“Povestea lui Stelu’ Anghel, braşoveanul care a refuzat buletinul de Timişoara, crezându-se în tranzit la data semnării contractului, e evidentă pentru cei care au prins cheag în Banat. Ayala al nostru, care a renunţat la o echipă ce juca în Cupa UEFA, rămâne un model de adaptare. A purtat cu mândrie şi admiraţie numărul şapte violet. Avea mereu jambierele în glezne. Dribleur de clasă, rău la nărav, iute la mânie, pezevenchi în care numai naivul putea crede, a slujit mitul mai mult decât ar fi făcut-o orice alt băştinaş. A venit în trening şi a plecat la costum. Şi-a făcut din “Poli” o casă, chiar dacă de multe ori mima jocul.” Fragment din cartea “Furia” de Marius Ghilezan

* Ia vin la muma, să-ţi spun o povastă… *

* Să făşia că la marjinia codrului, înşiepusă să să luminieză… Miază-noapcie s-o fi dus să se culşie, picit în fo scorbură, şi, zorilie s-or zâmbit iar… ca-n fieşie zi de la Dumnizău Tatăl lăsată… *

Aşa se curgeau poveştile majcii mele… Lin, cuminţi, mereu rouă sufletului meu de copil neastâmpărat… Majka Darinka îmi aplica * leacul * ori de câte ori mă zărea mohorâtă, cu ochi-n lacrimi. Nu suporta s-o vadă pe Niko tristă şi-atunci numai ce-o auzeam, căci răsărea de te miri unde:

* Ia vin la muma, să-ţi spun o povastă… *

Şi mă lua la ea-n braţe, şi-mi culcam căpşorul în poala ei caldă mirosind a zmeură şi-a colaci… povasta se desşira, glasu-i blând liniştitor n-am să ştiu niciodată cum reuşea să mă tresară zâmbet, într-un târziu şi toate deveneau frumoase, simple, simplitatea aceea de care doru-mi e tare, tare… La fel cum mi-e dor de ea, de muma mea dragă.

La iubit enorm pe Zoran, * copilu lu Niko a mea, ţucă-l muma pră iel c-are zâmbetu iei…  *. A apucat ani, muma, cât să-i spună şi băieţelului meu câte o povastă, dar cu Zoran, c-aproape geloasă eram pe ei doi, se juca… Doamne că nu vreau şi nu pot să uit  cum de Miracol râdeau şi se drăgăleau ei, strănepotul cu străbunica…

Astă vară, eram la Lescoviţa, vine Zoran cu-o idee genială * am o ideee genială, mami, fii antenă la mine… *:

* Hai mami să mergem la muma la morminţi, să-i spunem o povastă, apoi mergem la baie… * Sigur că…. offf… cum să fiu limpede… când îl aud pe Zoran, pe muma o aud, aievea…

- avlia ( curtea ) cu poveşti -

Frunze… foşnet de frunze mă ispiteşte ademenitor, acolo unde nu-i loc de supărări… amintiri din copilărie licăresc a zmeură şi-a struguri lipovac şi tămâioară, a… zâmbetul ei cald şi bun, a pită-n cuină şi-a * vin la muma, să-ţi spun o povastă… *… Lescoviţa, leagănul copilăriei mele.

- reka Nera ( Râul Nera ) -

Eeee… a mai faină baie era noaptea şi să mai fi şi scuturat Cerul petalele ploilor peste râsetele noastre… frumoasă copilărie am avut, acolo la Lesco ( Lescoviţa )…

Господе помилуј, Господе помилуј, Слава Тebe….

Aşa cântam duminica la Biserică: * Doaamne miluieşte, Doamne miluieşte, Slavă ţie… *…

Da nu prea eram atenţi şi nici interesaţi, copii… ne luam cu altele… mai spunea câte-un om * Prăpăgiţâlot voi, iar aţi fujit dân Bisărică, numa-n râu şciţi să staţî… şinie să învieţă Apostoaliele, није добар, није добар…

Noi de colo :

Па, зашто?… şi iar, hi, hi, hi…

Acu ne pare rău, avem şi noi copii şi nu îi putem învăţa, ştim cam ce-o zuitat sârbul….

- cu nepoţeii pe malul Nerei -

He, he, heee… şi-acum mi-e drag s-arunc pietrele pe suprafaţa apei… Marco, Zoran şi Svezdana mă * iau * însă, ăştia-s majstori… Şi mor de drag să-l aud pe Zoran * mami, Nera miroase a lubeniţă *, geaba îi tot explică Marco că e peştele de vină, el o ţine pe-a lui, lubeniţă şi punct..

Aşa-i că-n fiecare din noi se zâmbeşte încă fărâma de suflet al copilăriei ? Nu ştiu voi, dar eu iubesc copilul ce-am rămas şi Zoran zice când evit să-i * răspund *, * hai mami, că nu e greu jocul, am eu grijă de tine, să-ţi arăt o schemă importantă.. * Şi-mi arată, majko moja… Şi râsul copilăriei ne ridică deasupra de… toate…

Sibilla

Igen, mondhatni. Mert először felvisz a csúcsra, hogy utána letaszítson a mélybe. Lehet ennél kegyetlenebb?

Talán.

Tegnap a fellépés annyira fantasztikus volt. Mikor mentem a páromhoz kishíján elestem. xD Legalább ez is megvolt.(Y) Annyra fantasztikusan éreztem magam mikor belemelegedtünk. Amikor a körben táncoltunk a lányokkal, annyira hihetetlen érzés kerített uralmába… Annyira fantasztikus volt. A többiek is láthatták, hogy úgy mosolygok, hogy majd szétreped az arcom. Amikor Bélával forogtunk, az is fantasztikus volt. Sikerült megtalálnom a közös ritmust. Annyira szédítő volt, annyira fantasztikus. Amikor pedig az a rész jött, hogy Jocit letaposom – hát nem tapostam le. Az ugrabugrálás közben annyira könnyednek és kecsesnek éreztem magam, olyan volt, mintha nem is kellene erőlködnöm, csak jönne magától. Mintha repültem volna. Egyszerűen, csodálatos volt.

Annyira megváltoztatott, úgyérzem. Elfelejtettem már, milyen érzés fellépni. Semmi köze nincs ahhoz az izgalomhoz, amikor mesemondón vagy. Még az összehasonlításnak az említése sem kerülhet szóba a kettőnél.

És ez az egy érzés sorban megindította a többit. Kiváltotta az összeset. Eléggé intenzíven.

Pl. hogy hirtelenjében nagyon boldog lettem. Nagyon szerelmes is. Utána nagyon szomorú. És végül most, ebben a minutában érzem magam a legkutyábbul.

Mindneki maradt a bálban csak én nem … meg Anita sem, együtt mentünk el. És olyan szar feljönni úgy msn-re, hogy a többieknek az összesnek az a kiírása, hogy dejóvolt a tánc veletek … Hát fantasztikus, mindenki ott volt, aki számít, de én nem. Talán, mert én nem számítok.

(Ezt írta a horoszkópom is. És méghogy hülyeség a horoszkóp…!)

És annyira szar ez az érzés, és annyira gyűlölöm ezt, és annyira sírhatnékom van…

„Olyan közel voltam a mennyekhez, és most letaszított a pokolba…”

Und hier eine echte Herta-Müller-Nachricht, sie kommt wie die nachrederische aus Rumänien, aber von einem Autor, den ich etwa solange kenne wie Herta Müller und aus derselben Quelle. Ich habe gelegentlich mit Studenten ein unter damaligen Umständen in Rumänien ebenso wie in der DDR subversives Gedicht gelesen (gedruckt wurde es aber nur in Rumänien, in der Zeitschrift Neue Literatur), es hieß “Agronomisch” und beschrieb die Menschenpflanzschulen unserer jeweiligen Diktaturen. Vielleicht konnte der dortige Zensor kein Deutsch und war einfach zufrieden, wenn am Beginn des Heftes die obligate Eloge auf Ceausescu stand? Hellmut Seiler schreibt in der Siebenbürgischen Zeitung über Herta Müller und die damalige deutschrumänische Szene:

Mit manchen Menschen sind flüchtige Begegnungen gar nicht möglich; seien sie auch noch so kurz, so sind sie doch nie oberflächlich, bleiben nachhaltig im Gedächtnis haften. Meine Be­kannt­schaft mit Herta Müller ist von dieser Art. Begegnet ist sie mir zuerst in Textform; in der Mai-Nummer 1979 der Neuen Literatur las ich ganz ungewöhnliche Texte einer mir bis dahin unbekannten Autorin, eine auffallend persönlich geprägte Prosa, ein unverwechselbarer Ton.

Kennengelernt haben wir einander 1980 in Temeswar, im Rahmen des „Adam-Müller-Gut­tenbrunn“-Literaturkreises (AMG), dessen Mit­glied ich geworden war, anlässlich einer Lesung von mir ebenda. Von den deutschsprachigen Li­teraturkreisen in Rumänien – es gab deren auch in Klausenburg, Kronstadt, Bukarest je einen, den der Germanistik-Fakultät in Hermannstadt habe ich selber von 1972-76 geleitet – war der AMG sicherlich der lebhafteste, der mit den meisten Mitgliedern, darüber hinaus der einzige, der einen Beitrag erhob und aufgrund dessen Preise auslobte. Auch derjenige, der der Staats­macht der spitzeste Dorn im Auge war und über den der Geheimdienst daher intensiv wachte. Die Diskussionen in den Redaktionsräumen der Neuen Banater Zeitung wurden privat fortgesetzt, die halbe Nacht hindurch in der Wohnung (Richard) Wagner / (Herta) Müller.

Zugegen waren die Mitglieder der vormaligen „Aktionsgruppe“ Johann Lippet, William Totok, Horst Samson, Helmut Frauendorfer, auch Roland Kirsch, den die Securitate auf dem nicht existenten Gewissen hat. Es ging in erster Linie um literarische Belange, die (häufig von den Ver­lagen aufgeschobenen) Bucherscheinungen des einen oder anderen, die neuesten Entwicklungen in der DDR und in Westdeutschland, das nächste Themenheft der Zeitschrift Neue Literatur etc. Es ging auch darum, wer welche Bücher/Litera­turzeitschriften auf verschlungenen Wegen gera­de erhalten hatte; wir waren als eingeschworene Gemeinschaft durch intensiven Austausch ziemlich auf dem Laufenden mit den Neuerscheinun­gen. Es war nicht nur Beflissenheit, unser Welt­bild war literaturzentrisch, aber unter Einbezie­hung der Ver­hältnisse, wir verstanden uns als politische Literaten, wir wollten uns aber dort artikulieren und etwas verändern, keiner von uns trug sich (noch) mit Auswanderungsabsich­ten. An Hertas Wortmeldungen erinnere ich mich als nüchterne, sachliche Einlassungen, auch von dunklem Humor geprägt. In der lebhaften Runde war sie eher zurückhaltend.

Pe Laura am cunoscut-o (virtual, bineînţeles) când am început să frecventez forumul culinar.ro. E o persoană care se implică mult, pune suflet în tot ce face şi m-a convins să particip la concursul Sezonul abundenţei organizat de ea (cu reţeta Fantezie cu dovleac cu care am luat locul 10). Apoi i-am descoperit blogul culinar Cuina bănăţeană şi apoi pe cel personal, lauralaurenţiu.ro. Aşa am descoperit că Laura e interpretă de muzică autentică bănăţeană, că soţul ei cântă la armonică şi fiica ei e pasionată de Stephenie Meyer şi de seria Amurg. Special pentru ea, Laura a creat tortul Twilight, o combinaţie ingenioasă de cremă de şampanie, blat de cacao, multă muncă, imaginaţie şi dragoste de mamă.

Am rugat-o pe Laura să îmi acorde un interviu şi ea a acceptat. Mi-a dat nişte răspunsuri lungi şi frumoase şi m-a rugat să tai din ele dacă mi se pare că s-a întins cu vorba. Dragă Laura, nu tai nimic, fiecare cuvânt al tău e preţios pentru că l-ai scris special pentru noi!

1. Din ce am aflat despre tine, am tras concluzia că eşti o aprigă păstrătoare a tradiţiilor: cânţi, găteşti şi respiri Banatul. Ce te animă să faci asta?

Chiar dacă răspunsul meu va conţine o stereotipie arhicunoscută, la adresa bănăţenilor, iată: pentru că sunt mândră că sunt bănăţeancă. Şi mă simt norocoasă să îmi fi fost datul să mă nasc şi să trăiesc aici, având convingerea că în altă parte nu aş fi putut creşte în omul care sunt azi. Civilizaţia bănăţenilor s-a format în veacuri de convieţuire multietnică, prin influenţe ale mai multor culturi ce au coexistat  în acest spaţiu. Cred că de aceea bănăţeanul este tolerant, cumpătat şi întreprinzător, şi dacă ochiul lui este aţintit vreodată în ograda vecinului, este pentru a prelua ceea ce e valoros.

Această mentalitate a preluării bunelor exemple a făcut din Banat  „Fruncea ţării” – şi nu este o metaforă, căci, iată: Timişoara a fost primul oraş european ale cărui străzi au fost iluminate electric (1884), primul oraş al Europei cu tramvai, Bega a fost primul canal navigabil de pe teritoriul de azi al României (1732), prima linie ferată de pe teritoriul României s-a dat în folosinţă tot in Banat, în 1827 (Oraviţa-Baziaş), în fine, un loc încărcat de istorie, dar de o istorie ce atestă dorinţa permanentă de progres şi bunăstare care a existat în acest loc. În alte părţi, oamenii s-au bătut şi zbătut pentru alte lucruri, dar aici zbaterea a fost pentru trai bun şi progres. Adică, bănăţanului i-a plăcut şi  îi plac viaţa îmbelşugată, casele frumoase, binefacerile civilizaţiei etc.

Cu mândrie, dar şi cu conştiinţa de a îndeplini o îndatorire, încerc să trăiesc, alături de familia mea, aşa cum au trăit şi strămoşii noştri, în aceste locuri: respectându-ne vecinii, preluând, dacă este cazul, modele valoroase de la ei, dar în acelaşi timp oferind propriile noastre exemple, străduindu-ne să oferim copiilor noştri bunăstare şi nu în ultimul rând, păstrând atât cât e omeneşte posibil din farmecul de nedescris al vieţii din Banatul de  odinioară.

2. De ceva vreme încoace simt că tradiţiile s-au pierdut: copiii nu mai merg cu colindul, tinerii nu mai vopsesc ouă roşii, acestea fiind doar două exemple. Crezi că trebuie să ne creştem copiii în spiritul tradiţiilor?

Evident, cred că trebuie să ne creştem copiii în spiritul tradiţiilor! Tradiţiile „de import”, la mare modă în România zilelor noastre, nu sunt nimic altceva decât ofensive comerciale – o perioadă a anului când se vor vinde în neştire mărfuri de un anumit gen. Nu consider că e corect şi nici benefic să înlocuim ceea ce e moştenit şi ţine de spiritualitatea noastră, cu genul de tradiţii colorate, accesorizate bogat cu nimicuri costisitoare, dar obligatoriu de achiziţionat în ziua cu pricina (…’s Day).

Dar nu aş zice, neapărat, că tradiţiile româneşti sunt în declin. Ca una din interiorul fenomenului, pot spune că, după vreo 15 ani de haos,  în cultura tradiţională românească lucrurile prind să se reîndrepte pe făgaşul firesc, cel puţin aici, unde trăiesc eu. În judeţul Timiş au fost înfiinţate sau reînfiinţate în ultimii ani mai mult de 60 de ansambluri şi formaţii folclorice – şi vorbesc strict de cele de amatori, fondate la nivelul comunelor. În aceste ansambluri activează un număr foarte mare de participanţi – în unele comune trec de 100 de membri; există formaţii pe generaţii, de la cei mai mici, preşcolarii, apoi copii de şcoală generală, tineri şi în unele cazuri „seniorii” – cupluri căsătorite, oameni la casele lor, care îmbracă cu bucurie costumul popular şi dansează sau cântă la cor.  Am menţionat deja că în Banat bunul exemplu e o forţă – aşa că sunt convinsă că acest model al formaţiilor săteşti, care s-a răspândit atât de prolific în ultimii patru-cinci ani, va fi preluat de tot mai multe aşezări bănăţene.

3. Te-am ascultat cântând în dulcele grai bănăţean. Melodii ca „Ăsta-i brâu” sau „Pădurar mi-o fost băgiţa” sunt culese de tine din folclor sau compuse de tine?

Sunt melodii şi versuri compuse de mine, în spiritul celor tradiţional bănăţene. Celor care cred că un cântec „făcut” nu mai este folcloric, le voi  spune – un cântec nou creat, pentru a ramane în sufletul oamenilor, trebuie să fie abordat ca o „poezie cu formă fixă”, adică să respecte cu sfinţenie anumite rigori. Prima dintre ele este acurateţea melodiei, care trebuie să respecte caracteristicile modale, măsura, intervalele, terminaţiile specifice zonei creatorului. Apoi, la nivelul versificaţiei, bunul simţ tematic, utilizarea in limbaj a unor regionalisme specifice, chiar a celor mai vechi, dându-le astfel şansa să reintre în limbajul popular. Fiecare cântec în parte a fost creat de cineva. Românii au avut lăutari sau simpli rapsozi, oameni înzestrati cu har, dintotdeauna, şi ei au izvodit cântece care au primit, iată, girul anilor şi au devenit în momentul de faţă părţi în întregul culturii tradiţionale, fiind pe buzele tuturor celor care iubesc folclorul. Practic, acesta este genul de recunoaştere la care aspir şi eu, supunând judecăţii marelui public creaţiile mele. Dacă voi avea norocul să-mi aud cântecele cântate şi de alţii, înseamna că voi fi reuşit.

4. Am văzut pe blogul tău, Cuina bănăţeană, multe reţete tradiţionale bănăţene. Care îţi aminteşte cel mai mult de copilărie şi îţi evocă amintiri duioase?

Pe toate le iubesc fără părtinire… probabil şi pentru că sunt şi o mare gurmandă şi consider că fiecare mâncare, chiar şi cea mai simplă, dacă este gătită cu multă grija, poate fi spectaculoasă în felul ei. Vechile reţete, ca „Păturată pe crumpi” sau „Taşchele cu pegmez” îmi trezesc şi mie nostalgie, dar şi multora dintre cei care le-au redescoperit la mine pe blog. Intenţia mea este să scot la iveală „parfumul de odinioară” al satelor bănăţene.

5. Vorbeşte-ne un pic despre cuină ca vatra familiei, ce simbolizează ea pentru oamenii cu suflet mare din Banat.

Probabil ceea ce semnifică pentru oameni, la modul general: locul unde familia se strânge în jurul mesei, îşi împart de ale gurii, degustă cu bucurie un pahar de vin, îşi vorbesc de câte toate, fac planuri pentru casa şi copii lor.

Cuina este locul în care amprenta stăpânei casei este cel mai vizibilă – e decorată cu „peretare” cusute de mâna ei, în care a prins cu acul motive florale sau antropomorfe, dar şi mici poezioare naive, cu un farmec desuet, pe pereţi stau la loc de cinste farfurii pictate, vase smălţuite aburesc pe plită, mâţa, bat-o vina, se cuibăreşte în cenuşar, se frământă şi se coace pită, cei mici rup câte o crişcă aburindă şi o iau la goană. La sărbători, miroase obligatoriu a sarme (sarmale), a zupă de găină grasă, a cârnaţi şi fripturi. Dar atunci se mănâncă în soba de la drum (camera principală, frumoasă, din gospodărie), obligatoriu.

6. Eşti mamă, o bucătăreasă desăvârşită, interpretă de muzică populară, moderatoare de concursuri şi forum culinar. Ce altceva mai face Laura Laurenţiu în puţinul ei timp liber?

Întotdeauna voi găsi timp pentru o carte bună, pentru ore de tihnă alături de familia mea şi de prieteni. Şi chiar dacă nu voi avea timp, mi-l voi face pentru:

-         a construi o casă nouă

-         a posta pe Cuina bănăţeană

-         a-mi îngriji plantele

-         a începe un nou proiect ce mă va incita

Iz www.serbianunity.net

Iz www.muzejvrsac.org.rs

Period: oko 1500 godine pre nove ere (Srednje Bronzano Doba)

Kultura: Žutobrdska kultura

Ovaj divan primerak minijaturnih kolica (bornih kola) od terakote otkriven je, zajedno sa još jednim primerkom, početkom 20. veka u Banatu, u mestu Dupljaja. Jedna kola imaju dva točka a druga tri.

U središtu kolica sa dva točka, nalazi se antropomorfna muška figura sa glavom ptice. Na ptici su urezana dva simbola odnosno svastike (na levoj strani je svastika okrenuta na desno a na desnoj svastika okrenuta na levo).

Između njih se nalaze dve spirale, a ispred njih, sa suprotne strane, u vertikalnom pravcu su dva mala kruga.

Svastika, okrenuta na levo, nalazi se na dnu stomaka.

Sprokhof smatra da ovaj primerak predstavlja mit o Hiperboreji i Apolonu, koji je večno Sunce. Ove pretpostavke polaze od legende koja govori da je Apolon putovao u Hiperboreju u kolima koja su vukli labudovi. (to možete videti na kolima sa tri točka)

Srpski istoričar Trbuhović smatra da su ova kolica korišćena za obavljanje uranskih ili solarnih rituala, ili za prizivanje kiše, jer buka koju kola proizvode liči na grmljavinu.

Druge hipoteze govore da ova borna kola mogu predstavljati vozilo za prevoz u drugi svet, sa Neba. Kao primer možete videti kola boga Tora, koja vuku dve koze “Toothgnasher” i “Toothgrinder”, ili kola boga Peruna, odnsno Svetog Ilije kod Hrišćana.

Ptičija lica mogu predstavljati dušu pokojnika.

Autor članka Kogaion

From www.serbianunity.net

From www.muzejvrsac.org.rs

Age: aprox. 1500 BC (Late Bronze)

Culture: Žuto Brdo – Gârla Mare

This beautiful piece, seem to be discovered into a tomb, together with another piece, which represent two miniaturistic carts (war chariots): one with two wheels and other with three.

In the center of the chariot with two wheels, it is a anthropomorphic male statue, with a bird-head. On this bird, up, it’s an incision which represent two symbol of swastika (in left is a right-facing swastika and in the right place is a left-facing swastika).

Between them are two spirals, and in the front of them, in opposite side, in vertical direction, are two little circles.

Another left-facing swastika it’s at the base of abdomen.

Some historians think that this piece represent Hyperborean Apollo, which it’s the eternal Sun. These presumptions start because of the old legend which tell us that Apollo travel to Hyperborea into a chariot pulled by swans (you can observe that at the war chariot with three wheels).

Serbian historian Trbuhovic think that this miniaturistic chariot it’s used for practicing at a uranian and solar ritual, or for invocation of rain, because the noisiness from the chariot it’s like the noise of thunder.

Other hypothesis inform us that this war-chariot it could represent a vehicle for transportation to the otherworld, from the Sky. As examples you can see the chariot of Thor, drawn by two goats “Toothgnasher” and “Toothgrinder” or the chariot of Perun, which become Saint Elias at Christians.

The faces of birds could represent the soul of the deceased.

By Kogaion

Ramona Vita – Acas la maica batrana.mp3
Ramona Vita – Am venit la casa mare.mp3
Ramona Vita – Doar o data in an e ziua ta.mp3
Ramona Vita – Cat e Banatul de mare.mp3
Ramona Vita – Cate-n viata patimesc.mp3
Ramona Vita – Din Caras de la Resita.mp3
Ramona Vita – Doiul din Caras.mp3
Ramona Vita – Esti crestin esti om bogat.mp3
Ramona Vita – Fata mea, ai crescut mare.mp3
Ramona Vita – Fericirea.mp3
Ramona Vita – Mai frumos galbenii suna.mp3
Ramona Vita – M-am nascut in satul meu.mp3
Ramona Vita – Mama soacra imi esti draga.mp3
Ramona Vita – Mult ar da dusmanii mei.mp3
Ramona Vita – Noroc, Doamne, am avut.mp3
Ramona Vita – Nunta mare.mp3
Ramona Vita – Prietenii mei de departe.mp3
Ramona Vita – Ptr.dragoste-mi dau viata.mp3
Ramona Vita – Randuiala din Banat.mp3
Ramona Vita – Si la bine si la rau.mp3
Ramona Vita – Soarta imi e sa patimesc.mp3
Ramona Vita – S-or porni cazanele.mp3
Ramona Vita – Sufletul de banateanca.mp3
Ramova Vita – Fata me, ai crescut mare.mp3
Ramova Vita – Sa traiesti ani multi si buni.mp3

http://rapidshare.com/files/129144574/Ramona_Vita.RAR

Track 01Mandra tara ii Banatu Mandra banatana Spune mi mandro adevarat Asta i nana de la Brebu Ma.mp3
Track 02Pe unde treceam odata La pusta n Banat.mp3
Track 03Mandulita pup de trandafir Cata boala are mandra.mp3
Track 04Lasa i p[usca razamata.mp3
Track 05Mandrulita mandra almajana Marie poala siurace.mp3
Track 06Frunza verde doi bujori s al meu Gheorghe i bautori.mp3
Track 07Florica mandra nevasta Nana chica galbana Titiana nume mandru Busuioaca nu te ai coacePen.mp3
Track 08Cat a fost vara de lunga Hai mandro sub nuc Banii banii Mandra i nana n sarbatori Sus ii .mp3
Track 09Instrumentala.mp3

http://rapidshare.com/files/130056693/PetricaMoise-Din_lada_cu_zestre.rar

Traian Jurchela – Bate vant peste Banat.mp3
Traian Jurchela – Dragostea nu-i fie cum.mp3
Traian Jurchela – Flori din Caras, de la munte.mp3
Traian Jurchela – Hora de la Oravita.mp3
Traian Jurchela – Insura-ma-s insura.mp3
Traian Jurchela – Mandra mea, draga mea.mp3
Traian Jurchela – Mi-s cioban si stau la munte.mp3
Traian Jurchela – Omu bun si pomu copt.mp3
Traian Jurchela – Omu-n lume-si stie neamul.mp3
Traian Jurchela – Peste deal, peste campie.mp3
Traian Jurchela – Tot m-as duce dar nam unde.mp3
Traian Jurchela – Trecu mandra pe langa mine.mp3
Traian Jurchela – Umbla doru-n lumea mare.mp3
Traian Jurchela – Vezi, mandro, cum trece tineretea.mp3
Traian Jurchelea – Batranit-Am, Nu Stiu Cand.mp3
Traian Jurchelea – La fantana parasita.mp3
TRAIAN JURCHELEA – Mandrulita, fata balaioara.mp3
TRAIAN JURCHELEA – Marie, poale ciurate.mp3
TRAIAN JURCHELEA – Omu-n lume cana se naste.mp3
TRAIAN JURCHELEA – Saraca lume de piatra.mp3
TRAIAN JURCHELEA – Tinerel ma insurai.mp3
TRAIAN JURCHELEA – Tinerete, stai in loc.mp3
TRAIAN JURCHELEA – Trecu-i valea si-un orgas.mp3

http://rapidshare.com/files/129136065/Traian_Jurchelea.RAR

[b]Ion Stepanescu – Selectie[/b]

Ion Stepanescu – Dragostea De Fata Mare.Mp3
Ion Stepanescu – Dragu Mi Mindruta-Nalta.Mp3
Ion Stepanescu – Dragu Mi-I Nucu Cu Nuci.Mp3
Ion Stepanescu – Duce-M-As Pe Drum De Munce.Mp3
Ion Stepanescu – Frumoasa Esti Cand Razi.Mp3
Ion Stepanescu – Grea Ii Viata Pe Pamant.Mp3
Ion Stepanescu – Hai Vino,Hai Vino.Mp3
Ion Stepanescu – In Viata Imi Place Mie.Mp3
Ion Stepanescu – Iubeste Mandro Iubeste.Mp3
Ion Stepanescu-Cine Strica Dragostea.Mp3
Ion Stepanescu-De Iubit Mii Toata Vara.Mp3
Ion Stepanescu-Drag Mi Vara Sa Ma Culc .Mp3
Ion Stepanescu-Frunzulita De Salcuta.Mp3
Ion Stepanescu-Gugulan Am Fost Si Gugulan Voi Fi.Mp3
Ion Stepanescu-Mai Inaince In Vechime.Mp3
Ion Stepanescu-Moarte,Moarte Pacatoasa.Mp3
Ion Stepanescu-Plin Ii Drunul De Omat.Mp3
Ion Stepanescu-Rasarita Luna-N Prag.Mp3
Ion Stepanescu-Tasa Mandra La Razboi.Mp3
Ion Stepanescu-Vai Sa-Mar Zilele Mele.Mp3
Ion Stepanescu-Verde Ii Frunza De Fagi.Mp3

http://rapidshare.com/files/222773274/Ion_Stepanescu.rar

[b]Mihaela Petrovici – Selectie din Banat[/b]

Mihaela Petrovici – Asa Ma Vorbesc Dusmanii.Mp3
Mihaela Petrovici – Badea-L Meu Cu Ochi De Stele.Mp3
Mihaela Petrovici – Banatana-S Cum Ma Vezi.Mp3
Mihaela Petrovici – Doamne Ce Dor Mi-I De Casa.Mp3
Mihaela Petrovici-Doamne Sufletul Ma Doare.Mp3

http://rapidshare.com/files/222773279/Mihaela_Petrovici.rar

[b]Marinela Ivan – Selectie din Banat[/b]

Marinela Ivan-Am Putut Alege.Mp3
Marinela Ivan-Am Sa-Ti Scot Ochii,Barbate!.Mp3
Marinela Ivan-Asta-I Viata Care-Mi Place.Mp3
Marinela Ivan-Bade De Mine Nu Te Tine.Mp3
Marinela Ivan-Barbatul Mi-I Dus La Birt.Mp3
Marinela Ivan-Bata-Te Lume Vantu.Mp3
Marinela Ivan-Cu Dragostea,Cat Traiesti.Mp3
Marinela Ivan-De Ziua Cand Noi Ne-Am Despart.Mp3
Marinela Ivan-Doamne Tine-Mi Viata In Loc.Mp3
Marinela Ivan-Doamne,Rugaciunea Mea!.Mp3
Marinela Ivan-Dumnezeu,Pe Lume,Vinu’ L-O Las.Mp3
Marinela Ivan-Dusmancele Ma Barfesc.Mp3
Marinela Ivan-Dusmancele Or Aflat.Mp3
Marinela Ivan-Fiecare Om In Viata Dragostea .Mp3
Marinela Ivan-Inima,Ti-Am Dat Ce-Ai Vrut.Mp3
Marinela Ivan-Jeep.Mp3
Marinela Ivan-Lacomia!.Mp3
Marinela Ivan-Of,Baditami-As Da Foc.Mp3
Marinela Ivan-Omul Asa-I Lasat.Mp3
Marinela Ivan-Omule Ce Greu Te Apasa.Mp3
Marinela Ivan-Stau Si Numar Zilele.Mp3
Marinela Ivan-Te Blestem Pe Tine.Mp3
Marinela Ivan-Te-Am Condus Pana La Gara.Mp3
Marinela Ivan-Un Gand Ma Poarta Departe.Mp3
Marinela Ivan-Viata Asta,Cum Se Duce.Mp3
Marinele Ivan-Of,Viata,Daca-I Sti.Mp3

http://rapidshare.com/files/222773277/Marinela_Ivan.rar

În anii 1827-1828, Camera aulică a Imperiului austriac a colonizat în munţii Semenic, în general la altitudini de 800-1.000 m, câteva sute de ţărani germani care proveneau din zona Klattau din Pădurea Boemiei. Datorită locului de provenienţă, ei au fost denumiţi „pemi” (Deutschböhmen), diferenţiindu-se astfel de celelalte ramuri ale germanilor din Banat, precum şvabii sau steierii. Iniţial ei au fost instalaţi în localitatea Sadova Veche de pe valea Timişului, unde au petrecut prima iarnă din Banat. Apoi au întemeiat localităţile Wolfsberg (Gărâna), Weidenthal (Brebu Nou), Lindenfeld şi Wolfswiese din Semenic şi Caransebeşu Nou, de asemenea pe valea Timişului. Wolfswiese a fost abandonată în scurt timp, iar pemii au continuat să trăiască în celelalte cinci aşezări. Numărul lor total nu a depăşit niciodată 3.000 de persoane.
Fiind înfiinţate de ei, aceste sate din regiunea montană aveau o populaţie compactă, exclusiv germană şi în mare măsură izolată de comunităţile majoritar româneşti din jur. De exemplu, Brebu Nou şi Gărâna formau o comună aparte, fără mari tangenţe cu localitatea cea mai apropiată, comuna româno-germană Văliug (Franzdorf). Lindenfeld făcea parte din comuna Buchin, dar nu avea legături cu satul românesc cel mai apropiat, Poiana. Nici Caransebeşu Nou, foarte aproape de oraşul Caransebeş (ulterior cartier al acestuia), nici Sadova Veche, lângă centrul de comună Slatina Timiş, nu interferau aproape deloc cu acestea.
Perioada comunistă a dat lovitura de graţie micilor şi izolatelor aşezări de pemi germani din Banat. Ele au cunoscut deportarea în Uniunea Sovietică la sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi apoi discriminările de tot felul din cauza apartenenţei locuitorilor de naţionalitatea germană. Ruinarea vieţii lor economice, până atunci destul de înfloritoare, în ciuda mediului natural ingrat, paralel cu marele progres cunoscut în aceeaşi perioadă de Germania Federală şi de Austria, a instaurat definitiv în mentalul locuitorilor pemi ideea emigrării. Ea a început să fie pusă în practică în special din anii ‘80 ai secolului al XX-lea, când Nicolae Ceauşescu a deschis calea repatrierii germanilor din România contra obţinerii de valută forte, şi s-a generalizat în primii ani de după revoluţia din decembrie 1989 (1990-1991), când practic această mică populaţie a dispărut din Banat. În 2009 satul Lindenfeld este complet părăsit, la Brebu Nou mai trăieşte un singur pem autentic, iar în celelalte localităţi (în special Gărâna) există câteva zeci de persoane de aceeaşi naţionalitate. Practic putem spune că istoria pemilor germani din Banat cuprinde numai intervalul 1827-1991.
Gărâna şi Brebu Nou au devenit localităţi turistice prin achiziţionarea multor case ale pemilor de către alţi locuitori din regiune, dornici de a le folosi ca locaţii de vacanţă. Între noii proprietari ai caselor sunt însă şi unele excepţii, precum germanul Gerd Ballas din Saarland. Acesta a achiziţionat o casă în Brebu Nou şi a folosit ocazia pentru a studia localitatea din punct de vedere istoric şi etnografic. Rezultatele strădaniilor sale au fost publicate pe site-ul http://www.brebu-nou.de, unde am găsit informaţii de real interes.
Între acestea se află şi lista vechilor proprietari dinainte de 1990 ai caselor din Brebu Nou, pe care îi redăm şi noi în ordine alfabetică. Este o încercare de a reaminti faptul istoric al existenţei pemilor.

Altmann 2, 14, 29, 60, 84, 98, 140, 148, 208
Bartl 177, 222
Birl 72
Blaschki 56
Brandl 223
Braun 96, 133A, 142, 165, 167, 173, 179, 211
Csikova 124
Duda 199
Eckert 147
Eckl 126, 130, 217
Fröhlich 66
Grassl 3, 181, 213
Gruber 13, 57
Grün 180
Hausner 11, 86, 109, 116, 183, 203
Hilbert 62
Hoffmann 186
Hrach 1
Irlweg 15, 145, 168, 216, 219
Karban 67, 151
Krall 207
Krapfl 6, 21, 51, 161
Kunz 113, 115, 160
Liebl 58
Liegl 103, 104
Markon 26, 111
Meingast 195
Meixensberger 210
Milotta 139
Muckenschnabel 146
Nagler 99
Neumayer 106, 164
Peschka 24, 64, 82, 150, 182
Richer 23
Rudlof 59, 121, 143, 197, 221
Scherbauer 17, 55, 71, 101, 144, 153, 170, 172, 189, 201
Schestak 19
Schliefsteiner 102
Schmidt 168A, 198
Spachholz 117
Stauber 20
Stuiber 119, 127, 139A
Stuiber-Krapfl 65
Tremmel 12, 25
Wosnek 212
Zangl 209
Zettel 27, 131, 162, 174
Zimmerer 28, 132, 218
Zipperer 110, 120, 166, 220.

Úgy érzem, hogy távol vagyok minden széptől és minden jótól… Elegem van mindenből és mindenkiből… Utálom ezt az iskolát, vissza akarom kapni a “régi” barátnőimet… Nem mintha itt nem lennének haverjaim… Ebben a suliban (szinte) mindenki szeret. De nincsen olyan ember, akinek el tudnám mondani, hogy mi bánt… Mindenki a saját kis bajával van elfoglalva, na nem mintha ez baj lenne… Igazából nem érdekel semmi… Csak egyedül várom, hogy ezen is túl legyek… Nem mintha anyu nem állna mellettem, de sajnos neki sem tudom elmondani a bajaimat, nem tudok megnyílni előtte… Mindig arra várok, hogy valakit érdekeljen, mi van velem. Az a baj, hogy nagyon nehezen nyílok meg az embereknek…

Mda..dupa cum era de asteptat inca se mai fura meciuri…cu toata brigada pulii din Spania…tot de cacat s-au facut…a fost clar tot meciu cu asemenea arbitrii mai bine stai acasa si te uiti la un film decat sa iti futi nervii si sa ingheti pe stadion. Un lucru e clar, Steaua inca mai are noroc k se dau bani grei pentru ca ei sa castige .. s-a vazut clar cine a detinut controlul pe teren : Poli Timisoara !!!!

Blaga, Eu, Ervin

La inceput (inainte cu o ora jumatate de inceperea meciului)

Incalzirea

Line-up

Adevarata galerie Poli !

Blaga , Eu, Ervin , Vio

Si o dedicatie din partea galeriei Poli pentru Drumuri si Poduri (Steaua)

]]> http://doryanblog.wordpress.com/2009/10/30/es-mas-rossz-is-tortent/ Fri, 30 Oct 2009 16:05:04 +0000 Doryan http://doryanblog.wordpress.com/2009/10/30/es-mas-rossz-is-tortent/ http://doryanblog.wordpress.com/2009/10/30/elloptak-a-telefonomat/ Fri, 30 Oct 2009 14:34:52 +0000 Doryan http://doryanblog.wordpress.com/2009/10/30/elloptak-a-telefonomat/