o idee interesanta pe care sigur o recomand :

astfel :

daca va ramane mamaliga de la craciun.trb sa fie cineva cu mamaliga langa sarmalute :

1 taiati fasii fff subtiri de mamaliga si faceti astfel : o felie d mamaliga si peste nuci zdrobite si miere si apoi in o felie de mamaliga si peste un pic d branza d vaci proaspata! autohton si reinventat.ce ar putea merge prost ? e deliciu christmassy !

2 ca fel d mancare f easy : felie subtire de mamaliga, peste 1 felie de bacon sau kaiserul nostru preprajita un pic p teflon incins,, si peste 2-3 masline f coaja si o felie de salata verde, stropita cu lamaie si peste toate astea inca o felie d mamaliga apoi totul acoperit cu cascaval din belsug.la microunde 1 min cat sa se topeasca cascavalul.o scoti, storci inca putina lamaie, arunci un pic d sare si gata !

resturi adunate intr o farfurie : ai desert si papica in acelasi fel.eu recomand

petru buiuca

-cooking up your life -

Deci (da, ştiu, o propoziţie nu se începe cu “deci”. Şi ce?!) la noi în fermă se poartă o chestie numită ad-hoc “trataţia de vineri”. Şi anume, vineri dup’amiaz’ la orele 5 fix (deci cam pe undeva între 4:30 şi 5:30), primim free-of-charge ceva să ne îndulcim/însărăţim după o săptămână extrem de fructuoasă petrecută între pereţii firmei.

Noh, şi săptămâna trecută, în ce-o constat “trataţia”?! Brânzoaiceeeeeeee… Deci papa bun, că papilele mele gustăcioase taaaare se mai lăfăie când simt brânzoaicele cum le asaltează. Şi coborâm noi (adică io şi Camytzi, ofcors) să degustăm din minunatele creaţii ale patiseriei care se numeşte cumva, că eu nu ştiu cum.

Şi iau eu, cu mâinile tremurânde, una din delicatesele ce mi se afişau nemiloase în cutii de ~30 de bucăţi… Ochii îmi erau deja umezi. Şi, cu o mişcare extem de lentă… o duc spre gură (am simţit cum toate fetele s-au udat, aşa de languros m-am mişcat), o dezmierd… Şi muşc io dintr-un colţ… muşc dintr-altul… muşc din mijloc… şi simţesc, încet, cum papilele mele intră în ceea ce se numeşte popular “panică”. Şi avansez. Muşc dintr-unul din colţurile proaspăt create (adică spre miez, da. Fac şi-o schiţă, dacă-i musai)… muşc şi din celălalt… şi… întorc brânzoaica pe verticală… iar degeţelele mele delicate trag uşor în lateral de partea superioară şi cea inferioară (devenite, în urma mişcării de rotaţie, părţi laterale) aparţinând chiflei… şi zic: “Bă… niciodată nu m-am gândit c-o să fac mişcarea asta, sperând să GĂSESC brânză!”

Moment de geniu, zic io!

Mancarea de gogosari este o mancare simpla pe care merita sa o pregatiti macar o data. Avem nevoie de :

- 4-5 gogosari maricei

-4-5 rosii potrivite

-branza  (dupa gust)

-2 oua

-ulei

Gogosarii se taie in bucatele. Rosile se decojesc si se taie marunt. Se pune ulei in tigaie si se lasa pana se incinge. Se adauga gogosarii si se lasa pe focul mediu pana se inmoaie. Dupa gust, se poate adauga sare sau\si piper.  Se adauga rosiile si se mai lasa pe foc aproximativ 10 minute. Acum se adauga branza si se mai  lasa pe foc inca 5 minute. Se bat ouale spuma dupa care se adauga in mancare. Se mai lasa cateva minute pe foc si gata

Se serveste calda.

Pofta buna!

Ingrediente: 1 pachet de margarina, 300 g branza de vaci, 100 g telemea, 1 cana de faina, 1 plic praf de copt, zeama de lamaie, 8 oua, 2 legaturi de marar, 500 ml suc de rosii, 300 g mezeluri, 200 g ca scaval.

Mod de preparare: Din margarina, branza maruntita si faina framanti un aluat la care adaugi praful de copt stins cu putina lamaie. Intinzi aluatul intr-o tava unsa cu margarina si tapetata cu faina si-l dai la cuptor pana se rumeneste. Intre timp, pregatesti umplutura: bati bine ouale, apoi adaugi pe rand mezelurile taiate cubulete, cascavalul ras, mararul tocat si sucul de rosii. Torni compozitia peste aluatul copt si mai dai la cuptor inca 15-20 de minute. Cand e gata, o lasi sa se raceasca si o tai bucati.

Pentru acest meniu avem nevoie de urmatoarele ingrediente:

- Paste fainoase

- Piept de curcan

- Branza rasa sau taiata cubulete

- Cascaval ras

- 3 oua

- Ciuperci

- Vinete

Pastele si pieptul de curcan se fierb inainte de a se aseza in Vasul Roman.

Se amesteca ingredientele (pastele fainoase, pieptul de curcan, branza, ouale si ciupercile), si se aseaza in Vasul Roman.

Deasupra se presara cascaval ras si cateva felii de vinete.

Vasul Roman se introduce la cuptor 1,5 ore:

Pofta buna!!!

Pentru 6 persoane

Aluat: 300 g făină, 150 g unt, 100 g zahăr farin, 1 ou, 1 vârf de cuţit de sare

Garnitură: 1 kg brânză dulce de vaci, 120 g zahăr farin, 4 gălbenuşuri, 2 albuşuri, 1 plic zahăr vanilinat, 1 lămâie, 1 lingură rasă de făină, 1 lingură rasă amidon de porumb, 1 vârf de cuţit de sare

Cu o zi înaine se pune brânza la scurs într-o bucată de tifon, pusă în două, pe o strecurătoare cu picior, aşezată într-un vas.

Aluatul: se pune făina cernută într-un castron, se adaugă sarea, untul tăiat cubuleţe şi se amestecă uşor cu vârful degetelor. Se încorporează oul şi se formează o sferă. Se presară cu puţină făină şi se lasă 1 h la frigider. Se încălzeşte cuptorul la foc mijlociu şi se tapetează cu unt o formă rotundă cu fund detaşabil, cu diametrul de 25 cm. Se tapetează toată forma cu aluat şi se înţeapă din loc în loc cu furculiţa. Se acoperă cu hârtie pentru copt şi se acoperă cu boabe de fasole uscată. Se coace la cuptor, cca. 15 minute.

Garnitura: se pune brânza scursă într-un castron, se adaugă zahărul, zahărul vanilinat, coaja rasă de lămâie, făina, amidonul şi gălbenuşurile. Se omogenizează compoziţia. Se bat albuşurile spumă tare şi se încorporează uşor, de jos în sus.

Se toarnă compoziţia peste aluat şi se coace 40 minute la cuptor. Se lasă să se răcească în cuptorul stins şi cu uşa cuptorului deschisă. Se desprinde din formă şi se pune la frigider înainte de servire

]]> http://retetedeosebite.wordpress.com/2009/11/03/cheesecake-i/ Tue, 03 Nov 2009 16:03:45 +0000 ariadnaf http://retetedeosebite.wordpress.com/2009/11/03/cheesecake-i/

Aceasta este faimoasa prăjitură americană (din California) cu brânză dulce.

Pentru 6 persoane: 500 g brânză dulce, 200 g zahăr, 2 ouă, 6 gălbenuşuri, 150 ml smântână, 100 ml frişcă, 2 pişcoturi, 25 g unt, 1 vârf de cuţit de sare

Se amestecă brânza scursă cu zahărul, sarea, apoi ouăle şi gălbenuşurile bătute ca pentru omletă, smântâna şi frişca. Se pisează pişcoturile într-o piuliţă. Se tapetează o formă rotundă cu unt şi pudra de pişcoturi şi se toarnă compoziţia. Se coace în cuptor la bain-marie, la foc mic, timp de 1 h 15 minute. Se lasă să se răcească şi se desprinde din formă. Se pune la frigider şi se serveşte foarte rece, ca atare sau însoţit de un piure de fructe roşii proaspete sau congelate, mixate şi îndulcite după gust.

Pentru 6 persoane

Blat: 250 g făină, 250 g zahăr, 250 g unt, 4 ouă, 1 lămâie

Cremă: 500 g brânză dulce de vaci, 100 g frişcă lichidă, 60 g zahăr tos, 1 plic zahăr vanilinat

Glazură: 200 g zahăr tos, 1 lămâie, 50 g fistic

Blatul: se topesc 20 g unt şi se badijonează cu o pensulă înmuiată în acesta o tavă dreptunghiulară. Se lasă să se răcească untul şi se pudrează cu zahăr. Se încălzeşte cuptorul la foc mic. Se freacă spumă untul cu zahărul rămas şi se adaugă ouăle, unul câte unul. Se omogenizează şi se încorporează făina uşor. Se adaugă sucul şi coaja rasă de lămâie. Se umple tava până la 2/3 din înălţime cu această compoziţie şi se coace în cuptor timp de 40 minute. Se scoate blatul şi se lasă să se răcească pe un grătar.

Crema: se freacă brânza cu zahărul şi zahărul vanilat timp de 1 minut. Se bate smântâna foarte rece în frişcă şi se încorporează brânza dulce.

Cu un cuţit lung şi cu lama zimţată se taie blatul răcit, la 2/3 din înălţime. Se întinde crema pe blatul subţire şi se acoperă cu blatul mai gros.

Glazura: se toarnă sucul de lămâie într-un bol, se adaugă zahărul şi se freacă până când se obţine o pastă omogenă.

Se toarnă glazura deasupra prăjiturii şi se întinde pe toată suprafaţa cu o spatulă de lemn. Se presară cu fistic tocat. Se lasă să se întărească glazura timp de 45 minute.

]]> http://kronikagier.wordpress.com/2009/11/02/wstrzasajaca-prawda-o-polskiej-branzy-gier/ Mon, 02 Nov 2009 21:10:27 +0000 Juliusz Konczalski http://kronikagier.wordpress.com/2009/11/02/wstrzasajaca-prawda-o-polskiej-branzy-gier/

Stanisław P., były dziennikarz zajmujący się grami, wyznaje prawdę o polskiej branży elektronicznej rozrywki. Tylko na Kronice Gier sensacyjne wyznania kolejnej ofiary agenta Tomasza. Jak daleko sięgają macki CBA? Zapraszam do obejrzenia tego wstrząsającego materiału i dyskusji nad granicami inwigilacji w Polsce.

Brânză de burduf

Se fierbe laptele de oaie la 32-34°C, se adaugă cheagul, se amestecă şi se lasă 1 h-1 h 30 minute. Se mărunţeşte brânza pe fundul vasului, astfel încât bulgării să fie de mărimea cireşelor. Se scurge zerul, se pune caşul în tifon şi se agaţă sau se presează. După scurgerea zerului, se trece caşul într-o cameră la 12-16°C, lăsând-o 3-6 zile să se matureze. Se obţine o culoare alb-gălbuie, consistenţă moale, aromă plăcută, iar gustul este acrişor. Se taie în felii, se frământă, se trece prin maşina de tocat, se sărează şi se amestecă într-un vas de lemn, până când se obţine o pastă uniformă care se introduce în burduf.

Brânză în coajă de brad

Se prepară identic cu brânza de burduf. Se taie şi se scot plăci de coajă de la brazii tăiaţi de curând şi se formează cilindri cu diametrul de 10-30 cm şi înălţimea de 30-40 cm. Se cos cilindri pe tăietură, cu fibră de tei şi apoi capacul. Se pune brânza în cilindru, se îndeasă bine şi se acoperă cu un alt capac. Se lasă la temperatura de 12-16°C, timp de 10-15 zile să se matureze. Brânza capătă aromă de brad.

Caşcaval

Pentru 2 kg caşcaval: 1,6 kg brânză de vaci scoaptă (fermentata), 300 g brânză de oi sărată, 1,5 l lapte, 75 g margarină la pachet (numai Unirea), 1 lingură bicarbonat de sodiu stins cu oţet, 1 ou

Se fierbe laptele şi când dă în clocot, se adaugă brânza de vaci, se amestecă şi se lasă 10 minute. Se strecoară şi se se lasă caşul să se scurgă bine în tifon. Se trece caşul prin maşina de tocat împreună cu brânza de oi. Se topeşte margarina într-o cratiţă emailată, se lasă să se răcoreasă şi se adaugă brânza şi oul. Se pune la foc mic, amestecând continuu cu o lingură de lemn, până când caşcavalul se întinde pe lingură. Nu se lasă mai mult pe foc pentru că se subţiază şi nu se mai întinde. Înainte de a lua cratiţa de pe foc se încorporează bicarbonatul de sodiu stins cu oţet. Se presează bine caşcavalul în cratiţă, se răstoarnă şi se ţine la rece.

]]> http://ricipogonici.wordpress.com/2009/10/31/macaroane-cu-fasole-verde-si-branza/ Sat, 31 Oct 2009 13:31:35 +0000 ricipogonici http://ricipogonici.wordpress.com/2009/10/31/macaroane-cu-fasole-verde-si-branza/

Categorie: Mancare gatita
Specific: italian
Timp preparare: mediu
Nr. portii: 8
Calorii: 200 cal.
Dieta: Regim lactovegetarian

Ingrediente:

500 g fasole verde
sare
400 g tortiglioni (macaroane scurte),
500 g rosii, 150 g sunculita afumata,
2 linguri ulei
1 lingura patrunjel verde tocat
1/8 l concentrat de legume (Knorr + apa)
piper
200 g telemea putin sarata.

Mod de preparare:
Se spala fasolea, se curata, se taie bucati si se fierbe circa 5 minute in apa (multa) cu sare. In aceeasi apa se fierb si pastele (conform indicatiilor de pe ambalaj). In apa in care fierb macaroanele, se introduc cateva secunde si rosiile (fara codite), apoi se scot, se curata de pielita si se taie marunt. – Slaninuta taiata fasii se prajeste in uleiul incins, pana ce devine crocanta, dupa care se scoate din tigaie si in locul ei se pun rosiile, patrunjelul si zeama de zarzavat. Se gusta de sare si piper si se fierb incet, aproximativ 5 minute. – Se scurg bine pastele si fasolea, se amesteca cu baconul prajit si sosul de rosii. Se incorporeaza branza sfaramata sau taiata cubulete si se mai gusta o data de sare si piper.
POFTA BUNA!

Sursa:gustos.ro

Pentru acest meniu avem nevoie de urmatoarele ingrediente:

1. Cartofi (productie Cerbureni – Arges 2009)

2.  Ceapa (productie Cerbureni – Arges 2009)

3. BERE !!!

4. Costita afumata

5. Ardei gras

6. Branza de oaie

7. Sos de rosii

Se pregatesc cartofii, ceapa, ardeiul si costita pentru a fi asezate in Vasul Roman…

Se amesteca: cartofii, ceapa, costita si ardeiul, se aduga condimente naturiste (marar, oregano, cimbru, patrunjel etc.) si apoi se toarna BEREA …

Se introduce Vasul Roman la cuptor 1,5 ore..

Intre timp se amesteca branza cu sosul de rosii …

Se scoate Vasul Roman de la cuptor …

Se adauga branza cu sosul de rosii, si se introduce vasul la cuptor, fara capac inca 15 minute …

Dupa 1 ora si 45 de minute …

Berea sau spritul sunt obligatorii.

Pofta buna.

Branza Brie

Este o brânză obţinută din lapte de vacă, cu pastă moale, coaja pudrată, comestibilă şi interior cremos, cu savoare dulce şi bogată. Originară din Franţa, este considerată una dintre cele mai bune sortimente de brânză din lume. Este monitorizată fiecare etapă a producţiei, incepand de la coagularea cazeinei din lapte, la sărare, uscare, tratare şi până la maturarea în pivniţe reci sau în peşteri cu multă umiditate. Se obţine din lapte integral sau degresat, are o coajă subţire, pudrată în ruginiu sau bej. Maturată perfect, interiorul galben şi cremos se umflă sau picură, dar nu curge când este tăiată. Are o savoare plină şi bogată. Brânza Brie este perisablă şi trece repede din faza de maturare la supramaturare. Este bine cunoscută încă din secolul al VIII-lea, fiind produsă într-o regiune din Franţa care astăzi se numeşte Seine-et-Marne, la sud-est de Paris. Actualmente, este produsă în alte regiuni ale Franţei, în S.U.A. şi în alte ţări.

Branza Camembert

Este o brânză obţinută din lapte de vacă, cu pastă semi-moale, coajă albă, comestibilă, cu interior gălbui şi cremos şi aromă ce variază de la dulce la picant, în funcţie de gradul de maturare. Este originară din regiunea Normandia, din Franţa. După coagulare şi scurgere, brânza este sărată şi suprafaţa este tratată cu o cultură specială de ciuperci şi bacterii. Cu cât brânza Camembert se învecheşte, cu atât această cultură înaintează mai încet spre interior, dându-i aroma şi consistenţa caracteristică. Când este perfect maturată, interiorul devine galben cremos, tartinabil, şi tinde să se umfle când brânza este tăiată. Aroma este delicată şi bogată. Supramaturată, adică maturată mai mult, capătă o consistenţă lichidă sau semi-lichidă, curge, este amară şi miroase a amoniac. Brânza maturată suficient este presată în cutii rotunde, de lemn, cu formă şi mărime standard. Denumirea i-a fost dată de Napoleon al III-lea, după numele primului oraş în care a gustat-o. Producerea ei este reglementată de guvernul francez şi monitorizată prin sistemul A.O.C. Appellation d’Origine Contrôlée), Controlul / Protecţia Denumirilor de Origine, asemenea multor brânzeturi faimoase. Este produsă acum şi în Germania, Danemarca şi S.U.A. Producerea unor sortimente de brânză Camembert, făcute în Normandia din lapte crud, nepasteurizat este autorizată de guvernul francez. Totuşi, datorită reglementărilor privind siguranţa produselor alimentare, care interzice achiziţionarea de brânzeturi din lapte neprelucrat şi care au fost maturate mai puţin de 60 de zile, acest sortiment este interzis să se importe din S.U.A. şi din alte ţări.

Branza Cantal

Este o brânză care se obţine din lapte de vacă, în Cantal din provincia Auvergne, Franţa.

Branza Cheddar

Este o brânză care se obţine din lapte de vacă, cu pastă tare, cu aromă ce variază de la uşoară la intensă şi culoare de la alb la portocaliu strălucitor. Este brânza cu cea mai mare producţie şi cea mai consumată în lume. Brânza odată închegată, este tăiată, amestecată, făcută grămadă şi fărâmiţată în particule fine, procedeu ce îi conferă textura şi aroma sa unică. Forma tradiţională de tobă, este numită cheddar. Denumirea aceasta provine de la oraşul Cheddar din Somerset (Anglia), unde a fost produsă pentru prima dată. În secolul al XVI-lea, brânza Cheddar a încântat turiştii care au vizitat Cheddar Gorge, un canion spectaculos din apropiere. Turiştii au început să cumpere brânză Cheddar pentru a o consuma la întoarcerea acasă. De atunci, brânza Cheddar s-a răspândit peste tot în lume. Statul Wisconsin este astăzi cel mai mare producător mondial.

Branza Cheshire

Legenda spune că romanilor le plăcea atât de mult brânza de Cheshire încât au construit un zid în jurul oraşului Chester pentru a proteja industria brânzei din acest oraş. Este un tip de brânză cu pastă moale, sfărâmicioasă, care de obicei are culoarea albă dar poate fi şi roşie sau mai rar, cu vinişoare bleu. Brânza albă şi cea roşie au un gust uşor sărat şi o textură puţin sfărâmicioasă. Se combină cu fructe proaspete în salate, supe sau sosuri pentru paste făinoase. Se poate prepara amestecând-o cu brânză dulce, cubuleţe de castraveţi, usturoi pisat, mentă tocată şi se serveşte cu legume proaspete. Brânza bleu are o aromă mai pronunţată şi mai bogată. Este ideală pentru tartine sau ca dres în salate. Toate aceste trei sortimente sunt excelente pentru gustări simple (pâine cu brânză şi bere, brânză topită şi bere), pentru plăcinte cu brânză, rösti (preparat cu brânză roşie, cartofi, ceapă, şuncă şi condimente), sau sunt un excelent adaos la tarte sau alte prăjituri cu fructe.

Branza Edam

Este o brânză cu pastă moale, de origine olandeză ( Edam, oraş în vestul Olandei, lângă Amsterdam), cu o textură uşor asemănătoare cauciucului, modelată sub formă de sferă îmbrăcată în ceară de culoare roşie.

Branza Emmental (Branza elvetiana)

Este o brânză obţinută din lapte de vacă, cu pastă tare, cu interiorul de culore galben pal, conţinând găuri mari şi având o savoare dulceagă, de alune. Este produsă în numeroase ţări, inclusiv în S.U.A., folosindu-se un procedeu originar din valea râului Emma, în Elveţia, datând încă din anul 50 e.n. Una dintre cele mai faimoase varietăţi de brânză elveţiană este produsă în Norvegia şi se numeşte brânză Jarlsberg. În pofida popularităţii sale, fiind produsă pe scară largă, brânza Emmental este printre cele mai dificil de obţinut. Se prezintă sub formă de roţi mari, cântărind între 9 şi 91 kg. Acestea se înmoaie în saramură pentru a se inhiba creşterea bacteriilor precum şi uscarea excesivă. Este maturată la temperaturi cuprinse între 22-27° C, timp de 3-6 luni. Se folosesc trei culturi diferite de bacterii, una dintre ele servind la formarea găurilor, prin producerea unor pungi inofensive de bioxid de carbon în cursul procesului de tratare. Deoarece fiecare dintre cele trei bacterii joacă un rol diferit în procestul de tratare al brânzei elveţiene, dozarea lor trebuie făcută cu grijă pentru a asigura o balanţă echilibrată a acidităţii, aromei şi frecvenţei golurilor în produsul final.

Branza Feta

Este o brânză cu pasta moale, proaspătă, albă şi sfărâmicioasă. Este cea mai faimoasă dintre brânzeturile greceşti, avându-şi originea cu secole în urmă, când ciobanii făceau brânză din laptele de oaie şi de capră. Astăzi, este produsă pe scară largă din lapte de vacă, în S.U.A., Franţa, Gemania, Danemarca, Italia şi Israel. Pentru a putea fi conservată mai mult timp decât cea proaspătă, brânza Feta este scursă, tăiată (“feta” înseamnă “felie” sau “bucată” în limba greacă), sărată şi aşezată în butoaie cu saramură unde este ţinută timp de 1-6 luni. În S.U.A., Feta este aromată cu plante, înainte de a fi ambalată. Aroma sa intensă şi sărată precum şi textura sfărâmicioasă face ca aceasta să fie folosită în salatele combinate. Adesea este tăiată în cuburi şi servită cu pâine şi măsline. Se utilizează foarte mult în bucătăria grecească.

Branza Gorgonzola

Este o brânză cu pastă semi-moale, cu interiorul de culoarea fildeşului, străbătut de vinişoare verzi şi cu aromă înţepătoare, picantă. Este una dintre cele mai vechi şi mai fine sortimente de brânză. Produsă în Italia începând cu secolul al IX-lea, a fost denumită după oraşul Gorgonzola de lângă Milano, unde a apărut prima dată. Astăzi, producătorii şi distribuitorii acestui sortiment de brânză sunt controlaţi strict prin D.O.C. (Denominazione di Origine Controlatta), o agenţie guvernamentală italiană care autorizează producătorii ce îndeplinesc standardele de înaltă calitate cerute de sortimentul monitorizat, să poarte numele original. Gorgonzola este produsă şi de S.U.A. şi de alte ţări. Procedeul special de obţinere a acestui sortiment de brânză constă în alternarea straturilor de brânză preparată din laptele muls dimineaţa şi din laptele muls seara. Pudra de ciuperci de cultură presărată între straturi duce la apariţia unor vinişoare marmorate, caracteristice. Brânza parcurge trei stadii de tratare care durează cel puţin 90 de zile. O varietate a acesteia este “Dolce Gorgonzola” care este maturată 3 luni, capătă o textură mai moale şi o aromă mai delicată faţă de Gorgonzola care este maturată până la 1 an. Se prezintă sub formă de roată care este tăiată în jumătate, pe orizontală.

Branza Gouda

Este o brânză obţinută din lapte de vacă, cu o textură cremoasă, interiorul de culoare galbenă, perforat cu găurele şi o aromă dulce, de alune, care se intensifică în timp. Este denumită după un oraş de lângă Rotterdam (Olanda), unde a fost obţinută în Evul mediu, în secolele V-XV. În secolul al XIII-lea, a fost exportată în alte ţări europene. Caracteristicile sale sunt forma de sferă turtită (este presată în matriţe cu această formă) şi învelişul cerat (se îmbracă în ceară pentru a o proteja şi conserva îm timpul depozitării şi al expedierii. Brânza denumită “Baby Gouda”este îmbrăcată în ceară roşie şi învelită în celofan.

Branza Grana

Este un sortiment de brânză asemănător parmezanului.

Branza Gruyere

Este un sortiment de brânză elveţiană, cu pastă tare, conţinând, câteodată, găuri şi având o savoare dulceagă, de alune. Se fabrică în Elveţia (Gruyère, oraş elveţian), în Franţa: în munţii Jura şi Vosgi. Este folosită adesea la gratinarea diverselor preparate.

Branza Mascarpone

Sortiment de brânză italiană, foarte grasă, nesărată, bogată în zer, cu textură tartinabilă, asemănătoare unei creme de brânză.

Branza Mozzarella

Originară din provinciile italiene, Latium (Lazio) şi Campania, această brânză proaspătă din pastă presată, conţine cca. 40-45% materii grase şi are o savoare dulce, uşor acrişoară. La început, adevărata Mozzarella era preparată din lapte de bivoliţă, dar astăzi aceasta este mai rară, fiind în general făcută din lapte de vacă. Se comercializează atât preambalată cât şi în vrac. Brânza preambalată se prezintă sub formă de sfere, de mărimea pumnului sau sub formă de burduf. Pasta sa elastică este foarte umedă şi de aceea, pentru a putea fi păstrată o zi sau două se înveleşte ermetic într-o bucată de folie de plastic şi se ţine la frigider. Pentru o conservare mai indelungată, se pune într-un borcan şi se acoperă cu apă sărată.

Branza Pecorino

Brânză italiană, din lapte de oaie. Vezi brânza Romano.

Branza Ricotta

Brânză italiană, proaspătă, albă, dulce, cu o consistenţă cremoasă, făcută din zer şi utilizată mai ales la gătit. A fost obţinută mai întâi în Roma, din zer de lapte de oaie sau din zerul rămas după preparea brânzei Romano. Astăzi, se prepară în Lombardia, din zer de lapte de oaie şi de capră, iar uneori din zerul de lapte de vacă sau de bivoliţă. Se face nu numai în Europa ci şi în S.U.A., mai ales în Wisconsin şi New-York. Pentru prepararea acestui tip de brânză , zerul dulce rămas de la prepararea altor brânzeturi este încălzit a doua oară cu substanţe coagulante, astfel că proteinele rămase coagulează, obţinându-se o brânză asemănătoare urdei.

Branza Romano

Este un sortiment de brânză cu pastă foarte tare, cu gust picant şi sărat, cu un interior granulos de culoare galben pal, care se închide cu timpul. Obţinută mai întâi în Italia, din lapte de oaie, actualmente se produce din lapte de capră şi vacă, atât în Italia cât şi în S.U.A. Brânza Romano originală se numeşte Pecorino Romano, deoarece a fost produsă mai întâi la Roma, din lapte de oaie (“pecora”, înseamnă “oaie” în italiană). Este probabil cel mai vechi sortiment de brânză italiană, fiind la fel de importantă în sudul Italiei, aşa cum este Parmezanul în nordul Italiei. Producerea ei se afla sub supravegherea D.O.C. (Denominazione di Origine Controlatta), o agenţie guvernamentală italiană de protecţie a denumirii de origine. Astfel, Pecorino Romano poate fi produsă numai între lunile octombrie şi iunie şi trebuie maturată cel puţin 8 luni.

Branza Roquefort

Este probabil brânza cu cea mai veche şi mai bogată istorie. Pliniu cel Bătrân o cita în lucrarea sa “Istoria naturală”, iar Charlemagne a gustat-o la mânăstirea din Vabres. În 1411, Charles al VI-lea, a acordat locuitorilor localităţii omonime “monopolul maturării acestui sortiment de brânză, aşa cum este practicată din timpuri imemoriale”. Parlamentul din Toulouse îi conferea în 1665 o denumire originară, protejând-o de imitaţii “pentru ca să fie la adăpost de contrafaceri, să se numească Roquefort, sub pedeapsa de o mie de livre amendă “. Este o pastă obţinută exclusiv din lapte de oaie, crud şi integral, în care se introduce un mucegai verde, numit Penicillium roqueforti care îi conferă aromă, savoare şi onctuozitate în decursul mai multor luni de maturare. Brânza este apoi transportată în peşterile de calcar din Combalou, aproape de oraşul Roquefort, unde se lasă la maturat timp de 3 până la 9 luni. Pe măsură ce brânza se învecheşte, mucegaiul introdus în pastă creează vinişoare verzi-albăstrui, conferindu-i o aromă intensă şi o textură cremoasă. Se prezintă sub formă de roţi. Pentru a se obţine o astfel de roată sunt necesari cca. 4,5 l lapte. Laptele se obţine în 18 departamente muntoase din sud, dar maturarea rămâne specialitatea localităţii Roquefort-sur- Soulzon din Aveyron. Natura a aranjat bine lucrurile, tăind în calcar falii, crevase şi caverne, cu un microclimat atât de particular încât acest tip de brânză nu poate “înflori” în nici un fel de pivniţă amenajată. Vara, ca şi iarna, temperatura se situează între 6-8° C, iar umiditatea este constantă. Un fenomen unic în lume. Este produsă din decembrie până în iulie, maturată în peşteri timp de peste patru luni şi păstrată în camere reci .

Parmezanul: o branza regala

Adevăratul parmezan, Parmigiano-Reggiano, originar din Parma (Italia) este considerat unul dintre cele mai fine sortimente de brânzeturi din lume. Actualmente, este produs numai în câteva regiuni ale Italiei printre care Bologna, Mantua (Mantova), Modena, Parma şi Reggio nell’ Emilia. Originea, producerea şi calitatea sa finală sunt foarte strict şi riguros controlate de legislaţia italiană, prin sistemul D.O.C. (Denominazione di Origine Controlatta), asemenea vinurilor. Astfel, sortimentul de brânză care poartă numele Parmigiano-Reggiano poate fi produs numai între lunile aprilie şi noiembrie, din lapte parţial degresat, obţinut de la vacile hrănite cu iarbă. Este sortimentul cel mai bogat în calciu dintre toate brânzeturile. Cunoscut încă de pe vremea romanilor care îl consumau ras, acest autentic rege al brânzeturilor italiene este fabricat şi astăzi ca acum 7-8 secole, în mod artizanal şi complet natural. Se prezintă sub formă de roţi cu margini uşor bombate, fiecare cântărind între 30-40 kg. Pasta parmezanului este de culoare galben-pai sau galben-auriu. Este moale, fragil, de consistenţă granuloasă, şi se desface în solzi fini. Aroma sa este inimitabilă, delicată, savuroasă şi fructată. Maturarea parmezanului nu trebuie să fie mai mică de 14 luni, dar în general durează circa 2 ani. Cel mai bun Parmigiano se numeşte “Stravecchio” şi are vârste de peste 3 ani, unii producători lăsându-l să se învechească 10 ani. Cu cât se învecheşte mai mult, culoarea şi aroma se intensifică iar textura se întăreşte. De aceea, parmezanul maturat este un sortiment de brânză cu miezul foarte tare, de culoare gălbuie a paiului, având o coajă subţire şi comestibilă. Experţii producători de brânzeturi apreciază calitatea roţilor de parmezan bătându-le uşor cu un ciocănel. Cele al căror sunet este incert se comercializează sub formă de răzătură de parmezan. În schimb, când acestea nu prezintă nici un defect, sunt marcate cu fierul cald cu o inscripţie caracteristică, gravată şi marcată cu puncte pe tot talonul roţii: Parmigiano-Reggiano, aşa cum sunt semnate operele de artă. În Italia se vinde de obicei în bucăţi tăiate din roţile de parmezan. Aroma sa intensă, complexă şi uşor sărată îl face un adaos savuros pentru supe, salate şi paste făinoase. Alte varietăţi de parmezan sunt produse în masă în Argentina şi în S.U.A., în special în Wisconsin, dar şi în New-York. Parmezanul american este de obicei maturat timp de 10-14 luni, adesea ras şi ambalat pentru vânzare.

Zapraszam do obejrzenia pierwszego oficjalnego komiksu Kroniki Gier, autorstwa Adriana Gomułkia (scenariusz Jules). Należy się mały disclaimer. W polskiej wersji gry Assassin’s Creed głosu m.in. użyczył Daniel Olbrychski, stąd pomysł, by nawiązać do słynnego incydentu, kiedy to ów popularny aktor wkroczył do warszawskiej galerii Zachęta i przy użyciu szabli Kmicica zniszczył wystawę pt. Naziści. Miłego oglądania i pamiętajcie, żeby kliknąć w obrazek dla powiększenia go. Razem z Adrianem czekamy na Wasze komentarze i opinie.

Długo nie trzeba było czekać, biorąc zaskoczonych słuchaczy z flanki, Konczalski atakuje z drugim epizodem oficjalnego podkastu Kroniki Gier. Tym razem orpócz standardowych pozdrowień, omawiam kwestie DLC do Dragon Age: Origins, palący problem piractwa na pc i konsolach, a także – o zgrozo – rozsiewam ferment. Będzie też o nowym, fascynującym konkursie związanym z Forza Motorsport 3. Zapraszam do słuchania i oczywiście komentowania. Podkast do ściągnięcia STĄD.

Zapraszam do wysłuchania pierwszego epizodu podkasti Kroniki Gier. W tym odcinku wyjaśniam powody i kulisy powstania tego podkastu a także sprawę bytności felietonów Kroniki Gier na GOL-u, komentuję premierę Forza Motorpsort 3, a także pochylam się nad dyskusją o interaktywnym wideo. Zapraszam do wysłuchania i komentowania, wszelkie uwagi i sugestie mile widziane! Podkast dostępny do ściągnięcia STĄD.

Ingrediente:

3 ouă
50g slăninuţă afumată
50 g brânză cu mucegai (albastru sau alb – ţine de gustul fiecăruia)
2-3 feliuţe de kaiser sau bacon tăiate foarte subţire
pătrunjel tăiat mărunt
o roşie tăiată felii subţiri

Se taie slăninuţa felii lungi şi subţiri. Este de preferat să aibă şi câteva fâşii de carne şunculiţa. Se pune în tigaie şi se lasă la foc mic de tot până se topeşte o bună parte din ea. În momentul ăsta se pun langă ea feliile de kaiser sau bacon şi se lasă la prăjit 3-4 minute, până când slăninuţa a capătat o culoare arămie.
Între timp, se bat bine ouăle împreună cu brânza fărâmiţată bine până se omogenizează.
Se toarnă ouăle în tigaie şi se lasă la foc mic, cu un capac deasupra. După circa 5 minute se aşează feliile de roşie pe deasupra, se presară pătrunjelul tocat mărunt şi se mai lasă încă 5 minute cu capacul deasupra la foc mic.
Se scoate pe o farfurie întinsă, se pune pe deasupra smântână, proaspăt scoasă din frigider şi se serveşte.

Felieton “Rzecz o interaktywnym wideo”, po premierze na GOL-u i w TVGRY.pl, jest już dostępny na oficjalnym kanale youtube Kroniki Gier. Zapraszam do oglądania i komentowania!

Nimic. Absolut nimic… nu se compară cu mâncarea de acasă. (ştiu că nu am mai scris de mult, dar timpul e scurt)

Ieri au venit ai mei in vizită după 3 săptămâni în care nu ne-am văzut. Pe lângă chestiile mărunte pe care i-am rugat să mi le aducă (nu mi-am dta seama că voi avea nevoie de anumite rahaturi), mi-au adus mâncare…. multă mâncare. Meniul conţinea ciorbă de perişoare dulce-acrişoară, un piept de pui T-rex, mâncare de gutui, caşcaval şi brânză. Crede-ţi-mă… după 3 săptămâni in care mănânci mâncare fie fast food, fie un pateu, un salam, o chestie gătită, dar care tot nu are acel gust cu care eşti tu obişnuit, eu am inceput să lăcrimez in timp ce mâncam ciorba aia…

Acum înţeleg de ce anumite personaje din desenele Anime incep să plângă atunci când mănâncă ceva bun… nu e un mit sau un mod de a accentua senzaţia. E adevărat!

În momentul de faţă, mâncarea de gutui şi pieptul au fost mâncate cu poftă. Ciorbă mai am jumătate de oală, iar brânza şi caşcavalul sunt incă neatinse, dar vor dispărea şi ele cât de curând.

Bună mâncare… sper totuşi să nu mă ingraş.

Jack. toate drepturile rezervate
inapoi la prima pagină

Ciupercile umplute sunt o gustare rapida, sunt usor de preparat si de asemenea sunt recomdate in dieta. De aceasta data nu am folosit kaiser pentru ca nu aveam dar chiar si asa sunt foarte gustoase.

Ingrediente:

-ciuperci (cantitatea difera de vasul pe care il folositi)

-condimente: sare, piper, cimbru.

- kaiser optional (cam 200 gr)

Se curata ciupercile. Se rup coditele care se taie in cubulete mici. Daca folositi kaiser de asemenea il taiati in cubulete mici si il amestecati cu coditele. Condimentati, dupa care umpleti ciupercile cu amestecul obtinut. Puteti pune un varf de margarina pe ciuperci. Se aseaza in vasul de yena in care puneti 2 lingurite de ulei si putina apa. Cand le serviti puteti pune un “capacel” de cascaval sau branza.

Pofta buna!

]]> http://walkeronsky.wordpress.com/2009/10/18/sa-gatim/ Sun, 18 Oct 2009 10:01:42 +0000 walkeronsky http://walkeronsky.wordpress.com/2009/10/18/sa-gatim/

Mmmm…va place ce am gatit?

Hmmm…I Like It! Byeeeeee!

Kronika Gier nawiązała współpracę z serwisem GRY-OnLine.pl (jak również TVGRY.pl) i swoją premierę miał dziś pierwszy felieton wideo pt. “Rzecz o interaktywnym wideo”, oczywiście mojego autorstwa. Film możecie obejrzeć pod tym adresem. Kolejny odcinek już za dwa tygodnie!

Felieton dotyczy modnej w ostatnim czasie dyskusji o interaktywnym wideo, która została zapoczątkowana przez Olafa Szewczyka na łamach dołączanego do Dziennika Gazety Prawnej dodaktu “Kultura”. Wszystkich zainteresowanych zachęcam zatem do obejrzenia materiału.

Juliusz Konczalski