Ma intreb de ce nu se gandeste nimeni sa deschida in centru o autoservire de tip impinge tava? In timp ce aia de la Sf. Gheorghe a dat chix dupa ce ajunsese o bomba, corporatistii din zona Baneasa fac coada la Ikea pentru chiftelute si salam de ren. Eu cred ca ar fi o afacere de succes. Oamenii au nevoie de locuri unde sa poata manca ceva cald in pauza de pranz, fara sa trebuiasca sa astepte dupa serviciul chelnerilor si la preturi rezonabile. Nu e mare smecherie sa Faci doua feluri de ciorba, o mancare gatita, doua feluri de carne si garnitura plus un desert pe zi. Meniul sa fie simplu, sa fie curat si cred ca ar avea o gramada de clienti. Stiu ca multi oameni care lucreaza in centru si nu numai mananca uneori la cantine studentesti, doar ca sa mai diversifice clasicele sandvisuri sau restaurantele fast food. In definitiv autoservirea e tot un fel de fas food, doar cu mancare mai sanatoasa. Nici macar nu e nevoie sa fie foarte stradal, pentru ca in momentul in care castigi un client, e foarte posibil sa castigi mai multi angajati de la aceeasi firma, colegi cu respectivul. Promovarea cea mai buna ar fi cred prin flyere si pe net, ca apoi reclama din gura in gura si-ar face treaba. Si daca ar exista si posibilitatea de a lua la pachet (pentru un coleg, de exemplu) cred ca s-ar scoate un ban frumos din afacerea asta, iar preturile ar putea fi mult mai decente decat la un restaurant obisnuit.

Autoservirea, căci despre ea este vorba, e o adevărată binecuvântare pentru cei ca mine. Eu sunt în stare, spre disperarea mamei mele şi stupefacţia cunoscuţilor, să refuz să consum orice aliment, dacă nu îmi place cum arată. Iar în privinţa fructelor sau legumelor, exigenţa e maximă – orice pată, lovitură sau imperfecţiune cât de mică e suficientă pentru a pica testul. Aşa că ăsta mi se pare unul dintre principale avantaje ale magazinelor de tip hyper/super – market, că nimeni nu mă deranjează în timp ce scormonesc în căutarea perfecţiunii.

Azi, însă, m-am dus să-mi iau nişte fructe de la un magazin de cartier şi am rugat-o pe vânzătoare să-mi cântăreasca nişte banane. Voia însă să-mi dea unele care aveau mai mult negru în loc de galben, aşa că simţul meu critic a intrat în alertă. “Daţi-mi-le pe acestea, vă rog”, i-am zis şi i-am arătat nişte fructe mai decente. I-am provocat însă un oftat atât de trist, încât ai fi zis că tocmai am lăsat-o fără serviciu, am dat-o afară din casă şi am condamnat-o apoi la închisoare pe viaţă. Am rămas însă impasibil, amintindu-mi că atunci când eram mic, vânzătorii de la aprozar mă tot păcăleau, îndesându-mi în sacoşă ce aveau ei mai prost, deşi mama mă avertiza să fiu atent la asta, înainte să mă trimită la cumpărături.

Am şi acum în cap vorbele unui vecin, care acum mulţi ani, mai scotea un ban vânzând legume la o tarabă improvizată pe trotuar. Omul povestea cuiva cum a reuşit să pună la punct o clientă care avea pretenţia indecentă să ia numai roşii bune. Replica lui mi se pare extraordinară: “Păi dacă vă pun numai roşii bune, pe-alea stricate cine le mai ia, doamnă?!?”.

Promoţiile de orice fel sunt inutile în România, atâta timp cât există hipermarketuri şi magazine cu autoservire. Nu contează că e vorba de 3+1, de mostre gratuite, degustări sau cadouri. Sunt bani aruncaţi pe fereastră.

Românul nu se jenează să cumpere trei produse (cazul optimist) şi unul să-l consume pe loc, fără să-l plătească. Sau să-şi ofere oricând şi la orice, mostre gratuite şi sesiuni de degustare. Încerci să-l ademeneşti să-ţi cumpere produsul cu un cadou? Păi îşi ia cadoul (care n-are cod de bare şi nu piuie la ieşire) şi ţi-a lăsat produsul pe raft!

O idee despre cum trebuie tratat clientul român de către hipermarketuri. În toată parcarea de la Kaufland, nu vezi un căruţ de cumpărături lăsat de izbelişte. Toate sunt frumos încolonate, în locurile special amenajate. La Carrefour, e jale! Zici că au fost aruncate din avion pe toată suprafaţa parcării. Diferenţa o fac, evident, cei 50 de bani! pe care trebuie să-i bagi în căruciorul de la Kaufland, ca să poţi să-l iei, şi pe care nu-i recuperezi decât dacă duci căruciorul la locul lui, după ce l-ai folosit. Simplu şi eficient!

Oare românii procedează aşa ca să nu piardă 50 de bani sau ca să nu-i ofere altcuiva? Ăsta e misterul…