Concluded

At a time when mankind finds itself at the defining moment of its history, Sustainche proposes the politicians in Europe and the western World in large to stay in front of their citizens and say: ‘Dear citizens ! We did not tell you the inconvenient truth*. It is high time for organizing the strategic retreat from our present way of living**. The period of growth is over and this period will never return. Our entire society system failed and our desire for steady growth has devastated our Planet. Planet Earth is in peril. We acknowledge that the Chinese will win the global competition at the end. This is just because of their overwhelming number of people; the Chinese might not even need to draw their wild card; the bonds of debt they hold and which they can ask to pay back tomorrow morning. Let us not surrender with a white flag in our hand. Let us excuse for the mistakes that we have made, both to the Planet and to those people that we and our ancestors have exploited and which generated our wealth. Let us change towards a new quality of life where more in terms of material quantity is not important any more. Does it really make us depressive if we can not eat strawberries during winter time ? Is it too much demanding if we enjoy our home-grown garlic rather than the garlic grown thousands of kilometres away ? Let us shift towards Sustainable Development as we already agreed upon in Rio de Janeiro in 1992. Let us be clear without any stupid compromises. The strategic retreat is without alternative ! We have no other choice any more !’ 

Sustainche wonders who among the distinguished European leaders is prepared to give such a speech: Is it Her Majesty Queen Elizabeth II, Mr. Barroso, Mrs. Merkel, Mr. Sarkozy hand in hand with Carla Bruni or Mr. Berlusconi … as soon as he is able to speak again … ?

Never mind, the voters of Germany’s general election of course were neither informed about such a situation without alternatives nor did they actually wanted to hear such a message: ‘Organized strategic retreat ? Pyromaniacs know best how to deal with fire !’ “In some way this is true”, Sustainche agrees. However, Sustainche recognizes that now, only two months after the general elections, Germans start having the weird feeling that their elected professional pyromaniacs simply don’t know what to do. Old ‘professionals’ who have had their time and no vision for the future, people without any capacity for anything except photo shootings and children without any life experience form the new Government. And now that many see the Titanic start to sink everybody tries to save his and her own skin … Sustainche doesn’t want to use the word ‘ass’: ‘Champagne and orchestra music on the upper first class deck and no space any more in the rescue boats for those under-privileged species on the lower emigration decks. 

“Cheers Titanic ! Well done, Germany ! Congratulations !” Sustainche is impressed by such a magnitude of ignorance !

* Ferenc Gyurcsány, Hungarian Prime Minister, September 2004 till April 2009. 

** Sustainche™ thinks about la génération précaire (II), 13 August 2009
“The inconvenient truth is that it is the time now to organize the decline of European and western World societies in large.”

The hallowed halls of the Bella Centre, Copenhagen see all kinds of goings on. Perhaps one of the most loved (or feared if you find yourself on the receieving end of it) is the ‘Fossil of the Day’ award. This is awarded daily by civil society  to the country or group  who have done the most to frustrate or derail the climate talks here. 

Yesterday saw the EU awarded 3rd place for failing to announce a more ambitious emissions reduction target, failing to put money on the table for long-term finance and announcing a load of short-term climate financing that is largely repackaged aid money.

The EU's flag and Fossil of the Day award, all together now 'boo...'

Canada receive 2nd and 1st place for several reasonds including its spectacular claim that it’s emissions reduction target of -3% was in fact based on the science! The IPCC calls for emissions reductions of 25%-40%.

Superbadger is outraged by these lacklustre performances. He felt compelled to point out to European Commission President Jose Manuel Barroso a couple of things that he could do that would help to right the EU’s wrongs. Please badger him now!

I’m sorry, we could have stopped catastrophic climate change #COP15

Next monday, dec 7, the COP15 United Nations Climate Change Conference finally start in Copenhagen. All visitors who came by aeroplane (…) will see these billboards at the Copenhagen Airport. They campaign from Greenpeace shows our world leaders in 2020.
The leaders: Sarkozy (FR), Merkel (Ger), Obama (USA), Tusk (PO), Lula (Br), Zapatero (Es), Brown (UK) and Harper (Can). See them all after the break.

Copenhagen sees pros and cons of host role

Copenhagen prostitutes offer freebies to climate change delegates

Der Spiegel reports that Copenhagen’s mayor has sent postcards to local hotels asking delegates to the upcoming climate conference not to patronize prostitues during their stay in the city. But the city’s sex workers are not taking this…er…lying down, and have made it known that they will offer free sex to any conference delegate who can produce one of the postcards:

Copenhagen climate summit to borrow Dylan’s voice

AP sets up collaborative Facebook page to cover Copenhagen climate conference

EU Lisbon Treaty: Convoy principle strikes again (QMV)

„Warum einfach, wenn es auch kompliziert geht?“ The European Union is legendary for its ability to complicate matters when it acts or fails to act, especially in the fields of intergovernmental cooperation. The EU advances according to the convoy principle, at the speed of the slowest member.

Margot Wallström and the future of European Communication

Since still-EU Commissioner Margot Wallström, responsible for Communication, has mentioned me personally in her latest blog post, reacting to a comment I made to her previous post, I’d like to use the opportunity to re-react openly to her full post to show that we can actually have open dialogues between the European level and European citizens.

The European Telecommunications Law Blog : New report on the “Options for the Ubiquitous Internet Society”

Glad to see our MEPs are focussed on what really matters

This won’t be news to most people, but Members of the European Parliament get up to a great deal of stuff that goes pretty much completely unnoticed.

Today the slightly underground French news service Agence Europe reports that the European Parliament’s political families are negotiating the membership and creation of 24 to 26 so-called “intergroups” for the Parliament’s new term of office. These strange groups are made up of MEPs from the different political groupings and apparently focus on single issues, such as Tibet or anti-racism. The groups are set up if they receive the backing of three or more groupings in the Parliament.

Barroso II: Questions to the new Commissioners

When I blogged the list of new Commissioners designate, I said that we and MEPs now have to look at “who is not qualified for [the] portfolio, who has conflicts of interest and who has shown in the past that there should be doubts on whether s/he is the right person” to work in the new Commission or in the particular portfolio.

EU public procurement thresholds outside the eurozone 2010

According to the Lisbon Treaty, the European Union shall establish an economic and monetary union whose currency is the euro (Article 3(4) TEU).
In practice, among the 27 EU member states sixteen form the eurozone, so eleven national currencies still complicate the free movement of goods, persons, services and capital in the internal market.

Europe in the World Cup Draw: Zzzzzz

All the major European sides are in groups where they are likely to advance. England has an interesting match against the US, but does anyone really think the English are going to fall to Algeria or Slovenia? The Netherlands, to Denmark or Japan? Italy, to Slovakia or New Zealand?

Chasing Brussels Podcast Episode 009: Language & The Euroblogosphere

Right after our recent Eurobloggers’ meet-up – see the report by Joe Litobarski – we recorded the next episode of the Chasing Brussels Podcast.

Are the Germans taking over Romania?

Not quite those Germans.

What’s happening in Romania, then? Handelsblatt reports. It’s time to pick a president, and the Social Democratic candidate looks in a strong position – although he finished second by a few points in the first round of the French-style presidential election, he’s got promises of support from several other parties, notably the Liberals and the Hungarian minority.

EU’s Lisbon Treaty comes into force

and more from the European agenda…

EU Lisbon Treaty comes into force

The Lisbon Treaty: A new constitution for the European Union

It is the 1st of December 2009, and the Lisbon Treaty has entered into force less than one hour ago.

Sixteen years and one month ago, on the 1st of November 1993, when the Maastricht Treaty entered into force, the European Union was born. In that moment, we all became citizens of the first supranational Union, and we have been its citizens ever since.

Anti-WTO-Demo in Genf (in German)

Eurothinkers (Centre for European Studies): The Lisbon Treaty – A Continuation or an Institutionalization of the Democratic Deficit in ESDP?

from Bloggingportal.eu – Today’s posts

When the EU was established and many decades after, one of its most remarkable characteristics was that it was an internationally recognized civilian power, a player on the international level that was able to maintain its status and recognition with…

Is There A Double Dip Risk In Germany?

from A Fistful Of Euros » A Fistful Of Euros by Edward Hugh

This is not an idle question. Despite all those bullish headlines in the press, most informed observers – including Bundesbank head Axel Weber – are only to well aware of just how fragile the German recovery actually is. Indeed only last week the OECD warned that Germany’s economy, may only recover slowly next since investment “is lagging,”. The OECD now predict that German gross domestic product will expand 1.4 percent in 2010 and 1.9 percent in 2011 after shrinking 4.9 percent this year, which is in fact up on their earlier estimate, where the OECD predicted German growth of 0.2 percent next year. So whichever way you look at it, output at the end of 2010 will still be well down of 2008 levels. Worse, events like the recent upheaval in Dubai start to cast doubts on whether even the rather optimistic 1.4 percent growth level may now not be excessively optimistic for next year. The problem is that the recent rebound in Eurozone growth is extremely uneven as between countries, and, given its long standing export dependence, the German economy is hardly going to be leading the charge. As I said in my most recent post on the Eurozone :

EU Stockholm Programme background: Area of freedom, security and justice

The 2979th session of the Council of the European Union ─ Justice and Home Affairs configuration ─ starts in Brussels on Monday, 30 November 2009, under the Treaty of Nice, and continues on Tuesday, 1 December 2009, when the Lisbon Treaty has entered into force.

Elmar Brok (EPP) on Catherine Ashton: Bruxelles2 interview

L’Europe de la Défense et de la Sécurite has published a kind-of-interview with Elmar Brok, EPP spokesperson for foreign affairs in the European Parliament, on the nomination of Catherine Ashton.

The summary of the interview could be this quote (own translation):

“In the interview we had, Elmar Brok rests very prudent and does not want to give a preconceived judgement on the new High Representative, Catherine Ashton. But one feels at least a lack of enthusiasm, even some scepticism. The word “inexperienced” is the one that comes up the most from his mouth.“

Greece can expect no gifts from Europe

The EU’s authorities, rightly or wrongly, are more afraid of the moral hazard of a bail-out than the possible spillover effect of a hypothetical Greek default, writes Wolfgang Münchau

European Parliament: New sloth habitat?

There was not very much the institutions of the European Union could do, when the Lisbon Treaty agreed by the EU member states went on its ratification tour of 27 capitals, but once it became clear that the amending treaty finally enters into force, all the institutions have a responsibility to get the EU up and running under the new rules.

The European Council appointed its president and the high representative before 1 December 2009. José Manuel Barroso unveiled his new Commission on Friday, 27 November 2009. Well done!

Climate pledges ‘not enough for deal’, says EU

Nielsen European Growth Reporter – November 2009 (PDF; 513 KB)
Source: Nielsen

The third quarter of 2009 has shown nominal growth at 2.4%—the lowest growth over the past 18 months. Inflation is decelerating, recording a low 1.4% in the third quarter. The inflation rate almost halved compared to the start of the year and is down 0.8 points compared to the second quarter 2009. Deflation has been recorded in 10 markets.

Bloggingportal challenges Europarties

Bloggingportal.eu has grown considerably since the start. It now brings together 487 Euroblogs in one convenient place on its Posts page. Voluntary editors tag the entries according to their contents (although the system needs improvement) and post their choices on the Home page. RSS feeds are available for all posts or for the editors’ choice on the “front page”.

[Comment] Enlargement is the EU’s strongest foreign policy tool

from EUobserver.com – Headline News

Barroso II – Winners and Losers

Last week William Hague said that the appointment of Baroness Ashton as High Representative was the result of a deal done by Brown with the French to allow Sarkozy to secure the prized Internal Market post for his nomination Michel Barnier. Whether a d…

EU scraps visas for Balkan states

A vote on Scottish independence?

A settlement of Scotland’s long-running constitutional debate came a step closer yesterday with the publication of a White Paper outlining a road to independence. Four different scenarios are set out for the future relationship between Scotland and the rest of the UK, with the aim of holding a referendum at some point next year. (Read the White Paper here.)

What now for Social Democracy in Europe?

The reality is more complex than a simple story of social democracy in inevitable decline.

On the face of it these are testing times for left-of-centre, social-democratic movements in Europe. The results of the June 2009 European parliamentary elections served to stress the point that in spite of the economic meltdown, social-democratic parties have been largely unable to attract to themselves the confidence of the electorate.

VoteWatch.eu Summary of European Parliament Votes 24-27 November 2009

Votewatch.eu sent this out to all its users today. Its a good idea and may be a reason in itself to sign up to the website!

Important votes were taken during the recent EP’s plenary session, such as the resolutions on the upcoming Summit on Climate Change, the Stockholm programme in the area of justice and home affairs, “origin labelling“, the smoke-free environments, the European Police Office (Europol) and European Crime Prevention Network (EUCPN).

La Unión Europea(UE) estrena mañana el Tratado de Lisboa. Como titular parece bonito pero nadie, salvo los euroescépticos y los que viven de ello, tienen idea de qué significa este compromiso entre los 27 países.

Después del fiasco del tratado constitucional de 2004, Bruselas descafeinó la posible creación de una Europa federal  y nos ofreció, no sin escollos (léase, Irlanda, Chequia, FAES, etc..), esta norma que permite a la UE tener personalidad jurídica para firmar acuerdos internacionales. También se establece la mayoría cualificada en las votaciones del Consejo Europeo -se evita así el bloqueo de un país-, y se da más poder al Parlamento.

Como no podía ser menos, se han creado nuevas plazas de funcionarios de alto nivel. El objetivo con estos nombramientos es poner cara a Europa y, como decía el ex secretario de Estado norteamericano Kissinger, que alguien  coja el teléfono cuando se llama a Bruselas. Lo que parece, a primera vista, es que tanto el presidente del Consejo Europeo, Herman Van Rompuy, como la superministra de Exteriores Catherine Ashton (ambos en la foto de la izquierda), no tienen pinta “guapa” y son bastante feos.

De momento, el presidente de la Comisión Durao Barroso ha montado un gobierno al gusto de los grandes Estados; es decir, olvidándose de los ciudadanos como bien explicó  la semana pasada Carlos Yarnoz en el diario El País.

Por todo ello, encabezamos el post con una fotografía de unos niños en Nelson Square este verano. Son, al fin y al cabo, los ciudadanos reales -y pixelados- de la Unión. Son de varios países y están juntos para la foto. Son, en definitiva, la nueva Europa. Sin Tratados,  sin colorantes y sin banderas.

E pensare che fino a poche settimane fa dovevano essere soltanto tre. Saranno nove invece le donne che entreranno a far parte della nuova Commissione europea in carica da gennaio del 2010. Affermazione femminile o vittoria personale del presidente Barroso? Difficile stabilirlo. Intanto però possiamo andare a vedere chi sono le nove commissarie appena nominate:

Catherine Ashton (Gran Bretagna) - Anche se a digiuno di esperienze in campo diplomatico, la baronessa Ashton sarà Mrs. Pesc, cioè l’Alto rappresentante per la Politica estera dell’Ue. Già titolare del Commercio nella Commissione uscente, la neoministra degli Esteri, laburista, sarà anche uno dei sette vicepresidenti dell’esecutivo europeo.

Viviane Reding (Lussemburgo) – Una delle più esperte. Esponente del partito Cristiano sociale (centrodestra), dopo essere stata responsabile della cultura nella commissione Prodi (1999-2004) e dei media in quella Barroso (2004-09), alla combattiva Reding (ricordate la procedura di infrazione per la legge Gasparri?) è stato affidato il portafoglio della Giustizia, nonché il ruolo di vicepresidente della Commissione.

Cecilia Malmstroem (Svezia) – La nuova commissaria agli Affari Interni dell’Unione sarà una convinta europeista di 41 anni, liberale, già esperta di Europa in quanto ministro delle Politiche comunitarie nell’esecutivo svedese guidato da Fredrick Reinfeldt (centrodestra). Per lei era stata messa in campo anche l’ipotesi di diventare Mrs. Pesc

Neelie Kroes (Olanda) – Ecco un’altra faccia molto in vista a Bruxelles, inclusa per 4 anni di fila (2005-2008) tra le cento donne più potenti al mondo da “Forbes” e nota ai cittadini europei per aver sanzionato, da commissaria alla Concorrenza, Microsoft per l’abuso di posizione dominante. Liberale di lunga data, Kroes ora sarà uno dei vicepresidenti della Commissione, nonché la donna che si occuperà dell’Agenda digitale e dello sviluppo della società dell’informazione in Europa.

Connie Hedegaard (Danimarca) – La titolare del Clima viene dal Paese dove a breve si terrà la conferenza Onu sui cambiamenti climatici. Hedegaard, attuale ministro danese dell’ambiente (centrodestra), sarà in prima fila a Copenaghen per fare in modo che il summit non si limiti a una lista di mere dichiarazioni di intenti. Da gennaio invece, con il nuovo portafoglio inaugurato dalla Commissione, le toccherà coordinare, nell’ambito di sua competenza (il clima, appunto), chi si occuperà di ambiente, energia, agricoltura ed industria.

Androulla Vassiliou (Cipro) – L’attuale commissaria Ue alla Salute (dal 2008, in sostituzione di Markos Kyprianou) si occuperà dal prossimo anno di Istruzione, cultura e multilinguismo. Temi delicati, dunque, su cui si gioca il futuro dell’integrazione europea e della stessa carriera politica dell’ex vicepresidente dell’Alde (i Liberaldemocratici europei).

Maire Geoghegan-Quinn (Irlanda) – La nuova responsabile per la Ricerca, l’innovazione e la scienza è un’esponente di lungo corso del Fianna Fáil (il partito di maggioranza in Irlanda, centrodestra) ed è la prima donna irlandese a essere nominata commissaria. Oltre alla politica, Geoghegan-Quinn si è dedicata anche alla scrittura, pubblicando il romanzo “The Green diamond”, che racconta l’esperienza di quattro donne che condividono un appartamento nella Dublino degli anni 60.

Rumiana Jeleva (Bulgaria) – Una percentuale altissima dei fondi europei per la cooperazione allo sviluppo dei Paesi del Sud del mondo viene dalle istituzioni comunitarie. A Jeleva, membro del partito dei Cittadini per lo sviluppo europeo della Bulgaria (centrodestra) e attuale ministro degli Esteri di Sofia, spetterà il coordinamento delle politiche per la Cooperazione e gli aiuti umanitari.

Maria Damanaki (Grecia) – Ex militante della sinistra comunista ellenica e attuale membro del Pasok (il partito socialista greco), Damanaki è nota in Grecia per essere stata la voce del programma radiofonico “Questo è il Politecnico” che spinse gli studenti dell’università di Atene alla celebre rivolta contro la dittatura dei colonnelli (1973). Nella nuova Commissione targata Barroso, la “pasionaria” gestirà il portafoglio di Pesca e affari marittimi, un settore in cui la competenza delle istituzioni comunitarie è ben più ampia rispetto a quelle nazionali e regionali.

Swiss Minaretxia

Cows will no longer give milk in Switzerland if minarets are allowed to stand.

The rightwing political parties in Switzerland are up in arms, preparing for a vote on Sunday to save their alpine paradise from the dreaded cultural eyesore of mosque minarets. This proposed ban on minarets comes from the same friendly yodelers in the nationalist Swiss People’s Party that has previously campaigned against

UKIP’s new leader, Lord Pearson

UKIP, love them or hate them, have been fairly consistent in one thing over the years – arguing against the EU because it is run by unelected bureaucrats. Just one of their arguments, perhaps – but the democratic deficit claim (though certainly disputable) has long been one of their most popular and successful.

Introduction to the EU

The College of Commerce Cork is introducing a new night course on the EU. I recieved the following via email

Introduction to the European Union

This course is designed to provide an understanding of the range of issues concerning the functioning of the European Union and to raise the awareness about Ireland and its role within the EU. It aims to help learners develop an awareness of their opportunities, rights and responsibilities as European citizens and to enable them to actively engage with the European dimension in their lives.

The course is divided into the following units:

A cost-benefit analysis of the EU and the Lisbon Treaty?

A comment I left over at The Devil’s Kitchen a couple of months back that I recently stumbled upon bears resuscitating as a quick post in its own right, as debates about the EU resurface ahead of the re-run Irish Lisbon Treaty referendum:

It’s impossible to do a cost/benefit analysis of *all* EU laws – that doesn’t mean you can’t do a cost/benefit analysis of individual new laws before passing them.

On the EP’s use of Web2.0 …

Julien Frisch blogged a very thoughtful post on writing for (y)EU where Steve, a web editor from the EP, sounding distressingly like me (white, British, 40s and sceptical about the Generation Y definition of ‘friend’ despite having many) seems to be coming down from a post-holiday Web2.0 overdose.
The key paragraph, highlighted by Julien, is where

The EU summit: not a complete mess, honest

The final countdown is on to the summit tomorrow that will decide who will be Europe’s first permanent President and Foreign Minster, and the media is awash with speculation on the various candidates.

Looking at all the hoo-ha it is entirely possible that the decision making could drag on until Friday, or even the weekend if the Swedish EU Presidency fails to hammer out a consensus. The Times quotes Cecilia Malmström, Sweden’s Europe Minister, saying, “I would not say it is a complete mess, but there is no agreement still.”

More on your new President

Suddenly the illusive Belgian Prime Minister’s various books have taken on a new appeal and we’ve been down the library in an effort to learn more about our unelected new President, Herman Van Rompuy and what kind of thinking he will bring to Europe. (These days in EU politics, you have to do your own research about who is appointed to the important positions – and after the event, given there’s obviously no attempt to inform or convince you before they are wheeled out.)

Barroso II

Brussels is awash with rumour about who will get what in the newly appointed European Commission, due to be unveiled by President Barroso next week.

Having ruled itself out of any of the important economic portfolios with the appointment of Cathy Ashton as EU Foreign Minister and Vice President of the Commission with responsibility for External Relations, the UK is now out of the equation. According to the Times yesterday, however, British diplomats have been lobbying behind the scenes to make sure that France’s Michel Barnier doesn’t bag the influential Internal Market job, including responsibility for financial services.

New Commission posts

The Commission has just published the new list of EU Commissioners and their responsibilities for the next five years.

It looks like the paper obtained by Jean Quatremer which we reported on yesterday got it quite wrong.

Here’s our initial reaction:

16.04.1998. Ora 18.52.00 UTC, ora locala 21.52

Cdt. Adj.: O sa vina un avion.

TWR: Asa…

Cdt.Adj: SFB.

TWR: SFB, da.

Cdt.Adj.: 1652.

TWR: Da.

Cdt. Adj.: Vezi ca este un avion militar, il trageti la Sud. O sa mearga baietii nostri acolo, o sa-l pozitioneze, o sa ia echipajul si o sa-l duca la Briefing.

TWR: Aha!

Cdt.Adj.: Ca sa stii sa-l bagi acolo.

TWR: Bine, deci se duce direct la Sud.

Cdt.Adj.: Fara intrebari, fara povesti, e un avion cu transporturi speciale.

TWR: In cat timp vine? Intr-o ora?

Cdt.Adj.: Intr-o ora. Intr-o ora aterizeaza, cand va da estima, nu mai intrebati unde. Deci stiti despre asta ca e la cutare… Deci, vorbesti cu Nelutu, cu el, direct (seful de tura al dispecerilor de sol de la AIBO).

TWR: Da, da. Bine, domnule!

Timp de zece ani, un om a fost haituit in Justitie, ca urmare a unor manevre oribile, de-a dreptul mefistofelice, puse la cale de Traian Basescu, in scopul de a camufla o vasta operatiune de trafic ilegal cu arme. Valentin Vasilescu, pe atunci comandant adjunct al Aeroportului Otopeni, a fost antrenat, pe neasteptate, intr-un intreg complot al musamalizarilor, distrugerilor de informatii si canalizarii a ceea ce a mai ramas catre o pista falsa. Urmarea a fost nu numai demiterea sa din functia de comandant adjunct al Aeroportului Otopeni, ci si distrugerea carierei, sanatatii, retinerea mult timp in arestul Politiei si haituirea in interogatorii si anchete, timp de zece ani. Abia in urma cu cateva zile, Valentin Vasilescu a primit, fara niciun fel de scuze din partea autoritatilor, un verdict de om nevinovat. Cine raspunde de faptul ca existenta unui om, a unei intregi familii a fost, practic, distrusa? In primul rand, Traian Basescu. Si veti vedea de ce. Dar nu numai el. Vinovati sunt si altii. Sa ne amintim: atunci cand a fost declansata operatiunea, a fost practic declansata si campania electorala, in urma careia Emil Constantinescu, una dintre principalele tinte ale lui Traian Basescu, avea sa renunte la campania pentru un nou mandat. Cine are rabdare sa parcurga acest voluminos dosar, va intelege ca Traian Basescu a utilizat intotdeauna, si utilizeaza si astazi, acelasi tip de diversiuni. Pentru mine unul, este un personaj extrem de usor de descifrat. Pe altii, insa, ii mai poate insela.

Care au fost indiciile (pretextele) care au condus la decizia de arestare a comandantului adjunct al Aeroportului Otopeni, Valentin Vasilescu, de catre procurorul col. Arthur Dumitrescu, din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Militara de Apel, pe timpul indeplinirii turei de serviciu, la Aeroportul International Bucuresti-Otopeni in data de 06.05.1998? Traian Basescu, pe atunci ministru al Transporturilor a furnizat presei, intr-un mod mai mult decat bizar, transcrierea dialogului, purtat pe telefon interior nr. 1108, dintre comandantul adjunct al Aeroportului Civil Otopeni, Valentin Vasilescu (cdt. adj.), si turnul de control (TWR).

Aceasta transcriere a aparut si a fost comentata pe prima pagina a tuturor ziarelor, in ziua de 25.04.1998. Discutia releva faptul ca avionul ucrainean IL 76, care a aterizat in 16 aprilie, era declarat de tip militar, avand mentiunea “transporturi speciale”. Aceasta convorbire trebuia sa demonstreze opiniei publice ca avionul IL 76 a aterizat pe Aeroportul Civil Otopeni din dispozitia comandantului adjunct Vasilescu, cel care de fapt trebuia sa fie prezentat drept omul care l-a dirijat, ulterior, la platforma de parcare a Aeroportului Militar (UM 01961).

Desi aeroportul dispunea de propria centrala telefonica, toate telefoanele primite la Aeroportul International Bucuresti-Otopeni (AIBO) erau interceptate si inregistrate automat, pe banda magnetica, de catre un serviciu specializat in telecomunicatii, apartinand altei institutii (ROMATSA SA).

Gestul lui Traian Basescu pare incalificabil deoarece, abia dupa ce a oferit presei spre publicare aceasta transcriere, a semnat ordinul ministrului Transporturilor nr. 220/25.04.1998 de constituire a unei comisii de cercetare a incidentului produs pe 16/17.04.1998, in operarea zborului SFB-1651 cu aeronava IL-76, inmatriculata UR-UCA. Comisia era formata din ing. Vasile Tocu (inspectorul sef al Aviatiei Civile), ing. Ion Tomescu (directorul R.A. ROMATSA SA) si economistul Nicolae Sion.

Exact in acea perioada (19 aprilie 1998 – 26 aprilie 1998), Valentin Vasilescu, comandantul adjunct al Aeroportului, era trimis de ministrul Transporturilor sa participe la un curs de specialitate organizat de Aeroportul International din Dublin, Irlanda. Urmare a izbucnirii in presa a scandalului „Tigareta 2″, redactiilor li s-au transmis, in conditii neelucidate si inaintea constituirii unei comisii oficiale de ancheta, documente operative al caror regim este bine reglementat din punct de vedere legal.

Potrivit reglementarilor, toate convorbirile telefonice ale unor persoane cu atributiuni operative din AIBO, intre care se numara si Vasilescu, erau inregistrate in mod automat pe banda magnetica, pastrate cateva saptamani si analizate in cazul aparitiei unor incidente. Incepand cu dupa-amiaza zilei de 24 aprilie 1998, data la care Vasilescu se gasea in Irlanda, cotidianele centrale au primit pe fax, de la Traian Basescu, transcrierea inregistrarii convorbirii sale telefonice, purtata de la telefon interior 1105, cu turnul de control Otopeni, organ de dirijare a traficului aerian din subordinea ROMATSA.

Trebuie sa arat ca acea convorbire telefonica era total inutila, intrucat absolut toate organele de dirijare si control ale traficului aerian apartineau „ROMATSA” si fusesera informate, prin mesaje specifice de trafic initial, despre intarzierea decolarii aeronavei IL-76 si, ulterior, la un interval intre mesaje de aproximativ o ora, despre decolarea acesteia de la Atena.

Traian Basescu a facut aceasta in mod premeditat, intrucat cunostea bine regulile in Aeroportul Otopeni si imprejurarile alese se circumscriau in sfera de utilizare a procedeelor de influentare psihologica, scopul sau fiind acela de a-l prezenta pe Vasilescu drept contrabandistul numarul unu al tarii. Transcrieriile convorbirilor telefonice au fost transmise, prin faxul ROMATSA, la ministerul Transporturilor, pe 25.04.1998 orele 09.38, moment la care toate cotidianele centrale publicasera transcrierea la care m-am referit anterior.

Totusi, ceea ce nu avea de unde sa stie domnul Traian Basescu era faptul ca telefonul comandantului adjunct era pus pe direct cu cel al ofiterului de serviciu din Dispeceratul Operational al AIBO si ca Vasilescu nu ridica receptorul decat daca ofiterul de serviciu ii facea legatura. La toate apelurile telefonice, primul care raspundea era ofiterul de serviciu si acest lucru era materializat pe inregistrarea magnetica. Personalul din Dispeceratul Operational era format din specialisti, selectati si instruiti pentru a supraveghea intreaga activitate din AIBO.

Dupa aparitia in presa a acelei convorbiri telefonice si in absenta lui Vasilescu, oamenii din tura operativa a Dispeceratului Operational si-au amintit ca, anterior acesteia, fusese cautat telefonic de comandorul Ioan Suciu, cu care ii facusera legatura. Urmare acestui fapt, angajatii AIBO au solicitat ascultarea benzii cu inregistrarea magnetica a telefonului 1105, din momentul intrarii in tura de serviciu (16,00 UTC, adica ora locala 19,00). In acest fel, a fost descoperita convorbirea telefonica anterioara, ascunsa de Traian Basescu, in care comandorul Suciu il informa pe Vasilescu despre zborul aeronavei IL-76 si ii solicita s-o parcheze la platforma militara.

Precizez ca dispozitia de parcare la Baza Aeriana a aeronavei in cauza, transmisa turnului de control Otopeni, era o consecinta a mesajului transmis anterior de comandorul Suciu si nu o initiativa proprie a lui Vasilescu. Abia joi 30.04.1998, Traian Basescu, ministrul Transporturilor, a pus la dispozitia presei transcrierea benzii audio a discutiilor telefonice pe care le purtase, pe 16 aprilie 1998, comandantul adjunct al Aeroportului Civil Otopeni Valentin Vasilescu cu comandorul Ioan Suciu, comandantul Aeroportului Militar Otopeni.

Iata transcrierea discutiei telefonice date publicitatii de catre Ministerul Transporturilor intre cdt. UM 01961 si cdt. adj. AIBO:

16.04.1998. Ora 18,22 UTC, ora locala 21,22

Suciu: Buna seara. Comandor Suciu de la Sud va deranjeaza

.

Ofiter de serviciu: Sa traiti. Cristi Pandele, ofiter de serviciu.

Suciu: Cu cine sunteti?

Ofiter de serviciu: Cu domnul Vasilescu.

Suciu: A, domnul Vasilescu, tov. Vasilescu. Il gasesc si eu pe undeva.

Ofiter de serviciu: La birou nu e, l-am auzit pe frecventa.

Suciu: Aha, n-are mobilul…

Ofiter de serviciu: Ba da, dar stati. Stiu ca ieri i l-a dat, dar nu stiu numarul. Un moment sa vad daca l-au trecut colegii in carte.

—————————————

Ora 18,24 UTC, ora locala 21,24

Ofiter de serviciu: 02 (codul lui Valentin Vasilescu, adjunctul comandantului aeroportului Otopeni, care in seara de 16 aprilie era de serviciu) ridicati si dvs. 1105, uite-l pe domnul comandor Suciu.

—————————————

Ora 18,25 UTC, ora locala 21,25, dialog consemnat intre Valentin Vasilescu si Ioan Suciu.

Vasilescu: Alo

Suciu: Alo

Vasilescu: Sa traiti, excelenta.

Suciu: Ce faceti?

Vasilescu: Uite ascult muzica…

Suciu: La treaba, hai ca vreau sa va deranjez. Avem un avion sa-l tragem la Sud.

Vasilescu: Da, am inteles. Sa vin sa stau de vorba ?

Suciu: Mergeti la locul faptei. Acolo, la bretea? Ca sa vedem cum il tragem, ca e 76, e SFB 1652 (numarul de zbor al avionului IL76 – n.r.), decolat de un sfert de ora de la Atena. (Avioanele de tip IL 76 trebuie dirijate de catre specialisti la garare – n.r.)

Vasilescu: Da. Puteti sa luati legatura cu ei ?

Suciu: Nu.

Vasilescu: Pe telefon ?

Suciu: Cu ei, nu.

Vasilescu: Ihi. Bine, ma deplasez.

Suciu: Da.

Vasilescu: In cinci minute sunt acolo.

Suciu: Sunt si eu la parcare, acolo.

Vasilescu: Am inteles. S-a facut, sa traiti!

Totusi, fragmente din respectiva caseta au fost utilizate de col. procuror Mihai Popov ca probe in dosar. In luna iulie 1998, pe timpul cat toti cei 18 inculpati erau in arest, in cotidianul “National” a aparut declaratia domnului colonel Popov Mihai, care afirma, pentru prima data, ca era in posesia unei casete video

provenite de la SRI, care surprindea imagini filmate in noaptea de 16/17 aprilie 1998 pe aeroportul Otopeni.

In faza prezentarii materialului de trimitere in judecata, s-a dovedit ca col. Popov nu a mintit, inculpatii din “Tigareta 2” fiind scosi din celule (toti, mai putin Valentin Vasilescu, comandantul adjunct al AIBO) si pusi sa vizioneze un colaj de cadre disparate, care prezentau filmari exterioare ale restaurantului Gogosarul din Bucuresti, ale hotelului Erbasu (unde a fost cazat echipajul avionului IL-76), ale depozitului lui Stefan Andreias de la Buftea si alte imagini, despre care procurorii militari au afirmat ca fusesera furnizate de unitatea de filaj a SRI.

Nimic din interiorul aeroportului, nimic din baza aeriana, nimic cu avioane sau care sa probeze existenta vreun flagrant. Unul din fragmentele considerate “cheie” de procurori surprindea momentul iesirii din AIBO a echipajului IL-76, insotit de Dumitru Popescu, directorul firmei Quick Aerosevice.

Cateva cadre din aceasta filmare au fost depuse la dosarul cauzei, sub forma de fotografii. Ele poarta, fara nici un dubiu, imprimate caracteristicile Camerei 22 a AIBO, plasata la inaltimea de 3, 5 m, pe un pilon special, lateral dreapta 1,5 m fata de usile glisante ale fluxului Sosiri. Filajul SRI nu avea de unde sa gaseasca oameni la aceasta inaltime, care sa poata panorama astfel “din mina” acea locatie. Pentru ca de urcat pe un perete vertical inalt de 10 m, ca sa filmeze, era imposibil chiar si pentru agentul 007.

Asadar, procurorii au avut caseta video a Dispeceratului Operativ al AIBO din noaptea de 16/17.04.1998 si, in loc sa prezinte operatiunea de incarcare a avionului cu arme, au selectat doar acel fragment cu echipajul, falsificand totodata, cu buna stiinta, provenienta lui. Dar care ar fi explicatia ca autoritatile, la cel mai inalt nivel, s-au coborat la astfel de practici ordinare?

Pentru orice om normal, este cat se poate de evident ca, fara colaborarea lui Traian Basescu, SRI nu putea comite aceasta inscenare. Apar, totusi, cateva intrebari: De cat timp colabora Traian Basescu cu serviciile de informatii? Colaborarile anterioare ale respectivului au avut drept scop tot comiterea unor fapte ilicite, de pe urma carora el a avut de profitat, ulterior, rezultand falsificarea adevarului, cu scopul de a baga in puscarie oameni nevinovati?

Bizar e faptul ca Traian Basescu a apelat la o transcriere a unei convorbiri telefonice pentru a dovedi ceea ce s-a petrecut in noaptea de 16/17.04.1998, in timp ce AIBO dispunea de un sistem performant de supraveghere video, care inregistra pe caseta absolut tot ce se petrecea pe parcursul fiecarei ture de serviciu. In acest scop, in cadrul serviciului de Securitate Aeronautica al AIBO fusese infiintat un Dispecerat Operativ, incadrat cu doi dispeceri care operau cele 56 de camere fixe si mobile montate in diferite zone sensibile din aeroport.

In noaptea de 16/17 aprilie 1998, sistemul de supraveghere al AIBO a functionat ireprosabil, inregistrand imagini edificatoare din aerogara si din exteriorul ei, fapt consemnat in registrul tehnic al Dispeceratului. Intregistrarile au fost executate din ordinul comandantului adjunct al AIBO, unul dintre putinii care au vizionat caseta dupa iesirea din tura si care are convingerea ca nicio alta institutie a statului nu a executat filmari in ascuns in Aeroportul Otopeni, in acea noapte.

Camera 38, plasata pe Turnul de Control era una mobila, prevazuta cu un transfocator puternic, fiind folosita in principal pentru urmarirea aeronavelor pe timpul apropierii finale pe panta de aterizare (incepand de la 4 km de pragul pistei), pe timpul contactului cu pista, franarii, degajarii pistei si rulajului pana la pozitia de parcare. Similar, avioanele erau urmarite la decolare, din momentul punerii in miscare din pozitia de parcare. In intervalul dintre aterizari si decolari, camera 38 monitoriza procedura de handling (alimentare cu combustibil, descarcare-incarcare, etc.) la aeronavele din poziitle de stationare.

Cum aeronava IL-76 a fost ultima aterizata in noaptea de 16.04.1998 si, pana la orele 06,00, nu mai era prevazuta nicio decolare sau aterizare, camera 38 a urmarit sistematic si a inregistrat handlingul aeronavelor, inclusiv pe cel derulat in cazul avionului IL-76 parcat la platorma militara, situat la o distanta de 950 m in linie dreapta de Turnul de Control. Monitorizarea la intervale regulate de timp in cadrul ciclului de control a reliefat ca, pana la orele 01,30 (LT – ora locala) nu s-a inregistrat nimic semnificativ in jurul aeronavei IL-76. Abia in jurul orelor 02,00 LT, pe caseta s-a inregistrat plasarea unor autocamioane in apropierea avionului si mai intai descarcarea acestor camioane de lazi lungi de tip militar. Operatiunea de handling a constat exclusiv in incarcarea lazilor in avion si a durat pana aproape de orele 05,00 LT.

Unitatea Brigazii Antiteroriste a SRI, care era dispusa pe AIBO, dispunea si ea de o cale optica trasa de la Dispeceratul Operativ al AIBO, primind de la acesta exact aceleasi imagini, pe care si ea, la randul ei, le inregistra pe caseta. Singura diferenta consta in faptul ca doar la AIBO exista comanda pentru trecerea de pe o camera pe alta, deplasarea camerelor mobile si utilizarea transfocatorului. In plus, si la comandantul Politiei de Frontiera din AIBO exista o cale optica trasa de la Dispeceratul Operativ al AIBO, care oferea aceleasi imagini din aerogara si din exterior, adica din zona operatiunilor aeriene, mai putin cele din zonele tehnice (nod termic, repartitoare apa, curent) care nu priveau PF. Politia de Frontiera dispunea de aparatura de redare, nu si de inregistrare.

Trebuie sa fac precizarea ca accesul in Dispeceratul Operational era strict reglementat, fiind limitat la un numar de sase persoane din conducerea AIBO, persoanele cu acest drept fiind nominalizate direct de catre directorul General al AIBO si trecute intr-un tablel. Casetele video aveau acelasi regim special. Orice caseta era vizionata sau iesea din Dispecerat doar in urma unei solicitari oficiale, aprobate de directorul general al AIBO, locotenent comandor Viorel Rosca. Operatiunea de predare-primire intra in competenta directorului operational al AIBO, Sorin Stoicescu, responsabil de consemnarea acestei operatiuni intr-un registru, cu semnatura, functia si datele de identificare ale persoanei careia i se preda caseta.

Atunci cand Valentin Vasilescu a sosit de la Dublin, a constatat ca nu mai exista caseta din 16/17.04.1998, ca ea fusese deja stearsa si nimeni nu era capabil sa spuna de ce. In registrul Dispeceratului Operativ nu exista nicio solicitare oficiala adresata AIBO iar in registrul unic nu s-a consemnat nimic referitor la caseta inregistrata pe tura operativa din 16/17 aprilie 1998.

Nici SRI nu a pus la dispozitia organelor de ancheta propria caseta si toti s-au facut ca nu sesizeaza acest lucru, desi directorul Costin Georgescu a afirmat, inca de la inceputul scandalului, ca serviciul sau ii monitoriza inca din 23.03.1998, pas cu pas, pe toti cei implicati.

Acelasi lucru reisea si din declaratia Presedintelui Romaniei, domnul Emil Constantinescu, de la finalul sedintei extraordinare cu membrii CSAT din 26.04.1998: “opinia publica din Romania trebuie sa stie, si sper ca nu voi fi cenzurat de nimeni, ca acest asa-zis scandal este o operatiune minutioasa, bine pusa la punct de catre organismele abilitate sa lupte impotriva coruptiei si, in acest caz, impotriva contrabandei cu tigari. Ceea ce a aparut, dezvoltarea, nu este nici rodul actiunii unor reporteri si nici a unor anonimi. Este rodul unor cercetari facute de SRI, care a transmis aceste informatii Directiei Generale a Vamilor, Garzii Financiare si Politiei, cu scopul de a se depasi situatia realizata pana acum in cadrul contrabandei cu tigari din Portul Constanta si a contrabandei cu vasul ucrainean de pe Dunare si de a se merge mai departe, prin descoperirea intregii retele.

Pentru aceasta, s-a intentionat crearea unui flagrant, ceea ce s-a reusit, in momentul de fata. Ancheta a fost transferata Parchetului Militar, pentru ca s-a constatat ca in ea sunt implicate cadre militare. Sigur ca modul in care aceste informatii se transmit opiniei publice prin presa trebuie sa fie conditionat si de mersul anchetei, astfel incat sa nu se stanjeneasca mersul anchetei, sa nu se desconspire sursele si sa se poata ajunge la punctul final, anume descoperirea retelei si a tuturor persoanelor care participa in acest caz de contrabanda si a altor cazuri de contrabanda, pentru ca acum sunt in studiu numeroase alte actiuni.”

Prin prima convorbire lansata in presa pe 25.04.1998 de catre ministrul Transporturilor, domnulTraian Basescu dorea sa ascunda faptul ca acel avion, nici teoretic si nici practic, nu putea fi parcat de Valentin Vasilescu la Aeroportul Civil. Din conceptie, Aeroportul International Bucuresti Otopeni are doua posibilitati de parcare a aeronavelor dupa aterizare, in functie de scopul acestora:

- aeronavele pentru transport pasageri sunt parcate la platformele pasageri

- aeronavele cargo sunt parcate la platforma CARGO.

Parcarea pe platformele pentru pasageri, cat si pe platforma CARGO sunt permise atat agentilor economici de stat, cat si celor privati. Operarea pe platforma CARGO este permisa numai in baza unei solicitari aprobate de Directorul General al AIBO cu cel putin 24 de ore inaintea datei transportului. In solicitare, agentul economic are obligatia de a inscrie cursa aeriana pentru care solicita parcarea in zona CARGO:

- un tabel nominal cu personalul desemnat pentru deservirea aeronavei, pentru care se solicita accesul in zona de operatii aeriene

- un tabel cu numerele de inmatriculare si tipul autovehiculelor pentru care se solicita accesul in zona de operatii aeriene.

De regula, agentii economici de stat (cel mai frecvent, Banca Nationala) executau operatiuni de transport valori, pentru aceasta constituind un dispozitiv de paza al mijloacelor de transport auto si aeriene. Agentii economici privati sunt admisi la operarea pe platforma CARGO, in conditiile enuntate mai sus, numai daca anterior au incheiat o Conventie in acest sens cu Aeroportul International Bucuresti Otopeni. In absenta acestor documente aprobate de Directorul General al AIBO, comandantului adjunct ii era interzisa cu desavarsire parcarea oricarei aeronave la platformele aeroportului.

Anterior datei de 16.04.1998, s-a petrecut un incident cu un avion B-707, inmatriculat in Liberia EL-JNS, in ziua 01.03.1998, operat in aceleasi conditii ca si zborul din “Tigareta 2”, dupa cum reiese din documente. Din fisa de taxare reiese ca avionul apartinea companiei aeriene iraniene MIRAVIA si ca, initial, un alt comandant adjunct de serviciu al AIBO (Remus Gafita – n.r.) l-a parcat, din proprie initiativa, la platforma Cargo a aeroportului civil, de unde, urmare a unor ordine superioare, avionul a fost tractat cu un utilaj specific (towing tractor Fresia) la platforma aeroportului militar Otopeni (military area).

Serviciul de tractare prestat, in valoare de 588 USD, a fost initial imputat comandantului adjunct (iata factura 2.H. f_tx_EL-JNS).

Ulterior, el a fost exonerat. Insa, in acea perioada, s-a facut o prelucrare a celor patru comandanti adjuncti de tura, carora li s-a pus in vedere ca, pe viitor, sa nu mai parcheze niciun avion la platforma Cargo a AIBO, decat daca beneficiarul marfii respecta reglementarile in vigoare pe acest aeroport.

In urma solicitarii facute de Ministerul Transporturilor, Traian Basescu informa opinia publica asupra faptului ca autoritatile elene au remis, joi seara, 30.04.1998, documentele de marfa in baza carora s-a efectuat transportul de tigari cu aeronava ucraineana de tip IL-76, UR-UCA, zborul SFB-1651/2 din 16/17.04.1998. In “Cargo Manifest” (documentul de vama care confirma cantitatile incarcate), erau mentionate: operatorul (Air Sofia), nr. zborului (SFB-1652), data (16.04.1998), nr. crt. al facturilor pentru marfa incarcata (3034; 3036; 3037), cantitatile (cate 1000 de baxuri pe fiecare factura), natura marfii (Cigarettes), greutatea/1000 baxuri (15.400 kg) si greutatea totala (46.200 kg), aeroportul de incarcare (Athens).

Traian Basescu a mentionat ca oficialii bulgari nu au trimis documentele de marfa, desi le-au fost solicitate. Acest Cargo manifest era un fals, lucru era cat se poate de evident. Se poate lesne observa, din rechizitoriul Parchetului Militar, ca furnizorul tigarilor ce au facut obiectul evaziunii fiscale a fost stabilit drept firma greaca INTERSERVICE S.A.

Daca aveti curiozitatea sa rasfoiti un ghid numit “World Airfreight Directory”, ca parte componenta a A.H.M. (Airport Handling Manual) editat de I.A.T.A. (Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni), veti constata ca INTERSERVICE S.A. este o firma de handling aeronautic, care este autorizata sa deserveasca aeronavele la pozitiile de stationare, de pe platformele de parcare din zona operatiunilor aeriene ale aeroportului Atena.

In gama serviciilor handling de pe nici un aeroport din lume nu intra fabricarea tigarilor in zona supusa servitutilor aeronautice si nici furnizarea tigarilor de catre agentii de handling. Ci strict refacerea, in conformitate cu anumite standarde de calitate, a capacitatii de zbor a fiecarei aeronave, adica alimentarea cu combustibili si cu lichide speciale, delivrarea, incarcarea si descarcarea marfurilor, a pasagerilor (ambele categorii aflate deja in aerogara de pasageri si in spatiile de depozitare sau in terminalele cargo ale aeroportului), a cateringului si a apei potabile si menajere, curatenia aeronavelor, etc.

In alta ordine de idei, o parte din pretinsele documente transmise de autoritatile elene si / sau romanesti pe baza carora s-a intocmit rechizitoriul in dosarul “Tigareta 2″ sunt false. Cargo manifestul trebuie completat in mod obligatoriu pe calculator, deoarece el este transmis companiilor aeriene si altor beneficiari de informatii, prin sistemul international de telecomunicatii aeronautice dedicat (S.I.T.A.). Persoana care-l intocmeste trebuie sa fie autorizata in operatiuni de handling si raspunde pentru modul in care s-a realizat centrajul avionului, adica pentru pozitionarea si compactarea marfii in cala avionului, in functie de mai multi factori, printre care si de cantitatea de combustibil de la bord.

Cargo manifestul zborului Air Sofia nu este semnat. El nu a fost completat de o persoana autorizata, intrucat codificarea I.A.T.A. pentru aeroportul Atena este compusa din trei litere si nu din patru. Iar aeroportul Ostend din Belgia are alta codificare aeronautica. Cat priveste punctul terminus al marfii, care a fost in realitate aeroportul Bucuresti-Otopeni si nu Ostend, ce sa mai vorbim…

Un alt aspect plin de savoare este utilizarea unui formular tipizat apartinand companiei de transport aerian de stat OLYMPIC AIRWAYS, completat de mana de catre cineva, despre care se presupune ca ar fi angajatul firmei de handling INTERSERVICE S.A. de pe aeroportul din Atena. Care are un mod cel putin pitoresc de a numerota containerele de marfa: 3034, 3036, 3037… Oricine este interesat, poate gasi la biroul reprezentantei companiei OLYMPIC AIRWAYS din Aeroportul International Bucuresti Otopeni un formular in alb, pe care-l poate completa de mana, in maniera in care a fost redactata facatura pe care Traian Basescu a predat-o organelor de cercetare penala. Si care, datorita autoritatii cu care acesta era investit, a devenit proba capitala in cazul “Tigareta 2”, asa cum reiese din rechizitoriu.

Diversiunea Politiei de Frontiera

Aeronava IL-76 a aterizat pe aeroportul Otopeni la data de 16 aprilie 1998 ora locala 22,43. Dupa parcarea pe platforma Bazei Aeriene, a urmat procedura de oprire a motoarelor, check list-ul ocazionat de decuplatea agregatelor si instalatiilor de bord. Echipajul a parasit posturile de pilotaj, a inchis si a asigurat aeronava. Comandantul echipajului a fost urcat la bordul microbuzului firmei de handling Romanian Air Services (R.A.S.) imperuna cu Dumitru Popescu, care l-a condus la sediul Serviciului Trafic Sol, unde a achitat taxele aeroportuare. Abia dupa achitarea taxelor aeroportuare, echipajul a fost indrumat spre aerogara pasageri pe fluxul sosiri, unde vama si politia de frontiera le-a efectuat formalitatile de trecere a frontierei de stat. Aceasta operatiune s-a executat dupa orele 23,45 ora locala, moment in care soferul microbuzului OGDEN-RAS, care transporta echipajul, a solicitat Turnului de control Otopeni traversarea pistei cu destinatia aerogara pasageri.

Asa cum am aratat anterior, planul de zbor al zilei urmatoare este transmis de A.C.C. Bucuresti la AIBO la ora 23,00 ora locala. Urmeaza distribuirea lui de catre AIBO, conform unei proceduri care dureaza 10-15 minute si include printre beneficiari atat Politia de Frontiera, cat si Vama Otopeni. Din cele prezentate se poate observa faptul ca, in momentul in care echipajul ucrainian s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei ( ora 23,45 ora locala), si Politia de Frontiera si Vama erau in posesia programului orarului de zbor al AIBO din data de 17 aprilie 1998, in care figura la decolare, pe prima pozitie, avionul Il-76 inmatriculat UR-UCA, al companiei Air Sofia, cursa SFB-1653.

Asa cum aminteam anterior, prin H.G. nr. 711/ 15.02.1995, Baza Aeriana de Transport Militar a fost declarata punct vamal, avand deci propriile atributii, in domeniul vama – trecere frontiera, iar AIBO nu are decat rolul de a intocmi fisa de taxare si a colecta taxele aeroportuare ce-i revin din utilizarea pistei si balizajului si de a informa prin orarul curselor AIBO, vama si politia de frontiera despre existenta acestor avioane parcate la civili si la militari. Acest aspect reiese din Procedura 7.2.0 – Activitati de aviatie generala in trafic international pe A.I.B.O. AIR SOFIA, de comun acord cu beneficiarul marfii, a decis ca de operatiunile handling la aeronava IL-76 pe aeroportul Otopeni sa se ocupe agentul handling autorizat RAS.

Potrivit legislatiei romanesti, aplicata si pe aeroportul Otopeni, in responsabilitatea agentului handling intra si anuntarea si transportul la aeronava a organelor abilitate sa efectueze formalitatile vamale. De ce agentul handling a efectuat formalitatile vamale ocazionate de trecerea frontierei doar pentru echipajul aeronavei IL-76 si pentru marfa transportata nu, este un alt aspect pe marginea caruia procurorii militari s-au abtinut sa puna intrebari. Un singur reprezentant al firmei de handling RAS, Dumitru Cornel, soferul microbuzului, a dat o declaratie de cateva randuri pe tot parcursul cercetarii penale a cazului, fara sa lamureasca absolut nimic. O explicatie ar fi ca avionul a sosit gol, iar firma de handling a fost angajata doar ca sa incarce nu sa si descarce avionul.

De altfel, handlingul tuturor avioanelor care au fost operate la platforma Bazei Aeriene in regim de zboruri speciale (printre care si cel din 28.02. / 01.03.1998), a revenit aceleiasi firme RAS. O afirmatie incredibila pe care procurorii o fac in paginile rechizitoriului si care confirma suspiciunea ca avionul a sosit gol, este aceea a achitarii contravalorii transportului, cash, la scara avionului pe aeroportul Otopeni. Pretul transportului in acest mod este exclus in aviatia civila. Legislatia nationala a multor state chiar interzice intrarea sau iesirea prin punctele de frontiera cu sume mari de bani. Unul din scopurile pentru care au fost autorizati agentii de handling si curierii cargo fiind acela de a se restringe la maximum platile cash.

De aceea este putin credibila posibilitatea, ca echipajul aeronavei companiei AIR SOFIA sa fi iesit si apoi sa fi intrat prin punctul de frontiera al aeroportului Otopeni cu aproape 40.000 USD nedeclarati, iar Vama, Politia de Frontiera si Brigada Antiterorista sa nu se sesizeze. Am in vedere ca persoanele si bagajele care trec prin acest punct de frontiera sunt supuse unui control riguros, prin utilizarea unor sisteme ultramoderne care au in compunere, printre altele, si detectoare cu raze X.

Pentru a elimina suprapunerile, activitatea organelor vamale si de Politie de Frontiera de pe AIBO era pusa sub o comanda unica si reglementata prin “Regulamentul privind modul de efectuare a controlului si de comportare a personalului cu atributii in punctele de control pentru trecerea frontierei de stat”. Acest regulament, in vigoare la data de 16.041998, fusese aprobat de Victor Babiuc – ministru de Interne, Traian Basescu – ministrul Transporturilor, de ministrul Economiei si Finantelor si fusese avizat de ministrul Justitiei, seful Directiei Generale de Pasapoarte si a Politiei de Frontiera, seful Directiei Generale a Vamilor. Articolul 4 alineat 1 stabileste ca ”seful echipei mixte de control este desemnat de seful politiei de frontiera din randul ofiterilor si subofiterilor din subordine”.

Codul Vamal avea, la randul sau, un Regulament de aplicare, aprobat prin HG. 626 / 1997, care obliga pe proprietarul marfii sau pe delegatul sau in materie de deservire handling autorizat pe aeroport (Dumitru Cornel – RAS) sa se prezinte la biroul vamal Cargo din incinta AIBO, in termen de 3 ore de la aterizare (termen limita: 17.04.1998, orele 01,43 LT) , cu o copie a cargo manifestului, in situatia in care aeronava sosise incarcata cu marfa. Aceasta prevedere deriva din reglementarile internationale ale IATA cuprinse in AHM (Airport Handling Manual). In caz contrar, echipajul aeronavei si reprezentantul RAS cadeau sub incidenta articolului 6 alineat 2 din “Regulamentul privind modul de efectuare a controlului si de comportare a personalului cu atributii in punctele de control pentru trecerea frontierei de stat”, care il obliga pe seful Politiei de Frontiera sa se autosesizeze si sa trimita imediat echipa mixta de control la pozitia de parcare a aeronavei.

Daca aeronava sosise incarcata cu marfa si aceasta procedura nu fusese indeplinita pana la depunerea planului de zbor de catre comandantul ei, decolarea de pe Otopeni era imposibila. Un posibil raspuns reiese chiar din declaratia maiorului Pandelea, comandantul Politiei de Frontiera de la Aeroport, care afirma ca, in cursul zilei de 16 aprilie 1998, la o ora anterioara aterizarii avionului IL-76, a fost informat telefonic, prin ofiterul de serviciu al unitatii sale, ca o echipa mixta a Politiei de Frontiera, apartinand esalonului superior, si lucratori vamali urma sa se deplaseze la Baza Aeriana pentru efectuarea controlului la un avion special ce avea sa soseasca. In plus, ofiterul de serviciu l-a informat ca vama a fost anuntata inaintea lor.

Ce n-a stiut cum sa spuna Nastasiu, dar stia Omar Hayssam, este ca aceasta retea avea ramificatii si la Palatul Cotroceni, cel mai probabil in persoana gral. col. Degeratu Constantin, al carui rol, in perioada in care fusese sef al St.Maj.Gen. (1997-1999) era acela de a semna acordul MApN pentru avioanele cargo straine care traversau (survolau) teritoriului national cu bunuri periculoase (arme) la bord. Si, astfel, era ocolita procedura ANCEX, prin obtinerea in mod direct a licentei de export a armelor, de la Oficiul de Control al Exporturilor de Produse Strategice, aflat in subordinea sa la MApN, procedura valabila doar in cazul inzestrarii armatei romane cu tehnica din exterior. Caz in care nu se mai urmareste daca, ulterior, armele sunt folosite de utilizatorul final sau de altcineva.

Degeratu si Hayssam se cunosteau dinainte de discutia lor privata din 2005, a carei stenograma a aparut acum in presa. Constantin Degeratu i-a autorizat lui Omar Hayssam livrarea unor rachete care au plecat cu un AN-12, pe 21/22.1998, catre o tara supusa embargoului ONU. Avionul UK-11369 nu mai exista in acte pe 21.02.1998, csnd a avut loc livrarea. Intrucst Viktor Bout isi crease, la Chisinau, compania Tiramavia si AN-12 despre care vorbim fusese deja inmatriculat in R.Moldova ca ER-ACR. Asadar, poate se prind si altii ca rachetele sol-aer portabile romanesti, intermediate de Omar Hayssam, cu end-usere de Yemen, n-au ajuns in Azerbaidjan sau in Uzbekistan.

Acord de survol

Acord de transport bunuri periculoase

documente in format pdf la www.sroscas.ro

Fisa de taxare din 03.04.1997, pentru avionul AN-124, inmatriculat in Ucraina UR-82066, operat de compania Acvila Air a Directiei Inzestrare a MApN, in cursa RRM 753/781 pe ruta Otopeni-Khartum (Sudan). Potrivit mentiunii (Parked Military Area), avionul a fost parcat la platforma Bazei 90 Transport Otopeni, unde a fost incarcat cu arme. Destinatarul final al armelor este trecut fictiv Sanna/Yemen.

Fisa de taxare

2. Foaia de transfer bancar din 07.04.1997, prin care se platea catre compania Antonov Airtrack din Kiev/Ucraina, detinatoarea aeronavei AN-124, inregistrata UR-82066, contravaloarea transportului. De aici reiese ca ruta era Bucuresti-Khartum (Sudanul fiind sub embargou) si nu Bucuresti-Sanna. Si ca bunurile transportate erau de natura militara (military outfiting). Ca si in cazul avionului EL-JNS, platile erau efectuate de acelasi intermediar israelian, Shimon Naor.

Foaia de transfer bancar

3. Cargo manifestul intocmit pentru aeronava AN-124 inregistrata UR-82066 de Romtehnica, din care se remarca faptul ca in Sudan au fost livrate mitraliere si munitia aferenta.

Cargo manifest

documente la www.sroscas.ro in format pdf

Fisa de taxare nr. 84/01.03.1998 pentru avionul Boeing 707 inmatriculat in Liberia EL-JNS, apartinand firmei Sky Air Cargo, detinuta de un pakistanez, cu baza de operare pe Sharjah, Emiratele Arabe Unite, inchiriat de compania Miravia (paravan al lui Victor Bout) pentru cursa MRV 601/2. Avionul a fost parcat si incarcat cu arme pe platforma militara (militar area), dupa care a decolat spre Cairo.

Fisa de taxare

 www.sroscas.ro

2. Banda progresiva a organelor de dirijare a traficului aerian ROMATSA, din care se vede ca MApN a alocat acestui zbor prioritate absoluta, prin acordarea numarului de programare militara 8662, acordat doar zborurilor speciale-cargo cu arme sau munitie la bord.

Banda progresiva

3. Foaia de transfer bancar nr. 22/09.12.1996, care dovedeste ca avionul EL-JNS era inchiriat si taxele aferente de operare in Romania erau platite de catre israelianul Shimon Naor, caruia autoritatile romane i-au emis in plus un pasaport romanesc, pe numele Herscovici Simen.

Foaia de transfer bancar

Dezvaluirile din cartea lui Nastasiu in cazul traficului de arme spun ca, in cursul interogatoriilor, Omar Hayssam i-a oferit informatii cu privire la existenta unui grup transnational, implicat in mai multe operatiuni, care ii includea, in primul rand, pe Omar Hayssam, Ion Busuioc (cetatean moldovean si rus), Shimon Naor (cetatean israelian nascut in Romania).

Armele erau livrate cu ajutorul a diverse companii aeriene paravan, detinute de Viktor Bout. Intotdeauna utilizatorul final era Yemen. Principalul contact din Yemen, care aranja certificatele fictive privind utilizatorul final, era un prieten de-al lui Omar, ministrul Apararii din Yemen, Abdul Malik al Seyani. Desi documentele pretindeau ca armele aveau destinatia Yemen sau cu o escala obligatorie la Cairo, Egipt, in realitate, de acolo ele erau transportate mai departe in zone supuse embargoului international.

Documentele vremii dovedesc faptul ca Nastasiu are dreptate si, in cele ce urmeaza, prezint facsimile cu transporturi cu destinatia Cairo si Sanna, Yemen, asa cum rezulta din cartea lui Nastasiu, cu dovezi referitoare la persoanele amintite de acesta. Documentele sunt din timpul ministeriatului lui Traian Basescu si atesta cel putin complicitatea lui la aceste operatiuni.

Afirmatiile pe care le facea in cartea sa, semnata impreuna cu Victor Gaetan, au la baza informatiile pe care le postez in cele ce urmeaza, plus altele, pe care le voi posta in perioada urmatoare

Fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, caruia Traian Basescu, prin intermediul procurorilor generali, i-a incredintat multe dosare sensibile, a ajuns cu investigatiile mult prea departe. Oricum, mai departe decat intentiona seful statului. In zone extrem de sensibile. Care, in doua dosare, cel putin, puteau dezvalui adevaratul trecut si prezent al lui Traian Basescu. Este vorba de dosarul Omar Hayssam si cel al traficului de arme.

Cunoscand bine legea, procurorul Nastasiu s-a ferit, in cartea sa, sa prezinte documente si informatii extrase direct din dosare, pentru a nu incalca legea privind secretul. Un procuror nu are voie, sub sanctiune penala, sa comunice informatii din dosare aflate in curs de cercetare sau pe care le-a cercetat dar inca nu au fost finalizate printr-un rechizitoriu. Si cu toate acestea – recunoscand implicit ca dezvaluirile sunt reale – Laura Codruta Kovesi s-a autosesizat, astfel incat, in prezent, Nastasiu este urmarit penal. Dar probe, documente si informatii s-au scurs, de mai multa vreme, din aceste dosare sensibile. Unele au aparaut, chiar, sub forma unor stenograme, in oficioasele prezidentiale, “Evenimentul Zilei” fiind, din aceasta perspectiva, cap de afis.

Iata, insa, ca nu doar cu aceasta destinatie – dirijata in scopul compromiterii adversarilor politici ai lui Traian Basescu – au zburat, din marile dosare ale Parchetului General, date si informatii. Unele au ajuns si la mine. Incepand de astazi, voi posta informatii si documente care confirma dezvaluirile lui Nastasiu. Pentru inceput, “Dosarul arme”.

Mandatul sau de ministru al Transporturilor este calificat de un oficial al statului din varful aparatului de Justitie, printr-un document oficial, drept “activitate infractionala”

Pun la dispozitia opiniei publice, integral, un document bomba. Si anume adresa oficiala prin care, la fel de oficial, Ioan Amarie, Procurorul General al Parchetului National Anticoruptie, ii solicita, in 2003, ministrului Justitiei Rodica Stanoiu, sa faca demersurile necesare pe langa Presedintele Romaniei, in vederea punerii in miscare a procedurilor de ancheta privind “activitatea infractionala” a lui Traian Basescu, in calitatea acestuia de ministru al Transporturilor. Acest document, fie el si inghetat in arhive, precum si cercetarile care au fost declansate nu pot fi sterse, pur si simplu, din memoria colectiva. Postez integral, fara vreun alt comentariu, acest document.

descarca:  ADRESA PNA INFRACTOR BASESCU