ProCom – Centrul de Comunicare Profesionala isi exprima disponibilitatea de a primi elevi si studenti care doresc sa deruleze, in cadrul unei organizatii neguvernamentale, stagiul anual obligatoriu de practica.
            
             Sunt asteptati elevi si studenti interesati de urmatoarele domenii de activitate:
                          - stiintele comunicarii,
                          - jurnalistica,
                          - fotografie,
                          - arta,
                          - cultura,
                          - patrimoniu si
                          - domenii conexe acestora.
                         
             Stagiul poate fi efectuat pe parcursul intregului an calendaristic, nefiind obligatorie prezentarea zilnica la sediul Asociatiei.
             Totodata, in cazul in care activitatile ce vor fi derulate permit acest lucru, se accepta si efectuarea activitatilor de stagiu prin corespondenta internet.
             Stagiile nu vor fi remunerate de Asociatie, stagiarul avand statutul de voluntar pe perioada derularii stagiului.
            
             Prezentam alaturat cateva exemple de activitati care ar putea fi derulate in cadrul stagiilor de practica:
                          - scrierea de proiecte in vederea finantarii
                          - activitate redactionala in cadrul echipei redactionale a newsletterului lunar
                          - traduceri in si din limbile: romana, engleza, franceza, germana, spaniola, italiana
                          - aplicarea de chestionare
                          - realizarea de sinteze
                          - realizarea de studii si cercetari
                          - webdesign
            
             IMPORTANT:
             In cazul in care viitorul stagiar are propuneri concrete referitoare la activitatile pe care intentioneaza sa le desfasoare, are posibilitatea de a solicita acest lucru in scris Asociatiei, inainte de acceptarea sa ca stagiar.
             Propunerile din partea elevului/studentului trebuie sa fie in conformitate cu statutul si obiectivele ProCom. Solicitarea va fi analizata de Conducerea Asociatiei si i se va da un raspuns in conformitate disponibilitatile si cu planul de actiune al ProCom.
            
             La sfarsitul perioadei va fi eliberat un document ce va face dovada efectuarii stagiului, continand totodata o trecere in revista a activitatilor derulate de stagiar.

A very common mapping task I perform is to present a shaded relief with some indication of the height zones of the area depicted. Here’s a map east of the city of Arta, showing the Pournari lake and the mountainous part east of it.

SAVATIE BAŞTOVOI: Ilustraţie la Psalmul 50 – “David îl trimite pe Urie la moarte” (peniţă, tuş).

Nu doar un francez ci un simbol. Nu doar un pasionat ci un creator. Acesta este Christian Dior. Desi a crescut intr-o familie angrenata in business (producerea de fertilizatori) micul Christian a fost atras de arte si frumos, studiind flori, gradini si decoratiuni. Apropierea de moda s-a facut de timpuriu, inca din copilarie desenand costume pentru carnavalul din orasul natal.

Si-a dorit o cariera in muzica si arte frumoase, si-ar fi dorit sa fie si arhitect, a cedat insa dorintei familiei urmand Scoala de Stiinte Politice. Nu a fost suficient ca sa il deturneze de la drumul sau, in timpul scolii intalnind pictori si muzicieni printre care Jean Cocteau care, mai tarziu avea sa spuna despre Dior “geniul timpurilor noastre, al carui nume magic combina pe Dumnezeu (Dieu) si aurul (Or)”. Prietenia cu acesti artisti l-a facut pe Dior sa deschida o galerie de arta in care a expus lucrarile unor pictori ca Braque, Derain sau Dali.

Intrarea in lumea modei s-a facut in forta avand succes inca de la inceput cu rochiile sale neobisnuit de lungi pentru vremea respectiva si stramte. Revista Harper’s Bazaar a inventat expresia “The New Look” pentru a defini stilul silueta al creatiilor lui Dior si insusi Dior ar fi spus “I have designed flower women”. In doar 10 ani Christian Dior a avut 20 de colectii haute couture transformand numele si afacerea intr-un imperiu al luxului.

Dior a simtit necesitatea unui parfum care sa insoteasca creatiile sale in moda, prima esenta numindu-se “Miss Dior”. In ciuda dificultatilor economice ale vremii Dior a insistat ca parfumurile si ambalajele sale sa contina cele mai bune esente si materiale. Christian Dior spunea la un moment dat “It is difficult to imagine just how much care and trouble goes into finding a new perfume, creating a bottle, or even just the packaging. These activities so absorb me that today I feel as much a perfumer as a fashion designer”. In timpul vietii sale Miss Dior, Diorama, Eau Fraiche si Diorissimo au insotit colectiile de moda. Astazi..

Vom actualiza acest post pe masura ce se anunta noi evenimente.

Aboneaza-te! Vei primi urmatoarele evenimente pe e-mail. Click aici!.

• 5-6 dec – Green Fair – handmade art @Bucuresti

————– va continua ————–

Note: icon from DryIcons

Synthesys & YAU a new concept for the future…

joi 3 Decembrie…

Seară Haydn la Râmnicu Vâlcea, cu un recital de excepţie, al pianistei Inna Oncescu

Râmnicu Vâlcea, 27 nov/ Agerpres/ – O seară dedicată sonatelor lui Joseph Haydn s-a desfăşurat vineri în holul Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanu din municipiul Râmnicu Vâlcea.
Pentru melomanii din Râmnicu Vâlcea, organizatorii au invitat-o pe cunoscuta pianistă Inna Oncesu care a interpretat variaţiunile în Fa Minor; Sonata în Mi Bemol Major (1766): p.1 – moderato, p.2 – andante, p.3 – allegro di molto; Sonata în Si Minor (1766): p.1 – allegro moderato, p.2 – menuet, p.3 – finale presto; Sonata în Sol Minor (1786): p.1 – moderato, p.2 – allegretto; Sonata în Do Major (1791): p.1 – allegro, p.2 – adagio, p.3 – allegro molto.
Inna Oncescu este absolventă a conservatorului “Ciprian Porumbescu”, la clasa de pian a profesoarei Viorica Zorzor . A lucrat sub îndrumarea pianistei Maria Fotino.
Timp de zece ani din 1991 şi până în 2001 a condus formaţia de muzică contemporană “Repertorium”.
Din 1992 este membru de onoare al Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană.
În prezent este lector universitar la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, şi are un doctorat în muzică cu lucrarea “Stil şi creativitate în interpretarea pianistică. O perspectivă diacronică”.
În introducerea programului muzical organizatorii au ralizat o proiecţie video cu scurte aspecte din viaţa celebrului compozitor austriac Joseph Haydn, care “alături de Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven face parte din rândul marilor personalităţi muzicale ale epocii clasice vieneze. A fost unul din cei mai influenţi maeştri ai tradiţiei muzicale din Europa apuseană.” a spus Inna Oncescu
Joseph Haydn a compus 104 simfonii, 80 cvartete de coarde, 60 de sonate pentru pian, 14 mess, printre care “Missa in tempore belli” şi mai multe concerte pentru diverse instrumente – vioară, pian, violonce, trompetă, oboi, orgă. AGERPRES

Consiliul Judetean Dambovita impreuna cu Complexul National Muzeal “Curtea Domneasca” Targoviste si Liceul de Arte “ Balasa Doamna” din Targoviste va invita la deschiderea expozitiei de baza a Muzeului de Arta., care va avea loc in data de 30 noiembrie 2009, ora 14.30

Program:

- deschiderea oficiala a expozitiei de baza a Muzeului de Arta;

- vizitarea expozitiei;

- program artistic sustinut de elevii Liceului de Arte “Balasa Doamna” din Targoviste cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei.

Orchestra de muzica populara a Liceului de Arta “Balasa Doamna”, dirijata de profesor Radu Florin.

1. Suita munteneasca – aranjament orchestral, prof. Radu Florin

2. Solist instrumentist nai – Stancu Oana Maria, Suita populara, prof. Ionescu Marian

3. Suita moldoveneasca – aranjament orcheastral, prof. Radu Florin

4. Solist vocal – Tabarca Luiza

5. Solist instrumentist nai – Preda Mariana, Purtata si joc, prof. Ionescu Marian

6. Suita ardeleneasca – aranjament orchestral, prof. Radu Florin

7. Noi suntem romani.

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Cine a luat șpaga ca să ajungă cele câteva lucrări ale faimosului Ghenie la MNAC? Pânze supra-dimensionate, prost pictate de culegătorul de influențe devenit peste noapte celebru – Adrian Ghenie. Țara asta nu vede că sunt artiști buni, pentru că avem ochii acoperiți de micimile celebrității. Pseudo-criticii, slab pregătiții istorici de artă și cvasi-nulii curatori de artă contemporană, o mână de invidivi alcoolici și frustrați habar n-au ce înseamnă artă, cum se face o expoziție, care sunt valorile. Zi-le măi Săndele dacă e normal să faci expoziție cu tam-tam unui neica-nimeni care de-o viață își caută identitatea artistică în opera tuturor și pute de influențe, Baba urlă sugrumat în aceste pânze mărețe. N-avem artă de muzeu! Da nu asta e problema. Problema e că n-avem muzeu de artă contemporană. Cine decide valoarea? Banii! bani, bani și atât. Ce simplu e să trăim contemporan.

Ipostaze ale modernismului. Văzut, scârbit, plecat. Duminică se închide și bine că s-a terminat. Ce este această expoziție? Un succes birocratic, o mezalianță pusă în scenă prost. Cominia europeană care alocă fonduri culturale pentru expoziții cere 3 parteneri, preferabil vecini.  Rima? Fără. Suntem vecini, nu ne trebuie să avem ceva în comun. Așa stând lucrurile,  specialiștii Muzeului Național de Artă al României au umplut niște pereți cu lucrări de pictură greacă, românească și bulgară. Din procesul curatorial rezultă ca multe minți au fost stoarse inutil. Pe pereții maro (foarte avangardist) au fost aruncate lucrările pe o simeză determinată aiuristic. Ce ne arată această expoziție? Fondurile europene există acolo unde există și relații suficiente. Mogulii din cultură arată că muncesc și se complac în expoziții scumpe, dar fără bază.  Selecția multor artiști slabi cu lucrări de toată jena din arta românească este spalată doar de faptul că modernimsul grecilor și bulgarilor se apropie de penibil. O expoziție de exponate care conceptual se cheamă pseudopopodă. Nefericita expoziție va fi prezentată și grecilor și bulgarilor. Trist.  N-avem cultură.

Szabolcs KissPál
One by 1

Curator: Raluca Velisar
26.11.2009 – 31.01.2010
artist talk: 18h00, Auditorium
joi 26 noiembrie

O noua campanie Stella Artois face valuri in NY, prin modul de prezentare si creare al unui print. De ce aceasta campanie ar fi mai speciala? Ei bine, acest proiect se doreste a fi un mic documentar care sa starneasca un buzz considerabil in randul consumatorilor. Modalitatea originala de a iesi in evidenta este insusi modul de creare a printului si nu neaparat conceptul.

Astfel s-a apelat la Colossal Media, o agentie specializata in hand-painting advertising care lucreaza si acum la printul pentru Stella. Cum este creat buzz-ul? In primul rand este vorba de munca manuala, iar arta cere munca, urmand ca in final sa fie apreciata. Cu totii stim ca obiectele hand-made 100% sunt extrem de apreciate, in special in randul segmentului premium.

Daca tot se creeaza o opera de arta, trebuie sa se si auda de ea nu? Pe online se poate gasi “The Ritual Project“, care  asa cum v-am pomenit se doreste a fi un mic documentar in care este prezentata evolutia proiectului asemeni unui jurnal. De asemeni puteti face cunostinta si cu toti cei 17 artisiti care iau parte la creatie.

Genial si de impact, sunt cateva cuvinte prin care pot descrie noua campanie Stella Artois.

Nicio tehnica in sine nu garanteaza caracterul artistic. Pictura nu este arta prin ea insasi, simplul fapt ca un nenea da cu pigment colorat pe o suprafata nu confera caracterul de arta al acelui obiect, in cel mai bun caz caracterul de obiect pictat. In cadrul fotografiei este acelasi lucru, nu toate fotografiile sunt artistice si nu doresc sa dau in derizoriu discutia invocand stereotipii inapte de genul “suflet,bun gust, unicitate, simtitre, traire, emotivitate” sau alte parole care denota o lipsa crasa de inteligenta/cultura/”bun simt” a interlocutorului. Nici macar calitatile tehnice nu pot fi transpuse in calitati artistice, un bun fotograf nu este implicit si un bun artist.

Vom porni discutia de la o afirmatie valida, chiar axiomatica pentru unii “You can chill out at home, in front of art you should act”. Concluzia logica pe care o putem trage de aici este ca arta este acea forma de exprimare din care inerent rezulta o concluzie sau o actiune. Arta nefiind redusa la un obiect ilustrativ, ea este o forma de transmitere competenta a unui mesaj complex.

Cine determina competenta mesajului? Parerile sunt foarte impartite, eu consider ca publicul careia ii este adresat mesajul poate fi considerat. Daca maximul creator al asa-numitului artist este copierea floricelelor si a gagicilor rascracite atunci termenul mai potrivit pentru acestia este `Nea pentru ca nu am nici o indoiala ca poate face tot ce vrei matale intr-un cadru social exceptand sa gandeasca, care oricum nu este prea laudat. In cel mai bun caz, imaginile acestea sunt repetative si conformate unei norme (photo magazin, bog, photo.net, jpg mag) adevarate manufacturate pentru un consum usor al maselor.  Conceptul de arta incepte cu momentul in care imaginile prezinta o stare a cognitiei constiente. Acest lucru se poate observa prin alienarea marii parti a publicului de tip “masa”. O galerie plina nu este neaparat o galerie buna. Ea are sigur o strategie buna de marketing. In perioada actuala arta graviteza in jurul conceptului semiotic :”Orice forma de programare a energiei poate fi practic exploatata in scopul transmiterii de mesaje.”