Cassettiere per ufficio: archiviare, catalogare, conservare documenti

Fogli, cartelline, fotografie, grafici, dossier……..sempre più la nostra scrivania è invasa da carte e carteggi.

Perché si sa, non bastano i computer per archiviare dati e documenti, servono anche materiali cartacei.

Nell’ambiente di lavoro sono necessari luoghi dove riporre, archiviare, catalogare, conservare tutta questa serie di documenti cartacei e non solo. Perché abbiamo bisogno anche di sistemare, la cancelleria, le cartucce, le penne, e tutto ciò che rientra sotto la voce “materiale da ufficio”.

Per questo esistono diverse tipologie di cassettiere: le classiche da piano di scrivania per fogli A4, quelle da sottopiano in vari materiali, con rotelle o senza.

Esistono anche modelli versatili, che possono essere combinati modularmente per aumentare la capienza o per ospitare grandi formati.
I materiali con cui sono prodotte le cassettiere sono sempre più leggeri ed eleganti, permettendo di avere superfici antigraffio e antiurto che ne allungano la durata.

Se cercate delle offerte per arredare il vostro ufficio, ecco una bella selezione di cassettiere a prezzi convenienti!

Sânii reprezintă un accesoriu amplasat de ‘mnezău la îndemâna bărbatului, adică pe pieptul femeii. Locaţia este aleasă cu grijă, intuitiv. Aceştia apar în jurul vârstei de 14 ani şi dispar pe la 49. Ei înca mai există şi după 49 de ani, însă nimeni nu mai doreşte să îi vadă. Din acest motiv, îşi modifică utilitatea, devenind un accesoriu inutil. Aceştia au diferite forme şi dimensiuni. Un alt accesoriu există pe sân, acesta este numit sfârc, aluniţă, butonaş, şurubel.

Sânii se împart în mai multe categorii. Vom încerca o enumerare categoriilor importante:

Sânul jucăuş – de mărimea şi duritatea unei lămâi, acest sân are mereu chef de joacă. Asemănarea cu lămâia există şi în cazul sfârcului, micuţ şi tare, indiferent de condiţiile climatice sau de excitarea femelei. Amplasarea sa este realizată numai pe corpul femeilor slăbuţe, cu corp aproape perfect.
Denumiri populare: jucăuşul, lămâia, mandarina, piersicuţa.
Utilizări: nu pot reprezenta un punct de sprijin pentru bărbat. De asemenea nu pot susţine pahare, sticle, pachete de ţigări, etc. Nu au o utilitate prea bine definită, însă unii susţin că pot fi folosiţi pentru exerciţii fizice.
Vârsta femelei care îi poartă: între 16 şi 22 de ani.
Expresii: „ia uite ce jucăuşi are panarama asta”, „sunt coapte mandarinele?”

Sânul “Einstein” – de orice mărime, acest sân iese în evidenţă datorită părului din jurul sfârcului. Femeile care îl poartă încearcă să vadă până în ce punct pot păcăli bărbatul sau doresc o coafură retro chiar şi în această zonă a corpului. Nu există “nu am observat că am păr pe sâni”, până la urmă sunt două chestii care îţi ies din corp şi dacă laşi puţin privirea în jos îi poţi vedea!
Denumiri populare: Einstein, Hittler, bărbosul, lipoveanul, mustăcioară.
Utilizări: pot reprezenta un motiv pentru ca bărbaţii să nu vor să facă sex cu voi. De asemenea, pot fi utilizaţi de prietene sau soţi pentru anumite experimente pentru o coafură nouă.
Vârsta femelei care îi poartă: între 16 şi 49 de ani. Există şi după 49 de ani sau nu. De obicei părul creşte şi permit o viziune prea bună asupra sânului propriu-zis.
Expresii: „ şi când s-o sărut mai jos, ce să vezi??? Einstein frate…” “ mi-a intrat un fir din bărbos în gură, foarte aiurea senzaţie…”.

Sânul elefant – o măsurătoare exactă nu poate fi executată de oameni neinstruiţi. Sunt nişte imensităţi. Sfârcurile, în aceste cazuri, nu se deosebesc decât prin culoare de sân. Ca şi consistenţă, “fleaşcă” e cuvântul de ordine. În cazul bălăngănirii, descriu o mişcare ce poate tinde spre infinit. Un perpetuum mobile în adevăratul sens al expresiei. Sunt purtaţi de femeile a căror greutate este direct proporţională cu înălţimea. Raportul trebuie să fie mai mare sau egal decât 2/1.
Denumiri populare: pepeni, bidoane, damigene, elefanţi, lăprărie.
Utilizări: jucării pentru bărbaţi, cine nu este fascinat de un perpetuum mobile? Pot fi folosiţi şi pentru alăptarea animalelor din curte. De asemenea, aceşti sâni pot sfărâma unele obiecte, de diferite dimensiuni.
Vârsta femelei care îi poartă: 25-49 de ani.
Expresii: “uite bidoane la aia!!!” “lăptărieeeee!!!” “lăptăreasooooo”.

Sânul downtown – sâni de mărime medie, însă fără vlagă. În multe cazuri sunt rezultaţi în urma slăbirii bruşte a femeii. Astfel, rămân nişte bucăţi de piele care atârnă, câteodată chiar până în zona genunchilor. De obicei sfârcurile acestor sâni sunt lunguieţe. De asemenea, sânul downtown poate rezulta din majoritatea celorlalte tipuri de sâni.
Denumiri populare: fleaşca, şosete, uscaţii, coaie.
Utilizări: pot fi folosiţi ca press papier sau ca un punct de sprijin pentru bărbaţi. În anumite cazuri, s-a semnalat utilizarea lor pentru bungee jumping.
Vârsta femelei care îi poartă: 35-49+ ani. Sânii aceştia încep să devină neinteresanţi din momentul apariţiei. Astfel, perioada de la care bărbaţii sunt neinteresaţi de ei scade frecvent sub vârsta de 49 de ani. Nu se poate stabili o vârstă clară la care apar, deoarece nu sunt cunoscute cazuri de bărbaţi care au putut să relateze detaliat întâlnirea unor astfel de sâni.
Expresii: “a…a…avea fleoşcăituriiii…..” „nu pot, nu pot spune cum arătau, erau ca două… nu vreau să vorbesc despre asta!”

Sânul pepenaş – de mărimea unui pepenaş de mărimea unei portocale mai mari, acest tip este catalogat de peste 80% dintre bărbaţi drept „sânul perfect”. Tare, cu sfârcul bine definit. Nu poate fi cuprins în mână, dar lasă impresia că dacă am avea degetele cu 1 cm mai lungi l-am putea cuprinde. De obicei aceşti sâni sunt purtaţi de femei de succes, care reuşesc în viaţă.
Denumiri populare: minunaţii, perfecţii, inimaginabilii.
Utilizări: promovări, obţinerea de moşteniri de la persoane cunoscute sau nu. Pot susţine sticla de bere, pachetul de ţigări, bricheta.
Vârsta femelei care îi poartă: nu contează. Nimeni nu a întrebat vreodată o femeie cu astfel de sâni ce vârstă are.
Expresii: “era perfectă”, “cred că m-am îndrăgostit”, „îi voi da o mărire de salariu”

Sânul piept – de nici o mărime, este un sân format dintr-un sfârc. De multe ori, este mai mic decât o ţâţă de bărbat şi mai mare decât o boabă de piper. Sunt purtaţi cu mândrie de profesoare şi femei de ştiinţă. Interesul bărbaţilor pentru acest tip de sâni este egal cu interesul bărbaţilor pentru produsele de îngrijire a tenului.
Denumiri populare: invizibilul, aluniţa, boaba de orez.
Utilizări: n-ai cu ce…
Vârsta femelei care îi poartă: 0-49 ani. Peste 49 de ani, femeile care îi poartă pot fi uşor confundate cu bărbaţii de 60 de ani.
Expresii: “am crezut că este bărbat la început”, “unde i-ai ascuns duduie?”, “ohoho, ţâţoasă mică (ironie)”.

Sânul puzzle – purtaţi de femeile a căror greutate a depăşit de mult limita bunului simţ, aceşti sâni sunt greu de găsit. Existenţa unor sfârcuri confundate cu sânul, având aceeaşi culoare şi neieşind decât prin nişte protuberanţe de mărimea unui bob de mazăre (turtit) în relief, îngreunează şi mai mult găsirea lor. Din cele 4 perechi de sâni care se pot observa pe pieptul şi pe burta femelei supraponderale, bărbatul trebuie să descopere perechea adevărată. De multe ori femeile organizează jocul “găseşte sânul” pentru a testa vigilenţa bărbatului. Bărbatul are 3 încercări de a descoperi un sân adevărat. Dacă îl găseşte, va primi o porţie de slănină cu ceapă.
Denumiri populare: sâni-de-scroafă, scrofişorii, grăsuţii, cei-şapte-fantastici.
Utilizări – distracţie (jocul “găseşte sânul”), puteţi păcăli porcii orfani cu o mamă de schimb.
Vârsta femelei care îi poartă: 23 – 49 ani. Peste 49 de ani, devin super-sâni-downtown.
Expresii: “l-am găsit din a 2-a!!!”, „scumpo, te tăiem de Crăciun?”

Nu am luat în calcul orientarea sânilor, acest lucru va face obiectul altui studiu amănunţit.

…ma non solo. Infatti VisualCD, a dispetto del nome, riesce ad archiviare tranquillamente anche il contenuto dei dispositivi usb, di interi hard disk o di sole cartelle.

Svariate sono le possibilità, si va infatti dalla catalogazione del contenuto degli archivi compressi, alle informazioni contenute nei file .mp3 o a quelle riguardanti le caratteristiche principali delle immagini e dei video, nonché i loro thumbnails (nel caso dei video non possibile se questi si trovano all’interno di CD/DVD). Ovviamente maggiori informazioni verranno archiviate, maggiore sarà il file archivio creato.

Quanto archiviato può essere strutturato in cartelle e preferiti, ma il suo vero punto di forza è la funzione di ricerca che permette di trovare agevolmente il CD/DVD dove si trova il particolare file di interesse (può essere un documento, un’immagine, un .mp3, un video, il tutto può essere specificato tra le opzioni di ricerca) evitando quindi di doversi destreggiare tra tutti i supporti che vanno via via accumulati con il tempo.

Sono inoltre presenti alcune utility nel menu Extras, quali ad esempio il rename in blocco di file ed immagini, split di file, ricerca di file duplicati.

Insomma VisualCD è un software che dopo i primi utilizzi si rivela essere indispensabile e che quindi vi consiglio di installare.

La adresa www.ifla.org/VII/s13/icp/ poate fi citită forma finală a Declarației.

Am început o traducere (n-ar trebui să-mi fie prea greu, fiindca am tradus în 2004 prima formă, cea de la Frankfurt: www.cimec.ro/Metodologice/Catalogare.htm#Frank, deși forma de acum e de două ori mai lungă).

Problema mea acum: acuratețea traducerii formulărilor principiilor propriu-zise. De aceea le expun aici (preliminar), pentru a profita de eventualele critici.

Principiile, în versia mea, sunt:

2.1. Satisfacerea nevoilor de informare ale utilizatorului [convenience of the user]. Deciziile privind descrierile și formele controlate de apelațiuni din punctele de acces ar trebui luate din perspectiva utilizatorului.

2.2. Uzanța [common usage]. Vocabularul folosit în descrieri și acces ar trebui să fie conform cu cel al majorității utilizatorilor.

2.3. Reprezentativitatea [representation]. Descrierile și formele controlate ale numelor ar trebui să se bazeze pe felul în care o entitate se autodescrie.

2.4. Acuratețea [accurecy]. Entitatea descrisă ar trebui să fie înfățișată cu exactitate.

2.5. Suficiența și necesitatea [sufficiency and necessity]. Ar trebui incluse doar acele elemente ale descrierilor și ale formelor controlate de apela’iuni care sunt necesare operațiunilor utilizatorului și sunt esențiale pentru a identifica în mod unic o entitate.

2.6. Relevanța [significance]. Elementele informaționale ar trebui să fie semnificative din punct de vedere bibliografic.

2.7. Economia [economy]. Dacă există căi alternative de a atinge un obiectiv, ar trebui preferată calea care favorizează la maximum economia de ansamblu (i.e. costul cel mai redus sau abordarea cea mai simplă).

2.8. Coerența și standardizarea [consistency and standardization]. Descrierile și elaborarea punctelor de acces ar trebui să fie cât mai standardizate posibil. Aceasta asigură mai multă coerență care, la rândul ei, sporește posibilitățile de partajare a datelor bibliografice și de autoritate.

2.9. Tratarea unitară [integration]. Descrierile tuturor tipurilor de materiale și forme controlate de apelațiuni pentru toate tipurile de entități ar trebui să se bazeze pe un set comun de reguli, in măsura în care acesta este relevant.

Concizia principiilor face traducerea problematică. Mai ales din pricina mulțimii „falșilor prieteni”.

A doua problemă pe care aș vrea s-o expun (înainte de publicarea traducerii) este invenția adjectivului „subiectual/subiectuală”.  Adjectivul mi s-a părut convenabil în expresii precum „catalogarea subiectuală” pentru „subject cataloguing” (prin analogie cu „catalogare descriptivă” [descriptive cataloguing]) sau „tezaure subiectuale” pentru „subject thesauri”. Adjectivul e convenabil dar nu-s sigur că e „legitim”.

Actualizare (05.03.2009):

Prietana Florica Câmpeanu mi-a făcut câteva bune sugestii:

• „reprezentativitate” în loc de „reprezentare”;
• „exact înfățișată” în loc de „corect înfățișată”;
• „semnificativitate” în loc de „însemnătate”.

Între timp văd că a apărut și versia franceză, care va fi de mare ajutor.

În povestea cu „subiectual”, încă nici Florica și nici Claudia nu m-au convins.  În calitate de terminolog (:-) sunt mare amator de neologisme. Dar ăsta n-ar fi un motiv suficient. Mie „subiectual” mi se pare sugestiv, iar „catalogarea pe subiecte” mi s-a părut totdeauna cam chinuit și — stilistic — șubred. Dacă am zice „catalogare pe materii” cum sugerează Florica, mă tem că tare puțină lume ar înțelege. Să ne mai gândim.

Actulizare (09.03.2009):

Colegele/colegii de la Brașov, mi-au făcut câteva bune sugestii. De pildă „relevanță” și „satisfacerea nevoilor de informare…”. Nu m-au convins cu toate sugestiile, dar nu-i timpul pierdut

Pe de altă parte, m-am decis să folosesc „trebuie” pentru „must” și „ar trebui” pentru „should”.

Revin la discuția despre Catalogul Național Partajat [CNP]. E și timpul: pe 18 februarie se discută subiectul la Comisia Națională a Bibliotecilor și vreau să expun (din vreme) poziția pe care o să susțin acolo.

Mi se pare că problema se poate discuta pe trei nivele: „politic”, tehnic/catalografic și tehnic/informatic. La primul nivel se răspunde la întrebarea: da sau nu CNP. La celelalte se discută cum să se facă CNP. 

A. Nivelul „politic” 

Considerente politice rezolvă problema dacă să se dezvolte un CNP (în sensul de bază de date centralizată, în care se cataloghează, i.e. nu doar un catalog colectiv !) sau nu. Deoarece: 

1. CNP este un serviciu public util pentru toți cetățenii (i.e. și toți contribuabilii) – în plus vizibil („aici sunt banii dumneavoastră”);
2. CNP evită risipa de ban public, prin minimizarea duplicării de efort de catalogare, 

răspunsul este: da, trebuie să se dezvolte/instituționalizeze un Catalog Național Partajat. Mai mult: pentru organizațiile care cataloghează pe bani publici, folosirea curentă a CNP-ului n-ar trebui să fie opțională. 

<paranteză>

Nu spun că „interogările federalizate” [federated search] nu au rost. Au mare sens pentru baze de date disjuncte, e.g. colecțiile online de reviste științifice (e-journals) furnizate de diverși furnizori, de pildă EBSCO, ABI/Inform, Blackwell Synergy, ERIC, JSTOR, LexisNexis, ScienceDirect, SpringerLink. E puțin probabil să găsești același articol în două asemenea baze de date.

</paranteză> 

A doua chestiune în care intervin considerente politice este: elaborarea unui soft nou sau achiziționarea unui soft comercial existent ? 

Deoarece este un serviciu public pe termen lung (prin care se administrează și întreține o resursă publică națională), CNP-ul are nevoie de un soft care să fie proprietate publică in integrum. Cu alte cuvinte, softul poate fi dezvoltat de o companie comercială, dar sursele sale trebuie să devină proprietate publică, iar dezvoltatorul trebuie să cesioneze (desigur, neexclusiv) statului drepturile de proprietate intelectuală asupra produsului. (Așa se întâmplă, de pildă, în cazul softului care se dezvoltă acum – în cadrul unui proiect Phare – pentru sistemul informatic de protecție a patrimoniului cultural mobil, în care sunt implicați Ministerul Culturii, Poliția, Vama și Poliția de Frontieră.)

B. Nivelul catalografic

 La nivel tehnic/catalografic, cred că CNP ar trebui să gestioneze metadatele bibliografice într-un format generic, în care: 

a) entitățile bibliografice să fie convertibile (fără pierdere de informație) în (cel puțin): 

• MARC 21;
• UNIMARC;
• MODS, 

ba chiar și în ROMARC  

b) entitățile „de autoritate” și să fie convertibile (fără pierdere de informație) în (cel puțin): 

• UNIMARC Autorități;
• MARC 21 autorități;
• MADS. 

În plus, formatul generic ar trebui să asigure compatibilitatea cu FRBR  (i.e. să aibă scheme pentru lucrări și expresii). 

Desigur, natura însăși a catalogului va impune reguli unitare de catalogare. 

Deși CNP trebuie să fie o bază de date centralizată, cred că extensii locale ale înregistrărilor bibliografice partajate ar fi foarte utile (e.g. descriptori locali, confidențiali). 

C. Nivelul informatic 

Din punct de vedere informatic, CNP ar trebui să înglobeze cele mai noi tehnologii web (chiar webul semantic), deoarece un sistem dezvoltat acum, va trebui să fie (tehnologic) proaspăt încă cel puțin 10 ani. 

Prin urmare, tehnologii precum: 

• linked data;
• Z39-88 (i.e. OpenURL);
• servicii web (pentru particularizări de interfețe, pe lângă o interfață generică);
• WSRP (pentru furnizarea de date bibliografice unor portleturi care să poată fi incluse în portaluri diferite). 

ar trebui de la început să fie implementate în softul pentru CNP.

Din fericire, Comisia Naţională a Bibliotecilor [CNB] a relansat discuţia despre Catalogul Naţional Partajat [CNP]. Aud că iniţiativa CNB a provocat şi o discuţie pe acest subiect la Asociaţia Bibliotecarilor din România [ABR] (deşi sunt membru, n-am auzit nimic „oficial”; era — probabil — numai pentru „inner circle”; nu ştiam că-n ABR sunt două categorii de membri !). Foarte bine ! Era şi vremea. Sper ca şi Ministerul Culturii să reia ideea de a finanţa proiectul (finanţare întreruptă — reamintesc — la jumătatea lui 2005).

Suntem câţiva „membri asociaţi” ai CNB şi, în această calitate, am primit spre comentare o propunere a dnei. Doina Ostafe. Cel mai bun „comentariu” la care m-am putut gândi a fost reluarea propunerii Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România [ANBPR] de acum mai bine de trei ani, (foarte) uşor adusă la zi. Zic uşor, fiindcă şi-a păstrat toate calităţile. E la fel de actuală (doar că mai urgentă) ca în 2005.

Şi fiindcă în mediile bibliotecare din România partajarea catalogării a fost mereu — de fapt — respinsă, cred că merită să se reia argumentarea pro.

De fapt nu mi-a fost niciodată limpede care sunt raţiunile profunde pentru care un catalog partajat naţional este respins. Mă tem că e o combinaţie de complexe de superioritate cu complexe de inferioritate, adică o neîncredere în ce fac alţii, combinată cu temerea că ne văd şi alţii erorile. Dă Doamne să mă înşel. Drept că mai aud şi argumente de genul: de ce să beneficieze şi alţii de munca noastră ? Dar acest argument se aduce pe şoptite: de fapt, cei care-l folosesc ştiu că prestează un serviciu public, deci e natural să beneficieze şi alţii.

În orice caz, cred — mai mult ca oricând — că un catalog naţional partajat (centralizat) este necesar.

Eu, în calitate de reprezentant al CIMEC, am şi un interes direct: noi avem de făcut catalogul colectiv al cărţii vechi. Poate în 2009 reuşim să terminăm (în mare) cartea românească până la 1830. Mai e mult de lucru la „transilvanice”, iar cartea străină (cu excepţia incunabulelor) nici nu e încă abordată. Sunt câteva zeci de mii de exemplare de prelucrat. E nevoie de un efort colectiv, ca să se termine într-un interval rezonabil. Acum n-avem un instrument informatic decent nici pentru a expune pe Net ceea ce e deja catalogat, darmite pentru a cataloga.

A. Argumentul economic, i.e. economia la catalogare

Dacă argumentul privind calitatea sporită a informaţiei catalografice pe care o oferă un catalog partajat nu e destul de convingător (deşi mie mi s-ar părea suficient), atunci o să recurg la (antipaticul) argument economic. Şi am de gând să pedalez intens pe el.

Plecăm de la premiza că majoritatea bibliotecilor din România sunt finanţate din banul public. Mă tem că e o premiză greu de contestat. Aşadar, şi o covârşitoare parte a catalogării (în care includ şi indexarea, clasificarea, cum convenim să-i spunem) se face pe bani publici.

Catalogând local se risipesc bani publici: dacă se achiziţionează un titlu în 100 de biblioteci, se fac 100 de fişe pentru acel titlu. Deci, de 99 de ori se duplică munca catalogatorului care a elaborat primul fişa cărţii. Adică se risipesc bani publici de 99 de ori. Mi se pare important ca finanţatorii bibliotecilor să ştie acest lucru.

Prin contrast (sigur, simplificând, dar nu prea mult), într-un catalog partajat naţional, prima fişă (cronologic vorbind) elaborată pentru un titlu este reutilizată de toţi cei care au de catalogat acelaşi titlu. Chiar dacă o mai ajustează/îmbăgăţesc/corectează, toţi fac economie de timp. Ca să nu mai vorbim că fişa poate fi elaborată (chiar dacă într-o formă preliminară) chiar de editor, şi astfel se mai economiseşte ceva timp (chiar dacă catalogatorii nu au încredere în datele bibliografice ale editorilor — de multe ori cu îndreptăţire —, tot se poate „recupera” ceva din fişele lor, titlul de pildă). Pe scurt, randamentul catalogatorilor creşte dramatic dacă se foloseşte un catalog partajat centralizat. Şi n-am nici o emoţie: catalogatorii nu-s în primejdie să rămână fără slujbe. După câte ştiu eu, retroconversiile o să dureze cel puţin două generaţii. (Iar dă Doamne să mă înşel.)

Mai mult, fişierele de autoritate ar trebui să fie partajate de biblioteci, muzee şi arhive, pentru a reduce şi mai mult duplicările de efort (deci risipa de ban public).

B. Argumentul interesului public

Un catalog naţional partajat este — implicit — un catalog colectiv naţional. În această postură, el oferă un serviciu public valoros: facilitează împrumutul interbibliotecar. Acum — după cum bine ştim — împrumutul interbibliotecar în România funcţionează rudimentar, mai ales din pricină că e greu pentru o bibliotecă să afle cine are cartea de care are nevoie clientul. Adică lipseşte catalogul colectiv naţional.

În al doilea rând, un catalog colectiv ar putea oferi (precum Google Book Search) trimiteri la saiturile editorilor, pentru cărţile care sunt de vânzare. Prin urmare ar fi şi în interesul editorilor (şi cumpărătorilor).

În al treilea rând, un catalog colectiv (făcut cu tehnologiile contemporane) ar putea fi o bună bază pentru realizarea/întreţinerea de cataloage ale bibliotecilor personale (precum LibraryThing, care are deja peste 34 de milioane de cărţi catalogate !). Şi aici am un interes direct (am început să uit ce cărţi am; nu atât din pricina numărului de cărţi, cât din pricina numărului de ani). Sunt sigur că 99,8% din cărţile pe care le am în casă sunt deja catalogate undeva în ţară. Deci, având acces la catalogul naţional, ar trebui să cataloghez eu însumi doar 0,2% din cărţile pe care le am.

Mai mult, e uşor de imaginat un mecanism prin care utilizatorii (elevii, studenţii, cercetătorii, autorii) să fie ajutaţi să-şi întocmească bibliografiile ataşate lucrărilor pe care le redactează. Înregistrările bibliografice pe care nu le găsesc gata elaborate, ar trebui să şi le elaboreze singuri, acestea rămânând în catalog şi pentru uzul altora. Ştiu: catalogatorii au oroare de datele furnizate de „amatori”. Dar n-ar fi nici o dificultate ca înregistrările furnizate de „amatori” să fie marcate distinct (de exemplu puse pe fond roşu), până la validarea de către un „profesionist”.

Nu sunt oare suficiente aceste argumente ?

Aspectele tehnice merită altă discuţie.

IFLA ne invită să comentăm (până pe 30 ianuarie) propunerea de Zonă 0  ISBD (forma conţinutului şi a tipului de suport).

Mi se pare important, ca idee şi ca demers de standardizare terminologică.

Textul englezesc (însoţit de exemple) se află la www.ifla.org/VII/s13/isbdrg/ISBD_Area_0_WWR.htm.

Am stat câteva ceasuri şi am produs o ciornă de traducere românească. M-ar bucura sugestii de corecţii.

Aşa, la prima impresie, nu-mi convine recomandarea ca termenii să fie asignaţi în limba agenţiei catalografice. ce ne facem cu cataloagele internaţionale ? Ar fi preferabil (după mine) să se recomande asignarea de concepte (în loc de termeni), iar OPAC-urile să facă bine să aleagă automat termenii în limba utilizatorului.

“Tomorrow never knows”: the end of cataloguing? Autor: Alan Daskin
Articol aparut in “IFLA Journal” , vol. 33 / 2007, no. 3
Traducere efectuata de Irina Stolz si publicata initial in “Biblioteca Bucurestilor” nr. 4 / 2008.

Aceasta lucrare trece in revista pericolele pe care le implica viitorul in problema catalogarii (clasice), datorate cresterii in volum a publicatiilor pe diferite suporturi de stocare, in asociere cu o baza de resurse aflata in declin. Argumentele vor sublinia ideea potrivit careia catalogarea devine mai putin importanta intr-un astfel de context. Vom puncta si anumite considerente pe baza carora viitorul catalogarii va fi altul, ca o consecinta fireasca de a supravietui.
Concepte-cheie pentru discurs: catalogare; dezvoltari viitoare.

Scopul acestei lucrari este de a lua in calcul schimbarile cu care se confrunta personalul bibliotecar din sfera catalogare, asa cum o stim noi, si de a sublinia cum consideram ca aceste schimbari pot fi ele gestionate si/sau cum pot fi ele surmontate. Exista nevoia de a accentua ideea de catalogare, nu de catalog, desi este destul de greu sa fie separate.
In primul rind, ce inseamna “catalogarea”? Pentru a atinge scopul acestei lucrari, s-a luat in calcul o definitie cuprinzatoare care sa inglobeze urmatoarele activitati:

• descrierea rezervelor suficiente si necesare in vederea identificarii si diferentierii lor de alte resurse similare
• dentificarea si controlul punctelor de acces
• identificarea si controlul relationarii cu alte resurse
• analiza resurselor
• alocarea termenilor de indexare
• alocarea numerelor de clasificare.

Provocarile in domeniul clasificarii sunt bine cunoscute. Fara a urmari o anumita ordine, provocarile majore de care vorbeam sunt:

• cresterea intrarilor
• noile tipuri de resurse informationale
• competitia pentru cucerirea de noi servicii mediate de biblioteca
• perceptia conform careia catalogarea este o operatiune costisitoare si care ofera in schimb prea putin ca investitie.
• constringerile fiscale
• declinul din forta de munca

Aceasta este o lista care naste indoieli.[…]

S-a estimat ca in anul 2004 doar in Marea Britanie au fost publicate 160.000 de noi monografii sau editii. Nu exista cifre pentru 2003, dar acestea reprezinta o crestere de aproximativ 17.000 de publicatii, ceea ce inseamna 18 procente pe an. Luind in calcul partea plina a paharului, nu exista nici o evidenta care sa indice faptul ca vom ramine in curind fara material de catalogat. Cu toate acestea, agentiile specializatein bibliografii sunt in pericol de a fi inghitite de valul mereu crescind de publicatii. In aceeasi perioada, sprijinul financiar al guvernului pentru Biblioteca Nationala, care reprezinta 75% din bugetul operational, a crescut cu aproximativ 0,75%. Prin cresterea puterii de consum cu aproape 17% pe an (in Marea Britanie, n.n), sunt necesare cistiguri substantiale doar cit sa se asigure activitatile de procesare. In plus, monografiile publicate justifica doar o mica parte din intregul tablou de activitati.

Internetul a schimbat fundamental domeniul editarii. Din punct de vedere istoric, costurile si complexitatea tipariturilor, marketingul si distributia au restrins activitatea de publicare la doar citeva persoane, creind dificultati in aparitia noilor publicatii. Acest aspect a fost virtual eliminat si oricine are acces la un PC conectat la Internet si la o imprimanta poate deveni propriul sau editor. Bibliotecile au responsabilitatea arhivarii, depozitarii si asigurarii accesului la aceste noi publicatii, inclusiv la pretiparituri, pagini web si blog-uri, care orii nu mai exista, ori nu apartin domeniului public. Migrarea simultana a serialelor catre spatiul web a creat un nou set de cerinte pentru a asigura accesul la informatia continuta de articolele aflate in periodice. Volumul total al acestor resurse web depaseste procesele traditionale de catalogare. Domeniul de Internet ” uk “comprima la ora actuala peste patru milioane de site-uri.

Noile mijloace si servicii web faciliteaza accesul mediat la informatie. Medierea intre cautatorii de informatie si continutul informational a fost rolul traditional al catalogarii si al serviciului clasic de biblioteca. Catalogarea este perceputa acum ca fiind in contradictie cu aceste mijloace. Acest aspect este evident in infruntarea dintre Google si alte motoare si servicii de cautare a informatiei. Marile magazine online, cum este “Amazon.com”, ofera interfete intuitive, prietenoase, usor de folosit pentru utilizatoriii care cauta informatie diversa, precum si descrieri ale publicatiilor. Prin contrast, catalogarea este caracterizata drept o o operatie dificil de aceesat si de utilizat, plictisitoare ca aspect si restrinsa la continut. Exista opinii potrivit carora utilizarea OPAC este in declin, balanta inclinindu-se mult in favoarea web-ului. Nivelul redus al utilizarii bazelor va face procesul de catalogare si mai greu de justificat.

Catalogarea este costisitoare. Calhoun (colegiu din Alabama, USA) a raportat ca bibliotecile de cercetare din America au cheltuit in anul 2004 aproape 239 de milioane de USD pe servicii de personal. Aceasta suma reprezinta o treime din costul total al imbogatirii colectiilor in mediile traditionale. Marcum (in lucrarea “Viitorul catalogarii”) a subliniat ca Biblioteca Congresului a cheltuit in fiecare an impresionanta suma de 44 milioane de USD pe catalogare. Biblioteca Britanica a cheltuit aproximativ 5,8 milioane de lire sterline pe activitati de catalogare, numai in luna iunie 2005, reprezentind 5% din bugetul total al bibliotecii. Pornind de la presupunerea ca am fi in stare sa platim servicii de catalogare, acest gen de munca este considerat de profesionisti ca “ar avea nevoie de o infuzie de singe proaspat”. In USA s-a preconizat ca 33% din materialele catalogate vor fi retrase pina in anul 2010. Valul recent de renuntare la catalogare, demarat de Biblioteca Congresului, poate fi considerat un precedent a ceea ce urmeaza sa se intimple. Un studiu recent realizat de Leyden si Boydston aduce prea putin optimism in domeniul catalogarii. In Marea Britanie si in USA , componenta catalogarii in biblioteci este redusa in favoarea componentei educationale, iar aptitudinile pentru catalogare se deterioreaza odata cu virsta.

“Ce putem face?” este o intrebare fireasca pusa de autorul acestui articol.
Din analiza acestor noi provocari, apa alte doua intrebari-cheie:

1. Mai este catalogarea relevanta in mediul web si va ramine relevanta pe termen mediu spre lung?
2. Daca este inca relevanta, ce schimbari trebuie sa aiba loc pentru a face fata acestor provocari?

Catalogarea este mai mult decit o resursa bibliografica descriptiva. Rolul ei este si acela de a stabili un context pentru fiecare resursa in parte. Prin catalogare se stabileste un set de relatii care conecteaza resursa descrisa la alte resurse, la entitatile implicate in in creare si productie, precum si conceptele continute. Se spune ca, din moment ce este imposibil sa cataloghezi web-ul, nu va mai fi necesar sa cataloghezi resurse. Internetul, prin vastitatea resurselor, nu poate si nu are nevoie sa fie supus catalogarii. Istoric vorbind, bibliotecile au fost intotdeauna selective in colectarea si catalogarea informatiilor. Exista o provocare si in ceea ce priveste dezvoltarea colectiilor.

Intre aceste extreme pe care le ridica la ora actuala catalogarea, ramine o speranta pentru aceasta activitate de traditie. De altfel, una dintre cele mai importante si mai populare resurse online, Internet Movies Database, are un puternic suport bibliografic. Asa consideram aceasta problema a fi una deschisa..

Iertare: urmează un post lung cât o zi de post (dar cu poze !).

1. Context

 Zilele astea (5 – 6 iunie) s-a discutat la Biblioteca Naţională „Ghidul de indexare LIVES-Ro”  (adaptarea românească a „Guide d’indexation RAMEAU”, redactat de Biblioteca Naţională a Franţei).

 Am participat doar la discuţiile despre subdiviziunile de formă (continuare a discuţiilor de la sesiunea secţiei de indexare a ABR de la Iaşi) şi la prezentarea de către Monica Achiri a schemei de indexare FAST: Faceted Application of Subject Terminology.

 Au fost suficiente „subdiviziunile de formă” pentru a se ajunge la problema fundamentală: care să fie maniera de indexare în bibliotecile româneşti, în viitor ? Şi, premiza mea — sugerată în titlul postul — este că ceea ce alegem acum, alegem pentru cel puţin 10 ani. Aşadar, trebuie să fim atenţi şi să alegem ce e mai avansat, nu ce e deja demodat, dar supravieţuieşte prin inerţie.

2. Teza (de la bun început)

 Cred că:

ar trebui să deconstruim complet ghidul de indexare RAMEAU şi să (re)construim unul complet nou, bazat pe tehnologiile contemporane.

Şi asta fără să ţinem seama (i.e. să fim inhibaţi) de capabilităţile softurilor prezente acum pe piaţă. Şi fără să fim marcaţi de „paradigma MARC”. Mai mult:

 simultan, ar trebui să elaborăm şi cerinţele minimale pentru softurile care:

1. permit maniera de indexare care ar rezulta şi
2. pun în valoare acea indexare în OPAC.

Tot de la bun început, mă declar un ferm susţinător al tradiţionalilor descriptori precoordonaţi („vedete de subiect”, cum — restrictiv — li se mai spune) şi îmi exprim opoziţia fermă faţă de „relaxarea” lor propusă de schema FAST (care, propune o degradare a indexării, prin parţiala „coborâre” la simpla asignare de cuvinte-cheie, într-o — vană, după mine — speranţă că prin coborârea standardelor va creşte calitatea şi productivitatea).

[paranteză]

Ironic: şi la noi unii bibliotecari sunt îngrijoraţi de costul ridicat al catalogării/indexării profesionale. În acelaşi timp, nu aud bibliotecari dornici să economisească prin catalogare partajată !

[/paranteză]

[paranteză]

Folosesc prilejul pentru a declara că — (cel puţin) în materie de biblioteconomie — sunt un „conservator progresist” (am furat expresia „progressive conservative” din numele unui fost partid canadian).

[/paranteză]

3. Cum şi cu ce să indexăm ?

Să rememorăm: de ce sunt buni descriptorii precoordonaţi (i.e. lanţuri de descriptori simpli) ? Păi pentru că:

1.  împiedică falsa coordonare (fenomen frecvent în cazul căutării postcoordonate);
2. permit colocarea elegantă a subiectelor/obiectelor în index, deci o baleiere sistematică;
3. dau căutătorului o idee asupra subiectelor resursei pe care o indexează (mult mai bună decât cea dată de o simplă succesiune de cuvinte-cheie izolate).

Mi se par motive temeinice să-i păstrăm. Desigur, nu pot fi impuşi, ci doar recomandaţi şi elaborarea lor facilitată. Dar aş fi furibund împotriva unor softuri care să-i interzică !

Aşadar, separată pe două planuri, propunerea mea este:

A. La momentul indexării:

Indexatorul să fie liber (aproape total) în construirea descriptorului, cu alte cuvinte să fie (aproape total) liber în alegerea  elementelor pe care să le precoordoneze.

[paranteză]

Aş fi foarte mulţumit dacă s-ar admite prefixarea fiecărui element (ezit să folosesc „termen”; o să explic mai jos de ce) cu un rol, aşa cum se făcea în defuncta (dar geniala) schema de indexare a lui Derek Austin, numită PRECIS [Preserved Context Indexing System].

[referinţă]

Lucrarea originară (ediţia a II-a):

Austin, Derek William; Dykstra, Mary. PRECIS: A manual of concept analysis and subject indexing. — London : British Library Bibliographic Services Division, 1984

Maximum ce-am găsit online:

www.musiclibraryassoc.org/BCC/BCC-Historical/BCC95/95WGFAM2.html

http://dlist.sir.arizona.edu/1764/01/SIG-CR2004Kwasnik.pdf

[/referinţă]

De altfel, cam aşa imaginasem — grupul în care lucram — în anii ‘80, aşa zisele „fraze de indexare FOCUS”. Din păcate „frazele de indexare” au rămas doar pe hârtie. Păcatele tinereţii…

[/paranteză]

B. În prealabil:

Să construim un „sistem de organizare a cunoştinţelor” [SOC] complex (mai complex decât RAMEAU !), de fapt o ontologie, în care să comasăm toate fişierele de autoritate (existente sau doar râvnite), şi care să furnizeze indexatorului „prefabricatele” convenabile pentru construirea descriptorilor precoordonaţi.

4. Fabulaţiune despre cum să fie „sistemul de organizare a cunoştinţelor” (adică ontologia)

[paranteză]

Definiţia clasică a sistemelor de organizare a cunoştinţelor, după Gail Hodge: 

The term knowledge organization systems is intended to encompass all types of schemes for organizing information and promoting knowledge management. Knowledge organization systems include classification and categorization schemes that organize materials at a general level, subject headings that provide more detailed access, and authority files that control variant versions of key information such as geographic names and personal names. Knowledge organization systems also include highly structured vocabularies, such as thesauri, and less traditional schemes, such as semantic networks and ontologies. Because knowledge organization systems are mechanisms for organizing information, they are at the heart of every library, museum, and archive.

Termenul „sisteme de organizare a cunoştinţelor” este menit să acopere toate tipurile de scheme pentru organizarea informaţiei şi promovarea managementului cunoştinţelor. Sistemele de organizare a cunoştinţelor includ schemele de clasificare şi de categorizare (?) care organizează materialele la nivel general, vedetele de subiect care oferă un acces mai fin şi fişierele de autoritate care gestionează diferitele versiuni informaţiilor-cheie, cum ar fi numele geografice şi numele personale. Sistemele de organizare a cunoştinţelor includ şi vocabularele înalt structurate, cum ar fi tezaurele, ca şi scheme mai puţin tradiţionale, precum reţelele semantice şi ontologiile. Deoarece sistemele de organizare a cunoştinţelor sunt mecanisme pentru organizarea informaţiei, ele se află în nucleul fiecărei biblioteci, fiecărui muzeu şi fiecărei arhive.

Hodge, G. (2000). Systems of Knowledge Organization for Digital libraries. Beyond traditional authority files. Washington, DC: the Council on Library and Information Resources.

Şi definiţia ontologiei după Tom Gruber:

Cea clasică (1992) – http://www-ksl.stanford.edu/kst/what-is-an-ontology.html

An ontology is a specification of a conceptualization.

O ontologie este o specificare a unei conceptualizări.

Ediţia recentă (2007) – http://tomgruber.org/writing/ontology-definition-2007.htm 

In the context of computer and information sciences, an ontology defines a set of representational primitives with which to model a domain of knowledge or discourse.  The representational primitives are typically classes (or sets), attributes (or properties), and relationships (or relations among class members).  The definitions of the representational primitives include information about their meaning and constraints on their logically consistent application.  In the context of database systems, ontology can be viewed as a level of abstraction of data models, analogous to hierarchical and relational models, but intended for modeling knowledge about individuals, their attributes, and their relationships to other individuals.  Ontologies are typically specified in languages that allow abstraction away from data structures and implementation strategies; in practice, the languages of ontologies are closer in expressive power to first-order logic than languages used to model databases.  For this reason, ontologies are said to be at the “semantic” level, whereas database schema are models of data at the “logical” or “physical” level.  Due to their independence from lower level data models, ontologies are used for integrating heterogeneous databases, enabling interoperability among disparate systems, and specifying interfaces to independent, knowledge-based services.  In the technology stack of the Semantic Web standards, ontologies are called out as an explicit layer.  There are now standard languages and a variety of commercial and open source tools for creating and working with ontologies. 

În contextul informaticii şi a ştiinţei informaţiei (aşa se zice pe româneşte ?), o ontologie defineşte un set de primitive reprezentaţionale, cu care să se modeleze un domeniul al cunoaşterii sau al discursului. Primitivele reprezentaţionale tipice sunt clasele (sau seturile), atributele (sau proprietăţile) şi relaţionările (sau relaţiile între membrii claselor)… 

(iertare: mi-e lene să traduc mai departe; e tehnic şi nu-mi foloseşte aici)

[/paranteză]

Aşadar, entităţile ontologiei ar trebui să fie: 

•  concepte
• clase
• persoane
• colectivităţi
• locuri geografice
• entităţii temporale
• situaţii (asocieri de mai multe entităţi):
• entităţi geo-politice
• evenimente
• identităţi bibliografice
• situaţii cu nume (e.g. „cearta universaliilor”)
• situaţii (fără nume), e.g. subiecte, clase
• lucrări
• expresii 

Din entităţile grupului 1 FRBR, n-aş băga în ontologie (convenţional): 

• manifestările
• exemplarele 

care — să zicem — să rămână „obiectele bibliografice”. Deşi, atât manifestările cât şi exemplarele pot fi foarte bine subiecte de lucrări. 

Ca să-mi ilustrez propunerea, o să folosesc un exemplu. Să zicem că am de catalogat/indexat: 

Varşovia : Insurecţia din 1944 / Norman Davies ; Traducere din limba engleză de Diana Elena Puşcaşu. — Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2008. — ISBN 978-973-103-493-5 

Văd că-i o traducere; găsesc repede la OCLC, în WorldCat zece manifestări (i.e. ediţii; văd că există două expresii, ambele de limbă engleză: text şi audioînregistrare) şi o aleg pe cea care-mi pare a fi prima (presupun că titlul ei e şi al lucrării): 

Rising ‘44 : the Battle for Warsaw / Norman Davies. — London : Macmillan, 2003. — ISBN 0333905687 9780333905685 

Există deja cel puţin două expresii ale lucrării, aşa că merită să fac o înregistrare de lucrare, două de expresie şi înregistrarea manifestării al cărei reprezentant îl am în mână. Să zicem: 

fig. 1

[lucrare]

[expresie]

[expresie]

[manifestare]

[persoană]

[persoană]

Acum mai trebuie să asignez lucrării (nu manifestării ! — conform filozofiei FRBR) subiectele. Să presupunem că în ontologia pe care o am la dispoziţie, am:

fig. 2 

[entitate geopolitică]

[entitate geopolitică]

[clasă]

[clasă]

[situaţie]

[situaţie]

[eveniment]

[situaţie]

[situaţie]

[eveniment]

[eveniment]

Note: 

1. În cazul claselor (e.g. “istorie”, “războaie”) situaţia e mai complicată. Termenii (substantive comune) prin care sunt designate sunt entităţi distincte (o să revin mai jos); de asta i-am prefixat în diagramă cu “>>”.
2. Fiindcă în cazul unor situaţii ordinea componentelor nu e fixă, am vrut să sugerez asta prin conectorul “<>” (în loc de “–”).
3. Ca să scot în evidenţă faptul că „neutralitatea faţă de limbă” (i.e. multilingvismul) e important în acest context, am consemnat apelaţiuni în două limbi pentru entităţile primare.
4. Notez că la evenimentul „23 august” i-am consemnat două apelaţiuni sinonime în englezeşte, ca să semnalez că îmi doresc şi această (foarte posibilă) facilitate.
5. Entitatea „istorie” am considerat-o aici o clasă (în sensul de „mulţimea evenimentelor istorice”). De fapt are o natură dublă, i.e. e şi un concept. 

Aşadar, mă folosesc de evenimentul ev-3, gata predefinit, pe care-l asignez ca subiect lucrării mele: 

Norman Davies. Insurecţia ‘44 : bătălia pentru Varşovia

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944) [despre] 

Acum, apelaţiunea lui poate apărea în prezentarea tuturor manifestărilor lucrării cu pricina, subiectul fiind „moştenit” de toate expresiile şi manifestările unei lucrări: 

Varşovia : Insurecţia din 1944 / Norman Davies ; Traducere din limba engleză de Diana Elena Puşcaşu. — Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2008. — ISBN 978-973-103-493-5.

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944) [despre] 

Rising ‘44 : the Battle for Warsaw / Norman Davies. — London : Macmillan, 2003. — ISBN 0333905687 9780333905685

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944) [despre] 

Notez en passant că, dacă nu aveam predefinit evenimentul, ar fi trebuit să pot să-l definesc şi să-l introduc în ontologie (vreau să zic că indexatorul trebuie să aibă posibilitatea să propună extensii ale ontologiei, chiar dacă, în practică, decizia lui poate fi schimbată de indexatorii „seniori” care — se presupune —supervizează ontologia). 

5. Fabulaţiune despre cum să se prezinte indexul de descriptori 

Spuneam mai sus, că unul dintre atuurile majore ale descriptorilor precoordonaţi este — după mine — posibilitatea de baleiere elegantă a indexului, pe care o oferă. Acum, mergând pe exemplul dat, să vedem cum ar putea un soft deştept să prezinte indexul, pe baza informaţiilor pe care le are din ontologie. Astfel, folosind doar signaturile în româneşte şi permutând componentele, un index „clasic” ar fi:  

Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945)

Al Doilea Război Mondial — Polonia

Al Doilea Război Mondial — Polonia — Insurecţia varşoviană

Al Doilea Război Mondial — România

Al Doilea Război Mondial — România — Lovitura de stat de la 23 august 1944

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944)

istorie

istorie — războaie

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — Polonia

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — Polonia — Insurecţia varşoviană

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — România

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — România — Lovitura de stat de la 23 august 1944

istorie — Polonia

istorie — Polonia — războaie

istorie — Polonia — războaie — Al Doilea Război Mondial

istorie — Polonia — războaie — Al Doilea Război Mondial — Insurecţia varşoviană

istorie — România

istorie — România — războaie

istorie — România — războaie — Al Doilea Război Mondial

istorie — România — războaie — Al Doilea Război Mondial — Lovitura de stat de la 23 august 1944

Lovitura de stat de la 23 august 1944

Polonia

Polonia — istorie

Polonia — istorie — războaie

Polonia — istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial

Polonia — istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — Insurecţia varşoviană

războaie

războaie — Al Doilea Război Mondial

războaie — Al Doilea Război Mondial — Polonia

războaie — Al Doilea Război Mondial — Polonia — Insurecţia varşoviană

războaie — Al Doilea Război Mondial — România

războaie — Al Doilea Război Mondial — România — Lovitura de stat de la 23 august 1944

România

România — istorie

România — istorie — războaie

România — istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial

România — istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — Lovitura de stat de la 23 august 1944

Iar o prezentare mai bună ar fi: 

Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945) [n1 resurse]

                Polonia [n1-1 resurse]

                                Insurecţia varşoviană  [n1-1-1 resurse]

                România [n1-2 resurse]

                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n1-2-1 resurse]

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944) [n2 resurse]

istorie [n3 resurse]

                războaie [n3-1 resurse]

                                Al Doilea Război Mondial [n3-1-1 resurse]

                                                Polonia [n3-1-1-1 resurse]

                                                                Insurecţia varşoviană [n3-1-1-1-1 resurse]

                                                România [n3-1-1-2 resurse]

                                                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n3-1-1-2-1 resurse]

                Polonia [n3-2 resurse]

                                războaie [n3-2-1 resurse]

                                                Al Doilea Război Mondial [n3-2-1-1 resurse]

                                                                Insurecţia varşoviană [n3-2-1-1-1 resurse]

                România [n3-3 resurse]

                                războaie [n3-3-1 resurse]

                                                Al Doilea Război Mondial [n3-3-1-1 resurse]

                                                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n3-3-1-1-1 resurse]

Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n4 resurse]

Polonia [n5 resurse]

                istorie [n5-1 resurse]

                                războaie [n5-1-1 resurse]

                                                Al Doilea Război Mondial [n5-1-1-1 resurse]

                                                                Insurecţia varşoviană [n5-1-1-1-1 resurse]

războaie [n6 resurse]

                Al Doilea Război Mondial [n6-1 resurse]

                                Polonia [n6-1-1 resurse]

                                                Insurecţia varşoviană [n6-1-1-1 resurse]

                                România [n6-1-2 resurse]

                                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n6-1-2-1 resurse]

România [n7 resurse]

                istorie [n7-1 resurse]

                                războaie [n7-1-1 resurse]

                                                Al Doilea Război Mondial [n7-1-1-1 resurse]

                                                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n7-1-1-1-1 resurse] 

(Din pricina simetriei exemplului meu) lucrarea lui Davies apare sub jumătate dintre aceste intrări. Se observă că descriptorii formaţi din mai multe componente apar ca intrări sub fiecare componentă (componentele sunt permutate) şi astfel, cu o singură asignare, am pus lucrarea lui Davies sub 22 de intrări de index ! 

[paranteză]

Numărul ăsta poate să crească în timp, dacă cineva rafinează ontologia şi introduce locul geografic „Europa” şi situaţia „războaie <> Europa” şi reconfigurează corespunzător relaţiile existente.

[/paranteză] 

Şi asta, în timp ce în Worldcat, la OCLC, găsesc doar 3 subiecte asignate manifestării englezeşti: 

World War, 1939-1945 — Poland — Warsaw.

Warsaw (Poland) — History — Uprising, 1944.

Poland — History — Occupation, 1939-1945. 

Întrebarea e: să se genereze toate intrările posibile ? Cred că nu e cazul, şi anume, intrări precum:  

Al Doilea Război Mondial — istorie

Insurecţia varşoviană — Polonia

Lovitura de stat de la 23 august 1944 — România

Polonia — Al Doilea Război Mondial — istorie

România — Al Doilea Război Mondial — istorie 

adică intrări în care o componentă cu sens mai larg apare mai la dreapta uneia cu un sens mai restrâns, nu folosesc, din logica prezentării ierarhice (arborescente), unde progresia spre dreapta semnifică restrângere de sens. 

6. Despre libertatea indexatorului 

Să reluăm: în acest scenariu, indexatorul are la dispoziţie o ontologie din care îşi ia componentele pentru a construi descriptorii de care are nevoie. Aşadar, el ar trebui să fie (relativ) liber să facă asocierile pe care le consideră necesare pentru a construi descriptorii cei mai specifici pentru caracterizarea resursei (fie aceasta asignarea unui subiect sau încadrarea într-o clasă — NB. nu clasă în sens CZU). 

Mai mult: dacă nu găseşte în ontologie componentele de care are nevoie (sau descriptorii gata construiţi), el trebuie să poată să-şi extindă corespunzător ontologia. 

De pildă, să presupunem că am de indexat lucrarea: 

Ion Petrică. Confluenţe culturale româno-polone : a doua jumătate a sec. al XIX-lea 

încorporată în manifestarea: 

Confluenţe culturale româno-polone : (a doua jumătate a sec. al XIX-lea) / Ion Petrică. — Bucureşti : Minerva, 1976 

şi vreau să-i asignez descriptorul: “Polonia <> România <> relaţii culturale — a doua jumătate a sec. XIX”. 

Atunci, având deja „România” şi „Polonia” mai trebuie să adaug în ontologie doar conceptul „relaţii culturale” şi situaţia „Polonia <> România <> relaţii culturale”. Apoi asignez această situaţie — prin relaţia „subiect” — lucrării mele. Astfel, ea va apărea în indexul de subiecte sub intrările:  

Polonia

                România

                                relaţii culturale

România

                Polonia

                                relaţii culturale

relaţii culturale

                România

                                Polonia

                Polonia

                                România 

Mai e un aspect de discutat aici: subdiviziunile. După părerea mea, din raţiuni practice, subdiviziunile trebuie să fie doar caracterizări fine ale relaţiei „subiect” dintre o lucrare şi un descriptor. Cu alte cuvinte, să aibă statut de proprietăţi ale relaţiei şi nu să nu facă parte din ontologie. În exemplul ăsta, „a doua jumătate a sec. XIX” este o astfel de subdiviziune, şi ea trebuie să fie expusă la prezentarea lucrării, dar nu şi în indexul de subiecte. 

Ion Petrică. Confluenţe culturale româno-polone : a doua jumătate a sec. al XIX-lea

                Polonia — România — relaţii culturale — a doua jumătate a sec. XIX [despre] 

[paranteză]

Similar, astfel de proprietăţi se pot atribui şi altor relaţii între diverse entităţi. De pildă relaţiei „afiliere” dintre o „persoană” şi o „colectivitate” i se poate ataşa legitim o perioadă.

[/paranteză] 

7. Conceptele, clasele şi termenii 

La discuţia care a provocat acest text, dna. Denis Rotaru a ridicat — la un moment dat — o problemă ce mi se pare importantă: distincţia dintre „poezie” ca subiect şi „poezii” ca „subdiviziune de formă” (în jargonul RAMEAU). Mie, soluţia radicală pentru acest tip de probleme (precis foarte frecvente) este introducerea în ontologie atât a conceptului „poezie/poetry”, cât şi a clasei „poezii/poems”. Şi aplicarea soluţiei terminologice standard: introducerea termenilor în ontologie ca entităţi distincte şi designarea acestei perechi concept-clasă cu un acelaşi termen în româneşte (dar cu termeni diferiţi în englezeşte, de pildă). 

fig. 3 

Aşadar, conceptul „poezie” (cf. DEX: modalitate a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul imaginilor expresive, al unui limbaj concentrat, al afectivităţii, al rimei, al ritmului etc.) este asociat — prin relaţia „designat de” cu termenul „poezie, poezii”, iar signatura lui este „poezie” (putem conveni că relaţia de designare între un concept şi un termen expune singularul termenului). Pe de altă parte, clasa „poezii” (cf. DEX: (concr.) creaţie literară în versuri) este asociată (în româneşte) cu acelaşi termen, iar signatura ei este „poezii” (putem conveni că relaţia de designare între o clasă şi un termen expune pluralul termenului). 

Lasă că, pe de altă parte, termenul englezesc „poem, poems” designează atât clasa „poezii” cât şi subclasa sa „poeme” (sau nu ? există un termen englezesc ?). 

Tot atunci, dna. Nina Botez a ridicat şi o altă problemă care mi se pare importantă: clasele complexe. Acestea — de dragul generării intrărilor de index permutabile — ar trebui să fie reprezentate în propunerea mea ca situaţii (unele chiar cu nume propriu). Exemplul este: „scriitori de limbă maghiară din România”. Las pe altă dată discuţia fină despre ce înseamnă „din România”: născuţi pe teritoriul actual al României ? cetăţeni români ? care au trăit minimum 10 ani în România ? etc. 

fig. 4 

Aşadar, am „construit” clasa „scriitori de limbă maghiară din România”, ca o situaţie: „scriitori <> limba maghiară <> România”.  

[clasă]

[concept]

[situaţie]

Deci, intrările de index (generabile automat) ar fi:  

limba maghiară

                scriitori

                                România

                România

                                scriitori

România

                limba maghiară

                                scriitori

                scriitori

                                limba maghiară

scriitori

                limba maghiară

                                România

                România

                                limba maghiară 

dar, în afara indexului, s-ar putea folosi direct apelaţiunea (mai naturală) “scriitori de limbă maghiară din România”. 

Sigur, o să-mi spuneţi că în indexuri, în loc de “limba maghiară” ar trebui să se folosească “maghiară, limba”, ca să intre la “M”. Cred că cel mai bine e să intre atât la “L”, cât şi la “M” (n-avem de ce să facem economie de intrări). După mintea mea, oricare entitate poate genera multiple intrări de index (chiar dacă unele „ascunse”). În cazul astă, mi s-ar părea OK să avem şi „apelaţiunea fantomă” “maghiară, limba”. 

8. Epilog 

Vestea proastă e că multe detalii ale unei asemenea scheme mai trebuie gândite bine. Şi sunt destule probleme nerezolvate. Spun una de care sunt (de mult) conştient: cum să reprezinţi dinamica în timp a unei entităţi geopolitice ? Ce e aia „România” ? Statul cu acest nume având teritoriul din 2008 ? Din 1941 ? Din 1920 ? Din 1914 ? 

Apoi, cum să pui în indexuri unităţile administrativ-teritoriale ? Exemplu: 

România

                jud. Maramureş

                                com. Şomcuta Mare

                                                Vălenii Şomcutei 

sau chiar signatura: 

Vălenii Şomcutei (com. Şomcuta Mare, jud. Maramureş, România). 

Eu le-aş pune pe ambele. Bine o fi ? 

Dar, pe lângă dificultăţi, cred că ceea ce vă propun aici e în ton cu dezvoltările tehnologice contemporane, chiar dacă google-izarea webului pare a zice că trendul e spre simplu şi amatoristic.

Anca Lucaciu, Anna-Maria Boldescu

Catalogarea in Aleph

catalogareinaleph_cluj

]]> http://massimonovi.info/2008/03/18/organizzare-la-conoscenza-continua-la-lettura/ Tue, 18 Mar 2008 20:31:00 +0000 massimonovi http://massimonovi.info/2008/03/18/organizzare-la-conoscenza-continua-la-lettura/ http://catalogingworkshop.wordpress.com/2008/03/18/blocul-700-sablon/ Tue, 18 Mar 2008 09:20:58 +0000 danna http://catalogingworkshop.wordpress.com/2008/03/18/blocul-700-sablon/

IFLANET home – International Federation of Library Associations and InstitutionsActivities and ServicesSearchContacts

IFLA Universal Bibliographic Control and International MARC Core Programme (UBCIM)

Manual UNIMARC : Format Bibliografic

7– BLOCUL RESPONSABILITĂŢII INTELECTUALE

Definiţia şi scopul blocului

Acest bloc conţine nume de persoane şi autori colectivi care au forme de responsabilitate intelectuală pentru înregistrarea descrisă.

Responsabilitatea intelectuală este definită în mod larg, pentru a include toate persoanele, autorii colectivi sau nume de familie asociate unei înregistrări, incluzând editorii, când un punct de acces este necesar. Sunt definite următoarele câmpuri:

Nume de persoane:

700 Nume de persoană – responsabilitate intelectuală primară

701 Nume de persoană – responsabilitate intelectuală alternativă

702 Nume de persoană – responsabilitate intelectuală secundară

Autori colectivi şi întruniri:

710 Nume de colectivitate – responsabilitate intelectuală primară

711 Nume de colectivitate – responsabilitate intelectuală alternativă

712 Nume de colectivitate – responsabilitate intelectuală secundară

716 Торговая марка

Nume de familii:

720 Nume de familie – responsabilitate intelectuală primară

721 Nume de familie – responsabilitate intelectuală alternativă

722 Nume de familie – responsabilitate intelectuală secundară

730 Имя – Интеллектуальная ответственность

Note asupra conţinutului câmpurilor

O persoană, autor colectiv sau nume de familie poate fi selectată ca având responsabilitate primară. în unele coduri de catalogare, aceasta este denumită intrarea principală. Oricare alte persoane, autori colectivi, sau nume de familie, având responsabilitate egală, sunt consideraţi ca având responsabilitate

alternativă. Dacă un cod de catalogare dat nu recunoaşte conceptul de intrare principală, toate persoanele (autori colectivi şi nume de familie) având responsabilitate egală pot fi codificate ca având responsabilitate alternativă. Persoane, autori colectivi sau nume de familie având responsabilitate tangenţială (editori, translatori, desenatori, etc.) pot fi codificaţi ca având responsabilitate secundară. Dacă nu este posibil să se determine un nivel de responsabilitate, toate numele vor fi codificate ca alternative.

Intrare principală după titlu:

În înregistrările catalogate conform codurilor care recunosc conceptul de intrare principală, când nu a fost specificat autorul sau autorii colectivi ca având responsabilitate primară pentru o înregistrare, se poate asuma că intrarea principală este după titlu. Punctele de acces pentru persoane, autori colectivi sunt date corespunzător în câmpurile de responsabilitate alternativă sau secundară. De exemplu, autorii multipli, care exclud o intrare principală de autor, sub unele coduri de catalogare, vor fi consideraţi fiecare ca având responsabilitate alternativă, pe când editorul unei colecţii (care este introdus după titlu după unele coduri de catalogare), va fi considerat că are răspundere secundară. Când intrarea principală este după titlu, intrarea principală va fi găsită în câmpul 500, dacă este prezent, altfel în câmpul 200.

Sus

700 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele persoanei considerată a avea responsabilitatea intelectuală primară pentru o lucrare, în formă de punct de acces, cu condiţia ca înregistrarea să fie creată în conformitate cu regulile de catalogare, care recunosc conceptul de intrare principală.

Repetabilitate

Nerepetabil. Nu poate apare în aceeaşi înregistrare concomitent cu câmpul 710 – NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ sau 720 – NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ, deoarece o înregistrare poate avea numai un singur punct de acces cu responsabilitate intelectuală primară. Dacă conceptul de intrare principală nu există în regulile de catalogare, sau formatul sursă nu îl identifică, acest câmp nu va apare şi 701 este folosit pentru toate vedetele de persoane (vezi secţiunea 6).

Indicatori

Indicator 1: spaţiu (nedefinit) .

Indicator 2: Indicatorul pentru forma numelui

Acest indicator specifică când numele este introdus după primul nume apărut (prenume) sau în ordine directă, sau când este introdus după pseudonim, nume de familie, patronim sau echivalent, de obicei cu inversare (Ex.5)

0 Nume introdus după prenume, sau ordine directă

1 Nume introdus după nume de familie (nume familie, patronim,etc)

Subcâmpuri

$a Element de intrare

Partea din nume folosită ca intrare în vedetă ; acea parte a numelui după care numele este introdus în liste ordonate (index). Acest subcâmp nu este repetabil, dar trebuie să fie prezent atunci când câmpul este prezent.

$b Parte a numelui, alta decât elementul de intrare

Partea rămasă din nume, folosită când elementul de intrare este un pseudonim, sau nume de familie. (Ex.1-11,14) Conţine prenume, şi alte nume date. Când acest subcâmp este folosit, indicatorul pentru forma numelui trebuie setat la 1. Exprimarea în clar a iniţialelor va fi introdusă în $g. Nerepetabil.

$c Adăugări la nume, altele decât date (calendaristice)

Alte adăugări la nume, (altele decât date) care nu formează o parte integrală a numelui propriu-zis, incluzând titluri, epitete sau indicarea funcţiei (Ex.6, 7,8, 12,15,16). Repetabil pentru apariţia a două sau mai multe asemenea adăugiri (Ex.8,12,16)

$d Numere romane

Numere romane asociate cu numele unor persoane regale şi ecleziaste.(Ex.l2).

Dacă un epitet este asociat cu numerotarea, acesta va fi de asemenea inclus. (Ex.

17). Când acest subcâmp este folosit, indicatorul pentru forma numelui trebuie

setat la 0. Nerepetabil.

$f Date

Datele ataşate numelor de persoane împreună cu prescurtări sau alte indicaţii de natură a datelor. Orice indicaţii despre tipul datei (născut, mort etc) vor fi introduse în câmp în formă întreagă sau prescurtată. (Ex.l5).Toate datele pentru persoana numită în câmp vor fi introduse în $f: subcâmpul nu este repetabil.

$g Extinderea iniţialelor prenumelui

Forma completă a prenumelui, când în subcâmpul $b sunt înregistrate iniţialele ca formă preferată, şi când sunt solicitate atât iniţialele cât şi forma completă (Ex. 2). Nerepetabil.

$p Служебные сведения/адрес

Подполе содержит наименование и/или адрес организации, в которой данное лицо работало в момент создания документа. Не повторяется.

$3. Număr de înregistrare de autoritate

Număr de control pentru înregistrarea de autoritate pentru vedetă. Acest subcâmp se intenţionează să fie folosit cu formatul de autoritate UNIMARC. Nerepetabil.

$4. Cod de relaţie

Codul este folosit pentru a arăta relaţia dintre persoana numită în câmp şi unitatea bibliografică la care se referă înregistrarea. Lista codurilor se află în Anexa C. Repetabil.

Note asupra conţinutului câmpului

Forma:

Forma numelui care apare în câmp este determinată de regulile corespunzătoare de catalogare şi/sau autoritate folosite de agenţia responsabilă de pregătirea înregistrării. Datele pot fi introduse în conformitate cu diferite calendare.

Selecţia subcâmpurilor:

Selecţia subcâmpurilor poate să nu apară totdeauna evident, atunci când înregistrarea sursă trebuie să fie convertită la UNIMARC; subelemente ale numelui din formatul sursă corespund cu subcâmpurile UNIMARC. Aceste note intenţionează să dea un ghid general, dar nu sunt exhaustive. Este necesar să fim conştienţi că unele formate în concordanţă cu diferite reguli de catalogare, sau care au la origine diferite fişiere de autoritate, bazate pe aceleaşi reguli – nu se vor înlănţui totdeauna corect într-o singură secvenţă. Până când se vor stabili standarde, UNIMARC poate da doar un cadru general pentru identificarea elementelor distincte.

O cale de a determina diferenţele dintre Element de intrare ($a), Parte din nume alta decât Element de intrare ($b) şi Adăugări la nume, altele decât date ($c) este prin referire la folosirea lor. Primul element, elementul de intrare, este cuvântul sub care intrarea va fi formată într-o listă ordonată. Al doilea element subdivide lista ordonată după primul element. Al treilea element: Adăugări la nume, altele decât date($c) poate fi folosit ca al treilea element de sortare, sau în unele cazuri, în special când precede $b, poate fi ignorat la operaţiile de ordonare.

Acolo unde numele de familie începe cu o particulă (prepoziţie) va fi plasat la începutul subcâmpului $a. Dacă numele este înregistrat după următorul element de după particulă, particula va fi plasată uzual, la sfârşitul numelui. Este recomandat ca aceste particule să fie introduse în subcâmpul $b – Parte a numelui, alta decât Elementul de intrare.(Ex. 9,10,11)

Titluri de adrese, epitete sau calificative la nume adăugate de catalogator vor fi introduse ca Adăugări la nume, altele decât date (subcâmp $c).

Punctuaţia:

Nu este nici un standard de punctuaţie în acest câmp. Totuşi, este recomandat ca punctuaţia să fie reţinută acolo unde este disponibilă în formatul sursă. în formatele sursă unde punctuaţia nu este disponibilă, dar este tipărită printr-un algoritm generat prin definirea subcâmpurilor, este recomandat ca punctuaţia care va fi folosită la afişare să fie inclusă în înregistrarea UNIMARC.

Deoarece nu sunt standarde de punctuaţie în acest câmp, beneficiarii de înregistrări în format UNIMARC vor trebui să fie atenţi la practica adoptată de agenţiile care pregătesc înregistrarea; totuşi agenţiile care difuzează înregistrări trebuie să fie consecvente. Detalii vor fi incluse în documentaţia care însoţeşte benzile de schimb (Vezi Anexa K).

Câmpuri în relaţie

200 $f, $g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima menţiune de responsabilitate şi următoarele menţiuni de responsabilitate.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele persoanei menţionate în $f, sau în unele cazuri în $g, cărora îi este atribuită responsabilitatea primară (dacă există), va fi introdus în câmpul 700 într-o formă

corespunzătoare pentru un punct de acces.

701 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Dacă sunt şi alte persoane considerate ca având responsabilitate egală sau alternativă cu a persoanei numite în câmpul 700, câmpul 701 este folosit să înregistreze punctul de acces cerut pentru acestea. Câmpul 701 va apare când documentele sunt scrise de exemplu: “de Glenn L. Jenkins, Albert M. Knevel, Frank E. Di Gangi”, sau conform unor anumite reguli de catalogare, când texte şi ilustraţii complementare, de ex. fotografii şi textul însoţitor ţin de responsabilitatea unor persoane diferite. Una dintre persoanele cu responsabilitate egală va fi introdusă în câmpul 700, celelalte în 701, (aceasta nu înseamnă că persoanele introduse în câmpul 701 au o responsabilitate mai mică pentru înregistrare decât cea btrodusă în 700. Acolo unde regulile de catalogare nu recunosc ca “Intrare principală”, responsabilitatea personală primară, vedeta este introdusă în câmpul 701 şi câmpul 700 este nefolosit.

702 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Dacă sunt persoane considerate ca având responsabilitate mai mică decât persoana numită în câmpul 700, ele vor fi introduse în câmpul 702.

Exemple

Ex.1

700 |1$aBenson, $bRowland S.

Numele în formă de punct de acces: Benson, Rowland S.

Ex.2

700 |1$aLawrence$bD.H

700 |1$aLawrence$bDavid Herbert

700 |1$aLawrence$bD.H.$gDavid Herbert

Exemplele de mai sus arată diferite câmpuri 700 pentru aceeiaşi entitate ce rezultă de la diferite agenţii, datorită diferenţelor de formă ale punctului de acces : Lawrence, D.H. sau Lawrence, David Herbert sau Lawrence, D.H. (David Herbert).

Diferenţele rezultă din utilizarea unor reguli de catalogare diferite pentru vedetă. In al treilea exemplu au fost introduse paranteze pentru a face distincţia între forma preferată a prenumelui şi forma întreagă.

Ex. 3

700 |1$aBridges-Webb, $bCharles$3014678

Charles Bridges-Webb (un nume compus care include ‘ – ‘)este introdus sub forma Bridges-Webb. Numărul din fişierul de autoritate al sistemului este 014678.

Ex.4

700 |1$aDay Lewis,$bCecil

C. Day Lewis are un nume compus care nu include ‘ -’. Codul de catalogare introduce numele ca: Day Lewis, Cecil.

Ex.5

700 |0$aMao Tse Tung

700 |1$aMao,$bTse Tung

Numele chinezeşti se scriu uzual începând cu numele de familie (neconform cu codurile de catalogare). Acest fapt dă rezultate diferite în tratări diferite a codurilor de catalogare. Mao Tse-Tung (pentru a folosi una dintre transcrierile posibile în alfabetul latin) poate fi introdus conform unor coduri de catalogare ca Mao Tse-Tung; conform altor coduri el poate fi introdus ca Mao, Tse-Tung. Aceasta deoarece unele coduri consideră punctuaţia, în acest caz virgula de separare, ca reprezentând separarea dintre numele de familie şi cel de botez în timp ce alte coduri consideră virgula ca reprezentând o inversiune de la forma uzuală, deşi aici nu a fost indicată nici o inversiune.

De notat că atunci când numele este introdus în ordine directă – cum ar fi după numele care apare primul – şi întregul nume este introdus în acelaşi subcâmp, al doilea indicator (indicatorul pentru forma numelui) este pus pe 0. Totuşi dacă primul element este considerat ca poreclă, prin analogie cu tratarea vestică a poreclelor, al doilea indicator va fi pus la 1.

Ex.6

700 |1$aStanhope,$cLady$bHester

Un autor are un titlu care, conform codurilor de catalogare folosite, vine înaintea numelui dat. Ordinea subcâmpurilor este menţinută (ca întotdeauna în UNIMARC).

Ex.7

700 |1$aParker,$bTheodore$c(Spirit)

Codurile de catalogare ale formatului sursă stipulează ca în anumite cazuri să fie folosite epitetele: Parker, Theodore (Spirit).

Ex.8

700 |1$aArundel,$bPhilip Howard,$cEarl of,$cSaint

O persoană poate avea două titluri; ele sunt introduse în subcâmpuri separate. Conform codurilor de catalogare folosite, ‘Arundel’ este elementul de intrare.

Ex.9

700 |1$aBergh,$bGeorge van der

Intrare în catalog: Berg, George van der. Funcţie de prefix, numele pot fi introduse sau nu după prefix.

Ex. 10

700 |1$aLa Fontaine Verwey$bHerman de

Intrare în catalog: La Fontaine Verwey, Herman de

Ex. 11

700 |1$aDu Perron,$bE. Intrare în catalog: Du Perron E.

Ex. 12

700 |0$aVittorio Emmanuele$dII,$cre d’Italia

După majoritatea regulilor de catalogare, regii sunt introduşi după numele de botez.

Ex. 13

700 |0$aPan Painter

700 |0$aJakie

Pseudonimele constau câteodată dintr-o frază sau alte apelări care nu conţin numele real şi de aceea în mod uzual sunt introduse în ordine directă.

Ex. 14

700 |1$aOrwell,$bGeorge

700 |1$aOther,$bA.N.

Pseudonimele având forma unor pronume sau iniţiale şi nume propriu, sunt introduse după majoritatea codurilor de catalogare după nume propriu formal.

Ex. 15

700 |0$aJoannes,$cDiaconus,$ffl.l226-1240

Un exemplu de nume medieval, care constă doar din numele de botez. Sunt adăugate un epitet şi o dată.

Ex.16

700 |0$aAlexandra,$cEmpress,$cConsort of Nicholas II, Emperor of Russia

Cele două epitete sunt indicate separat în formatul sursă. Această distincţie poate fi păstrată şi în UNIMARC.

Ex. 17

700 |0$aJohn$dII Commenus,$cEmperor of the East

Ex. 18

700 #1$aBrown$bB.F.$pChemistry Dept., Harvard University

Sus

701 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele unei persoane considerate a avea o responsabilitate intelectuală alternativă pentru o lucrare, în formă de punct de acces. Dacă înregistrarea este creată în conformitate cu reguli de catalogare care nu recunosc conceptul de intrare principală sau formatul sursă nu identifică separat intrarea principală, toate numele de persoane ce vor fi folosite ca punct de acces vor fi introduse în câmpul 701.

Repetabilitate

Opţional. Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt la fel ca pentru câmpul 700.

Subcâmpuri

Subcâmpurile sunt la fel ca pentru câmpul 700.

5. Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 700.

Câmpuri în relaţie

200 $f TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima Menţiune de Responsabilitate.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Când sunt două sau trei nume în prima menţiune de responsabilitate, numele următoare de după primul, vor fi adesea nume de persoane cu răspundere intelectuală alternativă şi vor fi introduse în câmpul 701 în formă de punct de acces.

700 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Când câmpul 701 este folosit strict pentru nume de persoane având răspundere intelectuală alternativă, câmpul 700 (sau mai rar câmpul 710) trebuie să fie prezent. Dacă câmpul 701 este folosit deoarece regulile de catalogare nu recunosc conceptul de intrare principală, atunci câmpul 700 nu va fi prezent.

702 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Când sunt persoane considerate a avea răspundere mai mică decât persoana numită în câmpurile 700 şi 701, ele vor fi introduse în câmpul 702.

Exemple

Forma datelor din exemplele de la câmpul 700 se aplică şi aici în mod identic.

EX 1

700 |1$aNewton,$bClive R. (responsabilitate primară)

701 |1$aParker,$bR.S. (responsabilitate alternativă)

În exemplul de mai sus este inclusă o persoană cu răspundere intelectuală alternativă. Menţiunea de responsabilitate pe pagina de titlu este ‘by Clive R. Newton and Robert S. Parker’. Pentru Robert S. Parker s-a stabilit forma Parker, R.S.

Sus

702 NUME DE PERSOANĂ-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele unei persoane considerate a avea răspundere intelectuală secundară pentru lucrare, în formă de punct de acces.

Repetabilitate

Repetabil. În majoritatea codurilor de catalogare, existenţa unei persoane considerată a avea răspundere intelectuală secundară, nu implică în mod necesar existenţa unei persoane cu răspundere primară în înregistrare. De aceea câmpul 702 poate fi prezent fără câmpul 700,710 sau 720.

Indicatori

Indicatorii sunt la fel ca pentru câmpul 700.

Subcâmpuri

Подполя те же, что в поле 700, за исключением следующего:

$5 Организация, для которой применяется поле

Наименование организации, для которой применяется поле, записывается в кодированной форме. Поскольку в настоящее время нет кодов организаций, согласованных на международном уровне, рекомендуется использовать коды из перечня USMARC Code List for Organizations, который включает коды многих неамериканских библиотечных агентств. Может также использоваться полное наименование агентства или национальный код. Если в организации хранится более одного экземпляра, то подполе должно содержать также расстановочный шифр, приведенный после двоеточия. Не повторяется.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 700.

Поле используется при необходимости представления сведений о типографах, издателях, бывших владельцах и др. лиц, имеющих отношение к публикации или истории создания отдельных томов.

Подполе $5, код организации, для которой применяется поле, используется только тогда, когда физические характеристики принадлежат исключительно конкретному экземпляру.

В основном оно используется для старинных монографических публикаций (антикварных материалов).

Câmpuri în relaţie

200 $f,$g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima Menţiune de responsabilitate şi următoarele menţiuni ale responsabilităţii.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de persoană menţionat în $f sau $g, respectiv cui îi este atribuită responsabilitatea secundară pentru publicaţie(dacă este vreuna) va fi introdusă în câmpul 702 în formă de punct de acces.

700 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Numele primei persoane menţionată în pagina de titlu cu responsabilitate intelectuală primară, va fi introdusă în câmpul 700. Numele de persoane cu responsabilitate intelectuală secundară vor fi introduse în 702.

701 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

“Responsabilitate alternativă” înseamnă al doilea (sau mai îndepărtat) caz de responsabilitatea primară. Totuşi, dacă înregistrarea este catalogată conform cu regulile care nu recunosc conceptul de intrare principală sau formatul sursă nu face distincţia, toate numele de persoane vor fi introduse în câmpul 701.

Exemple

Forma datelor din exemplele de la câmpul 700 se aplică şi aici în mod identic.

Ex. 1

702 |1$aIrvine$bThomas Francis$440

Numele de persoană cu responsabilitate intelectuală secundară include un cod de relaţie pentru a indica că este un ilustrator.

Ex. 2

702 #1$aCunningham$bArthur$4110$5Uk: X.200/175

Переплет экземпляра Британской библиотеки, шифр книги Х200/175.

Ex. 3

702 #1$aSkrlec$bNikola$4390$5CiZaNSB: L III H13

702 #1$aKusevic$bJosip$4390$5CiZaNSB: L III H13

Книга с вкладными иллюстрациями, автор Nikola Skrlec (бывший владелец), является частью личной библиотеки Kusevic, хранящейся в настоящее время в Национальной и Университетской библиотеке в Загребе.

Ex. 4

317 ##$aRukopisni ex libris: ‘Velimir Gaj 1873′. Iz knjiznice Ljudevita Gaja$5CiZaNSB IIC-8º -75

702 #1$aGaj$bVelimir$4390$5CiZaNSB: IIC-8º -75

702 #1$aGaj$bLjudevit$4390$5CiZaNSB: IIC-8º -75

Velimir Gaj унаследовал от своего отца Ljudevit Gaj библиотеку, которую он позже продал современному владельцу – Национальной и Университетской библиотеке в Загребе. Библиотека известна по имени его отца.

Кроме того пример использования этого поля приведен в примере 5 поля 317.

Sus

710 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele autorilor colectivi, consideraţi ca având responsabilitate intelectuală primară pentru lucrare, în formă de punct de acces, cu condiţia ca înregistrarea să fie creată conform cu regulile de catalogare care recunosc conceptul de intrare principală, şi formatul sursă să identifice separat intrarea principală.

Repetabilitate

Nerepetabil. Nu poate apare în aceeaşi înregistrare concomitent cu câmpul 700 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ sau cu câmpul 720 – NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ, deoarece o înregistrare poate avea un singur punct de acces ca responsabilitate intelectuală primară. Dacă conceptul de intrare principală nu există în regulile de catalogare sau formatul sursă nu â distinge, acest câmp nu trebuie să apară; cu toate acestea câmpul 711 este folosit pentru vedetele tuturor numelor de autori colectivi.

Indicatori

Indicator 1: Indicator de reuniune

Primul indicator specifică când autorii colectivi sunt pentru o reuniune (conferinţă, simpozion etc.) sau nu. Reuniunile includ conferinţe, simpozioane etc. Dacă numele reuniunii este o subdiviziune a numelor autorilor colectivi, numele este considerat ca acela de autori colectivi. (Ex. 13)

0 – nume colectivitate

1 – reuniune

Dacă formatul sursă nu distinge nume de reuniune din alte nume colective, poziţia indicatorului va conţine caracter de umplere

Indicator 2: Forma indicatorului de nume

Al doilea indicator arată forma numelui colectiv după cum urmează:

0 Nume în formă inversată

O formă inversată poate fi folosită când primul cuvânt al numelui de autori

colectivi sau de reuniune începe cu o iniţială sau prenume referitor la un

nume propriu (Ex. 9,10,14)

1 Nume introdus sub formă de nume de localitate sau instituţie

Folosit pentru nume colective referitoare la guvern sau alte persoane juridice care sunt introduse sub nume de localitate. Conform cu anumite coduri de catalogare, alte tipuri de instituţii asociate cu o localitate, sunt de asemenea introduse sub numele acelei localităţi, de ex. universităţi, societăţi de învăţământ, galerii de artă.(Ex. 5,6,7)

2 Nume introduse în ordine directă

Folosit pentru toate celelalte tipuri de nume colective.

Subcâmpuri

$a Element de intrare

Partea din nume folosită ca element de intrare în vedetă, acea parte a numelui după care numele este introdus în lista ordonată, cum ar fi partea din nume până la primul separator. Acest subcâmp nu este repetabil, dar trebuie să fie prezent dacă câmpul este prezent.

$b Subîmpărţire

Numele cu un nivel mai jos într-o ierarhie, când numele include o ierarhie, sau numele autorului colectiv când este introdus după loc: Ex. 2-6, 13, 15. Acest subcâmp exclude orice adăugare la nume făcută de catalogator pentru a-l distinge de alte instituţii cu acelaşi nume (vezi $c, $g, $h). Repetabil dacă există mai mult de un subnivel în ierarhie (Ex. 3,4,5)

$c Adăugare la nume sau calificator

Orice adăugare la numele de autor colectiv făcută de catalogator, alta decât număr, localitate şi dată a conferinţei. Repetabil. (Ex. 6-9,11,18)

$d Numărul reuniunii şi/sau numărul de secţiuni ale reuniunii

Numărul reuniunii atunci când reuniunea aparţine unei serii numărate. Repetabil (Ex. 12-14)

$e Localizarea reuniunii

Locul unde s-a ţinut întrunirea atunci când este cerută ca parte a vedetei. Nerepetabil. (Ex. 11-14)

$f Data întrunirii

Data unei întruniri, atunci când este cerută ca parte a vedetei Nerepetabil. (Ex. 11-14)

$g Element inversat

Orice parte a numelui de autor colectiv, care este mutată la începutul numelui pentru a introduce restul numelui sub un cuvânt care este mai uşor de reţinut. Nerepetabil. {Ex. 9,10,14)

$h Parte a numelui, alta decât elementul de intrare şi elementul inversat

Într-o vedetă cu element inversat, partea din nume care urmează după inversare. Repetabil. (Ex. 9,10,14)

$p Местонахождение организации

Адрес организации, ответственной за подготовку документа. (пример 17). Не повторяется.

$3 Numărul înregistrării de autoritate

Numărul de control pentru înregistrarea de autoritate pentru vedetă. Acest câmp se intenţionează a fi folosit cu Formatul de autoritate UNIMARC. Nerepetabil. (Ex. 12)

$4 Cod de relaţie

Folosit pentru a arăta relaţia dintre numele de autor colectiv din câmp şi publicaţia la care se referă înregistrarea. O listă a codurilor se găseşte în Anexa C. Repetabil.

Note asupra conţinutului câmpului

Forma (configuraţia):

Forma numelui care apare în acest câmp este determinată de regulile specifice de catalogare şi/sau autoritate, folosite de agenţia responsabilă de pregătirea înregistrării.

Selecţia subcâmpurilor poate să nu pară totdeauna evidentă, când o înregistrare sursă este transformată în format UNIMARC şi ale cărei subelemente ale numelui într-un format sursă corespund cu subcâmpurile UNIMARC. Aceste note intenţionează să dea un îndrumar general şi nu sunt exhaustive. Este necesar să fim conştienţi că numele formate conform cu diferitele reguli de catalogare sau chiar provenite din diferite fişiere de autoritate bazate pe aceleaşi reguli, nu se vor înlănţui totdeauna corect într-o singură secvenţă. Până când se vor stabili standarde, UNIMARC poate da doar un cadru general pentru identificarea elementelor distincte.

Numele colective sunt problematice, deoarece mulţi autori colectivi nu au un nume precis care să rămână constant. Mai mult, regulile individuale de catalogare formalizează numele în forme diferite şi din acest motiv se folosesc diferite tipuri de structuri de date.

Date inversate:

Un tip de nume care adesea prezintă dificultăţi este un nume colectiv format dintr-un nume propriu, cum ar fi W. H. Smith & Sons Ltd, I. F. Kennedy Center, Winston Churchill Memorial Centre. Unele coduri de catalogare stipulează că vor fi introduse în ordine directă în subcâmpul $a; alte reguli cer ca numele să fie tratate ca nume proprii şi inversate – de aceea codificarea în subcâmpurile $g şi $h UNIMARC acceptă amândouă posibilităţile (Ex. 9,10,14).

Intrare după loc:

Numele guvernamentale la toate nivelurile, cum ar fi naţional, provincial şi local, sunt formalizări de un tip diferit. Multe asemenea grupuri au nume formale lungi, dar practica codurilor de catalogare este în general de a lua un nume scurt pentru loc, cum ar fi Franţa, Australia, în loc de numele formal (Republica Franceză etc.)(Ex. 7). Organismele guvernamentale subordonate au adesea ca prefix numele de departament (minister)(Ex. 5, 6). Regulile de catalogare variază, astfel organismele sub control guvernamental, dar fără putere legislativă sau executivă, cum ar fi muzeele naţionale, sunt introduse sub denumire guvernamentală sau sub propriul lor nume. Dacă sunt introduse sub numele propriu, de ex. ‘Muzeul Oraşului’, ar putea fi necesar un calificator pentru a le distinge între alte organizaţii cu acelaşi nume, în alte locuri.

Unele reguli de catalogare au categorii suplimentare de organizaţii introduse după numele locului – colectivităţi ca: universităţi, academiile de ştiinţă etc, care sunt ataşate în mod specific unei localităţi şi tind să aibă numele localităţii ca parte a numelui lor; acestea pot fi formalizate într-un mod care să aducă numele localităţii la început (Ex.15). Partea rămasă din nume va fi despărţită de prepoziţii de legătură; aceasta nu este în mod strict o inversiune.

Calificări:

îndrumarea poate fi necesară asupra elementelor ce sunt considerate calificări şi deci urmează să fie introduse în subcâmpul $c. Acestea pot fi un loc, adăugat pentru a distinge organizaţia dintre altele cu acelaşi nume, cum ar fi Partidul Liberal (Australia). Poate exista o menţiune despre tipul organizaţiei pentru a o distinge dintre altele cu acelaşi nume, de exemplu Gibraltar (Dioceză), spre a o distinge de colonie sau New York (Stat) pentru a-1 distinge de oraş.

Al treilea tip de adăugare constă dintr-un termen adăugat la nume pentru a-1 transforma în nume colectiv, ca de exemplu Vulturii (club de rugby), Ecologica (firmă), HVJ (post radio) (Ex. 16). Regulile de catalogare uzuale, recomandă folosirea calificărilor în paranteze ca în exemplele de mai sus.

Adăugări formalizate la numele de întruniri:

Nu există standarde universal acceptate pentru elementele de date: ‘număr’, ‘localizare’ şi ‘Data întrunirii’. Numerele pot fi în formă arabă sau romană, numele de locuri pot fi introduse conform cu limba înregistrării sau cu limba din original (Ex. 11-14). Datele pot fi introduse în orice format, chiar şi pentru înregistrări de schimb. Dacă în vedetă sunt cerute luna şi ziua, se recomandă datarea în format standard internaţional (de ex.: ‘19831101′ pentru 1 Noiembrie 1983), care poate fi uşor transpusă în orice limbă, dacă este necesar.

Punctuaţia:

În acest câmp nu sunt standarde de punctuaţie. Se recomandă ca punctuaţia să fie păstrată acolo unde este disponibilă în formatul sursă. Dacă în formatul sursă nu este disponibilă, dar este afişată de un algoritm generat din definirea subcâmpurilor, se recomandă ca punctuaţia care va fi folosită în afişare, să fie inclusă în înregistrarea UNIMARC. Aceasta include parantezele care vor apare la începutul şi sfârşitul unui subcâmp sau grup de subcâmpuri.

Deoarece nu există standarde de punctuaţie în acest câmp, utilizatorii de înregistrări în format UNIMARC vor fi atenţi la practica adoptată de agenţiile care pregătesc înregistrarea. Agenţiile care difuzează înregistrări, trebuie să fie cât mai consecvente în înregistrările lor. Detalii vor fi incluse în documentaţia care însoţeşte benzile (vezi Anexa K).

Grupuri în relaţie

200 $f, $g, TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima menţiune a responsabilităţii şi menţiunile următoare de responsabilitate.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de autori colectivi menţionate în $f sau mai rar în $g, la care este atribuită responsabilitate primară pentru înregistrare (dacă este vreuna), vor fi introduse în câmpul 710 în formă de punct de acces.

711 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Un autor colectiv poate avea responsabilitate intelectuală alternativă atât ca

persoană, colectivitate, nume familie, numite în câmpurile 700, 710 sau 720. în

acest caz câmpul 711 este folosit atâta timp cât nu va fi mai mult de o singură apariţie completă în câmpurile 700 şi 720.

712 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Un nume de autor colectiv poate avea responsabilitate intelectuală secundară, în care caz va fi introdus în câmpul 712.

Exemple

Ex.1

710 02$aLight Railway Transport League

Membrii nemenţionaţi ai organizaţiei “The light Railway Transport League” au scris o carte intitulată “Johanneshurg tramways” şi, conform cu regulile de catalogare, organizaţia are răspundere intelectuală primară pentru lucrare. Codurile de catalogare uzuale stipulează înlăturarea paragrafelor iniţiale din vedetele de autori colectivi.

Ex.2

710 02$aBell and Howell.$bMicro Photo Division

O divizie din organizaţia Bell and Howell este intitulată Micro Photo Division

Ex.3

710 02$aUnited States.$bFarm Credit Administration. $bPublic Affairs Division

Divizia responsabilă de document, este una subordonată unei divizii care la rândul ei este subordonată.

Ex.4

710 02$aAslib.$bComputer Applications Group.$bAcquisition, Cataloguing and Circulation Working Party

O întâlnire de lucru a unui grup care este responsabil de o organizaţie pe trei nivele.

Ex.5

710 01$aNew South Wales.$bDepartment of Education. $bDivision of Research and Plenning

Un organism guvernamental precedat de numele statului (provincie) în forma specificată de codurile de catalogare.

Ex.6

710 01$aEssex$c(County).$bAdvisory Unit for Computer Education

Un organism guvernamental local are un calificator care indică nivelul guvernamental.

Ex.7

710 01$aGermany.$c(Democratic Republic)

Unele reguli de catalogare indică folosirea de calificatori pentru numele ţărilor, acolo unde pot apare ambiguităţi.

Ex.8

710 02$aNational Conference of Catholic Bishops$c(United States)

Poate fi introdus un calificator care reprezintă un nume de loc pentru a distinge diferite organizaţii de acelaşi tip din ţări diferite.

Ex.9

710 02$aHugh Wilson and Lewis Womersley$c(Firm)

710 00$aWilson $g(Hugh)$hand Lewis Womersley$c(Firm)

Exemple de ordine directă şi ordine indirectă pentru nume colective. Unele coduri de catalogare inversează numele de autori colectivi care încep cu un nume de persoană. Partea din nume care este pusă după “prenume” este introdusă în $g şi restul numelui colectiv care urmează după “prenume” este introdusă în $h în ordine directă.

Ex. 10

710 02$aE.A.Gibson Shipbrokers

710 00$aGibson$g(E.A.)$hShipbrokers

Exemplu de ordine directă şi indirectă.

Ex. 11

710 12$aNASECODE II$c(Conference)$f(1981: $eTrinity College, Dublin)

Numele conferinţei este introdus ca vedetă în mod formalizat. Pe pagina de titlu: “proceedings of the NASECODE II conference held of trinity College Dublin from 17th to 19th June 1981″. Conferinţa este adăugată ca un calificator pentru a explica termenul NASECODE II. Subcâmpurile sunt introduse în ordinea cerută de regulile de catalogare. Primul indicator este setat pe 1.

Ex.12

710 12$aWorld Airports Conference,$d5th,$eLondon,$f1976$3CRNO4586

Când conferinţa are un număr care nu este parte a numelui (de comparat cu Ex.11 de mai sus), acesta poate fi inclus ca parte a vedetei formalizate. Este prezent un număr al înregistrării de autoritate.

Ex. 13

710 02$aReading University Agricultural Club$bAnnual Conference $d(llth: $fl977: $eUniversity of Reading)

Multe coduri de catalogare stipulează că dacă o conferinţă este legată de un autor colectiv, conferinţa va fi introdusă ca un organism subordonat autorului colectiv, de aici valoarea indicatorului 1 este 0.

Ex.14

710 10$aRichards$g(A.N.)$hSymposium$d(17th:$fl975: $eKing of Prussia, Pa.)

710 12$aA.N.Richards Symposium$d(17th:$fl975:$eKing of Prussia, Pa.)

Acolo unde numele unei conferinţe începe cu un nume de persoană, acesta poate fi formulat în acelaşi fel ca în Ex. 9 şi 10. Mai sus sunt arătate două modalităţi de introducere a unei conferinţe care începe cu un nume de persoană. Numele poate fi inversat sau nu, conform cu regulile de catalogare urmate.

Ex.15

710 01$aCalifornia.$bUniversity

O universitate introdusă după localitate.

Ex. 16

710 02$aMaria Teresa$c(Ship)

Numele unui vas, cu o codificare pentru a arăta că acesta este un nume de autor colectiv.

Ex. 17

710 01$aUnited States.$bNational Technical Information Service.$p5202 Port Royal Road,

Springfield, VA 22161

Sus

711 NUME DE COLECTIVITATE-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele unui autor colectiv, considerat a avea responsabilitate intelectuală alternativă pentru o lucrare, în formă de punct de acces . Dacă înregistrarea este creată conform cu regulile de catalogare care nu recunosc conceptul de intrare principală, toate numele de autori colectivi care vor fi folosite ca punct de acces vor fi conţinute în câmpul 711.

Repetabilitate

Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt aceiaşi ca pentru câmpul 710.

Subcâmpuri

Subcâmpurile sunt aceleaşi ca pentru câmpul 710.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 710.

Câmpuri în relaţie

200 $f TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima menţiune a responsabilităţii

Datele din câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Dacă în prima menţiune a responsabilităţii sunt două sau trei nume, următoarele nume de după primul, care sunt adesea nume cu răspundere intelectuală alternativă (chiar numele de autor colectiv), vor fi introduse în câmpul 711 în formă de punct de acces.

710 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Dacă câmpul 711 este folosit strict pentru nume de autor colectiv cu responsabilitate intelectuală alternativă, trebuie să fie prezent câmpul 700 (sau 710). Dacă 711 este folosit deoarece regulile de catalogare nu acceptă conceptul de punct principal de intrare, sau formatul sursă nu îl distinge, atunci câmpul 710 nu va fi prezent.

712 NUME AUTOR COLECTIV-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Dacă există autori colectivi consideraţi a avea o responsabilitate mai mică decât numele de autori colectivi trecuţi în câmpurile 710 şi 711, aceştia vor fi introduşi în câmpul 712.

Exemple

Forma datelor din exemplele de la câmpul 710 se aplică în acelaşi mod şi aici.

Ex. 1

710 01$aPennsylvania.$bState University.$b Dept. of Agricultural Economics and Rural Sociology

711 01$aPennsylvania.$bAgricultural Experiment Station, University Park

Numele de autor colectiv are alăturată responsabilitatea pentru un serial. Al doilea nume apărut este codificat ca alternativ.

Sus

712 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele unui autor colectiv în formă de punct de acces, considerat a avea responsabilitate intelectuală secundară pentru o lucrare.

Repetabilitate

Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt aceiaşi ca pentru câmpul 710.

Subcâmpuri

Подполя те же, что в поле 700, за исключением следующего:

$5 Организация, для которой применяется поле

Наименование организации, для которой применяется поле, записывается в кодированной форме. Поскольку в настоящее время нет кодов организаций, согласованных на международном уровне, рекомендуется использовать коды из перечня USMARC Code List for Organizations, который включает коды многих неамериканских библиотечных агентств. Может также использоваться полное наименование агентства или национальный код. Если в организации хранится более одного экземпляра, то подполе должно содержать также расстановочный шифр, приведенный после двоеточия. Не повторяется.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 710.

Поле используется для представления сведений о типографиях, издательствах, бывших владельцах и других организациях, имеющих отношение к публикации или истории создания отдельных томов. Подполе $5, код организации, для которой применяется поле, используется только тогда, когда физические характеристики принадлежат только конкретному экземпляру. В основном оно используется для старинных монографических публикаций (антикварных материалов).

Câmpuri în relaţie

200 $f,$g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, prima menţiune a responsabilităţii şi următoarele menţiuni de responsabilitate.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de autori colectivi menţionate în $f sau în $g cărora le este atribuită responsabilitate intelectuală secundară pentru înregistrare (dacă există), vor fi introduse în câmpul 712 în formă de punct de acces.

710 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Numele primului autor colectiv menţionat în pagina de titlu, cu responsabilitate intelectuală primară va fi introdus în câmpul 710. Numele de autori colectivi cu răspundere intelectuală secundară sunt introduse în 712. în majoritatea regulilor de catalogare, este posibil ca un colectiv să aibă responsabilitate secundară, fără ca cineva cu responsabilitate primară să fie prezent în înregistrare. De aceea, câmpul 712 poate fi prezent fără câmpurile 700,710 sau 720.

711 NUME DE COLECTIVITATE-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Altă răspundere înseamnă o a doua (sau mai îndepărtată) responsabilitate faţă de responsabilitatea primară. Totuşi, dacă înregistrarea este catalogată conform cu reguli care nu recunosc conceptul de intrare principală, sau formatul sursă nu îl identifică în mod separat, toate numele de autori colectivi vor fi introduse în câmpul 711.

Exemple

Forma datelor din exemplele de la câmpul 710 se aplică în acelaşi mod aici. Mai jos este dat un exemplu de autor colectiv cu răspundere secundară.

Ex. 1

712 02$aIEA Coal Research

Pe pagina de titlu: Coal research projects, United Kingdom, London, IEA Coal Research. ICA Coal Research este dat ca editor, dar în mod evident are unele grade de responsabilitate intelectuală pentru lucrare.

Sus

716 ТОРГОВАЯ МАРКА

Определение поля

Поле содержит в форме точки доступа торговую марку.

Наличие

Факультативное. Повторяется.

Индикаторы

Индикатор 1: пробел (не определен)

Индикатор 2: пробел (не определен)

Подполя

$a Начальный элемент ввода

Часть торговой марки, используемая в заголовке как начальный элемент ввода, по которому наименование сортируется в упорядоченных списках до первой границы сортировки. Подполе не повторяется, но должно присутствовать, если присутствует поле.

$c Дополнения к торговой марке, кроме дат

Любые дополнения к торговой марке (кроме дат), которые не формируют неотъемлемую часть самой торговой марки. Повторяется при втором или последующих появлениях дополнений.

$f Даты

Даты, присоединяемые к торговой марке вместе с аббревиатурой вводятся в подполе в полной или сокращенной форме (пример 15). Все даты для торговой марки, названной в поле, вводятся в $f. Подполе не повторяется.

$3 Номер авторитетной записи

Контрольный номер авторитетной записи для предметного заголовка. Подполе предназначено для использования в Формате UNIMARC для авторитетных записей (UNIMARC/Authorities). He повторяется.

Примечания о содержании поля

Поле предназначено для записи торговых марок, используемых как предметные заголовки. Эти заголовки структурируются в той же форме, что и заголовки, содержащие торговые марки, ответственных за содержание единицы.

Связанные поля

710 НАИМЕНОВАНИЕ ОРГАНИЗАЦИИ – ПЕРВИЧНАЯ ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНАЯ ОТВЕТСТВЕННОСТЬ

Поле 710 используется, когда предметным заголовком является наименование организации.

Примеры

Отсутствуют.

Sus

720 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine, în formă de punct de acces numele de familie considerat ca având responsabilitate primară pentru o lucrare, cu condiţia ca înregistrarea să fie creată conform cu regulile de catalogare care recunosc conceptul de intrare principală, şi formatul sursă să identifice în mod separat intrarea principală.

Repetabilitate

Nerepetabil. Nu poate să apară în aceeaşi înregistrare cu câmpul 700 – NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ sau 710 – NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ, deoarece o înregistrare poate avea numai un singur punct de acces cu responsabilitate intelectuală primară. Dacă în regulile de catalogare nu există conceptul de intrare principală, sau formatul sursă nu îl indică, acest câmp nu va apare: câmpul 721 este folosit pentru vedetele tuturor numelor de familie (vezi Secţiunea 6).

Indicatori

Indicator 1: spaţiu (nedefinit)

Indicator 2: spaţiu (nedefinit)

Subcâmpuri

$a Element de intrare

Numele de familie în formă de punct de acces. Nerepetabil. $f Date

Datele unui nume de familie, atunci când sunt cerute ca parte a vedetei. Nerepetabil. (Ex. 3)

$f Даты

Даты, относящиеся к родовым именам, когда они необходимы как часть заголовка. Не повторяются (пример 3).

$3 Numărul înregistrării de autoritate

Numărul de control pentru înregistrarea de autoritate pentru vedetă. Acest subcâmp se intenţionează să fie folosit cu formatul de Autoritate UNIMARC . Până când acesta va apare, acest subcâmp poate fi folosit pentru un număr în fişierul bibliografic local al agenţiei. Nerepetabil.

$4 Cod relaţional

Codul folosit pentru a indica relaţia dintre familia numită în câmp şi unitatea bibliografică la care se referă înregistrarea. Lista codurilor se găseşte în Anexa C. Repetabil.

Note asupra conţinutului câmpului

Forma numelui care apare în câmp este determinată de regulile de catalogare şi/sau autoritate folosite de agenţia responsabilă de pregătirea înregistrării.

Toate datele care formează vedeta (exceptând date calendaristice) sunt introduse în $a; eventualele calificări trebuiesc introduse în paranteze pentru a indica că nu fac parte din numele propriu-zis.

Punctuaţie:

Nu sunt standarde de punctuaţie în acest câmp. Totuşi se recomandă ca punctuaţia să fie păstrată acolo unde este disponibilă în formatul sursă. Dacă formatul sursă foloseşte subcâmpuri suplimentare, se recomandă ca punctuaţia să fie obţinută printr-un algoritm generat din definirea subcâmpurilor. Deoarece în acest câmp nu sunt standarde de punctuaţie, utilizatorii de înregistrări în format UNIMARC vor trebui să fie atenţi la practica adoptată de agenţia care pregăteşte înregistrarea. Agenţiile care difuzează înregistrări trebuie să fie consecvente în înregistrările lor .

Câmpuri în relaţie

200 $f,$g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE. Prima menţiune de responsabilitate şi următoarele menţiuni de responsabilitate.

Datele din câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de familie menţionat în $f, sau mai rar în $g, respectiv cui îi este atribuită responsabilitatea primară pentru lucrare (dacă există), vor fi introduse în 720, în formă de punct de acces.

721 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Un nume de familie poate avea responsabilitate intelectuală alternativă în circumstanţe similare cu cel de autor colectiv. Câmpul va fi folosit în toate cazurile, deoarece o înregistrare sursă poate să nu distingă între responsabilitate primară sau secundară pentru nume de familie.

722 NUME DE FAMILIE-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Un nume de familie poate fi privit ca având responsabilitate intelectuală secundară, în acelaşi fel cu un nume colectiv (vezi câmpul 712).

Exemple

Ex. 1

720 ||$aCecil (familie)

Ex. 2

720 ||$aBuchanAn (clan)

Ex.3

720 ||$aShah dynasty, $f 1768-

Sus

721 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele de familie considerat a avea responsabilitate intelectuală alternativă pentru lucrare, în formă de punct de acces; dacă înregistrarea este creată conform unor reguli de catalogare care nu recunosc conceptul de intrare principală, sau formatul sursă nu identifică în mod separat intrarea principală, toate numele de familie vor fi introduse în câmpul 721, într-o formă corespunzătoare unui punct de acces.

Repetabilitate

Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt aceiaşi ca pentru câmpul 720.

Subcâmpuri

Subcâmpurile sunt aceleaşi ca pentru câmpul 720.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică acelaşi îndrumar ca pentru câmpul 720.

Câmpuri în relaţie

200 $f TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima menţiune de responsabilitate.

Datele din câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Dacă în prima menţiune de responsabilitate sunt două sau trei nume, cele care urmează după primul nume sunt în mod obişnuit nume cu responsabilitate intelectuală alternativă.

720 NUME DE FAMILIE-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Dacă câmpul 721 este folosit pentru nume de familie cu responsabilitate intelectuală alternativă, câmpul 720 (şi mai rar câmpurile 710 sau 700) trebuie să fie prezent. Dacă câmpul 721 este folosit deoarece regulile de catalogare folosite nu recunosc conceptul de intrare principală, sau formatul sursă nu îl evidenţiază, atunci câmpul 720 nu va fi prezent.

722 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Dacă există nume de familie considerate că au responsabilitate mai mică decât persoanele sau entităţile din câmpurile 700, 701, 710, 711, 720,721, acestea vor fi introduse în câmpul 722.

Exemple

Forma datelor din exemplele pentru câmpul 720 se aplică în mod identic şi aici.

Sus

722 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine un nume de familie considerat a avea responsabilitate intelectuală secundară pentru lucrare, în formă corespunzătoare pentru un punct de acces.

Repetabilitate

Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt aceiaşi ca pentru câmpul 720.

Subcâmpuri

Подполя те же, что в поле 720, за исключением подполя $5.

$5 Наименование организации, для которой применяется поле

Наименование организации, для которой применяется поле, записывается в кодированной форме. Поскольку коды, принятые на международном уровне, отсутствуют, рекомендуется использовать коды из Перечня кодов USMARC для организаций (USMARC Code List for Organizations), который включает коды многих неамериканских библиотечных агентств. Кроме этих кодов, может использоваться полное наименование агентства или национальный код. Если в организации хранится более одного экземпляра единицы, то подполе должно также содержать расстановочный шифр, приведенный после двоеточия. Не повторяется.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 720.

Подполе $5 (Наименование организации, для которой применяется поле) используется только тогда, когда добавочное(ые) описание(я) относится(ятся) исключительно к отдельному экземпляру. Обычно поле используется для старинных монографических публикаций (антикварных).

Câmpuri în relaţie

200 $f, $g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, prima menţiune de responsabilitate şi următoarele menţiuni de responsabilitate

Datele din câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de familie menţionat în $f sau $g, respectiv cui îi este atribuită responsabilitatea secundară (dacă există) pentru lucrare, va fi introdus în câmpul 722 în formă de punct de acces.

720 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Primul nume de familie cu responsabilitate intelectuală primară, menţionat în pagina de titlu, va fi introdus în câmpul 720. Numele de familie cu responsabilitate intelectuală secundară, vor fi introduse în câmpul 722.

721 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Responsabilitate alternativă înseamnă o a doua sau mai îndepărtată responsabilitate faţă de responsabilitatea primară. Totuşi, dacă înregistrarea este catalogată conform cu reguli care nu recunosc conceptul de intrare principală sau formatul sursă nu îl identifică în mod separat, toate numele de familie vor fi introduse în câmpul 721.

Exemple

Forma datelor din exemplele pentru câmpul 720 se aplică şi aici în mod identic.

IFLANET home – International Federation of Library Associations and InstitutionsActivities and ServicesSearchContacts

IFLA Universal Bibliographic Control and International MARC Core Programme (UBCIM)

Manual UNIMARC : Format Bibliografic

7– BLOCUL RESPONSABILITĂŢII INTELECTUALE

Definiţia şi scopul blocului

Acest bloc conţine nume de persoane şi autori colectivi care au forme de responsabilitate intelectuală pentru înregistrarea descrisă.

Responsabilitatea intelectuală este definită în mod larg, pentru a include toate persoanele, autorii colectivi sau nume de familie asociate unei înregistrări, incluzând editorii, când un punct de acces este necesar. Sunt definite următoarele câmpuri:

Nume de persoane:

700 Nume de persoană – responsabilitate intelectuală primară

701 Nume de persoană – responsabilitate intelectuală alternativă

702 Nume de persoană – responsabilitate intelectuală secundară

Autori colectivi şi întruniri:

710 Nume de colectivitate – responsabilitate intelectuală primară

711 Nume de colectivitate – responsabilitate intelectuală alternativă

712 Nume de colectivitate – responsabilitate intelectuală secundară

716 Торговая марка

Nume de familii:

720 Nume de familie – responsabilitate intelectuală primară

721 Nume de familie – responsabilitate intelectuală alternativă

722 Nume de familie – responsabilitate intelectuală secundară

730 Имя – Интеллектуальная ответственность

Note asupra conţinutului câmpurilor

O persoană, autor colectiv sau nume de familie poate fi selectată ca având responsabilitate primară. în unele coduri de catalogare, aceasta este denumită intrarea principală. Oricare alte persoane, autori colectivi, sau nume de familie, având responsabilitate egală, sunt consideraţi ca având responsabilitate

alternativă. Dacă un cod de catalogare dat nu recunoaşte conceptul de intrare principală, toate persoanele (autori colectivi şi nume de familie) având responsabilitate egală pot fi codificate ca având responsabilitate alternativă. Persoane, autori colectivi sau nume de familie având responsabilitate tangenţială (editori, translatori, desenatori, etc.) pot fi codificaţi ca având responsabilitate secundară. Dacă nu este posibil să se determine un nivel de responsabilitate, toate numele vor fi codificate ca alternative.

Intrare principală după titlu:

În înregistrările catalogate conform codurilor care recunosc conceptul de intrare principală, când nu a fost specificat autorul sau autorii colectivi ca având responsabilitate primară pentru o înregistrare, se poate asuma că intrarea principală este după titlu. Punctele de acces pentru persoane, autori colectivi sunt date corespunzător în câmpurile de responsabilitate alternativă sau secundară. De exemplu, autorii multipli, care exclud o intrare principală de autor, sub unele coduri de catalogare, vor fi consideraţi fiecare ca având responsabilitate alternativă, pe când editorul unei colecţii (care este introdus după titlu după unele coduri de catalogare), va fi considerat că are răspundere secundară. Când intrarea principală este după titlu, intrarea principală va fi găsită în câmpul 500, dacă este prezent, altfel în câmpul 200.

Sus

700 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele persoanei considerată a avea responsabilitatea intelectuală primară pentru o lucrare, în formă de punct de acces, cu condiţia ca înregistrarea să fie creată în conformitate cu regulile de catalogare, care recunosc conceptul de intrare principală.

Repetabilitate

Nerepetabil. Nu poate apare în aceeaşi înregistrare concomitent cu câmpul 710 – NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ sau 720 – NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ, deoarece o înregistrare poate avea numai un singur punct de acces cu responsabilitate intelectuală primară. Dacă conceptul de intrare principală nu există în regulile de catalogare, sau formatul sursă nu îl identifică, acest câmp nu va apare şi 701 este folosit pentru toate vedetele de persoane (vezi secţiunea 6).

Indicatori

Indicator 1: spaţiu (nedefinit) .

Indicator 2: Indicatorul pentru forma numelui

Acest indicator specifică când numele este introdus după primul nume apărut (prenume) sau în ordine directă, sau când este introdus după pseudonim, nume de familie, patronim sau echivalent, de obicei cu inversare (Ex.5)

0 Nume introdus după prenume, sau ordine directă

1 Nume introdus după nume de familie (nume familie, patronim,etc)

Subcâmpuri

$a Element de intrare

Partea din nume folosită ca intrare în vedetă ; acea parte a numelui după care numele este introdus în liste ordonate (index). Acest subcâmp nu este repetabil, dar trebuie să fie prezent atunci când câmpul este prezent.

$b Parte a numelui, alta decât elementul de intrare

Partea rămasă din nume, folosită când elementul de intrare este un pseudonim, sau nume de familie. (Ex.1-11,14) Conţine prenume, şi alte nume date. Când acest subcâmp este folosit, indicatorul pentru forma numelui trebuie setat la 1. Exprimarea în clar a iniţialelor va fi introdusă în $g. Nerepetabil.

$c Adăugări la nume, altele decât date (calendaristice)

Alte adăugări la nume, (altele decât date) care nu formează o parte integrală a numelui propriu-zis, incluzând titluri, epitete sau indicarea funcţiei (Ex.6, 7,8, 12,15,16). Repetabil pentru apariţia a două sau mai multe asemenea adăugiri (Ex.8,12,16)

$d Numere romane

Numere romane asociate cu numele unor persoane regale şi ecleziaste.(Ex.l2).

Dacă un epitet este asociat cu numerotarea, acesta va fi de asemenea inclus. (Ex.

17). Când acest subcâmp este folosit, indicatorul pentru forma numelui trebuie

setat la 0. Nerepetabil.

$f Date

Datele ataşate numelor de persoane împreună cu prescurtări sau alte indicaţii de natură a datelor. Orice indicaţii despre tipul datei (născut, mort etc) vor fi introduse în câmp în formă întreagă sau prescurtată. (Ex.l5).Toate datele pentru persoana numită în câmp vor fi introduse în $f: subcâmpul nu este repetabil.

$g Extinderea iniţialelor prenumelui

Forma completă a prenumelui, când în subcâmpul $b sunt înregistrate iniţialele ca formă preferată, şi când sunt solicitate atât iniţialele cât şi forma completă (Ex. 2). Nerepetabil.

$p Служебные сведения/адрес

Подполе содержит наименование и/или адрес организации, в которой данное лицо работало в момент создания документа. Не повторяется.

$3. Număr de înregistrare de autoritate

Număr de control pentru înregistrarea de autoritate pentru vedetă. Acest subcâmp se intenţionează să fie folosit cu formatul de autoritate UNIMARC. Nerepetabil.

$4. Cod de relaţie

Codul este folosit pentru a arăta relaţia dintre persoana numită în câmp şi unitatea bibliografică la care se referă înregistrarea. Lista codurilor se află în Anexa C. Repetabil.

Note asupra conţinutului câmpului

Forma:

Forma numelui care apare în câmp este determinată de regulile corespunzătoare de catalogare şi/sau autoritate folosite de agenţia responsabilă de pregătirea înregistrării. Datele pot fi introduse în conformitate cu diferite calendare.

Selecţia subcâmpurilor:

Selecţia subcâmpurilor poate să nu apară totdeauna evident, atunci când înregistrarea sursă trebuie să fie convertită la UNIMARC; subelemente ale numelui din formatul sursă corespund cu subcâmpurile UNIMARC. Aceste note intenţionează să dea un ghid general, dar nu sunt exhaustive. Este necesar să fim conştienţi că unele formate în concordanţă cu diferite reguli de catalogare, sau care au la origine diferite fişiere de autoritate, bazate pe aceleaşi reguli – nu se vor înlănţui totdeauna corect într-o singură secvenţă. Până când se vor stabili standarde, UNIMARC poate da doar un cadru general pentru identificarea elementelor distincte.

O cale de a determina diferenţele dintre Element de intrare ($a), Parte din nume alta decât Element de intrare ($b) şi Adăugări la nume, altele decât date ($c) este prin referire la folosirea lor. Primul element, elementul de intrare, este cuvântul sub care intrarea va fi formată într-o listă ordonată. Al doilea element subdivide lista ordonată după primul element. Al treilea element: Adăugări la nume, altele decât date($c) poate fi folosit ca al treilea element de sortare, sau în unele cazuri, în special când precede $b, poate fi ignorat la operaţiile de ordonare.

Acolo unde numele de familie începe cu o particulă (prepoziţie) va fi plasat la începutul subcâmpului $a. Dacă numele este înregistrat după următorul element de după particulă, particula va fi plasată uzual, la sfârşitul numelui. Este recomandat ca aceste particule să fie introduse în subcâmpul $b – Parte a numelui, alta decât Elementul de intrare.(Ex. 9,10,11)

Titluri de adrese, epitete sau calificative la nume adăugate de catalogator vor fi introduse ca Adăugări la nume, altele decât date (subcâmp $c).

Punctuaţia:

Nu este nici un standard de punctuaţie în acest câmp. Totuşi, este recomandat ca punctuaţia să fie reţinută acolo unde este disponibilă în formatul sursă. în formatele sursă unde punctuaţia nu este disponibilă, dar este tipărită printr-un algoritm generat prin definirea subcâmpurilor, este recomandat ca punctuaţia care va fi folosită la afişare să fie inclusă în înregistrarea UNIMARC.

Deoarece nu sunt standarde de punctuaţie în acest câmp, beneficiarii de înregistrări în format UNIMARC vor trebui să fie atenţi la practica adoptată de agenţiile care pregătesc înregistrarea; totuşi agenţiile care difuzează înregistrări trebuie să fie consecvente. Detalii vor fi incluse în documentaţia care însoţeşte benzile de schimb (Vezi Anexa K).

Câmpuri în relaţie

200 $f, $g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima menţiune de responsabilitate şi următoarele menţiuni de responsabilitate.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele persoanei menţionate în $f, sau în unele cazuri în $g, cărora îi este atribuită responsabilitatea primară (dacă există), va fi introdus în câmpul 700 într-o formă

corespunzătoare pentru un punct de acces.

701 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Dacă sunt şi alte persoane considerate ca având responsabilitate egală sau alternativă cu a persoanei numite în câmpul 700, câmpul 701 este folosit să înregistreze punctul de acces cerut pentru acestea. Câmpul 701 va apare când documentele sunt scrise de exemplu: “de Glenn L. Jenkins, Albert M. Knevel, Frank E. Di Gangi”, sau conform unor anumite reguli de catalogare, când texte şi ilustraţii complementare, de ex. fotografii şi textul însoţitor ţin de responsabilitatea unor persoane diferite. Una dintre persoanele cu responsabilitate egală va fi introdusă în câmpul 700, celelalte în 701, (aceasta nu înseamnă că persoanele introduse în câmpul 701 au o responsabilitate mai mică pentru înregistrare decât cea btrodusă în 700. Acolo unde regulile de catalogare nu recunosc ca “Intrare principală”, responsabilitatea personală primară, vedeta este introdusă în câmpul 701 şi câmpul 700 este nefolosit.

702 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Dacă sunt persoane considerate ca având responsabilitate mai mică decât persoana numită în câmpul 700, ele vor fi introduse în câmpul 702.

Exemple

Ex.1

700 |1$aBenson, $bRowland S.

Numele în formă de punct de acces: Benson, Rowland S.

Ex.2

700 |1$aLawrence$bD.H

700 |1$aLawrence$bDavid Herbert

700 |1$aLawrence$bD.H.$gDavid Herbert

Exemplele de mai sus arată diferite câmpuri 700 pentru aceeiaşi entitate ce rezultă de la diferite agenţii, datorită diferenţelor de formă ale punctului de acces : Lawrence, D.H. sau Lawrence, David Herbert sau Lawrence, D.H. (David Herbert).

Diferenţele rezultă din utilizarea unor reguli de catalogare diferite pentru vedetă. In al treilea exemplu au fost introduse paranteze pentru a face distincţia între forma preferată a prenumelui şi forma întreagă.

Ex. 3

700 |1$aBridges-Webb, $bCharles$3014678

Charles Bridges-Webb (un nume compus care include ‘ – ‘)este introdus sub forma Bridges-Webb. Numărul din fişierul de autoritate al sistemului este 014678.

Ex.4

700 |1$aDay Lewis,$bCecil

C. Day Lewis are un nume compus care nu include ‘ -’. Codul de catalogare introduce numele ca: Day Lewis, Cecil.

Ex.5

700 |0$aMao Tse Tung

700 |1$aMao,$bTse Tung

Numele chinezeşti se scriu uzual începând cu numele de familie (neconform cu codurile de catalogare). Acest fapt dă rezultate diferite în tratări diferite a codurilor de catalogare. Mao Tse-Tung (pentru a folosi una dintre transcrierile posibile în alfabetul latin) poate fi introdus conform unor coduri de catalogare ca Mao Tse-Tung; conform altor coduri el poate fi introdus ca Mao, Tse-Tung. Aceasta deoarece unele coduri consideră punctuaţia, în acest caz virgula de separare, ca reprezentând separarea dintre numele de familie şi cel de botez în timp ce alte coduri consideră virgula ca reprezentând o inversiune de la forma uzuală, deşi aici nu a fost indicată nici o inversiune.

De notat că atunci când numele este introdus în ordine directă – cum ar fi după numele care apare primul – şi întregul nume este introdus în acelaşi subcâmp, al doilea indicator (indicatorul pentru forma numelui) este pus pe 0. Totuşi dacă primul element este considerat ca poreclă, prin analogie cu tratarea vestică a poreclelor, al doilea indicator va fi pus la 1.

Ex.6

700 |1$aStanhope,$cLady$bHester

Un autor are un titlu care, conform codurilor de catalogare folosite, vine înaintea numelui dat. Ordinea subcâmpurilor este menţinută (ca întotdeauna în UNIMARC).

Ex.7

700 |1$aParker,$bTheodore$c(Spirit)

Codurile de catalogare ale formatului sursă stipulează ca în anumite cazuri să fie folosite epitetele: Parker, Theodore (Spirit).

Ex.8

700 |1$aArundel,$bPhilip Howard,$cEarl of,$cSaint

O persoană poate avea două titluri; ele sunt introduse în subcâmpuri separate. Conform codurilor de catalogare folosite, ‘Arundel’ este elementul de intrare.

Ex.9

700 |1$aBergh,$bGeorge van der

Intrare în catalog: Berg, George van der. Funcţie de prefix, numele pot fi introduse sau nu după prefix.

Ex. 10

700 |1$aLa Fontaine Verwey$bHerman de

Intrare în catalog: La Fontaine Verwey, Herman de

Ex. 11

700 |1$aDu Perron,$bE. Intrare în catalog: Du Perron E.

Ex. 12

700 |0$aVittorio Emmanuele$dII,$cre d’Italia

După majoritatea regulilor de catalogare, regii sunt introduşi după numele de botez.

Ex. 13

700 |0$aPan Painter

700 |0$aJakie

Pseudonimele constau câteodată dintr-o frază sau alte apelări care nu conţin numele real şi de aceea în mod uzual sunt introduse în ordine directă.

Ex. 14

700 |1$aOrwell,$bGeorge

700 |1$aOther,$bA.N.

Pseudonimele având forma unor pronume sau iniţiale şi nume propriu, sunt introduse după majoritatea codurilor de catalogare după nume propriu formal.

Ex. 15

700 |0$aJoannes,$cDiaconus,$ffl.l226-1240

Un exemplu de nume medieval, care constă doar din numele de botez. Sunt adăugate un epitet şi o dată.

Ex.16

700 |0$aAlexandra,$cEmpress,$cConsort of Nicholas II, Emperor of Russia

Cele două epitete sunt indicate separat în formatul sursă. Această distincţie poate fi păstrată şi în UNIMARC.

Ex. 17

700 |0$aJohn$dII Commenus,$cEmperor of the East

Ex. 18

700 #1$aBrown$bB.F.$pChemistry Dept., Harvard University

Sus

701 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele unei persoane considerate a avea o responsabilitate intelectuală alternativă pentru o lucrare, în formă de punct de acces. Dacă înregistrarea este creată în conformitate cu reguli de catalogare care nu recunosc conceptul de intrare principală sau formatul sursă nu identifică separat intrarea principală, toate numele de persoane ce vor fi folosite ca punct de acces vor fi introduse în câmpul 701.

Repetabilitate

Opţional. Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt la fel ca pentru câmpul 700.

Subcâmpuri

Subcâmpurile sunt la fel ca pentru câmpul 700.

5. Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 700.

Câmpuri în relaţie

200 $f TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima Menţiune de Responsabilitate.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Când sunt două sau trei nume în prima menţiune de responsabilitate, numele următoare de după primul, vor fi adesea nume de persoane cu răspundere intelectuală alternativă şi vor fi introduse în câmpul 701 în formă de punct de acces.

700 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Când câmpul 701 este folosit strict pentru nume de persoane având răspundere intelectuală alternativă, câmpul 700 (sau mai rar câmpul 710) trebuie să fie prezent. Dacă câmpul 701 este folosit deoarece regulile de catalogare nu recunosc conceptul de intrare principală, atunci câmpul 700 nu va fi prezent.

702 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Când sunt persoane considerate a avea răspundere mai mică decât persoana numită în câmpurile 700 şi 701, ele vor fi introduse în câmpul 702.

Exemple

Forma datelor din exemplele de la câmpul 700 se aplică şi aici în mod identic.

EX 1

700 |1$aNewton,$bClive R. (responsabilitate primară)

701 |1$aParker,$bR.S. (responsabilitate alternativă)

În exemplul de mai sus este inclusă o persoană cu răspundere intelectuală alternativă. Menţiunea de responsabilitate pe pagina de titlu este ‘by Clive R. Newton and Robert S. Parker’. Pentru Robert S. Parker s-a stabilit forma Parker, R.S.

Sus

702 NUME DE PERSOANĂ-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele unei persoane considerate a avea răspundere intelectuală secundară pentru lucrare, în formă de punct de acces.

Repetabilitate

Repetabil. În majoritatea codurilor de catalogare, existenţa unei persoane considerată a avea răspundere intelectuală secundară, nu implică în mod necesar existenţa unei persoane cu răspundere primară în înregistrare. De aceea câmpul 702 poate fi prezent fără câmpul 700,710 sau 720.

Indicatori

Indicatorii sunt la fel ca pentru câmpul 700.

Subcâmpuri

Подполя те же, что в поле 700, за исключением следующего:

$5 Организация, для которой применяется поле

Наименование организации, для которой применяется поле, записывается в кодированной форме. Поскольку в настоящее время нет кодов организаций, согласованных на международном уровне, рекомендуется использовать коды из перечня USMARC Code List for Organizations, который включает коды многих неамериканских библиотечных агентств. Может также использоваться полное наименование агентства или национальный код. Если в организации хранится более одного экземпляра, то подполе должно содержать также расстановочный шифр, приведенный после двоеточия. Не повторяется.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 700.

Поле используется при необходимости представления сведений о типографах, издателях, бывших владельцах и др. лиц, имеющих отношение к публикации или истории создания отдельных томов.

Подполе $5, код организации, для которой применяется поле, используется только тогда, когда физические характеристики принадлежат исключительно конкретному экземпляру.

В основном оно используется для старинных монографических публикаций (антикварных материалов).

Câmpuri în relaţie

200 $f,$g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima Menţiune de responsabilitate şi următoarele menţiuni ale responsabilităţii.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de persoană menţionat în $f sau $g, respectiv cui îi este atribuită responsabilitatea secundară pentru publicaţie(dacă este vreuna) va fi introdusă în câmpul 702 în formă de punct de acces.

700 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Numele primei persoane menţionată în pagina de titlu cu responsabilitate intelectuală primară, va fi introdusă în câmpul 700. Numele de persoane cu responsabilitate intelectuală secundară vor fi introduse în 702.

701 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

“Responsabilitate alternativă” înseamnă al doilea (sau mai îndepărtat) caz de responsabilitatea primară. Totuşi, dacă înregistrarea este catalogată conform cu regulile care nu recunosc conceptul de intrare principală sau formatul sursă nu face distincţia, toate numele de persoane vor fi introduse în câmpul 701.

Exemple

Forma datelor din exemplele de la câmpul 700 se aplică şi aici în mod identic.

Ex. 1

702 |1$aIrvine$bThomas Francis$440

Numele de persoană cu responsabilitate intelectuală secundară include un cod de relaţie pentru a indica că este un ilustrator.

Ex. 2

702 #1$aCunningham$bArthur$4110$5Uk: X.200/175

Переплет экземпляра Британской библиотеки, шифр книги Х200/175.

Ex. 3

702 #1$aSkrlec$bNikola$4390$5CiZaNSB: L III H13

702 #1$aKusevic$bJosip$4390$5CiZaNSB: L III H13

Книга с вкладными иллюстрациями, автор Nikola Skrlec (бывший владелец), является частью личной библиотеки Kusevic, хранящейся в настоящее время в Национальной и Университетской библиотеке в Загребе.

Ex. 4

317 ##$aRukopisni ex libris: ‘Velimir Gaj 1873′. Iz knjiznice Ljudevita Gaja$5CiZaNSB IIC-8º -75

702 #1$aGaj$bVelimir$4390$5CiZaNSB: IIC-8º -75

702 #1$aGaj$bLjudevit$4390$5CiZaNSB: IIC-8º -75

Velimir Gaj унаследовал от своего отца Ljudevit Gaj библиотеку, которую он позже продал современному владельцу – Национальной и Университетской библиотеке в Загребе. Библиотека известна по имени его отца.

Кроме того пример использования этого поля приведен в примере 5 поля 317.

Sus

710 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele autorilor colectivi, consideraţi ca având responsabilitate intelectuală primară pentru lucrare, în formă de punct de acces, cu condiţia ca înregistrarea să fie creată conform cu regulile de catalogare care recunosc conceptul de intrare principală, şi formatul sursă să identifice separat intrarea principală.

Repetabilitate

Nerepetabil. Nu poate apare în aceeaşi înregistrare concomitent cu câmpul 700 NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ sau cu câmpul 720 – NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ, deoarece o înregistrare poate avea un singur punct de acces ca responsabilitate intelectuală primară. Dacă conceptul de intrare principală nu există în regulile de catalogare sau formatul sursă nu â distinge, acest câmp nu trebuie să apară; cu toate acestea câmpul 711 este folosit pentru vedetele tuturor numelor de autori colectivi.

Indicatori

Indicator 1: Indicator de reuniune

Primul indicator specifică când autorii colectivi sunt pentru o reuniune (conferinţă, simpozion etc.) sau nu. Reuniunile includ conferinţe, simpozioane etc. Dacă numele reuniunii este o subdiviziune a numelor autorilor colectivi, numele este considerat ca acela de autori colectivi. (Ex. 13)

0 – nume colectivitate

1 – reuniune

Dacă formatul sursă nu distinge nume de reuniune din alte nume colective, poziţia indicatorului va conţine caracter de umplere

Indicator 2: Forma indicatorului de nume

Al doilea indicator arată forma numelui colectiv după cum urmează:

0 Nume în formă inversată

O formă inversată poate fi folosită când primul cuvânt al numelui de autori

colectivi sau de reuniune începe cu o iniţială sau prenume referitor la un

nume propriu (Ex. 9,10,14)

1 Nume introdus sub formă de nume de localitate sau instituţie

Folosit pentru nume colective referitoare la guvern sau alte persoane juridice care sunt introduse sub nume de localitate. Conform cu anumite coduri de catalogare, alte tipuri de instituţii asociate cu o localitate, sunt de asemenea introduse sub numele acelei localităţi, de ex. universităţi, societăţi de învăţământ, galerii de artă.(Ex. 5,6,7)

2 Nume introduse în ordine directă

Folosit pentru toate celelalte tipuri de nume colective.

Subcâmpuri

$a Element de intrare

Partea din nume folosită ca element de intrare în vedetă, acea parte a numelui după care numele este introdus în lista ordonată, cum ar fi partea din nume până la primul separator. Acest subcâmp nu este repetabil, dar trebuie să fie prezent dacă câmpul este prezent.

$b Subîmpărţire

Numele cu un nivel mai jos într-o ierarhie, când numele include o ierarhie, sau numele autorului colectiv când este introdus după loc: Ex. 2-6, 13, 15. Acest subcâmp exclude orice adăugare la nume făcută de catalogator pentru a-l distinge de alte instituţii cu acelaşi nume (vezi $c, $g, $h). Repetabil dacă există mai mult de un subnivel în ierarhie (Ex. 3,4,5)

$c Adăugare la nume sau calificator

Orice adăugare la numele de autor colectiv făcută de catalogator, alta decât număr, localitate şi dată a conferinţei. Repetabil. (Ex. 6-9,11,18)

$d Numărul reuniunii şi/sau numărul de secţiuni ale reuniunii

Numărul reuniunii atunci când reuniunea aparţine unei serii numărate. Repetabil (Ex. 12-14)

$e Localizarea reuniunii

Locul unde s-a ţinut întrunirea atunci când este cerută ca parte a vedetei. Nerepetabil. (Ex. 11-14)

$f Data întrunirii

Data unei întruniri, atunci când este cerută ca parte a vedetei Nerepetabil. (Ex. 11-14)

$g Element inversat

Orice parte a numelui de autor colectiv, care este mutată la începutul numelui pentru a introduce restul numelui sub un cuvânt care este mai uşor de reţinut. Nerepetabil. {Ex. 9,10,14)

$h Parte a numelui, alta decât elementul de intrare şi elementul inversat

Într-o vedetă cu element inversat, partea din nume care urmează după inversare. Repetabil. (Ex. 9,10,14)

$p Местонахождение организации

Адрес организации, ответственной за подготовку документа. (пример 17). Не повторяется.

$3 Numărul înregistrării de autoritate

Numărul de control pentru înregistrarea de autoritate pentru vedetă. Acest câmp se intenţionează a fi folosit cu Formatul de autoritate UNIMARC. Nerepetabil. (Ex. 12)

$4 Cod de relaţie

Folosit pentru a arăta relaţia dintre numele de autor colectiv din câmp şi publicaţia la care se referă înregistrarea. O listă a codurilor se găseşte în Anexa C. Repetabil.

Note asupra conţinutului câmpului

Forma (configuraţia):

Forma numelui care apare în acest câmp este determinată de regulile specifice de catalogare şi/sau autoritate, folosite de agenţia responsabilă de pregătirea înregistrării.

Selecţia subcâmpurilor poate să nu pară totdeauna evidentă, când o înregistrare sursă este transformată în format UNIMARC şi ale cărei subelemente ale numelui într-un format sursă corespund cu subcâmpurile UNIMARC. Aceste note intenţionează să dea un îndrumar general şi nu sunt exhaustive. Este necesar să fim conştienţi că numele formate conform cu diferitele reguli de catalogare sau chiar provenite din diferite fişiere de autoritate bazate pe aceleaşi reguli, nu se vor înlănţui totdeauna corect într-o singură secvenţă. Până când se vor stabili standarde, UNIMARC poate da doar un cadru general pentru identificarea elementelor distincte.

Numele colective sunt problematice, deoarece mulţi autori colectivi nu au un nume precis care să rămână constant. Mai mult, regulile individuale de catalogare formalizează numele în forme diferite şi din acest motiv se folosesc diferite tipuri de structuri de date.

Date inversate:

Un tip de nume care adesea prezintă dificultăţi este un nume colectiv format dintr-un nume propriu, cum ar fi W. H. Smith & Sons Ltd, I. F. Kennedy Center, Winston Churchill Memorial Centre. Unele coduri de catalogare stipulează că vor fi introduse în ordine directă în subcâmpul $a; alte reguli cer ca numele să fie tratate ca nume proprii şi inversate – de aceea codificarea în subcâmpurile $g şi $h UNIMARC acceptă amândouă posibilităţile (Ex. 9,10,14).

Intrare după loc:

Numele guvernamentale la toate nivelurile, cum ar fi naţional, provincial şi local, sunt formalizări de un tip diferit. Multe asemenea grupuri au nume formale lungi, dar practica codurilor de catalogare este în general de a lua un nume scurt pentru loc, cum ar fi Franţa, Australia, în loc de numele formal (Republica Franceză etc.)(Ex. 7). Organismele guvernamentale subordonate au adesea ca prefix numele de departament (minister)(Ex. 5, 6). Regulile de catalogare variază, astfel organismele sub control guvernamental, dar fără putere legislativă sau executivă, cum ar fi muzeele naţionale, sunt introduse sub denumire guvernamentală sau sub propriul lor nume. Dacă sunt introduse sub numele propriu, de ex. ‘Muzeul Oraşului’, ar putea fi necesar un calificator pentru a le distinge între alte organizaţii cu acelaşi nume, în alte locuri.

Unele reguli de catalogare au categorii suplimentare de organizaţii introduse după numele locului – colectivităţi ca: universităţi, academiile de ştiinţă etc, care sunt ataşate în mod specific unei localităţi şi tind să aibă numele localităţii ca parte a numelui lor; acestea pot fi formalizate într-un mod care să aducă numele localităţii la început (Ex.15). Partea rămasă din nume va fi despărţită de prepoziţii de legătură; aceasta nu este în mod strict o inversiune.

Calificări:

îndrumarea poate fi necesară asupra elementelor ce sunt considerate calificări şi deci urmează să fie introduse în subcâmpul $c. Acestea pot fi un loc, adăugat pentru a distinge organizaţia dintre altele cu acelaşi nume, cum ar fi Partidul Liberal (Australia). Poate exista o menţiune despre tipul organizaţiei pentru a o distinge dintre altele cu acelaşi nume, de exemplu Gibraltar (Dioceză), spre a o distinge de colonie sau New York (Stat) pentru a-1 distinge de oraş.

Al treilea tip de adăugare constă dintr-un termen adăugat la nume pentru a-1 transforma în nume colectiv, ca de exemplu Vulturii (club de rugby), Ecologica (firmă), HVJ (post radio) (Ex. 16). Regulile de catalogare uzuale, recomandă folosirea calificărilor în paranteze ca în exemplele de mai sus.

Adăugări formalizate la numele de întruniri:

Nu există standarde universal acceptate pentru elementele de date: ‘număr’, ‘localizare’ şi ‘Data întrunirii’. Numerele pot fi în formă arabă sau romană, numele de locuri pot fi introduse conform cu limba înregistrării sau cu limba din original (Ex. 11-14). Datele pot fi introduse în orice format, chiar şi pentru înregistrări de schimb. Dacă în vedetă sunt cerute luna şi ziua, se recomandă datarea în format standard internaţional (de ex.: ‘19831101′ pentru 1 Noiembrie 1983), care poate fi uşor transpusă în orice limbă, dacă este necesar.

Punctuaţia:

În acest câmp nu sunt standarde de punctuaţie. Se recomandă ca punctuaţia să fie păstrată acolo unde este disponibilă în formatul sursă. Dacă în formatul sursă nu este disponibilă, dar este afişată de un algoritm generat din definirea subcâmpurilor, se recomandă ca punctuaţia care va fi folosită în afişare, să fie inclusă în înregistrarea UNIMARC. Aceasta include parantezele care vor apare la începutul şi sfârşitul unui subcâmp sau grup de subcâmpuri.

Deoarece nu există standarde de punctuaţie în acest câmp, utilizatorii de înregistrări în format UNIMARC vor fi atenţi la practica adoptată de agenţiile care pregătesc înregistrarea. Agenţiile care difuzează înregistrări, trebuie să fie cât mai consecvente în înregistrările lor. Detalii vor fi incluse în documentaţia care însoţeşte benzile (vezi Anexa K).

Grupuri în relaţie

200 $f, $g, TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima menţiune a responsabilităţii şi menţiunile următoare de responsabilitate.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de autori colectivi menţionate în $f sau mai rar în $g, la care este atribuită responsabilitate primară pentru înregistrare (dacă este vreuna), vor fi introduse în câmpul 710 în formă de punct de acces.

711 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Un autor colectiv poate avea responsabilitate intelectuală alternativă atât ca

persoană, colectivitate, nume familie, numite în câmpurile 700, 710 sau 720. în

acest caz câmpul 711 este folosit atâta timp cât nu va fi mai mult de o singură apariţie completă în câmpurile 700 şi 720.

712 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Un nume de autor colectiv poate avea responsabilitate intelectuală secundară, în care caz va fi introdus în câmpul 712.

Exemple

Ex.1

710 02$aLight Railway Transport League

Membrii nemenţionaţi ai organizaţiei “The light Railway Transport League” au scris o carte intitulată “Johanneshurg tramways” şi, conform cu regulile de catalogare, organizaţia are răspundere intelectuală primară pentru lucrare. Codurile de catalogare uzuale stipulează înlăturarea paragrafelor iniţiale din vedetele de autori colectivi.

Ex.2

710 02$aBell and Howell.$bMicro Photo Division

O divizie din organizaţia Bell and Howell este intitulată Micro Photo Division

Ex.3

710 02$aUnited States.$bFarm Credit Administration. $bPublic Affairs Division

Divizia responsabilă de document, este una subordonată unei divizii care la rândul ei este subordonată.

Ex.4

710 02$aAslib.$bComputer Applications Group.$bAcquisition, Cataloguing and Circulation Working Party

O întâlnire de lucru a unui grup care este responsabil de o organizaţie pe trei nivele.

Ex.5

710 01$aNew South Wales.$bDepartment of Education. $bDivision of Research and Plenning

Un organism guvernamental precedat de numele statului (provincie) în forma specificată de codurile de catalogare.

Ex.6

710 01$aEssex$c(County).$bAdvisory Unit for Computer Education

Un organism guvernamental local are un calificator care indică nivelul guvernamental.

Ex.7

710 01$aGermany.$c(Democratic Republic)

Unele reguli de catalogare indică folosirea de calificatori pentru numele ţărilor, acolo unde pot apare ambiguităţi.

Ex.8

710 02$aNational Conference of Catholic Bishops$c(United States)

Poate fi introdus un calificator care reprezintă un nume de loc pentru a distinge diferite organizaţii de acelaşi tip din ţări diferite.

Ex.9

710 02$aHugh Wilson and Lewis Womersley$c(Firm)

710 00$aWilson $g(Hugh)$hand Lewis Womersley$c(Firm)

Exemple de ordine directă şi ordine indirectă pentru nume colective. Unele coduri de catalogare inversează numele de autori colectivi care încep cu un nume de persoană. Partea din nume care este pusă după “prenume” este introdusă în $g şi restul numelui colectiv care urmează după “prenume” este introdusă în $h în ordine directă.

Ex. 10

710 02$aE.A.Gibson Shipbrokers

710 00$aGibson$g(E.A.)$hShipbrokers

Exemplu de ordine directă şi indirectă.

Ex. 11

710 12$aNASECODE II$c(Conference)$f(1981: $eTrinity College, Dublin)

Numele conferinţei este introdus ca vedetă în mod formalizat. Pe pagina de titlu: “proceedings of the NASECODE II conference held of trinity College Dublin from 17th to 19th June 1981″. Conferinţa este adăugată ca un calificator pentru a explica termenul NASECODE II. Subcâmpurile sunt introduse în ordinea cerută de regulile de catalogare. Primul indicator este setat pe 1.

Ex.12

710 12$aWorld Airports Conference,$d5th,$eLondon,$f1976$3CRNO4586

Când conferinţa are un număr care nu este parte a numelui (de comparat cu Ex.11 de mai sus), acesta poate fi inclus ca parte a vedetei formalizate. Este prezent un număr al înregistrării de autoritate.

Ex. 13

710 02$aReading University Agricultural Club$bAnnual Conference $d(llth: $fl977: $eUniversity of Reading)

Multe coduri de catalogare stipulează că dacă o conferinţă este legată de un autor colectiv, conferinţa va fi introdusă ca un organism subordonat autorului colectiv, de aici valoarea indicatorului 1 este 0.

Ex.14

710 10$aRichards$g(A.N.)$hSymposium$d(17th:$fl975: $eKing of Prussia, Pa.)

710 12$aA.N.Richards Symposium$d(17th:$fl975:$eKing of Prussia, Pa.)

Acolo unde numele unei conferinţe începe cu un nume de persoană, acesta poate fi formulat în acelaşi fel ca în Ex. 9 şi 10. Mai sus sunt arătate două modalităţi de introducere a unei conferinţe care începe cu un nume de persoană. Numele poate fi inversat sau nu, conform cu regulile de catalogare urmate.

Ex.15

710 01$aCalifornia.$bUniversity

O universitate introdusă după localitate.

Ex. 16

710 02$aMaria Teresa$c(Ship)

Numele unui vas, cu o codificare pentru a arăta că acesta este un nume de autor colectiv.

Ex. 17

710 01$aUnited States.$bNational Technical Information Service.$p5202 Port Royal Road,

Springfield, VA 22161

Sus

711 NUME DE COLECTIVITATE-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele unui autor colectiv, considerat a avea responsabilitate intelectuală alternativă pentru o lucrare, în formă de punct de acces . Dacă înregistrarea este creată conform cu regulile de catalogare care nu recunosc conceptul de intrare principală, toate numele de autori colectivi care vor fi folosite ca punct de acces vor fi conţinute în câmpul 711.

Repetabilitate

Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt aceiaşi ca pentru câmpul 710.

Subcâmpuri

Subcâmpurile sunt aceleaşi ca pentru câmpul 710.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 710.

Câmpuri în relaţie

200 $f TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima menţiune a responsabilităţii

Datele din câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Dacă în prima menţiune a responsabilităţii sunt două sau trei nume, următoarele nume de după primul, care sunt adesea nume cu răspundere intelectuală alternativă (chiar numele de autor colectiv), vor fi introduse în câmpul 711 în formă de punct de acces.

710 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Dacă câmpul 711 este folosit strict pentru nume de autor colectiv cu responsabilitate intelectuală alternativă, trebuie să fie prezent câmpul 700 (sau 710). Dacă 711 este folosit deoarece regulile de catalogare nu acceptă conceptul de punct principal de intrare, sau formatul sursă nu îl distinge, atunci câmpul 710 nu va fi prezent.

712 NUME AUTOR COLECTIV-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Dacă există autori colectivi consideraţi a avea o responsabilitate mai mică decât numele de autori colectivi trecuţi în câmpurile 710 şi 711, aceştia vor fi introduşi în câmpul 712.

Exemple

Forma datelor din exemplele de la câmpul 710 se aplică în acelaşi mod şi aici.

Ex. 1

710 01$aPennsylvania.$bState University.$b Dept. of Agricultural Economics and Rural Sociology

711 01$aPennsylvania.$bAgricultural Experiment Station, University Park

Numele de autor colectiv are alăturată responsabilitatea pentru un serial. Al doilea nume apărut este codificat ca alternativ.

Sus

712 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele unui autor colectiv în formă de punct de acces, considerat a avea responsabilitate intelectuală secundară pentru o lucrare.

Repetabilitate

Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt aceiaşi ca pentru câmpul 710.

Subcâmpuri

Подполя те же, что в поле 700, за исключением следующего:

$5 Организация, для которой применяется поле

Наименование организации, для которой применяется поле, записывается в кодированной форме. Поскольку в настоящее время нет кодов организаций, согласованных на международном уровне, рекомендуется использовать коды из перечня USMARC Code List for Organizations, который включает коды многих неамериканских библиотечных агентств. Может также использоваться полное наименование агентства или национальный код. Если в организации хранится более одного экземпляра, то подполе должно содержать также расстановочный шифр, приведенный после двоеточия. Не повторяется.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 710.

Поле используется для представления сведений о типографиях, издательствах, бывших владельцах и других организациях, имеющих отношение к публикации или истории создания отдельных томов. Подполе $5, код организации, для которой применяется поле, используется только тогда, когда физические характеристики принадлежат только конкретному экземпляру. В основном оно используется для старинных монографических публикаций (антикварных материалов).

Câmpuri în relaţie

200 $f,$g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, prima menţiune a responsabilităţii şi următoarele menţiuni de responsabilitate.

Datele în câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de autori colectivi menţionate în $f sau în $g cărora le este atribuită responsabilitate intelectuală secundară pentru înregistrare (dacă există), vor fi introduse în câmpul 712 în formă de punct de acces.

710 NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Numele primului autor colectiv menţionat în pagina de titlu, cu responsabilitate intelectuală primară va fi introdus în câmpul 710. Numele de autori colectivi cu răspundere intelectuală secundară sunt introduse în 712. în majoritatea regulilor de catalogare, este posibil ca un colectiv să aibă responsabilitate secundară, fără ca cineva cu responsabilitate primară să fie prezent în înregistrare. De aceea, câmpul 712 poate fi prezent fără câmpurile 700,710 sau 720.

711 NUME DE COLECTIVITATE-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Altă răspundere înseamnă o a doua (sau mai îndepărtată) responsabilitate faţă de responsabilitatea primară. Totuşi, dacă înregistrarea este catalogată conform cu reguli care nu recunosc conceptul de intrare principală, sau formatul sursă nu îl identifică în mod separat, toate numele de autori colectivi vor fi introduse în câmpul 711.

Exemple

Forma datelor din exemplele de la câmpul 710 se aplică în acelaşi mod aici. Mai jos este dat un exemplu de autor colectiv cu răspundere secundară.

Ex. 1

712 02$aIEA Coal Research

Pe pagina de titlu: Coal research projects, United Kingdom, London, IEA Coal Research. ICA Coal Research este dat ca editor, dar în mod evident are unele grade de responsabilitate intelectuală pentru lucrare.

Sus

716 ТОРГОВАЯ МАРКА

Определение поля

Поле содержит в форме точки доступа торговую марку.

Наличие

Факультативное. Повторяется.

Индикаторы

Индикатор 1: пробел (не определен)

Индикатор 2: пробел (не определен)

Подполя

$a Начальный элемент ввода

Часть торговой марки, используемая в заголовке как начальный элемент ввода, по которому наименование сортируется в упорядоченных списках до первой границы сортировки. Подполе не повторяется, но должно присутствовать, если присутствует поле.

$c Дополнения к торговой марке, кроме дат

Любые дополнения к торговой марке (кроме дат), которые не формируют неотъемлемую часть самой торговой марки. Повторяется при втором или последующих появлениях дополнений.

$f Даты

Даты, присоединяемые к торговой марке вместе с аббревиатурой вводятся в подполе в полной или сокращенной форме (пример 15). Все даты для торговой марки, названной в поле, вводятся в $f. Подполе не повторяется.

$3 Номер авторитетной записи

Контрольный номер авторитетной записи для предметного заголовка. Подполе предназначено для использования в Формате UNIMARC для авторитетных записей (UNIMARC/Authorities). He повторяется.

Примечания о содержании поля

Поле предназначено для записи торговых марок, используемых как предметные заголовки. Эти заголовки структурируются в той же форме, что и заголовки, содержащие торговые марки, ответственных за содержание единицы.

Связанные поля

710 НАИМЕНОВАНИЕ ОРГАНИЗАЦИИ – ПЕРВИЧНАЯ ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНАЯ ОТВЕТСТВЕННОСТЬ

Поле 710 используется, когда предметным заголовком является наименование организации.

Примеры

Отсутствуют.

Sus

720 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine, în formă de punct de acces numele de familie considerat ca având responsabilitate primară pentru o lucrare, cu condiţia ca înregistrarea să fie creată conform cu regulile de catalogare care recunosc conceptul de intrare principală, şi formatul sursă să identifice în mod separat intrarea principală.

Repetabilitate

Nerepetabil. Nu poate să apară în aceeaşi înregistrare cu câmpul 700 – NUME DE PERSOANĂ – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ sau 710 – NUME DE COLECTIVITATE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ, deoarece o înregistrare poate avea numai un singur punct de acces cu responsabilitate intelectuală primară. Dacă în regulile de catalogare nu există conceptul de intrare principală, sau formatul sursă nu îl indică, acest câmp nu va apare: câmpul 721 este folosit pentru vedetele tuturor numelor de familie (vezi Secţiunea 6).

Indicatori

Indicator 1: spaţiu (nedefinit)

Indicator 2: spaţiu (nedefinit)

Subcâmpuri

$a Element de intrare

Numele de familie în formă de punct de acces. Nerepetabil. $f Date

Datele unui nume de familie, atunci când sunt cerute ca parte a vedetei. Nerepetabil. (Ex. 3)

$f Даты

Даты, относящиеся к родовым именам, когда они необходимы как часть заголовка. Не повторяются (пример 3).

$3 Numărul înregistrării de autoritate

Numărul de control pentru înregistrarea de autoritate pentru vedetă. Acest subcâmp se intenţionează să fie folosit cu formatul de Autoritate UNIMARC . Până când acesta va apare, acest subcâmp poate fi folosit pentru un număr în fişierul bibliografic local al agenţiei. Nerepetabil.

$4 Cod relaţional

Codul folosit pentru a indica relaţia dintre familia numită în câmp şi unitatea bibliografică la care se referă înregistrarea. Lista codurilor se găseşte în Anexa C. Repetabil.

Note asupra conţinutului câmpului

Forma numelui care apare în câmp este determinată de regulile de catalogare şi/sau autoritate folosite de agenţia responsabilă de pregătirea înregistrării.

Toate datele care formează vedeta (exceptând date calendaristice) sunt introduse în $a; eventualele calificări trebuiesc introduse în paranteze pentru a indica că nu fac parte din numele propriu-zis.

Punctuaţie:

Nu sunt standarde de punctuaţie în acest câmp. Totuşi se recomandă ca punctuaţia să fie păstrată acolo unde este disponibilă în formatul sursă. Dacă formatul sursă foloseşte subcâmpuri suplimentare, se recomandă ca punctuaţia să fie obţinută printr-un algoritm generat din definirea subcâmpurilor. Deoarece în acest câmp nu sunt standarde de punctuaţie, utilizatorii de înregistrări în format UNIMARC vor trebui să fie atenţi la practica adoptată de agenţia care pregăteşte înregistrarea. Agenţiile care difuzează înregistrări trebuie să fie consecvente în înregistrările lor .

Câmpuri în relaţie

200 $f,$g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE. Prima menţiune de responsabilitate şi următoarele menţiuni de responsabilitate.

Datele din câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de familie menţionat în $f, sau mai rar în $g, respectiv cui îi este atribuită responsabilitatea primară pentru lucrare (dacă există), vor fi introduse în 720, în formă de punct de acces.

721 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Un nume de familie poate avea responsabilitate intelectuală alternativă în circumstanţe similare cu cel de autor colectiv. Câmpul va fi folosit în toate cazurile, deoarece o înregistrare sursă poate să nu distingă între responsabilitate primară sau secundară pentru nume de familie.

722 NUME DE FAMILIE-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Un nume de familie poate fi privit ca având responsabilitate intelectuală secundară, în acelaşi fel cu un nume colectiv (vezi câmpul 712).

Exemple

Ex. 1

720 ||$aCecil (familie)

Ex. 2

720 ||$aBuchanAn (clan)

Ex.3

720 ||$aShah dynasty, $f 1768-

Sus

721 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine numele de familie considerat a avea responsabilitate intelectuală alternativă pentru lucrare, în formă de punct de acces; dacă înregistrarea este creată conform unor reguli de catalogare care nu recunosc conceptul de intrare principală, sau formatul sursă nu identifică în mod separat intrarea principală, toate numele de familie vor fi introduse în câmpul 721, într-o formă corespunzătoare unui punct de acces.

Repetabilitate

Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt aceiaşi ca pentru câmpul 720.

Subcâmpuri

Subcâmpurile sunt aceleaşi ca pentru câmpul 720.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică acelaşi îndrumar ca pentru câmpul 720.

Câmpuri în relaţie

200 $f TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, Prima menţiune de responsabilitate.

Datele din câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Dacă în prima menţiune de responsabilitate sunt două sau trei nume, cele care urmează după primul nume sunt în mod obişnuit nume cu responsabilitate intelectuală alternativă.

720 NUME DE FAMILIE-RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Dacă câmpul 721 este folosit pentru nume de familie cu responsabilitate intelectuală alternativă, câmpul 720 (şi mai rar câmpurile 710 sau 700) trebuie să fie prezent. Dacă câmpul 721 este folosit deoarece regulile de catalogare folosite nu recunosc conceptul de intrare principală, sau formatul sursă nu îl evidenţiază, atunci câmpul 720 nu va fi prezent.

722 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Dacă există nume de familie considerate că au responsabilitate mai mică decât persoanele sau entităţile din câmpurile 700, 701, 710, 711, 720,721, acestea vor fi introduse în câmpul 722.

Exemple

Forma datelor din exemplele pentru câmpul 720 se aplică în mod identic şi aici.

Sus

722 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ SECUNDARĂ

Definirea câmpului

Acest câmp conţine un nume de familie considerat a avea responsabilitate intelectuală secundară pentru lucrare, în formă corespunzătoare pentru un punct de acces.

Repetabilitate

Repetabil.

Indicatori

Indicatorii sunt aceiaşi ca pentru câmpul 720.

Subcâmpuri

Подполя те же, что в поле 720, за исключением подполя $5.

$5 Наименование организации, для которой применяется поле

Наименование организации, для которой применяется поле, записывается в кодированной форме. Поскольку коды, принятые на международном уровне, отсутствуют, рекомендуется использовать коды из Перечня кодов USMARC для организаций (USMARC Code List for Organizations), который включает коды многих неамериканских библиотечных агентств. Кроме этих кодов, может использоваться полное наименование агентства или национальный код. Если в организации хранится более одного экземпляра единицы, то подполе должно также содержать расстановочный шифр, приведенный после двоеточия. Не повторяется.

Note asupra conţinutului câmpului

Se aplică aceleaşi îndrumări ca pentru câmpul 720.

Подполе $5 (Наименование организации, для которой применяется поле) используется только тогда, когда добавочное(ые) описание(я) относится(ятся) исключительно к отдельному экземпляру. Обычно поле используется для старинных монографических публикаций (антикварных).

Câmpuri în relaţie

200 $f, $g TITLUL ŞI MENŢIUNEA DE RESPONSABILITATE, prima menţiune de responsabilitate şi următoarele menţiuni de responsabilitate

Datele din câmpul 200 sunt înregistrate aşa cum apar pe publicaţie. Numele de familie menţionat în $f sau $g, respectiv cui îi este atribuită responsabilitatea secundară (dacă există) pentru lucrare, va fi introdus în câmpul 722 în formă de punct de acces.

720 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ PRIMARĂ

Primul nume de familie cu responsabilitate intelectuală primară, menţionat în pagina de titlu, va fi introdus în câmpul 720. Numele de familie cu responsabilitate intelectuală secundară, vor fi introduse în câmpul 722.

721 NUME DE FAMILIE – RESPONSABILITATE INTELECTUALĂ ALTERNATIVĂ

Responsabilitate alternativă înseamnă o a doua sau mai îndepărtată responsabilitate faţă de responsabilitatea primară. Totuşi, dacă înregistrarea este catalogată conform cu reguli care nu recunosc conceptul de intrare principală sau formatul sursă nu îl identifică în mod separat, toate numele de familie vor fi introduse în câmpul 721.

Exemple

Forma datelor din exemplele pentru câmpul 720 se aplică şi aici în mod identic.

I. AUTOR (blocul 7XX, câmpul 200 – subcâmpurile f şi g ):

Dana

Ramona

II. TITLU (câmpul 200, blocul 4XX, blocul 5XX, ):

Maria

Odi

III. ISBN (câmpul 010) , LIMBA(câmpul 101) , TARA(câmpul 102), EDITIE (câmpul 205), DATE DE PUBLICARE(câmpul 210), COLATIUNE (câmpul 215), SERIE (câmpul 225), NOTE (blocul 3XX), ADRESA ELECTRONICA(câmpul 856), COTA SI NR.INVENTAR(câmpurile 936,937,990) :

Lia

Dorina

I. AUTOR (blocul 7XX, câmpul 200 – subcâmpurile f şi g ):

Dana

Ramona

II. TITLU (câmpul 200, blocul 4XX, blocul 5XX, ):

Maria

Odi

III. ISBN (câmpul 010) , LIMBA(câmpul 101) , TARA(câmpul 102), EDITIE (câmpul 205), DATE DE PUBLICARE(câmpul 210), COLATIUNE (câmpul 215), SERIE (câmpul 225), NOTE (blocul 3XX), ADRESA ELECTRONICA(câmpul 856), COTA SI NR.INVENTAR(câmpurile 936,937,990) :

Lia

Dorina

I. CÂMP

Text introductiv la câmp (dacă este cazul)

1. Definiţie câmp

2. Repetabilitate

3. Indicatori

Indicatorul câmp

4. Subcâmpuri (şi repetabilitate)

5. Note asupra conţinutului câmpului

Text

6. Câmpuri în relaţie

Cifra câmp – denumire

Explicaţie

Cifra câmp – denumire

Explicaţie

7. Exemple

A pomenit Kosson într-un post anterior de FRBR şi m-am gândit ca nu ar fi rău dacă aş posta link-uri către informaţii despre standarde. În engleză informaţia pe Internet e foarte bogată dar în română situaţia nu stă la fel. Eu postez ce am găsit şi aştept completări.

Pe paginea Institutului de memorie culturală (cIMeC) există o rubrică Catalogare – Metodologice. Acolo pot fi citite sau descărcate traducerile a trei lucrări:

• Principiile de la Paris (1961);
• Principiile de la Frankfurt (2003);
• Raportul FRBR (1997).

Nu e mult dar e un început bun.

Data Crow è un programma nato per gestire, tramite software, qualsiasi tipo di collezione, dai vini, alla propria agenda e a qualsiasi altra cosa che vi possa venire in mente.

Particolarmente interessante la possibilità di mescolare le proprie informazioni con quelle reperibili, in modo automatico dal programma, su note basi di dati presenti su internet come amazon o bol per i libri, imdb per i film, MusicBrainz per la musica.

Il programma è libero (licenza d’uso GPL versione) , ed è scritto per funzionare in Java (versione 1.5 o superiorore) . E’ disponibile una installazione sia per Windows che per GNU/Linux.