“da` eu cu cine votez?” Asadar pe zi ce trece ne apropiem tot mai mult de momentul Noiembrie 2009, alegeri prezidentiale. Mi-am propus sa redactez o prezentare a candidatilor cunoscuti la ora actuala in ideea in care vom putea sti mai multe despre ei si vom vota in cunostinta de cauza.

Asadar, Traian Băsescu (4 noiembrie 1951, Basarabi, azi Murfatlar, judeţul Constanţa) până în decembrie 2004 a fost liderul Partidului Democrat. Între 2000 şi 2004 a fost primar al Bucureştiului. 1976: A absolvit Institutul de Marină “Mircea cel Batrân”, Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială; 1995: A absolvit Cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.
Traian Băsescu, aflat într-un centru comercial din Bucureşti a deposedat-o pe jurnalista postului de televiziune Antena 1, Andreea Pană, de telefonul mobil, proprietate personală; ulterior telefonul a fost restituit. În timpul acestui incident, preşedintele României a folosit mai multe cuvinte injurioase şi discriminatorii la adresa reporterului Antena 1. Traian Băsescu şi-a cerut scuze printr-un purtător de cuvânt.
În alt incident mai puţin mediatizat, Traian Băsescu a făcut o glumă nefericită legată de originile armene ale chirurgului care l-a operat la glanda tiroidă.
Dosarul “Flota” are ca obiect stabilirea modului în care CNM Petromin a fost prejudiciată prin vânzarea, în perioada aprilie 1991-august 2000, a 16 nave, în special mineraliere de mare capacitate. În dosarul “Flota”, instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, au fost cercetaţi trei foşti miniştri ai Transporturilor, Traian Băsescu, Aurel Novac, Paul Teodoru, precum şi alte persoane care au fost implicate în vânzarea unor nave din flota română. Procurorii afirmau în 2003 că ar exista indicii că foştii miniştri ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu contra interesului public. După o succesiune de amânări şi schimbări de locuri de judecată, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au început în 2005 judecarea procesului. De la primul termen s-a luat în discuţie problema imunităţii prezidenţiale a inculpatului Traian Băsescu. Judecătorii au decis ca dosarul să fie retrimis la PNA pentru reluarea anchetei. Ulterior Parchetul Naţional Anticorupţie (redenumit în 2006 Direcţia Naţională Anticorupţie) a solicitat o nouă expertiză contabilă a prejudiciului. Noua expertiză contabilă, finalizată în septembrie 2007, a stabilit că prejudiciul, stabilit iniţial de prima expertiză la 275 de milioane de euro, este inexistent (zero). Astfel infracţiunile pentru care au fost deferiţi justiţiei şeful statului, Traian Băsescu – în calitate de fost ministru al Transporturilor – şi alţi doi foşti şefi ai acestui minister, Aurel Novac şi Paul Teodoru, devin lipsite de conţinut juridic fără existenţa vreunui prejudiciu. De altfel, calculele expertizei susţin că, prin vinderea celor 16 nave, Statul Român nu doar că nu a ieşit în pierdere, dar evitând prin această vânzare cheltuielile de întreţinere a navelor, a obţinut un venit net de peste 17 milioane de dolari.
Dincolo de aceste aspecte, in ultima perioada de timp exista numeroase suspiciuni in ceea ce priveste moralitatea sa precum si implicarea in diferite actiuni impotriva rivalilor sai politici, toate fiind insa speculatii nedemonstrate inca.

Mircea Dan Geoană ( 14 iulie 1958) este preşedinte al Partidului Social Democrat din aprilie 2005.
Oficial, printr-o controversată declaraţie de avere, el a recunoscut un teren intravilan de 1.000 mp, un Volkswagen din 2001, o jumătate de apartament din 1988, conturi în România de 17.965 dolari şi 100 milioane lei şi un cont în SUA, de 175.000 dolari. Întrebat asupra provenienţei celor 192.000 de dolari din conturile sale, Geoană a declarat că ei provin din banii câştigaţi ca bursier la şcoala de Administraţie Franceză (1991-1992) şi din salariul pe care l-a avut ca ambasador în SUA. Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat pentru un cotidian central: „Nu se pot face economii de acest gen. Am multe cunoştinţe care lucrează în mediul diplomatic şi care au venituri comparabile cu cele pe care Mircea Geoană le-a avut în Statele Unite. Mi-au spus că e greu, e chiar imposibil să strângi mai mult de 11.000, maximum 15.000 de dolari în patru ani. Toţi mi-au mărturisit asta”. În contul lui Mircea Geoană a fost trecut şi un teren din Buşteni, a cărui valoare este de aproximativ 450.000 de dolari. Terenul aparţine însă socrilor lui Mircea Geoană şi a fost obţinut printr-un schimb cu Romsilva, condusă de pesedistul Gheorghe Gavrilescu. Soţii Costea au cedat Regiei Pădurilor 5.000 mp în localitatea Băneşti şi au primit în schimb, în baza Legii nr. 69/1991, un teren de 4.000 mp în cartierul Zamora din Buşteni. De asemenea, faptul că Ion Iliescu l-a numit la un moment dat “prostănac”, l-a stigmatizat pe toată perioada sa de cariera politică.
Geoana este perceput ca un politician stilizat, trecut prin experientele mediilor politice internationale, pare a fi un candidat permanent insa nu este perceput altfel. Este cel ce a sacrificat relatiile cu alti membri ai PSD dupa ce s-a folosit de ei in ascensiunea sa politica. Asadar este un bun actor insa trebuie sa vedem ce intentii reale se ascund in spatele rolului ce ni-l prezinta.

Cariera lui Crin Antonescu începe ca simplu profesor de istorie (în Tulcea şi Vaslui), muzeograf (Tulcea), deputat (din 1992-2008) în Parlamentul României şi Ministrul Tineretului şi Sportului in 1997-2000. În acest timp evoluează în structura de partid devenind vicepreşendinte PNL din 1995 şi liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor din România între anii 1996 – 1997 şi 2002 – 2004. În 2008 schimbă candidatura de la Camera Deputaţilor la Senat şi câştigă un loc de senator reprezentând Sectorul 1, Bucureşti. În data de 20 martie 2009, la Congresul extraordinar al PNL, Crin Antonescu este ales preşedinte al partidului, contracandidatul său fiind Călin Popescu Tariceanu. De numele sau nu sunt legate scandaluri politice sau de alta natura. Varsta ii acorda un atu, nu poate fi considerat ca fost membru al structurilor comuniste din regimul de pana in 1989, este reprezentativ pentru tinerii romani si are ceva mai multa charisma pentru alegatorii de clasa medie si inalta. Nu are insa aceeasi priza si “vulgaritate” ca si Traian Basescu. Are o anumita abilitate si un simt al umorului care l-ar putea ajuta in campanie insa poate fi perceput ca nefiind pregatit pentru pozitia de presedinte al tarii.

Radu, Principe al României, Prinţ de Hohenzollern-Veringen ( 7 iunie 1960, Iaşi, România, ca Radu Duda). În anul 1996 s-a căsătorit cu ASR Principesa Margareta de România. La data de 1 ianuarie 1999 a fost numit “prinţ de Hohenzollern-Veringen” de către ASR prinţul Friedrich Wilhelm, şeful casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen, numele său legal devenind Radu Hohenzollern Veringen Duda.
În septembrie 2002 a fost numit Reprezentant Special al Guvernului Român pentru Integrare, Co-operare şi Dezvoltare Durabilă. Radu mai e şi Consilier al MS Regelui Mihai I, Patron al Camerei de Comerţ Româno-Britanice, Membru al Comitetului de Directori ai Asociaţiei “Casa NATO” din Bucureşti şi Membru de Onoare al Senatelor Universităţii “Aurel Vlaicu” din Arad şi al Universităţii din Oradea.
Compania BAE Systems, unul din sponsorii fundaţiei de caritate a principesei Margareta, precum şi reprezentanţii companiei, au fost implicaţi într-un scandal de corupţie în legătură cu achiziţia de către Guvernul României a două fregate britanice decomisionate de către Royal Navy şi recondiţionate de către BAE, pentru care se spune că o mită de 7 milioane lire sterline s-ar fi plătit. Unii din aceşti bani, se mai spune, ar fi “ajuns în buzunarele familiei regale de Hohenzollern”. Ziarul “Gardianul”, notând că atât Margareta, cât şi Radu, ca Reprezentant Special al Guvernului, se întâlniseră de un număr de ori, în mod oficial sau neoficial, cu reprezentaţii BAE Systems, înainte şi după semnarea contractului guvernamental, au cercetat dacă familia regală s-a implicat în acţiuni de lobby în numele companiei. Într-un comunicat oficial trimis ziarului, Radu neagă orice astfel de acţiuni de lobby, declarând că, în calitate de patron al Camerei de Comerţ Româno-Britanice din care face parte şi BAE Systems, s-a întâlnit cu reprezentaţii acestei firme, cât şi cu ai altor firme britanice.
Revista “Căminul românesc” din Geneva a publicat un articol semnat de Nicolette (Nicoleta) Franck, o jurnalistă apropiată regelui Mihai, despre care a scris câteva cărţi. Articolul îl acuză pe Radu Duda că ar fi un agent al Securităţii, infiltrat în Casa Regală pentru a o compromite, la ordinele lui Ion Iliescu, fostul preşedinte al României, fost nomenclaturist comunist şi prieten al tatălui lui Radu, şi el la rându-i un fost comunist de rang înalt. Articolul nu aduce nicio dovadă în acest sens. Într-un articol publicat de cotidianul Adevărul, prinţul Radu neagă acuzele de presupuse legături cu Securitatea: “Eu nu am colaborat cu Securitatea. (…) în 1986 (…) s-a încercat racolarea mea. Am refuzat politicos şi de atunci nu am mai fost contactat.” Articolul dezvăluie că în 1989, numele lui Radu a fost găsit pe o listă cu mai multe de 1.000 de oameni, “persoane de sprijin” ai Securităţii. Spre deosebire de ceilalti candidate, Radu Duda, nu are aceeasi expunere media si nu este la fel de cunoscut fiind mai degraba un candidat atipic, incearca sa speculeze potentialul oferit de Casa Regala. Ma intreb cum va reusi sa sustina o campanie electorala si mai ales de ce s-a decis sa se inscrie in cursa electorala. Este foarte posibil ca prezenta sa in campanie sa fie mai degraba o problema pentru alti candidate si anume incercarea de a deruta electoratul si de a indeparta din electoratul altui candidat. Ramane de vazut cum se vor contura campaniile lor.

Asadar candidatii nostri sunt diferiti insa toti considera ca sunt cei mai potriviti pentru functia de sef al statutului. Trebuie sa votam constienti de fiecare si de faptul ca responsabilitatea este si a noastra, nu numai a lor. Evident ca fiecare natiune isi merita conducatorul. Noi pe cine meritam? Iar in final, adaug doar cateva versuri din Aron Cotrus:
din multimile oarbe unu s’alege…
gîndul lui: rege…
vorba lui: lege…
vrerea-i : platoşe de neînfrînt…
pasul lui: cutremur de pămînt…

de Aron Cotrus

de jos
te-ai ridicat drept, pietros, viforos,
pentru moti,
pentru cei sãraci si goi, pentru toti…
si-ai despicat în douã istoria,
tãran de cremene
cum n’a fost altul sã-ti semene,
Horia!…
te-ai desprins aspru din gloatã,
cu-obraji supti,
cu ochi crunti,
sã lupti
sã ‘nfrunti
din sãlbatecii-ti munti:
ostile craiului, temnitã, roatã…
vrut-ai sã spinteci pe munti, pe vãi,
largi, netede, slobode cãi
pentru-ai tãi
cei mâncati de strãini, despuiati
de biruri, de sbiri,
de rele-orânduiri…
si uitati
de regi si’mpãrati…
pân’la Bãlgrad pe roatã,
uimind cãlãi, nemesi, gloatã,
ti-a bãtut neschimbat sub tundra sãracã
aceeasi mare, ne’nfricatã inimã romano-dacã…
duhul trãeste încã treaz în munti
si va trãi dârz cât vor domni peste moti
sbiri crunti
si miselnici despoti…
urias domn
pe-al adâncurilor noastre sfâsiat somn,
pe-al rãzmeritelor rosu praznic, -
mai rosi-vei oare vreodat, nãpraznic,
acestui neam, viata si istoria, -
tu,
munte
al vrerilor noastre celor mai crunte.
Horia?!…

de Aron Cotrus

Din belsugul tau, doar grumba paine;
din timpul tau: ziua de maine…
Calcu-ti pamantul, cu gandul departe,
pe aripi albastre, frematand peste moarte…
Cu vrere de cremene, cu privire’ndrazneata,
invalui azi tara ce-mi creste in fata,
si’n a mersului traista ce-a visului paine,
risipindu-ma pe stancile si-ogoarele veacului,
cu darnicia far’de masura-a saracului,
spre soare-asfinte
cu frunte fierbinte,
cu tot avutu-mi pamantesc,
darnic ma saman, ma risipesc,
spre Romaniile navalnice de dincolo de maine…
(Variantã a poeziei “Mâine”)