De câțiva ani o preconferință la întâlnirea anuală a Asociației bibliotecarilor americani (ALA) constă în organizarea de grupuri de biblilotecari care merg și fac voluntariat pentru o zi la una din bibliotecile din oraș (biblioteci publice sau școlare).

Anul acesta în Chicago am avut ocazia să particip și eu la acest program intitulat foarte frumos “Libraries Build Communities“.  La 7:30 ne-am adunat în jur de 90 de bibliotecari, studenți, prieteni ai bibliotecilor  și, după ce ne-am împărțit pe grupe am pornit la muncă.

Eu am fost într-o biblioteca școlară unde, pe lângă rearanjarea cărților returnate de-a valma la sfârșit de an am ajutat și la reorganizarea fizică a  bibliotecii. Deși zona este destul de centrală în Chicago (South Loop) și școala este una bună, biblioteca nu este neapărat foarte bine organizată. E adevărat că biblioteca primește donații însă mai mult sub forma de lucruri la care renunță alții. Acum bibliotecara încerca să vadă cum putea să mai pună niște rafturi și un birou de primire cărți (primite gratis) în spațiul mic pe care îl avea. Noi cam așa am lăsat biblioteca:

(Știu că ar fi prins bine o imagine de dinainte de a ne apuca de treabă însă nu mi-a trecut prin cap să fac una…și chiar dacă aș fi făcut cred că m-aș fi jenat să o pun pe net)

Faptul ca 11 persoane care nu se cunosc pot lucră împreună și în câtva ore să ajute o bibliotecă să își schimbe față mi se pare remarcabil. Biblotecara a avut la dispoziție spre  consultare și pentru a cere sfaturi inclusiv bibliotecari de la biblioteci mari  cum e New York Public library. Noi ca participanți am reușit să ne cunoaștem mai bine și foarte repede am ajuns să discutăm deschis despre multe lucruri profesionale (și nu numai).

Bibliotecile construiesc comunitățile mi se pare o metodă bună de a începe o conferință. După o asemeneă zi, când mergi la sesiunea pentru participanții noi de la ALA și președintele asociației Jim Rettig te îndeamnă să discuți și să cunoști cât mai multă lume în cadrul conferinței deoarece “Nimeni nu reușește singur în carieră” …ți se pare că înțelegi mai bine pentru ce anume te pregătești.  Se poate să ți se pară doar(?).

Prin Gala premiilor în educație Fundația Dinu Patriciu dorește promovarea oamenilor, a proiectelor si a organizatiilor care au avut un impact semnificativ asupra sistemului educational din Romania. Bibliotecarii sau bibliotecile nu sunt vizați în mod explicit însă, prin munca pe care o fac și servicile pe care le oferă, eu  cred că ar trebui să se implice într-un mod sau în altul în aplicațiile pentru acest concurs.

Categoriile concursului sunt:

Învățământ preuniversitar

1. Profesorul anului
2. Elevul anului (din clasele V – XII)
3. Scoala anului (scoli generale de stat sau private, inclusiv licee)

Învățământ universitar

4. Profesorul anului
5. Studentul anului (in ciclul de licenta sau master)
6. Facultatea anului (institutii de stat sau private)

Cercetare în Educație

7. Cercetatorul anului

Organizații neguvernamentale și proiecte

8. ONG-ul anului in domeniul educatiei
9. Cel mai bun proiect educational realizat de un ONG sau institutie de invatamant

Criteriile de jurizare vor ține cont de relevanță, eficiență și eficacitate, impactul asupra sistemului educațional, sustenabilitatea și durabilitatea impactului, originalitate și coerență. Mai multe detalii despre cum va decurge jurizarea gășiți pe blogul fundației.

Ceea ce mi se pare mie foarte interesant e că cei care vor câștiga premiile (câte 3 la fiecare categorie, în valoare totală de 200.000 de Euro) trebuie să folosească fondurile obținute ca premiu în dezvoltarea altor proiecte educaționale sau de cercetare. Dacă vă este clar că proiectele educaționale și de cercetare trebuie să includă și bibliotecile (și sper că acolo unde lucrați se întâmplă deja acest lucru) … atunci la treabă! Înscrierile se desfășoara online în perioada 15 iunie – 27 septembrie 2009.

În cadrul campaniei Globala pentru Educație 2009 în care au fost mobilizate 530 de școli din  38 de județe, a fost editată o culegere de povestiri “în care personalități marcante la nivel național și internațional vorbesc despre modul în care educația le-a influențat drumul în viață.”(Vedetele susțin lupta împortiva analfabetismului)

Din câte am aflat  BCU a găzduit ieri “Lecția de citire“. În fața copiilor prezenți  au lecturat:  Maia Morgenstern, Gabriela Szabo, Melania Medeleanu, Mihaela Radulescu, Aurora Simionescu. Mircea Toma,  Dragos Bucurenci, Mihai Tatulici.

Tot în cadrul programului, în mesajele scrise de cei 100 de mii de participanți către autoritățile locale se pomenește și de biblioteci. Pentru a avea acces la educație copiii își doresc:

• “școli noi , dotate cu mobilier modern, calculatoare, biblioteci, săli de sport, laboratoare moderne, ateliere, spații de joacă “
• “cărți suficiente pentru biblioteca școlii, enciclopedii gratis”

Iată deci că bibliotecile sunt “oarecum” implicate în programele naționale legate de stimulatea lecturii și educației. Presupun că bibliotecile de la școlile implicate în proiect au fost ceva mai active însă e mare păcat că bibliotecile nu sunt parteneri constanți la astfel de proiecte. Copiii știu de biblioteci și iată că se gândesc că le-ar fi mai de folos dacă ar fi mai bine dotate… Noi, bibliotecarii, știm de copiii care nu au acces la educație? Dacă știm, de ce nu ne implicăm mai mult?

Un articol interesant din The New York Times despre cum sunt atrași copiii în bibliotecile școlare din New York. Arta și expresivitatea artistică este secretul iar școlile în care se întâmplă acest lucru nu sunt dintre cele mai favorizate. 
[sursa The Art on the Library Wall]

Interesant este că administrațiile acestor școli au fost ajutate de fundația Robin Hood (care luptă cu sărăcia din NY) să aibă aceste biblioteci și pentru ca designul bibliotecii să fie unul care să îi atragă pe elevi. Designul în sine este realizat de nume cunoscute în domeniu și fiecare lucrare vine să contribuie la “crearea senzației de mirare, inspirație și magie”(David Saltzman, director eâecutiv al fundatiei Robin Hood)

Tot aici găsiți și un slide show cu câteva imagini din interiorul acestor biblioteci.