Stimate Domnule Guvernator,

Banca Naţională a României a reuşit, până acum, să rămână, păstrat de Dumneavosatră, unicul bastion al competenţei, al profesionalismului şi mai ales al patriotismului aplicat din ţara aceasta.

Regret sincer că nu puteţi fi preşedintele pe care România l-ar merita, dar pe care noi românii nu-l merităm.

Aţi avut tupeul, anul acesta, să fiţi de acord cu preşedintele Traian Băsescu, cu majoritatea specialiştilor în economie şi finanţe, cu toţi oamenii lucizi, competenţi şi bine intenţionaţi. Aţi comis greşeala de a nu fi populist, demagog, ipocrit şi de a nu fi sau de a nu face pe tâmpitul. Aţi considerat necesar şi oportun, adică, acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană, în ciuda opoziţiei celor pentru care orice este bun ţării dar care vine de la Băsescu trebuie să fie rău.

Domnul Daniel Daianu a făcut aceeaşi eroare politică, susţinând la rândul lui această soluţie. Domnia sa a plătit deja prima rată a preţului pentru opţiunea raţională preferată obedienţei de partid: a fost eliminat de pe lista candidaţilor eligibili la alegerile europarlamentare, fiind înlocuit fie cu amanta de atunci a preşedintelui PNL, Crin Antonescu, fie cu sinistra Norica Nicolai, care nu reuşise să se facă aleasă în parlamemtul României prin vot uninominal, adică căreia electoratul i-a arătat uşa de ieşire pe din dos a politicii.

Astăzi, domnul Daianu plăteşte, iată, a doua rata a acelui preţ.

Dar tot astăzi vi se facturează şi Dumneavoastră o rată. O plătiţi cu personalitatea şi competenţa domnului Eugen Dijmărescu şi primiţi în schimb un pinguin. Vi se impune un pinguin lipsit de orice competenţă în domeniul financiar-bancar sau macroeconomic, în pofida unei diplome de MBA obţinute după absolvirea unor cursuri organizate de către Institutul Bancar Român & City University of Seatle, ceea ce ştim cu toţii ce reprezintă de fapt. Aşa cum scria Dan Popa pe “HotNews”, «Olteanu îi va lua locul lui Dijmărescu, cel care conducea direcţia operaţiuni de piaţă din B.N.R. Va conduce probabil, la fel ca şi predecesorul său, comitetul de administrare al rezervelor internaţionale. Ale României, ca să fim bine înţeleşi. Va discuta despre necesarul de lichidităţi şi despre scadenţa maturităţilor. Despre poziţia investiţională externă. Va elabora strategii de viitor şi va propune utilizarea instrumentelor derivate.»

Domnule guvernator, enumerarea lui Dan Popa mi-a dat fiori. Dacă aceasta este realitatea, ar fi bine să-l delagaţi pe noul viceguvernator, pe durata întregului mandat, în Tahiti, în Maldive, la Pago Pago sau la Bora Bora. 5 stele, all inclusive, diurnă şi distracţii plătite de la bugetul de stat, plus o indemnizaţie de… inactivitate. Activitatea urmând a fi asigurată de oricine altcineva. Această nulitate trebuie ţinută departe de treburile B.N.R.

Noul viceguvernator este Bogdan Olteanu pe numele lui de nepot al Gizelei Vass cea de tristă amintire comunistă, de deputat ieşit pe locul al treilea la parlamentarele uninominale şi de tovarăş de mânării politice cu Viorel Hrebenciuc, prin intermediul căruia a şi obţinut sprjinul subit al PSD în comisiile de finanţe-bănci ale parlamentului. Acest Olteanu s-a opus acordului cu F.M.I., acuzând instituţia de toate relele, după ce, ca bun nepot ce este, atacase Statele Unite prin persoana ambasadorului american Nicholas Taubman. Olteanu este, în mod cert, nu numai omul lui Patriciu şi al PSD-ului, ci şi omul gafelor (ceea ce în definitiv, tot aia e).

Prim-viceguvernator şi vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al B.N.R. este Florin Georgescu, un fost şmecheraş PDSR ajuns pe post tot prin pârghii politice, dar un specialist cu o bogată experienţă, fost şef de promoţie a Facultăţii de Finanţe şi Contabilitate din cadrul A.S.E. Bucureşti, bursier Fulbright Alexander Hamilton Felow, fost bancher, fost ministru de finanţe, profesor universitar. O somitate, adică. Cu care bietul Olteanu, care a abandonat două facultăţi până acum, nu are nimic în comun.

Noi, românii, vedem de pe margine că astăzi, în numele democraţiei politice, dar mai ales al vendetelor politice, orice politruc poate ajunge în poziţii dintre cele mai înalte, chiar şi la pupitrul de comandă al politicii monetare şi financiare a ţării. Încep să mă simt din ce în ce mai tare ca pe vremea regimului Ceauşescu, în care orice activist incult, imbecil dar servil putea parveni în orice funcţie, chiar şi la Academie. Până acum mafia politică nu îndrăznise să depăşească limitele mahalalei parlamentare, guvernamentale sau administrative. Acum, interese aparent oculte fac ca lumea interlop-politică să vrea să-şi extindă aria de influenţă şi în instituţia cea mai puţin virusată şi cea mai vitală a României, maculând-o şi periclitându-i activitatea. Un boschetar intelectual ca Vanghelie a reuşit să pătrundă în serviciul de informaţii al Ministerului de Interne şi să acceadă la arhiva acestuia. Acum un neavenit ca Bogdan Olteanu a pătruns, printr-o efracţie politică din păcate legală, cu acordul şi complicitatea PSD-ului lui Geoană şi a PNL-ului lui Antonescu, în Consiliul de Administraşie al B.N.R.

Singurele efecte pozitive al acestei porcării sunt epurarea parlamentului de un astfel de membru şi probabila lui înlocuire cu un nou parlamentar provenit de la un partid mai bun şi compromiterea, încăo dată, a PNL şi a candidatlui sau, Crin Antonescu.

N-aş vrea s-o mai lungesc. Daca acest nesimţit de Bogdan Olteanu nu a avut obrazul (şi aşa pătat) de a se recuza din funcţia în care a fost propus (dacă nu cumva s-a autopropus, aşa cum se zvoneşte), vă întreb:

1. Veţi accepta afrontul pe care vi l-au facut PSD şi PNL, punându-vă un frânar în echipa care trebuie să continue atât lupta cu criza, cât şi procesul de menţinere a unui echilibru macroeconomic şi financiar?

2. Veţi accepta să lucraţi cu un interpus al lui Dinu Patriciu infiltrat, iată, la vârful B.N.R.?

3. Vă veţi da demisia de onoare pentru faptul că B.N.R. a fost într-un fel pângârită şi violată cu acest “membru” care este, după fire şi după chip, Bogdan Olteanu, sau veţi înghiţi acest broscoi din patriotism şi din responsabilitate faţă de interesele României?

Vă mulţumesc.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

…statul nu distorsioneaza preturile. Chiar azi. Asa ca, hai sa analizam problema. Prima pe lista sunt bancile nationale care au discretie in tiparire de moneda. Ergo, in inflatie. Ma rog, nu ca ar fi singurul mod prin care s-ar face inflatie, ar mai fi si reducerea rezervelor minime obligatorii ale bancilor. Dar despre asta alta data.

Astazi despre FED, banca centrala din SUA, deoarece am informatii proaspete in privinta inflatiei si legatura ei cu FED-ul. Nu se pot trage concluzii irefutabile, dar corelarile sunt mult prea frumoase pentru a nu fi adevarate.

Informatiile de care vorbesc sunt aici si aici.

Primul articol spune cam asa: folosind un calculator al inflatiei/deflatiei in SUA, intre 1800 si 1852, momentul in care apare o protobanca nationala in aceasta tara, avem o deflatie groaznic de clara. Ce cumparai in 1800 cu 100$ costa abia 48$ in 1852. Intre 1853 – 1913 (anul infiintarii FED), devalorizarea dolarului este minima, dar in epoca FED lucrurile se schimba drastic: 100 de dolari din 1913 au aceeasi greutate ca 2000 si ceva de dolari astazi.

Adica, o paine costa astazi de 20 de ori mai mult decat in 1913. Stati linistiti, nu picati de pe scaune, nu s-ar explica printr-o calitate superioara sau mai stiu eu ce paine miraculoasa fortificata cu 50% din necesarul zilnic de zinc, niacina sau vitamina ce. E pur si simplu aceeasi paine, iar pretul consecinta inflatiei mici si constante care a aparut dupa FED.

Al doilea articol priveste putin mai departe si analizeaza doar doua perioade: pre-FED si FED. Intre 1776 si 1912, dolarul se apreciaza cu 11% fata de bunurile de consum. Adica, cu acelasi cantitate de dolari cu care cumperi o paine, dupa ce un mosneag ii baga la ciorap in 1776 si strastranepotul ii gaseste in 1912, se poate cumpara o paine si o zecime.

Totusi, cu banii pe care ii da strastranepotul pe o paine in 1912 un descendent de-al lui cumpara abia o douazecime. Adica fix coltul ala micut din capatul painilor feliate. Si fiindca o imagine spune mai multe decat o mie de cuvinte, va invit sa va uitati si la graficul ala frumos din articol.

Din pacate nu am prea multe informatii in privinta preturilor romanesti si variatia lor de-a lungul unei perioade suficient de lungi de timp pentru a trage o concluzie clara. Dar banuiesc ca n-oi fi singurul prostovan care a observat ca inflatia “oficiala” data de INS este cu vreo 2-3 procente mai mica decat cea adevarata. Si daca nici asta nu e distorsiune, atunci nu stiu ce e.

Va urma.

Un articol excelent si graitor de multe adevaruri!

„Mamă, ce i-am tras-o!” a fost lozinca după care ne-am condus în toţi aceşti ani. Excepţiile le cunoaştem, însă din păcate sunt prea puţine pentru a deveni relevante în peisajul nostru politic pestriţ. Numai că această stratagemă s-a întors împotriva noastră, astfel încât europenii care au pornit cam din acelaşi punct economic cu noi, şi acum o duc infinit mai bine, se amuză de pe margine şi ne citează: „Mamă, ce şi-au tras-o ăştia singuri!”.

Articolul in intregime aici.

Sursa:Saptamana Financiara

Impresii amestecate azi. Spre seară stăruiau atât căldura de la amiază cât şi traficul autist. Am mers de la Gara de Nord până spre Piaţa Progresul şi retur. Trecând podul dinspre Calea Victoriei spre Unirii faţadele dinspre râu mi s-au părut aproape frumoase. Poate datorită luminii – era furtună spre sud, fulgere mari, orizontale.

Nu am de ce mă grabi, îmi prinde aproape bine statul la semafor, ceaţa pe care nu mi-o pot da la o parte de pe ochi pare la locul ei în coloana de maşini. Doar la cimitirul celor morţi în ‘89 mi s-a pus iar un nod în gât. O fi o formă deplorabilă de sentimentalism, pentru că altfel nu am nici o reminiscenţă de solidaritate cu locul ăsta. Nu sunt cu nimic mai acasă aici, e doar un oraş marcat cu puncte dureroase. Se simte bizar şi să vorbesc aceeaşi limbă cu cei din jur. Anvelopa pe care o am în Budapesta dispare. Şi nu e doar expunerea; mai apăsătoare e senzaţia de straniu, de neapartenenţă dezvoltată în timp, ca o boală – sau ca o reacţie imună. Poate tocmai disconfortul ăsta indică, împotriva a ce spun, dacă nu solidaritate, cel puţin aderenţă, faptul că locul mă atinge şi mă zgârie. Ca şi cum a fi de aici e o infecţie cronică, de ţinut sub control, de care nu te eliberezi până la capăt niciodată.

Banca Naţională şi tranşeele Lipscaniului:

1. Guvernul se imprumuta de la banci de sume importante in special pentru a plati salarii, pt ca veniturile la buget au scazut considerabil. Astfel bancile nu mai au bani pentru a imprumuta economia reala (firmele pentru investitii si persoanele fizice pentru consum). Normal ca bancile prefera sa imprumute statul la o dobanda buna decat sa isi asume riscul de neplata de la zeci de mii de persoane fizice.

2. Cred ca imprumutul de la FMI se va duce pe apa sambetei. Deja din cele 5 miliarde de euro primite, Banca Nationala mai are doar 1,9 miliarde de euro. Restul de bani a fost inapoiat bancilor comerciale (prin reducerea ratei de rezerva obligatorie) si o alta parte probabil ca a fost cheltuita pentru mentinerea cursului Euro.

3. Politicienii romani habar nu au macar de economia din manualul de clasa a-11-a, nu fac nimic concret in afara de promisiuni, nu stimuleaza in nici un fel economia reala.

4. Firmele au mari probleme chiar cu statul roman care le provoaca criza de lichiditate (vezi punctul 1 si articolul publicat de acum o luna aici).

5. Erste, Citi si Merrill Lynch estimeaza ca economia va scadea numai anul acesta cu peste 6%. Nu as putea spune ca e neaparat o incredere in acesti giganti mondiali pe care criza i-a surprins nepregatiti, cu toate ca platesc bani grei consultantilor cu studii doctorale si MBA in economie, dar cred ca acum sunt mult mai "cu picioarele pe Pamant".

6. Estimez ca SUA (care a intrat prima in criza) va fi prima tara care va iesi din criza, chiar anul acesta. In Romania, cred ca abia din toamna se vor vedea efectele crizei adevarate.

7. Indicatorii macro sunt foarte prosti: sectorul constructiilor a scazut mult, productia industriala la fel si inclusiv retailul. Adica romanul nu mai cumpara acum ca inecatul cand merge la hypermarket. Creditarea continua sa nu existe. Iar anul se anunta foarte prost si in agricultura. Singurul indicator bun cred ca va fi inflatia, care va scadea. Pe de alta parte, scadere de PIB si dezinflatie suna foarte prost.

8. Estimez ca nu vom fi in stare nici anul acesta sa absorbim fonduri de la UE, mai ales din cauza birocratiei dar si din cauza ca nu vom avea bani pt co-finantare.

9. Teoria economica spune clar ca dupa o perioada de crestere economica (de regula 8-10 ani) incepe recesiunea. De data asta recesiunea se va contopi cu criza  financiara transformata in criza economica. Economia romaneasca a crescut exact ca o gogoasa cu multa drojdie, au "intepato" americanii prin criza generata si acum gogoasa s-a spart.

10. Si foarte important: suntem in an electoral si oricat s-ar jura toti oamenii politici ca s-au facut cuminti si responsabili, nu mai cred in "virginitatea" lor.

Razvan Pascu

La o numaratoare atenta a ultimului sau salariu de presedinte, Traian Basescu a dat peste o bacnota de 50 RON contrafacuta. Mai mult, pe spatele ei bacnota avea o bandă magnetica cu microcip în care era inserat numarul fiarei 666.
Banca Nationala a României dezminte orice implicarie voita sau intentionata. A fost sesizat biroul SRI.

Am vazut astazi ca BNR are o noua pagina web. Noul  site al Bancii Nationale este mai simplu, mai aerisit,  informatiile importante sunt mai usor de gasit. O alta trasatura a noii imagini, este schimbarea fundalului, scapand de acel albastru obositor. 

 In plus , am remarcat ca au introdus pe site doua subcategorii  pentru public, existand un link pentru specialisti, cel de al doilea adresandu-se mass- media.

Este un demers corect, mai ales acum cand mesajele BNR ului nu se mai adreseaza in special bancherilor, ci intregii natiuni, cuprinsa de febra crizei .

http://www.bnr.ro/home.aspx

PS: noua imagine se vede doar daca dati click pe “home”, iar pe vechiul bnro.ro suntem intampinati de mesajul “service unavailable”.

Guvernatorul BNR - M. Isarescu

Dupa ce au umflat dobanzile la imprumuturile pentru persoane fizice, in multe dintre cazuri majorarile depasind 10%, bancherii incearca sa dea vina pe Banca Nationala a Romaniei.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a avertizat bancile sa nu se grabeasca sa majoreze dobanzile la creditele acordate populatiei pentru ca situatia din piata monetara este temporara, iar ROBOR-ul nu trebuie luat ca referinta.

Desi considera ca situatia creata a dat o lectie speculatorilor, bancherii spun ca a afectat in acelasi timp atat persoanele fizice cat si companiile.

“Este o situatie creata artificial de BNR care vrea sa pedepseasca speculatorii, dar pe de alta parte loveste si in banci si in clientii acestora. Pana in a doua jumatate a acestei saptamani dobanzile vor reveni in niste limite normale pentru perioada pe care o traim, in conditiile in care Guvernatorul spune ca exista lichiditate foarte multa si este nefiresc sa vezi dobanzi de 15-17%“, a declarat Dan Pascariu, intr-o emisiune televizata.

Vicepresedintele executiv al Bancpost, Lucian Isar considera insa ca aceasta situatie nu se datoreaza doar speculatorilor, ci si Bancii Centrale care, in opinia sa, a crescut dobanda mai mult decat era necesar.

“Dobanzile in piata romaneasca vor ramane ridicate, nu la nivel de 40%, se vor corecta spre 15-16%, dar nu vor scadea sub, iar cred in continuare ca BNR a crescut dobanda mai mult decat era cazul, se vor vedea efectele in 2009” a spus Lucian Isar.

Credite reduse

Astazi, 6 octombrie, expira perioada de 45 de zile pe care institutiile de credit si o parte a institutiilor financiare nebancare din Romania au avut-o la dispozitie pentru a elabora normele de creditare in conformitate cu noul regulament al Bancii Nationale. Odata cu aprobarea acestor nome, bancile vor da, practic, imprumuturi mai mici persoanelor fizice care le solicita.

“Prima parte a regulamentului, inclusiv prevederea care reglementeaza modalitatea de justificare a veniturilor, este aplicata inca din 22 august. Pana luni, bancile vor prezenta si adaptarile la cea de-a doua parte. Banca Nationala va analiza normele fiecarei banci in parte si va lua o decizie in cel mai scurt timp”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.

Noul regulament, menit sa sporeasca gradul de siguranta al creditelor acordate in Romania, prevede, printre altele, ca bancile si IFN-urile de dimensiuni mari (aflate in registrele speciale ale BNR) vor lua in consideratie doar veniturile declarate de solicitant la Fisc plus cel mult 20%.

Astfel, BNR obliga bancile ca la calculul creditului maxim sa ia in considerare cel mult cea mai mare dobanda din statistica Bancii Nationale din ultimele 18 luni, dar si cel mai putin avantajos nivel al cursului din ultimul an si jumatate. Bancile au libertatea sa isi fixeze propria dobanda de referinta cu mentiunea ca aceasta nu poate depasi cea mai mare valoare inscrisa in statisticile BNR intr-o perioada de un an si jumatate inaintea acordarii creditului. Aplicarea noilor prevederi va insemna, practic, o diminuare substantiala a creditului maxim ce va putea fi accesat de romani, dar si o reducere a ritmului de crestere a imprumuturilor in general.

Initial voiam sa dau un titlu in genul Isarescu i`a inchiriat lui Sorin Ovidiu Vantu un spatiu in plin centrul Brasovului. Pe urma am realizat ca nu ar fi corect. Nu isarescu, ci BNR. Si nu lui SOV, ci Bancii Romane de Scont. Chiar si asa, afacerea mi se pare paguboasa pentru imaginea BNR. Daca BNR mai are sedii de inchiriat, ii sugeram sa`i ia drept clienti pe Gabriel Bivolaru, Ioan Stoica, Sever Muresan samd. Ciudat mod de a se departa de castanele fierbinti mai are si Banca Centrala. Despre ce e vorba, cititi aici

Există trei motive care justifică ajustarea parţială a ratei dobânzii. Primul, când Bamca Centrală are incertitudini cu privire la adevărata structură a economiei şi această sursă potenţială de erori de politică monetară o determină să acţioneze mai puţin decis. Al doilea, când BNR este la fel de ezitantă să reacţioneze la publicarea de date iniţiale, care fac obiectul unor revizuiri ulterioare. Şi al treilea, care sugerează că factorii de decizie în domeniul politicii monetare pot influenţa aşteptările pieţei, dacă au suficientă voinţă să aplice, chiar şi treptat, o ajustare amplă a ratei dobânzii, atunci când este necesar. De exemplu, dacă oficialii BNR sugerează pieţei că e dispusă să majoreze rata dobânzii de referinţă cu 120 de puncte de bază (cu condiţia persistenţei unei creşteri de, să presupunem, 40 de puncte de bază a inflaţiei) şi chiar să demonstreze această hotărâre prin aplicarea unei creştero treptate a ratei dobânzii. Dacă publicul crede că această direcţie va fi aplicată atâta timp cât este necesar pentru a reduce inflaţia, aşteptările pieţei se vor ajusta rapid, cu efect benefic asupra reducerii inflaţiei. Deocamdată, BNR e în situaţia 1 sau cel mult 2. Adică ezitantă. Un studiu al FED, legat de momentul oportun al modificării ratei dobânzii de politică monetară, aici

Absolut stupefiantă declaraţia prin care “mereu optimistul” guvernator al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, încearcă să explice prăbuşirea leului şi, Doamne fereşte, anunţatul dezastru financiar în care s-ar putea să fie aruncaţi românii: “Leul nu poate fi atît de nesimţit încît să reziste unei asemenea avalanşe de cheltuieli atît publice, cît şi private”, cu referire la “obiceiul păcătos” al conaţionalilor noştri, de a cheltui masiv de Sărbători!

Cum s-ar spune, Moş Nicolae şi Moş Crăciun au îngropat leul! Hai, să fim serioşi! Desigur, un tip “elegant”, Mugur Isărescu nu putea să se repeadă spre cei care gestionează “cancerul” care roade, nu de Sărbători, ci de multă vreme, economia românească. Evitînd însă să pună degetul pe rană, guvernatorul lasă, ca de obicei, lucrurile “în coadă de peşte”, dînd încă o dată impresia că instituţia pe care o conduce acţionează “la plezneală”, în funcţie de cum bate vîntul dinspre “finanţul” internaţional, dar şi de “interese oculte”, care, aşa cum s-a întîmplat şi în acea miercure neagră, ca să aducem aminte un exemplu punctual, conduc la îmbogăţirea “iniţiaţilor”.

Fie ei străini, fie români, însă, cu toţii, speculanţi. În aceste condiţii, în care şi guvernatorul BNR recurge la declaraţii şmechereşti, acuzîndu-i tot pe românii de rînd, care îşi fac de cap cumpărînd porci, curcani, pocnitori, cozonaci, electronice, chiar apartamente şi maşini, alte alea, ca să-şi mai “lumineze” Sărbătorile, cînd boala este cronică, în evoluţia ei galopantă, necesitînd un “chirurg” curajos, se pare că nu mai avem nicio speranţă.

An electoral fiind, cu politicieni încăieraţi, cu o societate dezbinată de preşedintele-jucător, pericolul unui dezastru pe termen mediu sau chiar lung a devenit iminent.

Nimeni nu are, însă, timp să se ocupe de găsirea unor soluţii, cînd cei care ar trebui să o facă oricum cîştigă, iar restul lumii, din lipsă de cultură, nu numai economică, acţionează emoţional, dînd ocazia “leului simţitor” să evolueze aparent bezmetic, deşi, “dresorul” îl “ghidonează” după cum decid… “enteresele”, se cam ştie cui…