor. Învãtãturile ieftine si stupide ale lui Iisus au mai mult marca rãului decît cea a binelui.</p>
<p>Omul Iisus este un caz demonic a cãrui misiune &#8220;salvatoare&#8221; a supravietuit prin conjunctura istoriei, prin fricã pe care o împlîntã în mintile oamenilor asa cum numai duhurile rele o fac, deghizînd rãul într-un ambalaj pe care scrie fericire si salvare.   Dezbinarea adusã de &#8220;fiul lui Dumnezeu&#8221; continuã sã ne macine sufletele si sã ne despartã inimile cu sabia pe care a promis-o. Si asta avem astãzi: fiul despãrtit de tatãl sãu, fiica de mama sa, asa cum se aratã în Matei, 10, 34-35.</p>
<p>Crestinismul este un cult demonic, cea mai mare minciunã care a putut vreodatã exista în omenire: venerarea unui demon ca &#8220;fiu al lui Dumnezeu&#8221;. Iisus este cel care a înlesnit înmultirea duhurilor necurate îngãduindu-le sã iasã din oameni si sã revinã apoi cu alte duhuri si mai rele ca ele (Luca, 11, 26). Pe aceastã bazã de idei demonismul crestinismului originar nu poate fi contestat.</p>
<p>Vã veti întreaba cum se explicã atîtea frumuseti vãzute în biserici si catedrale? Existã realmente creatii minunate care glorificã amintirea narativã a celui care a fost Iisus. Rãspunsul este cã aceste minunãtii sînt rodul idealului mintii omenesti, nu cel al învãtãturilor lui Iisus.</p>
<p>Crestinismul este o religie parazitarã a sufletelor care se întinde oriunde poate sã ajungã cu teroarea fricii. Oamenii au creat cu mare elan frumuseti în biserici si catedrale pentru a contracara urîciunea crestinismului originar al lui Iisus, idealizînd aspectele durerii, portretizînd un Iisus cu fata blîndã si resemnat în fata mortii, postura victimei care induce milã în cei care o privesc.    Dar cînd este sã evaluãm obiectiv consecintele acestor aberatii doctrinare gunoiul crestinismului iese la suprafatã în felul de a se comporta al oamenilor, în modul lor de existentã, în violenta si rãutatea socialã a unor crestini, deoarece Iisus le-a promis cã orice li se poate ierta afarã de blasfemia împotriva Duhului Sfînt (Matei, 12, 31).</p>
<p>Oamenii sinceri aflati printre crestini sînt doar victime credule care resemnati si depãsiti de întelegerea realã a demonismului lui Iisus nici nu stiu practic în mîna cui se aflã. Piosi în viatã, acesti oameni aspirînd la Dumnezeul adevãrat s-au rugat cu devotament lui Iisus. Dupã moarte vor avea surpriza sã ajungã în iad unde îi întîmpinã Iisus si le ureazã bun sosit.</p>
<p>Ce spune istoria despre rolul crestinismului? Puterea politicã de-a lungul timpului a înteles cu realism marele potential de manipulare a oamenilor oferit de crestinism, care a fost folosit astfel de toate sistemele sociale inclusiv comunismul care initial l-a respins. Ulterior crestinismul a fost tolerat si folosit în slujba noilor guvernanti comunisti care, înclinati spre rãu, exploatare si minciunã, s-au aliat cu cei de-o teapã cu ei, cei care îl slujeau de Diavol întocmai ca si ei, dar folosind metodele demonului de pe crucea însîngeratã, Iisus &#8220;salvatorul omenirii&#8221;.</p>
<p>Despre cine a scris aceste rînduri nu este nevoie sã vã întrebati cine este. Am îndrãznit sã gîndesc si sã astern aici cele aflate. Am scãpat de frica de Dumnezeu si mã gîndesc la iubirea de Dumnezeu. Mã simt usurat, nu mai port jugul crucii, nu mai sînt un întemnitat al lui Iisus. Privesc la minunile create de Dumnezeu, la cer, la soare si mã gîndesc cum oamenii acestor vremuri mai pot crede cã undeva în Orientul Apropiat, Dumnezeu si-a trimis pe fiul sãu unic sã &#8220;moarã&#8221; pentru ca noi sã avem viatã vesnicã.</p>
<p>Dacã un astfel de Dumnezeu face experimente cu noi sã afle cã nu i-au reusit.   Dar dacã este mîna Diavolului întreaga deceptie a reusit. Sînt milioane si milioane de oameni care au asimilat patologia lui Iisus, un spirit al rãului de care omenirea este influentatã în prezent în proportii gigantice. Aceasta ne duce la pieirea anticipatã în viziunea apocalipticã din Noul Testament.</p>
<p>&#8220;Salvatorul&#8221; ne învatã cum sã ne tîrîm, cum sã purtãm greutatea crucii însîngerate dupã exemplul lui si cum sã murim, în loc de a ne arãta cum sã trãim fericiti în viatã, asa cum un adevãrat fiu de Dumnezeu ar face-o.   Iisus ne-a adus încet si sigur la marginea prãpastiei de anihilare a omenirii. Atît cei care au asimilat duhurile necurate, aduse de cãtre Iisus si de cei care l-au urmat si îl urmeazã, cît si multimea oamenilor de bunã credinþã în Dumnezeu, care nu au fost încã atinsi de aceste duhuri necurate, hrãnesc în crestinism macabrul salvarii oferite de un om mort pe o cruce.</p>
<p>Dumnezeule adevãrat, unde sã Te gãsim?     Un alt text   Citesc în Luca, 12, 51-53 si nu-mi vine sã cred ce spune Isus: &#8220;Pare-vi-se c-am venit sã dau pace pe pãmînt? Vã spun cã nu, ci dezbinare. Cã de-acum înainte cinci într-o casã vor fi dezbinati: trei contra doi si doi contra trei. Dezbinati vor fi tatãl împotriva fiului si fiul împotriva tatãlui, mama împotriva fiicei si fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii sale si nora împotriva soacrei&#8221;.</p>
<p>Iatã vorbele de &#8220;salvare&#8221; spuse chiar de &#8220;salvatorul lumii&#8221; isus hristos. Nu poti decât sã-i scrii numele cu litere mici acestui om. În Luca, 12, 49, Isus afirmã cât se poate de explicit de ce a venit pe pãmânt: &#8220;Foc am venit s-arunc pe pãmânt, si cât as vrea sã fie acum aprins&#8221;.   Si foc a fost si este încã. Distrugerile masive în numele credintei crestine de-a lungul timpului sunt cunoscute si documentate istoric: rãzboaiele religioase, cuceririle în numele crestinãrii, cruciadele de salvare a &#8220;mormântului sfânt&#8221;, si mai presus de toate distrugerea aproape totalã a religiilor primare, cu care crestinismul a venit în contact, care erau bazate pe relatia armonioasã dintre om si natura.</p>
<p>Aceste rãutãti ale oamenilor împotriva altor oameni au fost fãcute în numele &#8220;salvatorului lumii&#8221; Isus Hristos.   De la simplele dezbinari pe care Isus le-a adus oamenilor asa cum spune în Luca, 12, 51-53, au urmat altele din ce în ce mai ample prin mãrirea puterii duhurilor necurate pe care Isus le-a protejat. Dar se pare cã focul cel mare, care era dorit cu ardoare de Isus în Luca, 12, 49, nu a venit încã. Acest foc este în curs de a se produce prin polarizarea întregii omeniri în mari tabere antagoniste.</p>
<p>Mahomed, profetul islamismului, a fost puternic influentat de crestinii care erau dominanti în acea perioadã în zona Orientului Apropiat.Cei care i-au zis lui Mahomed ca va fi “trimisul” lui Alah (Dumnezeu)  au  fost doi preoti crestini evrei.Acestia au devenit,dupa impunerea islamului ca religie majoritara la arabi,primii imami ai islamului.De stiut ca islamul a fost impus de Mahomed prin razboi si moarte.Cei ce refuzau convertirea la islam si lepadarea de vechiile credinte erau trecuti prin varful sabiei.</p>
<p>In Mecca,apoi in toata peninsula arabica si in restul lumii islamul a fost impus cu forta,o asemanare cu inchizitia crestina. Duhurile rele aduse de Isus l-au luat în stãpânire pe Mahomed si s-au rãspândit apoi printre populatiile arabe din zonã, gãsind acolo teren prielnic. Fenomenul a fost facilitat si de faptul cã musulmanii nu folosesc lumânãri la rugãciuni, asa cum fac crestinii(obicei preluat de la pagani) care în acest fel pot determina duhurile rele sã se îndepãrteze.</p>
<p>Monstruozitãtile care se întâmplã astãzi în lumea islamicã (sinuciderile pentru a-i omorâ pe altii cu orice pret) si ura pe care o manifestã fatã de toti, inclusiv fatã de alti musulmani, se explicã prin duhurile rele care se aflã în acesti oameni. Treptat s-a produs o multiplicare masivã a duhurilor rele în lumea musulmanã. Astãzi avem tabere adverse mult mai puternice, decât simpla dezbinare dintre tatã si fiu, ne îndreptãm cãtre viziunea de distrugeri masive prin foc si toate calamitãtile de neimaginat descrise în Apocalipsã.</p>
<p>Atunci Isus va fi pe deplin fericit cã planul i-a reusit si lumea a luat foc asa cum dorea în Luca, 12, 49.   Ce sã mai facem? Aprindem o lumânare sau facem un foc sacru, asa cum se întâmpla în timpurile samanice(pagane) ale umanitãtii, si ne rugãm Dumnezeului adevãrat sã ne scape de demonismul celui rãstignit pe cruce. Nu stim ce sanse avem, dar putem încerca.   Poate cã Dumnezeu nu ne va lãsa, poate cã lucrarea demonicã va fi opritã în ultimul moment, înainte de Apocalipsã, dacã renuntãm la trimisul diavolului, la macabrele rugãciuni cãtre un mort, la moastele purtãtoare de duhuri rele. Am rãmas profund socat de cazul de stãpanire demonicã a unei femei.</p>
<p>Este aici un video în care se poate vedea ce înseamnã puterea duhurilor rele aduse de &#8220;moastele sfinte&#8221;.</p>
<p><a href="Crestinismul originar este cult demonic"> http://video.bzi.ro/video/show/Posedata-de-diavoli-a-cautat-vindecarea-la-Sfanta-43</a></p>
<p><strong><em>Preluat dupa internet</em></strong></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Quienes son los primeros ante Jesus]]></title>
<link>http://mensajealosamigos.wordpress.com/2009/10/18/quienes-son-los-primeros-ante-jesus/</link>
<pubDate>Mon, 19 Oct 2009 01:39:57 +0000</pubDate>
<dc:creator>Iglesia que camina</dc:creator>
<guid>http://mensajealosamigos.wordpress.com/2009/10/18/quienes-son-los-primeros-ante-jesus/</guid>
<description><![CDATA[Escucha la Homilía del Domingo 18 de octubre del 2009 mensaje amigos clemente sobrado iglesia camina]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><img class="aligncenter size-full wp-image-831" title="b-dom29" src="http://mensajealosamigos.wordpress.com/files/2009/10/b-dom29.jpg" alt="b-dom29" width="500" height="120" /></p>
<p><span style='text-align:left;display:block;'><p><object type='application/x-shockwave-flash' data='http://wordpress.com/wp-content/plugins/audio-player/player.swf' width='290' height='24' id='audioplayer1'><param name='movie' value='http://wordpress.com/wp-content/plugins/audio-player/player.swf' /><param name='FlashVars' value='&amp;bg=0xf8f8f8&amp;leftbg=0xeeeeee&amp;lefticon=0x666666&amp;rightbg=0xcccccc&amp;rightbghover=0x999999&amp;righticon=0x666666&amp;righticonhover=0xffffff&amp;text=0x666666&amp;slider=0x666666&amp;track=0xFFFFFF&amp;border=0x666666&amp;loader=0x9FFFB8&amp;soundFile=http%3A%2F%2Fwww.goear.com%2Ffiles%2Fmp3files%2F19102009%2F1598662cf71ab371fa090da60c782a93.mp3' /><param name='quality' value='high' /><param name='menu' value='false' /><param name='bgcolor' value='#FFFFFF' /></object></p></span></p>
<p><strong>Escucha la Homilía del Domingo 18 de octubre del 2009</strong></p>
<p style="text-align:justify;"><a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/mensaje">mensaje</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/amigos">amigos</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/clemente">clemente</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/sobrado">sobrado</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/iglesia">iglesia</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/camina">camina</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/evangelio">evangelio</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/jesus">jesus</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/cristo">cristo</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/discipulo">discipulo</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/seguidor">seguidor</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/apostol">apostol</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/vocacion">vocacion</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/entrega"></a></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[En la festividad de la Virgen del Pilar]]></title>
<link>http://papaboysespana.wordpress.com/2009/10/12/en-la-festividad-de-la-virgen-del-pilar/</link>
<pubDate>Mon, 12 Oct 2009 16:09:03 +0000</pubDate>
<dc:creator>immigratoamico</dc:creator>
<guid>http://papaboysespana.wordpress.com/2009/10/12/en-la-festividad-de-la-virgen-del-pilar/</guid>
<description><![CDATA[La tradición, tal como ha surgido de unos documentos del siglo XIII que se conservan en la catedral ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>La tradición, tal como ha surgido de unos documentos del siglo XIII que se conservan en la catedral de Zaragoza, se remonta a la época inmediatamente posterior a la Ascensión de Jesucristo, cuando los apóstoles, fortalecidos con el Espíritu Santo, predicaban el Evangelio. Se dice que, por entonces (40 AD), el Apóstol Santiago el Mayor, hermano de San Juan e hijo de Zebedeo, predicaba en España. Aquellas tierras no habían recibido el evangelio, por lo que se encontraban atadas al paganismo. Santiago obtuvo la bendición de la Santísima Virgen para su misión. Los documentos dicen textualmente que Santiago, &#8220;pasando por Asturias, llegó con sus nuevos discípulos a través de Galicia y de Castilla, hasta Aragón, el territorio que se llamaba Celtiberia, donde está situada la ciudad de Zaragoza, en las riberas del Ebro. Allí predicó Santiago muchos días y, entre los muchos convertidos eligió como acompañantes a ocho hombres, con los cuales trataba de día del reino de Dios, y por la noche, recorría las riberas para tomar algún descanso&#8221;. En la noche del 2 de enero del año 40, Santiago se encontraba con sus discípulos junto al río Ebro cuando &#8220;oyó voces de ángeles que cantaban Ave, María, gratia plena y vio aparecer a la Virgen Madre de Cristo, de pie sobre un pilar de mármol&#8221;. La Santísima Virgen, que aún vivía en carne mortal, le pidió al Apóstol que se le construyese allí una iglesia, con el altar en torno al pilar donde estaba de pie y prometió que &#8220;permanecerá este sitio hasta el fin de los tiempos para que la virtud de Dios obre portentos y maravillas por mi intercesión con aquellos que en sus necesidades imploren mi patrocinio&#8221;.  Desapareció la Virgen y quedó ahí el pilar. El Apóstol Santiago y los ocho testigos del prodigio comenzaron inmediatamente a edificar una iglesia en aquel sitio y, con el concurso de los conversos, la obra se puso en marcha con rapidez. Pero antes que estuviese terminada la Iglesia, Santiago ordenó presbítero a uno de sus discípulos para servicio de la misma, la consagró y le dio el título de Santa María del Pilar, antes de regresarse a Judea. Esta fue la primera iglesia dedicada en honor a la Virgen Santísima. Muchos historiadores e investigadores defienden esta tradición y aducen que hay una serie de monumentos y testimonios que demuestran la existencia de una iglesia dedicada a la Virgen de Zaragoza. El mas antiguo de estos testimonios es el famoso sarcófago de Santa Engracia, que se conserva en Zaragoza desde el siglo IV, cuando la santa fue martirizada. El sarcófago representa, en un bajo relieve, el descenso de la Virgen de los cielos para aparecerse al Apóstol Santiago. Asimismo, hacia el año 835, un monje de San Germán de París, llamado Almoino, redactó unos escritos en los que habla de la Iglesia de la Virgen María de Zaragoza, &#8220;donde había servido en el siglo III el gran mártir San Vicente&#8221;, cuyos restos fueron depositados por el obispo de Zaragoza, en la iglesia de la Virgen María. También está atestiguado que antes de la ocupación musulmana de Zaragoza (714) había allí un templo dedicado a la Virgen.  La devoción del pueblo por la Virgen del Pilar se halla tan arraigada entre los españoles y desde épocas tan remotas, que la Santa Sede permitió el establecimiento del Oficio del Pilar en el que se consigna la aparición de la Virgen del Pilar como &#8220;una antigua y piadosa creencia&#8221;.</p>
<p><strong>Numerosos milagros de la Virgen</strong></p>
<p>En 1438 se escribió un Libro de milagros atribuidos a la Virgen del Pilar, que contribuyó al fomento de la devoción hasta el punto de que, el rey Fernando el católico dijo: &#8220;creemos que ninguno de los católicos de occidente ignora que en la ciudad de Zaragoza hay un templo de admirable devoción sagrada y antiquísima, dedicado a la Sta.y Purísima Virgen y Madre de Dios, Sta. María del Pilar, que resplandece con innumerables y continuos milagros&#8221;. El Gran milagro del Cojo de Calanda (1640) Se trata de un hombre a quien le amputaron una pierna. Un día años mas tarde, mientras soñaba que visitaba la basílica de la Virgen del Pilar, la pierna volvió a su sitio. Era la misma pierna que había perdido. Miles de personas fueron testigos y en la pared derecha de la basílica hay un cuadro recordando este milagro. El Papa Clemente XII señaló la fecha del 12 de octubre para la festividad particular de la Virgen del Pilar, pero ya desde siglos antes, en todas las iglesias de España y entre los pueblos sujetos al rey católico , se celebraba la dicha de haber tenido a la Madre de Dios en su región, cuando todavía vivía en carne mortal.  Tres rasgos peculiares que caracterizan a la Virgen del Pilar y la distinguen de las otras:</p>
<p>1- Se trata de una venida extraordinaria de la Virgen durante su vida mortal. A diferencia de las otras apariciones la Virgen viene cuando todavía vive en Palestina: ¨Con ninguna nación hizo cosa semejante&#8221;, cantará con razón la liturgia del 2 de enero, fiesta de la Venida de la Virgen.</p>
<p>2- La Columna o Pilar que la misma Señora trajo para que, sobre él se construyera la primera capilla que, de hecho, sería el primer Templo Mariano de toda la Cristiandad.</p>
<p>3- La vinculación de la tradición pilarista con la tradición jacobea (del Santuario de Santiago de Compostela). Por ello, Zaragoza y Compostela, el Pilar y Santiago, han constituido dos ejes fundamentales, en torno a los cuales ha girado durante siglos la espiritualidad de la patria española.</p>
<p><strong>Simbolismo del pilar</strong></p>
<p>El pilar o columna: la idea de la solidez del edificio-iglesia con la de la firmeza de la columna-confianza en la protección de María. La columna es símbolo del conducto que une el cielo y la tierra, &#8220;manifestación de la potencia de Dios en el hombre y la potencia del hombre bajo la influencia de Dios&#8221;. Es soporte de los sagrado, soporte de la vida cotidiana. María, la puerta del cielo, la escala de Jacob, ha sido la mujer escogida por Dios para venir a nuestro mundo. En ella la tierra y el cielo se han unido en Jesucristo.  Las columnas garantizan la solidez del edificio, sea arquitectónico o social. Quebrantarlas es amenazar el edificio entero. La columna es la primera piedra del templo, que se desarrolla a su alrededor; es el eje de la construcción que liga entre si los diferentes niveles. María es también la primera piedra de la Iglesia, el templo de Dios; en torno a ella, lo mismo que los apóstoles reunidos el día de pentecostés, va creciendo el pueblo de Dios; la fe y la esperanza de la Virgen alientan a los cristianos en su esfuerzo por edificar el reino de Dios. Vemos en Ex 13, 21-22, que una columna de fuego por la noche acompañaba al pueblo de Israel peregrino en el desierto, dirigiendo su itinerario. En la Virgen del Pilar el pueblo ve simbolizada &#8220;la presencia de Dios, una presencia activa que, guía al pueblo de elegido a través de las emboscadas de la ruta&#8221;. Liturgia Eucarística del Pilar: Los textos utilizados son: en la primera lectura, 1 Crónicas 15, donde se recuerda a la Virgen simbolizada por el arca de la alianza, la presencia de Dios en medio de su pueblo, a través de María, lo cual es gozo para la Iglesia. La segunda lectura (He 1, 12-14) y el evangelio (Lc. 11, 272-28) nos hablan también de la presencia de la Virgen en la iglesia y de las alabanzas que el pueblo le tributa. El prefacio celebra las maravillas que Dios ha realizado en María, &#8220;esperanza de los fieles y gozo de todo nuestro pueblo&#8221;. Durante la oración colecta se pide por intercesión de la Virgen &#8220;fortaleza en la fe, seguridad en la esperanza y constancia en el amor&#8221;, así como en la oración de las ofrendas, donde se muestra el deseo de &#8220;permanecer firmes en la fe&#8221;. Antífona de entrada: se piensa en la Virgen como &#8220;la columna que guiaba y sostenía día y noche al pueblo en el desierto&#8221;, y en el salmo responsorial se recuerda &#8220;el Señor me ha coronado, sobre la columna me ha exaltado&#8221;. En el aleluya: &#8220;afianzó mis pies sobre la roca y me puso en la boca una cántico nuevo&#8221;. Domina en la liturgia la idea de la presencia de María en la Iglesia y de la firmeza que su intercesión y su devoción procura al pueblo de Dios. El día 12 de octubre de 1492, precisamente cuando las tres carabelas de Colon avistaban las desconocidas tierras de América, al otro lado del Atlántico, los devotos de la Virgen del Pilar cantaban alabanzas a la Madre de Dios en su santuario de Zaragoza, pues ese mismo día, conocido hoy como el Día de la Raza, era ya el día de la Virgen del Pilar.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Jovenes siguiendo a Cristo]]></title>
<link>http://mensajealosamigos.wordpress.com/2009/10/11/jovenes-siguiendo-a-cristo/</link>
<pubDate>Mon, 12 Oct 2009 02:37:38 +0000</pubDate>
<dc:creator>Iglesia que camina</dc:creator>
<guid>http://mensajealosamigos.wordpress.com/2009/10/11/jovenes-siguiendo-a-cristo/</guid>
<description><![CDATA[Escucha la Homilía del Domingo 11 de octubre del 2009 mensaje amigos clemente sobrado iglesia camina]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><img class="aligncenter size-full wp-image-833" title="b-dom28" src="http://mensajealosamigos.wordpress.com/files/2009/10/b-dom28.jpg" alt="b-dom28" width="500" height="60" /></p>
<p><span style='text-align:left;display:block;'><p><object type='application/x-shockwave-flash' data='http://wordpress.com/wp-content/plugins/audio-player/player.swf' width='290' height='24' id='audioplayer1'><param name='movie' value='http://wordpress.com/wp-content/plugins/audio-player/player.swf' /><param name='FlashVars' value='&amp;bg=0xf8f8f8&amp;leftbg=0xeeeeee&amp;lefticon=0x666666&amp;rightbg=0xcccccc&amp;rightbghover=0x999999&amp;righticon=0x666666&amp;righticonhover=0xffffff&amp;text=0x666666&amp;slider=0x666666&amp;track=0xFFFFFF&amp;border=0x666666&amp;loader=0x9FFFB8&amp;soundFile=http%3A%2F%2Fwww.goear.com%2Ffiles%2Fmp3files%2F12102009%2F509f7f5c11b05969d9072ee35248544a.mp3' /><param name='quality' value='high' /><param name='menu' value='false' /><param name='bgcolor' value='#FFFFFF' /></object></p></span></p>
<p><strong>Escucha la Homilía del Domingo 11 de octubre del 2009</strong></p>
<p style="text-align:justify;"><a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/mensaje">mensaje</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/amigos">amigos</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/clemente">clemente</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/sobrado">sobrado</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/iglesia">iglesia</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/camina">camina</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/evangelio">evangelio</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/jesus">jesus</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/cristo">cristo</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/dios">dios</a><a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/verdad">verdad</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/joven">joven</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/rico">rico</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/ven">ven</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/sigueme">sigueme</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/discipulo">discipulo</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/seguidor">seguidor</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/apostol">apostol</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/vocacion">vocacion</a> <a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/renuncia">renuncia</a><a style="color:#0060ff;text-decoration:underline;margin:0;padding:0;" rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/entrega">entrega</a></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Philosophing]]></title>
<link>http://diariodeuncatolico.com/2009/10/11/philosophing-17/</link>
<pubDate>Sun, 11 Oct 2009 13:00:11 +0000</pubDate>
<dc:creator>joseluisdamian</dc:creator>
<guid>http://diariodeuncatolico.com/2009/10/11/philosophing-17/</guid>
<description><![CDATA[Jesús nos llamó a ir por el mundo y predicar el evangelio&#8230; ¿Lo estás haciendo?]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><em>Jesús nos llamó a ir por el mundo y predicar el evangelio&#8230; ¿Lo estás haciendo?</em></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Menos condenas y más motivaciones]]></title>
<link>http://mensajealosamigos.wordpress.com/2009/10/07/menos-condenas-y-mas-motivaciones/</link>
<pubDate>Thu, 08 Oct 2009 03:57:59 +0000</pubDate>
<dc:creator>Iglesia que camina</dc:creator>
<guid>http://mensajealosamigos.wordpress.com/2009/10/07/menos-condenas-y-mas-motivaciones/</guid>
<description><![CDATA[Domingo 28 b del ordinario ¿Recuerdan la historia de aquel a quién le habían dicho que en el montón ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:right;"><em><strong>Domingo 28 b del ordinario</strong></em></p>
<p style="text-align:justify;">¿Recuerdan la historia de aquel a quién le habían dicho que en el montón de un millón de boletas había una premiada? Entusiasmado fue capaz de contar hasta 999.999. Cuando ya no le faltaba más que una se aburrió de contar  y molesto, por creer que le habían engañado, dejó la última. En esa estaba precisamente el premio.</p>
<p style="text-align:justify;">¿No le habrá sucedido lo mismo al joven del Evangelio de hoy? Salió corriendo al encuentro con Jesús, se arrodilló delante de El. Había cumplido con toda la ley desde pequeño. Y como le dice Jesús “sólo te falta una cosa”. Una sola y con eso estaba en actitud de seguir a Jesús y ser uno de sus discípulos más valiosos.</p>
<p style="text-align:justify;"><a href="http://www.cruzblanca.org/hermanoleon/"><img class="alignright" src="http://www.cruzblanca.org/hermanoleon/sem/b/to/28/PhotoAlbum1/b400.jpg" alt="" width="230" height="187" /></a>Pero, después de tantas cosas, por “una sola cosa”, “frunció el ceño y se largó pesaroso”. Todas las ilusiones y esperanzas se le marchitaron en el corazón.<br />
Y es curioso, Jesús lo miró con pena, pero no le reprochó, no le llamó cobarde, indeciso, un convenido. Sencillamente respetó su libertad y le dejó dar marcha atrás.</p>
<p style="text-align:justify;">¿Qué les está pasando hoy a nuestros jóvenes? ¿Cuál es “esa sola cosa que les falta”? Se los ve llenos de ilusiones y de esperanzas, deseosos de un mundo nuevo. Y sin embargo, llegado el momento también ellos detienen la marcha y se quedan en el camino.  Pero nosotros no somos como Jesús.<br />
Hoy pareciera que todos tenemos derecho a ser críticos de la juventud:<br />
La juventud de hoy vive de pajaritos en la cabeza.<br />
La juventud de hoy carece de sentido de riesgo.<br />
La juventud de hoy se niega a creer.<br />
La juventud de hoy sólo busca la satisfacción y el placer.<br />
Y creemos que criticándolos vamos a solucionar el problema. ¿No sería preferible escuchar más a nuestros jóvenes y oír de ellos qué es lo que buscan y qué es lo que no encuentran en la Iglesia?<br />
La mayoría de nuestros jóvenes carecen de una familia adecuada. Pero también carecen de una Iglesia que tenga una palabra adecuada que decirles.<br />
No se les escucha en la familia.<br />
Tampoco la Iglesia les escucha.<br />
Por eso prefieren su grupo donde pueden hablar y ser escuchados.</p>
<p style="text-align:justify;">Siempre estamos pensando en que los jóvenes son futuro. Y nos olvidamos de que los jóvenes son ya una realidad social y una realidad eclesial.<br />
¿Qué los jóvenes son unos disconformes?<br />
¿Y acaso podremos ir lejos con el conformismo de los viejos?<br />
¿Qué los jóvenes solo saben criticar?<br />
Yo los felicito cuando son nuestros críticos.<br />
Lo peor que les puede suceder a los jóvenes es que ya ni siquiera nos critiquen, sencillamente porque ya no tienen fe ni en la sociedad ni en la Iglesia.</p>
<p style="text-align:justify;">La Iglesia está perdiendo a los jóvenes. Eso lo vemos los domingos en las Misas. Parecen “misas de velorio” oliendo a viejos.<br />
Los jóvenes tienen mucho que decirnos.<br />
Pero no les damos espacio para hablar.<br />
Los jóvenes no se sienten representados en la Iglesia.<br />
Y están hartos de escuchar a los mayores que no aportan nada nuevo.</p>
<p style="text-align:justify;">La Iglesia necesitaría de hombres como el Caradenal Martini que no duda en confesar que “todavía hoy, antes de pronunciar un sermón o una conferencia, pido a mis amigos, preferentemente más jóvenes, que me transmitan ideas y deseos”. Y aún añade: “Es algo que he hecho con frecuencia antes de hablar a los cardenales”. Queremos que las preocupaciones de los hombres y de la juventud sean nuestra preocupación, y queremos buscar respuestas de la Iglesia a esas preocupaciones”.<br />
A los jóvenes les buscamos para hablarles.<br />
Hablamos a los jóvenes y de los jóvenes.<br />
Pero no hablamos con los jóvenes.<br />
Pero no les buscamos para escucharles.<br />
Por eso ya no les interesamos.<br />
Ya ni siquiera se toman la molestia de criticarnos.<br />
Y los jóvenes tienen demasiados interrogantes.<br />
Pero no tienen respuestas nuevas, sino las de siempre que no les sirven.</p>
<p style="text-align:justify;">Pudiera suceder que a los jóvenes de hoy también “una sola cosa les falta”.  Ser escuchados en sus interrogantes. Escuchar sus críticas. Hacerlos también a ellos gestores de la historia de la salvación. No los vamos a ganar criticándolos, sino escuchándolos. Ni los vamos a ganar dándoles respuestas prefabricadas, sino buscando respuestas con ellos.<br />
Los jóvenes necesitan su propio espacio.<br />
Los jóvenes quieren ser escuchados.<br />
Los jóvenes quieren puentes de diálogo.<br />
Los jóvenes quieren tener su voz en las decisiones.<br />
De lo contrario también ellos “se irán pesarosos”. O tal vez ni eso. Pero nosotros no podemos quedarnos sentados viéndoles como se nos van y ausentan de la Iglesia.</p>
<p style="text-align:center;"><span style="text-decoration:underline;"><strong>Oración</strong></span><br />
Señor: Tú soñaste muchos sueños con el joven que se te acercó.<br />
Era bueno según la ley. Pero le faltabas Tú.<br />
Por eso carecía de motivaciones para dejar lo que tenía.<br />
Que los jóvenes de hoy te conozcan de verdad, para que se despierte en ellos la esperanza.<br />
Y que nosotros podamos ofrecerles una imagen tuya capaz de atraerlos.</p>
<p><strong><em>Clemente Sobrado C. P.</em></strong></p>
<p><strong><em> </em><a href="http://www.iglesiaquecamina.com/" target="_blank"><em><span style="color:#0060ff;">www.iglesiaquecamina.com</span></em></a></strong></p>
<p style="text-align:justify;">(Si este mensaje te ha dicho algo, compártelo con tus amistades)</p>
<div id="vis1" style="text-align:justify;"><a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/mensaje">mensaje</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/amigos">amigos</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/clemente">clemente</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/sobrado">sobrado</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/iglesia">iglesia</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/camina">camina</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/evangelio">evangelio</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/jesus">jesus</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/cristo">cristo</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/dios">dios</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/verdad">verdad</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/joven">joven</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/rico">rico</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/ven">ven</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/sigueme">sigueme</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/discipulo">discipulo</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/seguidor">seguidor</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/apostol">apostol</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/vocacion">vocacion</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/renuncia">renuncia</a> <a rel="tag" href="http://www.perublogs.com/tags/entrega">entrega</a></div>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[INIŢIERE ÎN SCRISORILE PAULINE. ÎNCEPUTUL ACTIVITĂŢII MISIONARE]]></title>
<link>http://adrianbotea.wordpress.com/2009/09/29/initiere-in-scrisorile-pauline-inceputul-activitatii-misionare/</link>
<pubDate>Tue, 29 Sep 2009 09:04:36 +0000</pubDate>
<dc:creator>adrianfabianbotea</dc:creator>
<guid>http://adrianbotea.wordpress.com/2009/09/29/initiere-in-scrisorile-pauline-inceputul-activitatii-misionare/</guid>
<description><![CDATA[În viaţa liturgică a Bisericii, scrisorile pauline sunt folosite, alături de epistolele catolice şi ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[În viaţa liturgică a Bisericii, scrisorile pauline sunt folosite, alături de epistolele catolice şi ]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Santiago de Compostela, final del camino - Arte - Cultura - Galicia]]></title>
<link>http://blog.darioalvarez.net/2009/09/20/santiago-de-compostela-final-del-camino-arte-cultura-galicia/</link>
<pubDate>Sun, 20 Sep 2009 11:47:03 +0000</pubDate>
<dc:creator>arquitecturas</dc:creator>
<guid>http://blog.darioalvarez.net/2009/09/20/santiago-de-compostela-final-del-camino-arte-cultura-galicia/</guid>
<description><![CDATA[Plaza de Quintana con la Catedral al fondo/ Imagen cedida por la oficina de turismo de Santiago de C]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Plaza de Quintana con la Catedral al fondo/ Imagen cedida por la oficina de turismo de Santiago de C]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Rzecz o kapłaństwie kobiet]]></title>
<link>http://maurycyteo.wordpress.com/2009/09/15/rzecz-o-kaplanstwie-kobiet/</link>
<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 20:16:56 +0000</pubDate>
<dc:creator>Maurycy Teo</dc:creator>
<guid>http://maurycyteo.wordpress.com/2009/09/15/rzecz-o-kaplanstwie-kobiet/</guid>
<description><![CDATA[Przez poważne kłopoty z komputerem niestety na jakiś czas wyleciałem z obszaru blogowego i raczej je]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Przez poważne kłopoty z komputerem niestety na jakiś czas wyleciałem z obszaru blogowego i raczej jeszcze przez trochę nie będę zbyt często zaglądał. Z drugiej strony jednak dawno nie korzystałem z kafejki postanowiłem przypomnieć sobie jak to jest <img src='http://s.wordpress.com/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> .</p>
<p>Postanowiłem wypowiedzieć się na temat, który wydaje mi się dość ważny, a który został poruszony aż w dwóch komentarzach. Mam na myśli kwestię kapłaństwa kobiet. Dwoje spośród moich czytelników zdaje się sugerować, że dyskusja związana z tym tematem nie jest w Kościele wykluczona. Wszak, w rzeczy samej, czasy się zmieniają, mamy XXI wiek, kobiety pełnią poważne funkcje państwowe i społeczne. Nie tak, jak za czasów Jezusa Chrystusa. Ja jednak pragnę zaznaczyć, że tu nie chodzi tak naprawdę o &#8216;nowe czasy&#8217;, lecz o zupełnie inne sprawy.</p>
<p>Po pierwsze &#8211; Jezus Chrystus otaczał się nie tylko mężczyznami. Kobiety szły za nim, słuchały go, służyły nie mniej (i nie bardziej) niż mężczyźni, były uzdrawiane, rozgrzeszane, wywyższane. A jednak &#8211; to naprawdę nie jest bez znaczenia &#8211; do grona 12 Apostołów należeli wyłącznie mężczyźni. Nie było wśród nich Maryi, matki Jezusa. Nie było Marii Magdaleny. Byli za to Jan, Piotr, Mateusz i 9 innych, płci męskiej. Ci też przekazali swą władzę swoim uczniom, a uczniowie swoim uczniom &#8211; i to nazywamy sukcesją apostolską. Każdy kapłan na świecie ma święcenia wywodzące się w linii prostej od Apostołów. A co za tym idzie &#8211; również i od Jezusa. Zauważmy, że nie było wśród nich żadnej kobiety. Przez prawie 2000 lat. Ale przede wszystkim nie było jej za czasów Jezusa &#8211; bo Jezus nie chciał, by była tam kobieta.</p>
<p>Takie czasy były, można powiedzieć, kobiety były mniej ważne, pomiatane, były sługami. Nie wypadało powoływać kobiet. Ale dziś ich sytuacja się zmieniła. Dziś, po emancypacji, należy pomyśleć o kapłaństwie kobiet. I znów nie jest to prawda.</p>
<p>Jezus bowiem, co już wcześniej wspomniałem, wyniósł kobiety do niezwykłej godności. Godności, o jaką np. wśród narodu Żydowskiego do dziś trudno. Otaczał czcią własną matkę, bronił jawnogrzesznic przed atakami wskazując ich wyższość nad faryzeuszami, przyjaźnił się z kobietami. Jego zachowanie wobec kobiet było więc tak kontrowersyjne, że niewiele by zmienił, gdyby jeszcze uczynił je kapłankami (dołączył do grona Apostołów). Nie zrobił tego nie dlatego, że nie wypadało, ale z zupełnie innego, niezwykle logicznego powodu.</p>
<p>Dlatego, że kobieta jest kobietą.</p>
<p>To naprawdę bardzo proste, wynikające z natury, z biologii, z Bożego stworzenia. Mężczyzna to mężczyzna, a kobieta to kobieta. I oczywiście, są rzeczy, które kobiety mogą wykonywać równie dobrze jak mężczyźni &#8211; a mężczyźni jak kobiety. Ale w dalszym ciągu to mężczyzna pozostaje ojcem, a kobieta matką. Aby zaś opiekować się trzodą Chrystusową, aby nauczać i ochraniać wiernych tak, jak robił to Jezus, trzeba być ojcem. Kapłaństwo jest robotą dla mężczyzn &#8211; bez ubliżania kobietom. Jest przecież również wiele rzeczy, których faceci nie zrobią, a zrobią je kobiety. Jezus też dobrze to wiedział &#8211; i dlatego nie mianował żadnej kobiety apostołką.</p>
<p>Napisaliście, że nie zdziwilibyście się, gdyby za kilka lat dopuszczono kapłaństwo kobiet. Pewnie część anglikanów też tak mówiło. A część się zdziwiło. I niektórzy kapłani anglikańscy pewnego dnia postanowili się nawrócić i przeszli na katolicyzm. Papież przyjął ich z żonami, choć pozostali księżmi. Bo rozumiał ich sytuację. Jeśli kiedyś Kościół katolicki dopuści święcenia kobiet &#8211; dokąd pójdziemy?</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[DROŻDŻAKI CANDIDA]]></title>
<link>http://mojzeszbg.wordpress.com/2009/09/07/drozdzaki-candida/</link>
<pubDate>Mon, 07 Sep 2009 09:21:54 +0000</pubDate>
<dc:creator>mojzeszbg</dc:creator>
<guid>http://mojzeszbg.wordpress.com/2009/09/07/drozdzaki-candida/</guid>
<description><![CDATA[DROŻDŻAKI CANDIDA 129. To przypadłość, która trawi społeczność każdego cywilizowanego narodu. Drożdż]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><a href="http://mojzeszbg.wordpress.com/files/2009/09/energetyzowaniem.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-356" title="Sedno przyjmuje energię" src="http://mojzeszbg.wordpress.com/files/2009/09/energetyzowaniem.jpg?w=300" alt="Sedno przyjmuje energię" width="300" height="209" /></a></p>
<p><strong>DROŻDŻAKI CANDIDA</strong></p>
<p align="right"><strong>129.</strong></p>
<p>To przypadłość, która trawi społeczność każdego cywilizowanego narodu.</p>
<p>Drożdże są potrzebne w waszym układzie trawiennym i tam jest ich naturalne środowisko, i tylko w tym miejscu.</p>
<p>Ziemscy ludzie nie żyjący zgodnie z prawami Stworzyciela zapadają na różnego rodzaju dolegliwości.</p>
<p>Stwórca tą drogą daje wam informacje, że postępowanie wasze jest nie właściwe.</p>
<p>Ludzki twór zatracił możliwość odczuwania, a zatem co idzie też nie potrafi odczytać informacji z tego płynących.</p>
<p>Ziemskiego twora ciało jest osłabione, więc idzie do wyuczonych medyków, a ci aplikują na taką przypadłość antybiotyki.</p>
<p>Te specyfiki chemiczne niszczą całą florę bakteryjną układu pokarmowego i osłabiają cały system odpornościowy.</p>
<p>Ziemskie ciało pozbawione naturalnej ochrony jaką otrzymaliście od Stworzyciela, jest narażone na różnego rodzaju bakterie, drożdżaki, grzyby, które znajdują przyjazne środowisko do szybkiego rozwoju wewnątrz ludzkiego ciała.</p>
<p>Dochodzi do tego jeszcze nieprawidłowe odżywianie.</p>
<p>Wchłanianie nadmiernej ilości słodyczy, różnego rodzaju ciast przygotowanych na modyfikowanych genetycznie drożdżach, powoduje bardzo szybki rozwój drożdżaków w całym organizmie.</p>
<p>Ziemski człowiek czuje się źle, a wyniki badań lekarskich są dobre.</p>
<p>Profilaktycznie podaje się jakieś pigułki na polepszenie samopoczucia, ale skutek jest odwrotny.</p>
<p>Spożywanie produktów mlecznych wymyślonych przez ten przemysł, też nic nie zmienia w organizmie człowieka, a wręcz powoduje dalszy rozwój drożdżaków wewnątrz ciała ziemskiego.</p>
<p>Nadmiar wewnątrz zaczyna pokazywać się na zewnątrz ciała ludzkiego.</p>
<p>Wiele dolegliwości spowodowanych jest nadmiarem drożdżaków wewnątrz ziemskiego ciała.</p>
<p>Zmiana odżywiania przynosi efekty lecznicze, gdyż nie dostarczacie pożywki dla drożdży do ich rozwoju.</p>
<p>Ziemski człowiek, który rozpoznaje po co jest tu na Ziemi i kieruje się drogą do Stwórcy, wzmacnia swoje ziemskie ciało fizycznie.</p>
<p>Droga rozwoju duchowego jest tym kierunkiem, którym powinien podążać każdy ludzki duch, aby zachować równowagę ziemskiego ciała i swojego ducha.</p>
<p>Na Ziemi musi być zachowana równowaga, wtedy ziemskie ciało jest zdrowe.</p>
<p>Brak równowagi między duchem, a ciałem objawia się różnego rodzaju dolegliwościami, które przejawiają się w ziemskim ciele.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ne-am facut de ras usor]]></title>
<link>http://i4ever.wordpress.com/2009/09/06/ne-am-facut-de-ras-usor/</link>
<pubDate>Sun, 06 Sep 2009 12:50:51 +0000</pubDate>
<dc:creator>i4ever</dc:creator>
<guid>http://i4ever.wordpress.com/2009/09/06/ne-am-facut-de-ras-usor/</guid>
<description><![CDATA[Banuiesc ca toti stiti despre ce este vorba. Meciul Franta &#8211; Romania, disputat la Paris, in ca]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Banuiesc ca toti stiti despre ce este vorba. Meciul Franta &#8211; Romania, disputat la Paris, in ca]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Maimuţa curentată Becali plânge după sinistrul Piţurcă]]></title>
<link>http://optimvs.wordpress.com/2009/09/06/maimuta-curentata-becali-plange-dupa-sinistrul-piturca/</link>
<pubDate>Sat, 05 Sep 2009 22:08:26 +0000</pubDate>
<dc:creator>optimvs</dc:creator>
<guid>http://optimvs.wordpress.com/2009/09/06/maimuta-curentata-becali-plange-dupa-sinistrul-piturca/</guid>
<description><![CDATA[Condusă magistral de pe margine de Răzvan Lucescu, România a reuşit în seara asta un egal memorabil ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Condusă magistral de pe margine de Răzvan Lucescu, România a reuşit în seara asta un egal memorabil pe Stade de France  (1-1), dar, desigur, asta nu înseamă nimic pentru cel mai nesimţit oier al ţării. Patronul Stelei, supranumit &#8220;maimuţa curentată&#8221; chiar de cel care l-a dus din puşcărie direct în Parlamentul European (Vadim), a declarat imediat după încheierea meciului că &#8220;altfel juca echipa lui Victor Piţurcă, mai bine&#8221;. Şi, pentru a face suprema dovadă a nesimţirii sale, a dat şi explicaţii: &#8220;Mara nu are ce căuta la naţională. Apostol e tehnic, dar nu are forţă. Piţurcă e mare antrenor, are ochi de şoim, ştia el de ce nu îl bagă pe Max Nicu. El nu are ce căuta în viaţa lui la o echipă de divizia B. Păi nu a atins mingea de trei ori, am văzut eu ce poate Max Nicu, el nu are ce căuta niciodată la naţională. Joci cu el şi cu Mara, care nu are loc în divizia B în Spania. Pe dreapta era nevoia de Nicoliţă sau de un jucător de viteză.&#8221;</p>
<p> Pentru cine nu ştie, Apostol, în opinia mea cel mai bun jucător al nostru în meciul de aseară, cu tot cu greşeala de la golul francezilor, i-a luat iniţial locul în echipă muştei fără cap Bănel Nicoliţă. Iar Max Nicu a jucat aseară fix pe postul maratonistului fără creier din Ghencea. De aici durerea oierului, care, fără complictatea dintre barbugiul Piţurcă şi clanul mafiot Becali,<!--more--> nu mai poate spera să-l vândă pe bietul Bănel nici măcar la F.C. Argeş, în divizia B.</p>
<p> Pur şi simplu cred că ticăloşia acestui oier pervers ar trebui cumva pedepsită. Barem Borcea l-a criticat pe Răzvan Lucescu pentru că nu i-a convocat oamenii ÎNAINTE de meci, nu după un 1-1 cu Franţa în deplasare, rezultat obţinut fără Mutu şi Goian. Iar nemernicul de Becali chiar n-are motive să se plângă: Surdu a fost bine-mersi titular, finul Rădoi aşijderea şi, dacă nu era accidentat, ar fi fost prin lot şi Bogdan Stancu. </p>
<p> Una peste alta, mă bucur sincer că Răzvan Lucescu a reuşit să le îndese pământ în gură preşedinţilor-tonomate cu acest rezultat. Cum scriam în ultimele zile ale mandatului barbugiului, dacă selecţia e făcută de sclavii clanului mafiot Becali, Naţionala nu are nici o şansă. Cu un selecţioner competent  şi care-şi face singur echipa, viitorul sună bine. Apostol şi Roman au demonstrat aseară că în Liga lui Mitică se găsesc destule valori, totul e să le cauţi.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Imi place Razvan Lucescu!]]></title>
<link>http://laviniq.wordpress.com/?p=589</link>
<pubDate>Sat, 05 Sep 2009 21:22:47 +0000</pubDate>
<dc:creator>laviniq</dc:creator>
<guid>http://laviniq.wordpress.com/?p=589</guid>
<description><![CDATA[Nu avem un atacant calumea inca! Nici macar Mutu nu ar fi fost prea calumea, pentru ca nici el nu e ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Nu avem un atacant calumea inca! Nici macar Mutu nu ar fi fost prea calumea, pentru ca nici el nu e ]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[CUALES DE ESTOS TEMAS QUIERES PROFUNDIZAR? ]]></title>
<link>http://apostoldecristo.wordpress.com/2009/09/05/encuesta-de-la-semana-2/</link>
<pubDate>Sat, 05 Sep 2009 18:03:13 +0000</pubDate>
<dc:creator>apostoldecristo</dc:creator>
<guid>http://apostoldecristo.wordpress.com/2009/09/05/encuesta-de-la-semana-2/</guid>
<description><![CDATA[Confiar plenamente en Dios La Virgen María intimidad con Dios Historia de la Iglesia Cátolica]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Confiar plenamente en Dios</p>
<p>La Virgen María</p>
<p>intimidad con Dios</p>
<p>Historia de la Iglesia Cátolica</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[EL APÓSTOL PABLO NO CREYÓ QUE JESÚS ES DIOS]]></title>
<link>http://apologista.wordpress.com/2009/08/29/el-apostol-pablo-creyo-que-jesus-no-es-dios/</link>
<pubDate>Sat, 29 Aug 2009 21:08:46 +0000</pubDate>
<dc:creator>apologista</dc:creator>
<guid>http://apologista.wordpress.com/2009/08/29/el-apostol-pablo-creyo-que-jesus-no-es-dios/</guid>
<description><![CDATA[Muchas personas utilizan los escritos de Pablo como prueba de que Jesús es Dios. Pero esto no es jus]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><h2 style="text-align:justify;"><img class="alignleft size-full wp-image-9951" title="paul" src="http://apologista.wordpress.com/files/2009/08/paul.jpg" alt="paul" width="184" height="180" />Muchas personas utilizan los escritos de Pablo como prueba de que Jesús es Dios. Pero esto no es justo para Pablo, porque Pablo claramente creyó que Jesús no es Dios. En su primera carta a Timoteo, Pablo escribió: &#8220;Yo os conjuro, a los ojos de Dios y de Cristo Jesús y los ángeles escogidos, para mantener estas instrucciones &#8230;&#8221; (1 Timoteo 5:21).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Se desprende de ello que el título de Dios no se aplica a Cristo Jesús, sino a otra persona. En el capítulo siguiente, vuelve la diferencia entre Dios y Jesús, cuando dice: &#8220;A los ojos de Dios, que da vida a todo, y de Cristo Jesús, que al prestar declaración ante Poncio Pilato hizo buena confesión &#8230;&#8221; (1 Timoteo 6:13).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Pablo luego pasó a hablar de la segunda aparición de Jesús: &#8220;la aparición de nuestro Señor Jesucristo, que Dios traerá en su propio tiempo.&#8221; (1 Timoteo 6:14-15).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Una vez más, el título de Dios es deliberadamente alejado de Jesús. Por cierto, muchas personas piensan que cuando Jesús se le llama &#8220;Señor&#8221; en la Biblia, este título significa &#8220;Dios.&#8221; Pero en la Biblia este título significa maestro o profesor, y puede ser utilizado para dirigirse a las personas (véase 1 Pedro 3:6).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Lo que es más importante, sin embargo, es darse cuenta de lo que Pablo dice de Dios en el siguiente pasaje, que muestra claramente que Jesús no es Dios: &#8220;Dios, el bienaventurado y único Soberano, el Rey de reyes y Señor de señores, que es el único inmortal y que vive en luz inaccesible, a quien nadie ha visto ni puede ver. A él sea la honra y para siempre el poder. &#8220;(1 Timoteo 6:15-16).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Pablo dijo que sólo Dios es inmortal. Immortal significa que no muere. Verifique cualquier diccionario. Ahora, cualquier persona que cree que Jesús murió no puede creer que Jesús es Dios. Esta creencia contradice lo que Pablo dice aquí. Por otra parte, decir que Dios ha muerto es una blasfemia contra Dios. ¿Qué sería del mundo si Dios ha muerto? Pablo creía que Dios no muere.</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Pablo también dijo en ese pasaje que Dios habita en luz inaccesible &#8211; que nadie ha visto a Dios o lo puede ver. Pablo sabía que muchos miles de personas habían visto a Jesús. Sin embargo, Pablo dijo que nadie ha visto a Dios, porque Pablo estaba seguro de que Jesús no es Dios. Por eso Pablo fue de la enseñanza de que Jesús no era Dios sino el Cristo (Hechos 9:22 y 18:5).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Cuando estaba en Atenas, Pablo habla de Dios como &#8220;El Dios que hizo el mundo y todo lo que es, es del Señor del cielo y tierra, el cual no vive en templos construidos por manos.&#8221; (Hechos 17:24). Luego identificó a Jesús como &#8220;el hombre que él (es decir, Dios) ha nombrado.&#8221; (Hechos 17:31).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Es evidente que, para Pablo, Jesús no era Dios, y él se sorprendería al ver sus escritos utilizados para probar lo contrario de lo que él creía. Pablo incluso declaró ante el tribunal diciendo: &#8220;Admito que adoro al Dios de nuestros padres &#8230;&#8221; (Hechos 24:14).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">También dijo que Jesús es el siervo de Dios, porque leemos en los Hechos: &#8220;El Dios de Abraham, Isaac y Jacob, el Dios de nuestros padres, ha glorificado a su siervo Jesús.&#8221; (Hechos 3:13).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">Para Pablo, sólo el Padre es Dios. Pablo dijo que hay &#8220;un solo Dios y Padre de todos &#8230;&#8221; (Efesios 4:6). Pablo dijo de nuevo: &#8220;&#8230; para nosotros no hay sino un solo Dios, el Padre. . . y no hay sino un solo Señor, Jesucristo &#8230; &#8220;(1 Corintios 8:6). La carta de Pablo a los Filipenses (Filipenses 2:6-11) es citada a menudo como prueba de que Jesús es Dios. Pero el pasaje muestra que Jesús no es Dios. Este pasaje tiene que estar de acuerdo con Isaías 45:22-24, donde Dios dice que toda rodilla se doble a Dios, y toda lengua confiese que la justicia y la fuerza sólo está en Dios. Pablo era consciente de este pasaje, pues lo cita en Romanos 14:11. Sabiendo esto, Pablo declaró: &#8220;Me arrodillo ante el Padre.&#8221; (Efesios 3:14).</h2>
<h2 style="text-align:justify;">La carta a los Hebreos (Hebreos 1:6) dice que los ángeles de Dios deben “adorar” al Hijo. Pero este pasaje depende de Deuteronomio 32:43, en la versión de los Setenta del Antiguo Testamento. Esta frase no se puede encontrar en el Antiguo Testamento usado por los cristianos de hoy, y la versión de los Setenta ya no es considerada válida por los cristianos. Sin embargo, incluso la versión de los Setenta no dice que se adore al Hijo. Se dice que los ángeles de Dios adoren a Dios. La Biblia insiste en que sólo Dios debe ser adorado: &#8220;Con los cuales Jehová había hecho pacto, y les mandó diciendo: No temeréis a otros dioses, ni los adoraréis, ni les serviréis, ni les haréis sacrificios. Mas a Jehová, que os sacó de tierra de Egipto con grande poder y brazo extendido, a éste temeréis, y a éste adoraréis, y a éste haréis sacrificio. Los estatutos y derechos y ley y mandamientos que os dio por escrito, cuidaréis siempre de ponerlos por obra, y no temeréis a dioses ajenos. No olvidaréis el pacto que hice con vosotros, ni temeréis a dioses ajenos; mas temed a Jehová vuestro Dios, y él os librará de mano de todos vuestros enemigos. &#8221; (2 Reyes 17:35-39). Jesús, en quien sea la paz, creyó en esto, pues también hizo hincapié en Lucas 4:8. Y Jesús también cayeron en su rostro y adoraron a Dios (Mateo 26:39). Pablo sabía que Jesús adoraba a Dios (ver Hebreos 5:7). Pablo enseñó que Jesús seguirá siendo para siempre subordinado a Dios (véase 1 Corintios 15:28).</h2>
<h2 style="text-align:justify;"> </h2>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[BÓL GŁOWY]]></title>
<link>http://mojzeszbg.wordpress.com/2009/08/24/bol-glowy/</link>
<pubDate>Mon, 24 Aug 2009 12:26:38 +0000</pubDate>
<dc:creator>mojzeszbg</dc:creator>
<guid>http://mojzeszbg.wordpress.com/2009/08/24/bol-glowy/</guid>
<description><![CDATA[BÓL GŁOWY 128. Od czego, a może dlaczego boli głowa ziemskiego człowieka? Medycyna napisała bardzo w]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><a href="http://mojzeszbg.wordpress.com/files/2009/08/zasilaniem.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-351" title="Zasilanie energetyczne" src="http://mojzeszbg.wordpress.com/files/2009/08/zasilaniem.jpg?w=300" alt="Zasilanie energetyczne" width="300" height="211" /></a></p>
<p>BÓL GŁOWY</p>
<p align="right"><strong>128.</strong></p>
<p>Od czego, a może dlaczego boli głowa ziemskiego człowieka?</p>
<p>Medycyna napisała bardzo wiele różnych naukowych wywodów na temat bólu głowy, które w rzeczywistości się nie sprawdzają.</p>
<p>Wyprodukowano wiele różnego rodzaju specyfików, które mają przeciwdziałać tej przypadłości.</p>
<p>Skuteczność jest ich bardzo mała, ale mają za to bardzo wiele skutków ubocznych.</p>
<p>Metody leczenia bólu głowy przez medycynę akademicką, też nie przynoszą pożądanych efektów.</p>
<p>Jedną z przyczyn tej dolegliwości jest nadmierne rozmyślanie, roztrząsanie spraw, które macie do przepracowania.</p>
<p>Mózg przedni wyolbrzymia całą sytuację i ściąga wam nieprzyjazne energie.</p>
<p>Z biegiem czasu napływa ich coraz więcej i zaczynają was przytłaczać.</p>
<p>Ból głowy narasta i zaczynają się blokować przepływy energetyczne w waszym organizmie.</p>
<p>Takie blokady powodują niedotlenienie całego organizmu, a przede wszystkim mózgu ziemskiego twora, w tym czasie dolegliwości narastają, nasilają się.</p>
<p>Jedną z przyczyn tej przypadłości jest brak odpowiedniego odżywiania.</p>
<p>Dzisiejsze spożywcze produkty, dostępne w handlu mają nadmierne ilości środków chemicznych w sobie.</p>
<p>Związki chemiczne, dostarczane systematycznie z jedzeniem, ludzki organizm nie jest w stanie przetworzyć, ani też wydalić na zewnątrz swojego ciała.</p>
<p>Środki toksyczne odkładają się w różnych miejscach i powodują ogniska zapalne w waszym organizmie.</p>
<p>Spożywanie niewłaściwych produktów powoduje niestrawność waszego układu pokarmowego.</p>
<p>Dostarczane do waszego organizmu pseudo jedzenie, zalega w jelitach, żołądku i powoduje zatruwanie całego waszego ziemskiego ciała.</p>
<p>Ziemski człowiek powinien pić czystą wodę, która jest niezbędna do rozpuszczenia i wydalenia tych złogów, które powstały.</p>
<p>Niestety wody, które są spożywane też mają bardzo dużo związków mineralnych, które dodatkowo obciążają wasz organizm.</p>
<p>Zmiana odżywiania, dostarczanie systematyczne czystej wody do waszego organizmu spowoduje uruchomienie układu oczyszczania i wydalania toksyn na zewnątrz.</p>
<p>Nie należy nadmiernie myśleć, a kierować się odczuwaniem.</p>
<p>Sprawy do załatwienia rozwiązywać, a nie wyolbrzymiać.</p>
<p>W codziennym waszym życiu potrzebne jest odczuwanie, logiczne myślenie, wtedy jest równowaga i o bólu głowy nie ma mowy.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Nie wynaturzać słowa Chrystusa]]></title>
<link>http://papaboyspolska.wordpress.com/2009/08/23/nie-wynaturzac-slowa-chrystusa/</link>
<pubDate>Sun, 23 Aug 2009 16:30:55 +0000</pubDate>
<dc:creator>immigratoamico</dc:creator>
<guid>http://papaboyspolska.wordpress.com/2009/08/23/nie-wynaturzac-slowa-chrystusa/</guid>
<description><![CDATA[Przed dostosowywaniem słowa Chrystusa do aktualnej mody, wynaturzającego jego sens i wartość przestr]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><strong>Przed dostosowywaniem słowa Chrystusa do aktualnej mody, wynaturzającego jego sens i wartość przestrzegł Benedykt XVI podczas dzisiejszej modlitwy Anioł Pański w Castel Gandolfo. Papież zwracając się do Polaków wezwał do modlitwy za kapłanów, aby „świadectwem swego życia umacniali wiarę wątpiących”.</strong></p>
<p>Drodzy bracia i siostry!</p>
<p>Jak widzicie, ręka wolna jest od gipsu, ale jeszcze nieco leniwa. Muszę jeszcze trochę pobyć w szkole cierpliwości. Od kilku niedziel liturgia podaje nam pod rozwagę rozdział szósty Ewangelii Jana, w którym Jezus występuje jako „chleb żywy, który zstąpił z nieba” i dodaje: „Jeśli kto spożywa ten chleb, będzie żył na wieki. Chlebem, który Ja dam, jest moje ciało za życie świata” (J 6, 51). Żydom, którzy sprzeczali się między sobą mówiąc: „Jak On może nam dać swoje ciało do spożycia?” (w. 52), Jezus odpowiada: „Jeżeli nie będziecie spożywali Ciała Syna Człowieczego i nie będziecie pili Krwi Jego, nie będziecie mieli życia w sobie” (w. 53). Dziś, w 21 niedzielę zwykłą, rozważamy ostatnią część tego rozdziału, w którym czwarty Ewangelista opisuje reakcję ludzi i samych uczniów, zgorszonych słowami Pana, do tego stopnia, że którzy szli za Nim do tej pory, zawołało: „Trudna jest ta mowa. Któż jej może słuchać?” (w. 60). Od tego momentu „wielu uczniów Jego się wycofało i już z Nim nie chodziło” (w. 66). Jezus nie osłabia jednak swoich słów, owszem, zwracając się wprost do Dwunastu powiada: „Czyż i wy chcecie odejść?” (w. 67).</p>
<p>To prowokacyjne pytanie nie jest skierowane wyłącznie do ówczesnych słuchaczy, ale także do wierzących i ludzi każdej epoki. Dziś również niemało jest tych, którzy są „zgorszeni” paradoksem wiary chrześcijańskiej. Nauczanie Jezusa wydaje się „trudne”, zbyt trudne do przyjęcia i wprowadzenia w czyn. Są więc tacy, którzy je odrzucają i opuszczają Chrystusa; są tacy, którzy starają się „dostosować” Jego słowo aktualnej mody, wynaturzając jego sens i wartość. „Czyż i wy chcecie odejść?” Ta budząca niepokój prowokacja rozbrzmiewa w naszym sercu i oczekuje od każdego osobistej odpowiedzi. Jezus bowiem nie zadowala się powierzchowną i formalną przynależnością, nie wystarcza Mu pierwsze i entuzjastyczne przylgnięcie; przeciwnie, należy przez całe życie należeć „do Jego myślenia i do Jego woli”. Podążanie za Nim napełnia radością i nadaje pełny sens naszej egzystencji, pociąga jednak za sobą trudności i wyrzeczenia, albowiem bardzo często trzeba iść pod prąd.</p>
<p>„Czyż i wy chcecie odejść?” Na to pytanie Jezusa Piotr odpowiada w imieniu Apostołów: „Panie, do kogóż pójdziemy? Ty masz słowa życia wiecznego” (w. 68-69). Drodzy bracia i siostry, i my możemy powtórzyć odpowiedź Piotra, świadomi oczywiście własnej ludzkiej kruchości, jednakże ufni w moc Ducha Świętego, która wyraża się i ukazuje w jedności z Jezusem. Wiara jest darem Boga dla człowieka, a jednocześnie jest wolnym i całkowitym zawierzeniem się człowieka Bogu; wiara jest uległym słuchaniem słowa Pana, które jest „lampą” dla naszych kroków i „światłem” na naszej ścieżce (por. Ps 119, 105). Jeśli z ufnością otworzymy serce na Chrystusa, jeśli pozwolimy się Jemu zdobyć, możemy doświadczyć i my, wraz ze św. Proboszczem z Ars, że „naszym jedynym szczęściem na tej ziemi jest miłować Boga i wiedzieć, że i On nas miłuje”. Prośmy Maryję Pannę, by utrzymywała zawsze rozbudzoną w nas tę wiarę przesycona miłością, która uczyniła z Niej, pokornej dziewczynki z Nazaretu, Matkę Bożą oraz matkę i wzór dla wszystkich wierzących.</p>
<p><strong>Po modlitwie Anioł Pański:</strong></p>
<p>(po polsku) Witam Polaków. W dzisiejszej Ewangelii Pan Jezus mówi do swoich uczniów: „pośród was są tacy, którzy nie wierzą&#8221; (J 6, 64). W Roku Kapłańskim prośmy w modlitwie, by kapłani, którzy wzorem Piotra i Apostołów uwierzyli i poznali, że Chrystus jest Świętym Boga (por. J 6, 69), świadectwem swego życia umacniali wiarę wątpiących. Niech wszyscy dzięki ich posłudze doznają łaski nawrócenia i odnowy ducha. Życzę wszystkim dobrej niedzieli.</p>
<p>(po włosku) Dziś rozpoczęła się w Rimini XXX edycja Mityngu Przyjaźni Między Narodami, której temat brzmi: „Poznanie zawsze jest wydarzeniem”. Kierując serdeczne pozdrowienie do wszystkich, którzy biorą udział w tym znaczącym spotkaniu, życzę, ażeby stało się ono cenną okazją do zrozumienia, że „poznanie nie jest aktem tylko materialnym, ponieważ&#8230; w każdym poznaniu i w każdym akcie miłości dusza człowieka doświadcza czegoś «więcej», co podobne jest bardzo do otrzymanego daru, do wyżyn, do których czujemy się podniesieni” (Encyklika Caritas in Veritate, n. 77).</p>
<p><a href="http://info.wiara.pl">http://info.wiara.pl</a></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Fai un sol de carallo]]></title>
<link>http://roberbodegas.wordpress.com/2009/08/06/fai-un-sol-de-carallo/</link>
<pubDate>Thu, 06 Aug 2009 10:33:09 +0000</pubDate>
<dc:creator>Rober Bodegas</dc:creator>
<guid>http://roberbodegas.wordpress.com/2009/08/06/fai-un-sol-de-carallo/</guid>
<description><![CDATA[Este año tuve el honor de ser el pregonero de las fiestas del Apóstol de Santiago. Ser pregonero es ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Este año tuve el honor de ser el pregonero de las fiestas del Apóstol de Santiago. Ser pregonero es ]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[SEDNO LUDZKIEGO DUCHA]]></title>
<link>http://mojzeszbg.wordpress.com/2009/07/31/sedno-ludzkiego-ducha/</link>
<pubDate>Thu, 30 Jul 2009 22:18:47 +0000</pubDate>
<dc:creator>mojzeszbg</dc:creator>
<guid>http://mojzeszbg.wordpress.com/2009/07/31/sedno-ludzkiego-ducha/</guid>
<description><![CDATA[Mojżesz,uzdrowiciel,egzorcysta,jasnowidz,apostoł,wieszcz,rozwój duchowy,Miłość,ŚwiętyGraal,Syn Boży,]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><div id="attachment_347" class="wp-caption alignnone" style="width: 310px"><a href="http://mojzeszbg.wordpress.com/files/2009/07/sednokastoraswiec.jpg"><img class="size-medium wp-image-347" title="sedno moje Mojzesza" src="http://mojzeszbg.wordpress.com/files/2009/07/sednokastoraswiec.jpg?w=300" alt="Mojżesz,uzdrowiciel,egzorcysta,jasnowidz,apostoł,wieszcz,rozwój duchowy,Miłość,ŚwiętyGraal,Syn Boży,Jezus Chrystus,Światło,Słowo,Stwórca,Prawda,Pan,modlitwa,sąd ostateczny,Dziesięć Przykazań,medycyna naturalna,apokalipsa,rok2012,armagedon" width="300" height="212" /></a><p class="wp-caption-text">Mojżesz,uzdrowiciel,egzorcysta,jasnowidz,apostoł,wieszcz,rozwój duchowy,Miłość,ŚwiętyGraal,Syn Boży,Jezus Chrystus,Światło,Słowo,Stwórca,Prawda,Pan,modlitwa,sąd ostateczny,Dziesięć Przykazań,medycyna naturalna,apokalipsa,rok2012,armagedon</p></div>
<p>SEDNO LUDZKIEGO DUCHA</p>
<p align="right"><strong>127.</strong></p>
<p>Sedno ludzkiego ducha pochodzi z duchowo istotnego poziomu, a sedno Jezusa Chrystusa z poziomu bożego.</p>
<p>Od razu widać, że jest duża różnica w pochodzeniu.</p>
<p>Jezus Chrystus ma bezpośrednie połączenie ze Stwórcą ponieważ jest z tego samego poziomu.</p>
<p>Żaden ludzki duch nie może dojść tak wysoko, ponieważ nie wytrzyma takich promieniowań.</p>
<p>Poziomem sedna ludzkiego ducha jest duchowo istotne i tylko do takiego poziomu może się unieść.</p>
<p>Wszyscy przebywający na Ziemi mają obowiązek utrzymywania swojego sedna w czystości.</p>
<p>Czyste myśli, czyste czyny, to wtedy nie tworzy się negatywna energia w koło was i podążacie drogą rozwoju duchowego tu na Ziemi.</p>
<p>Utrzymywanie sedna w czystości ułatwia wam połączenie z poziomem duchowo istotnym skąd płyną podpowiedzi do was; jak należy żyć, postępować, aby się tu na Ziemi nie zatracić.</p>
<p>Brak takiego połączenia powoduje, że poruszacie się jak ślepiec po omacku.</p>
<p>Nie docierają do was informacje, podpowiedzi z poziomu duchowo istotnego i łatwo wtedy zabrnąć w ciemną uliczkę, a to najlepsza droga do upadku.</p>
<p>Nie po to przebywacie na planecie Ziemia, aby iść w zatracenie, ale żeby odpracować wszystkie swoje negatywne inkarnacje i powrócić skąd wyszliście, czyli raju duchowego.</p>
<p>Dlatego utrzymanie swojego sedna w czystości jest obowiązkiem, każdego ludzkiego twora na planecie Ziemia.</p>
<p>Nikt nie jest zwolniony z tego obowiązku!</p>
<p>Kto nie dba o swoje sedno i jego czystość nie ma szans na przetrwanie nadchodzących wydarzeń.</p>
<p>Tak jak Maria, ziemska matka Jezusa Chrystusa utrzymywała swoje sedno w czystości i mogła przyjąć sedno z poziomu bożego tak, każdy ma obowiązek dbać o czystość swojego sedna.</p>
<p>Najlepszą drogą do tego jest droga rozwoju duchowego.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Los peores fuegos de la historia (1)]]></title>
<link>http://itgirl.wordpress.com/2009/07/24/los-peores-fuegos-de-la-historia/</link>
<pubDate>Fri, 24 Jul 2009 14:44:53 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alejandra</dc:creator>
<guid>http://itgirl.wordpress.com/2009/07/24/los-peores-fuegos-de-la-historia/</guid>
<description><![CDATA[Sí, amigos, sí. Para eso cruzo yo el Atlántico cada verano. Para ver los fuegos del Apóstol. Y sin l]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:justify;">Sí, amigos, sí. Para eso cruzo yo el Atlántico cada verano. Para ver los fuegos del Apóstol. Y sin lugar a dudas, después de tres horas esperando a pie firme en la Plaza del Obradoiro, puedo decir y digo que han sido los peores fuegos de la historia. De la Historia. Y aún díré más. Da igual que no hubiera habido los fallos intolerables que hubo. Es que aunque les hubiera salido perfecto, aquello era bochornoso. Para empezar, el tema de este año fueron &#8220;los sentimientos humanos&#8221;. Ahí vamos con el rollo patatero del amor, la esperanza, la toleranciablablablablabla. Pero caramba, que eso se puede poner en cualquier sitio, empezando por la alianza de civilizaciones. En Santiago, motivos jacobeos, que es lo suyo. Y además, si algo <em>guay</em> tiene Santiago es que es un Apóstol guerrero. <em>Mal rollito</em>, caramba, <em>mal rollito</em>. Que nos vamos a volver todos diabéticos a este paso.</p>
<p style="text-align:justify;">Cada sentimiento era anunciado escrito con unas letrajas, que allí no se entendía nada. Y luego la cosa consistía en unas diapositivas acompañadas de una música espantosa, ambas cosas cada una por su lado, y de vez en cuando unos fuegos desmayados. Para morirse fueron los &#8220;celos&#8221; que nos regalaron con cinco minutos de fotos de gente literalmente enfurruñada. Para el &#8220;amor&#8221; no se les ocurrió nada mejor que proyectar durante otros cinco minutos en la fachada de la catedral, a una pareja dándose besos mutuamente en la glotis. Muy apropiado. Y  muy original, divertido y entretenido.</p>
<p style="text-align:justify;">Claro que lo peor, lo peor, es que después del desastre, nos tuvieron cinco minutos más viendo los títulos de crédito. Vaya, que hasta ahora habían contratado profesionales, y este año contrataron artistas. Que si &#8220;universo creativo&#8221;, que si &#8220;diseño espacial&#8221;, que si &#8220;proyección oblicua&#8221;. Tanto, tanto era el ego acumulado en el espectáculo de este año, que después del escándalo, aún tuvieron cuajo de reternos para que viéramos sus nombres.</p>
<p style="text-align:justify;">Pero queridos, si fuera sólo eso. A mitad del &#8220;espectáculo&#8221; se cortó la cosa, y empezaron a darle al fastforward y al rewind, adelante y atrás. ¿Una vez?  ¡No! ¡Dos! ¡Alcalde, déjate de tanto artista postmoderno y contrata profesionales de verdad! ¡Justicia para el Apóstol!</p>
<p style="text-align:center;">Aquí la catástrofe.</p>
<p style="text-align:center;"><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/UpEwMp7SaD0&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/UpEwMp7SaD0&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
<p style="text-align:center;">Menos mal que don Cucufato y yo estamos de vuelta de todo.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
