Ar fi împlinit astăzi 66 de ani dacă în urmă cu doi ani, pe data de 5 august, nu ar fi plecat în lumea de dincolo, chemat de îngeri să le cânte. Florian Pitiş rămâne un model, un idol, un nume cu rezonanţă pentru muzica românească, pentru folkul pe care l-a slujit cu sufletul, cu mintea, cu toată fiinţa. A scris texte pentru Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc şi atâţia alţii. Moţu,  aşa cum i se spunea, nu poate fi uitat pentru că trăieşte prin fiecare festival de folk în care colegii lui îl amintesc, îi cântă piesele, prin emisiunile în care se vorbeşte despre el. Este păcat să vorbeşti despre Florian Pitiş la timpul trecut. A lucrat la Teatrul Municipal “Lucia Sturza Bulandra”, colaborând cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei Şerban sau Alexandru Tocilescu. A tradus şi a regizat piese de teatru, iar în domeniul muzical s-a făcut cunoscut într-un trio cu Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru, iar mai târziu în Cenaclul Flacăra.  În anul 1992 împreună cu Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vladi Cnejevici înfiinţează formaţia Pasărea Colibri, la care activează până în 2001 şi împreună cu care înregistrează patru albume. Activitatea lui Moţu Pitiş este una bogată, de aceea ne vom aminti mereu cu o plăcere nedisimiluată de el încercând să-l considerăm viu prin tot ceea ce ne-a lăsat. Căci, Slavă Domnului ne-a lăsat…

Echipa Top Românesc, 4 octombrie 2009

]]> http://slagartop.wordpress.com/2009/09/20/la-multi-ani-56/ Sun, 20 Sep 2009 19:31:45 +0000 slagartop http://slagartop.wordpress.com/2009/09/20/la-multi-ani-56/

Ducu Bertzi îşi aniversează astăzi ziua de naştere. Cunoscutul folkist născut la Sighetul Marmaţiei, mândrul de locurile natale, îşi are începuturile muzicale în concertele obligatorii care trebuiau susţinute la Şcoala de muzică -vioară. La doar 14 ani, Ducu îşi înfiinţează propria trupă de rock intitulată Express 69, nume care vine de la emisiunea realizată în 1969 de Cornel Chiriac. Mai târziu, în liceu schimbă denumirea trupei în Mi bemol rock. Din 1973, rockerul de atunci se dedică folkului. Este anul când câştigă primul premiu la un festival de muzică şi poezie. Premiul consta într-o….valiză! Debutul oficial al cantautorului din Ţara de Sus s-a făcut în luna mai 1976 la un spectacol al Cenaclului Flacăra. Din 1977 şi până în 1981, Ducu Bertzi face parte din cunoscutul grup Song condus de regretatul Ioan Luchian Mihalea. Primul mare succes cu adevărat îl cunoaşte la Cenaclul Flacăra, pe scena Teatrului Ion Creangă, într-un spectacol care a avut loc pe data de 20 octombrie 1979.  Atunci, cantautorul  a interpretat piesa “Când s-o împărţit norocul” care a fost imediat înregistrată la radio. Ulterior, Ducu Bertzi lansează cunoscutele şlagăre Floare de colţ, Şi de-ar fi, Trece dorul, Focul vinat, etc. A susţinut peste 4000 de spectacole în diferite colţuri ale lumii şi a lansat mai multe albume. Ducu Bertzi este unul dintre folkiştii de bază ai ţării care reuşeşte să lase după fiecare spectacol susţinut mii de inimi fremătând dar mai ales glasuri care îi cântă refrenele.  Mai multe detalii despre artist puteţi găsi pe siteul său personal http://www.ducubertzi.ro. Astăzi, Ducu Bertzi îşi aniversează ziua de naştere motiv pentru care echipa Top Românesc îi urează LA MULŢI ANI şi numai întâmplări artistice deosebite. Tot astăzi este şi ziua Păuniţei Ionescu fapt pentru care dublăm urările de LA MULŢI ANI şi realizări frumoase.

Echipa Top Românesc, 21 septembrie 2009

]]> http://slagartop.wordpress.com/2009/09/16/36-de-ani-de-la-infiintarea-cenaclului-flacara/ Wed, 16 Sep 2009 22:18:13 +0000 slagartop http://slagartop.wordpress.com/2009/09/16/36-de-ani-de-la-infiintarea-cenaclului-flacara/

Unul din cele mai puternice fenomene culturale ale anilor ‘70 a fost fără doar şi poate Cenaclul Flacăra înfiinţat la data de 17 septembrie 1973. Sub conducerea lui Adrian Păunescu, cenaclul a descoperit multe din vocile consacrate ale muzicii româneşti, mai cu seamă folk  Spectacolele organizate sub acest egida cenaclului se desfăşurau la început în sala teatrului “Ion Creangă” din Bucureşti, dar mai târziu s-au făcut turnee în toată ţara.  Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivaniţchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiş, Anda Călugăreanu, Tatiana Stepa, Vasile Şeicaru, Ştefan Hruşcă sunt o parte dintre artiştii care au debutat la cenaclul lui Păunescu. Ştefan Hruşcă, de pildă a renunţat la meseria de dascăl pentru a da curs invitaţiei de a cânta sub umbrela acestui important cenaclu. Începând cu anul 1980, toamna, a venit la Cenaclul Flacăra formatia Continental (N.Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zarnescu si Romeo Beianu) care acompania întreg spectacolul, formaţie cu care s-a scos şi discul,  din păcate singurul  cu acest cenaclu.  După plecarea lui Nicolae Enache trupa a luat o nouă turnură, devenind trupa FlaPo (A. Zărnescu , Romeo Beianu şi Jerry Schwartz) şi acompania majoritatea soliştilor şi a cântecelor de grup. Din 1973 (prima oară) până în 1985 (ultima oară) au avut loc 1.615 spectacole de muzică şi poezie cu acest cenaclu.  Spectacolele au fost interzise în anul 1985, motivul oficial fiind busculada care a avut loc la stadionul Petrolul din Ploieşti în timpul unui specatcol, care s-a soldat cu mai mulţi  morţi. În cei 12 ani de activitate ai cenaclului se cântă în română, engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, germană, greacă, turcă, maghiară, arabă, chineză, poloneză, tătară, ebraică, poloneză, sârbo-croată, idiş, ţigănească, în dialect aromân. Cel mai lung spectacol susţinut în cadrul cenaclului a fost la Galaţi în iulie 1983: gala cu numărul 1000, 13 ore. În 1982, Adrian Păunescu este producătorul unui triplu album Cenaclul Flacăra în concert, înregistrat la Sala Radio iar un an mai târziu se realizează în regia lui Cornel Diaconu filmul de lungmteraj Cenaclul Flacăra -Te salut generaţie în blugi, interzis însă la difuzare.

Prieteni, dacă aveţi cel puţin o amintire legată de acest cenaclu care a făcut istorie în muzica românească, vă rugăm să ne scrieţi pentru a clădi puţin din perioada aceea atinsă de farmecul şi puritatea muzicii.

Sursă: Dictionatul Rock Pop Folk…remix, 17 septembrie 2009

* Cantec pentru Tatiana *…

* Muzica este un răspuns căruia nu i s-a pus nicio întrebare. *   ( Nichita Stanescu )

Poemul trist cu umeri goi – Tatiana Stepa

* Despre un miracol nu se poate vorbi… el se trăieşte. Tatiana Stepa este acel artist atins de aripa îngerilor, care a conjugat verbul A TRĂI la timpul prezent, fără regrete, fără ranchiu­nă, fără vreo urmă de răutate… O mare ar­tis­tă, o femeie puternică. Frământările ei nu tre­ceau de chi­pul închis ermetic. Nimic nu răz­bătea la suprafaţă. Tatiana s-a dăruit, s-a risi­pit şi a reuşit să ne dea o lecţie de verti­cali­tate. A avut parte de suferinţe, dar şi de bu­cu­rii, de ­lacrimi şi nopţi nedormite, de nedrep­tăţi, dar şi de minuni. Despre Tatiana Stepa poţi spune, cu certitudinea că nu ai cum să greşeşti, că este o minune… Dumnezeu i-a modelat sufletul din cel mai bun aluat, apoi i-a dat drumul în lume să dă­ru­ias­că, să se risipească, iar noi aveam nevoie de o lecţie de moralitate, de verticalitate, de pute­rea exemplului. Privind-o în culise, ştiind că poar­tă cu ea, grea, crucea desti­nului, nu pu­teai să rămâi indiferent la faptul că nu lăsa să răzbată nici o lacrimă, nici o frântură de slă­bi­ciune. Triste­ţea sfâşietoare din cântecele ei ar fi putut fi înlocuită de altfel de cântece, mai vesele, dar nu i s-ar fi potrivit, n-ar mai fi fost Tatiana…. *

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/tatiana-stepa-dublu-album-cu-toate-cantecele-520102.html

* Ediţie de Colecţie cu dublu CD, într-un nou format
La 40 de zile de la plecarea ei într-o lume mai bună, Tatiana va fi omagiată de prieteni şi colegi în cadrul unui spectacol care se numeşte – “Cântec pentru Tatiana”. Evenimentul va avea loc la data de 16 septembrie, ora 19:00, la Casa de Cultură din Mizil. Cei care vor cânta pentru Tatiana sunt Vasile Şeicaru, Victor Socaciu, Mircea Vintilă, Ducu Bertzi, Magda Puşkaş şi Vali Moldovan, Emeric Imre, Nicu Alifantis, Raul Cârstea şi Constantin Niculae şi George Nicolescu. Spectacolul este organizat de Primăria oraşului Mizil şi Fundaţia culturală “Om bun”, iar biletele se găsesc la Casa de Cultură a sindicatelor din Ploieşti şi la Casa de Cultură din Mizil. Preţul unui bilet este de 30 RON. Numărul 100 al Ediţiei de Colecţie va apărea la 14 septembrie însoţit de două CD-uri care conţin toate cântecele Tatianei. Primiţi un dar de preţ: 36 de melodii ale minunatei artiste. Toate drepturile care vor rezulta din vânzarea acestui dublu album vor ajunge la fiul Tatianei Stepa, Cătălin Filipoiu. *

“Un înger cu patru aripi: una pentru ea, una pentru cei pe care îi iubeşte, una pentru cântec şi fanii ei şi ultima pentru cei care au plecat de lângă ea într-o lume mai bună. Am pierdut o minune şi mi s-a dăruit un înger!”
Liana Rucsanda prietenă

http://www.jurnalul.ro/stire-special/tatiana-ingerul-cu-patru-aripi-520612.html

Pastel de toamna…

Pe muntele negru de frunza de vară
Te chem cu accent brumariu să te sperii
Când spicul de toamnă dă-n spicele verii
Şi cade lumina şi trage să moară.

Şi sunt întrebări prin natura puzderii
Şi sfârâie ploaia dintâi ca o ceară
Şi vara ne-nchide în toamna afară
Femeie, bărbat sub pecetea tăcerii.

Aicea la munte mai poate să spere
Şi cel care moare că moartea-i departe
Şi noi să fugim şi să scriem o carte
În ea cuprinzând ale toamnei mistere.

Că suntem în lume pe-acolo prin partea
Pe unde întârzie poşta şi moartea.

( Adrian Paunescu )

Tatiana Stepa – Totusi toamna…

Cantec…

strivesc tacerile cu Cantec,

surade-un Licar… undeva,

mi-e toamna soapta in gutuie,

sunt lacrima, la fel ca ea…

( Sibilla )

* Muzica este vibraţia iubirii pe înţelesul fiecărei inimi. *   ( Ioan Gyuri Pascu )

Sibilla

citate preluate de pe www.citapedia.ro

informatii preluate de pe http://www.jurnalul.ro

imagini preluate de pe neogen.ro

muzica – folk – youtube si trilulilu

]]> http://marianhociung.wordpress.com/2009/09/10/din-seria-sa-ne-redescoperim-muzica-ovidiu-hajdu-pustoaico/ Thu, 10 Sep 2009 03:48:19 +0000 Donkeypapuas http://marianhociung.wordpress.com/2009/09/10/din-seria-sa-ne-redescoperim-muzica-ovidiu-hajdu-pustoaico/

Un cântec ce nu putea fi difuzat la televizor, doar la radio. Nici acum nu este….

Doamnelor şi domnilor, de la Cenaclul Flacăra:

Tatiana Stepa, Valsul zilelor pustii :

” Mi se răsuceşte, tot mai adânc, în creier, ca o gheară, gândul că nu trebuie să amânăm nimic din ceea ce putem face sau din ceea ce putem trăi frumos.

Pentru că nu rămânem decât cu ceea ce trăim aşa cum se cuvine şi nu ne supravieţuieşte decât ceea ce avem puterea să construim autentic, la timp… ”

http://www.jurnalul.ro/

Fulgere-n şoaptă…

despărţirile plâng  fulgere, în şoaptă,

îmi par adesea că-s cuminţi, nu iartă…

şi mă surprind zâmbind peste dureri,

cu flori de colţ deasupra de poveri…

( Sibilla )

Oameni sunt si minerii! Petrila ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru autoritati si sa faca ceva impotriva coruptiei.Tatiana Stepa, a lucrat în mină, între mineri, la Lupeni, mereu i-a păsat şi s-a implicat, nimeni nu v-a mai cânta ca ea, Imnul lor, al minerilor… Tatiana Stepa, rămâne Rug Viu prin cântecele sale, dar şi ca modelul de Luptătoare, deseori şi prea mult rănită, niciodată înfrântă !

Tatiana Stepa şi Andrei Păunescu – Imnul Minerilor :

Un copil din popor. O fată de mineri din Valea Jiului. O fiinţă modestă în comportament şi supradotată în har, debutează la vârsta de 19 ani în Cenaclul Flacăra şi, după 27 de ani de slujire jertfelnică a muzicii şi poeziei, moare absurd, la o vârstă când maturitatea abia începe şi Dumnezeu îi dă compensaţia – insuportabilă, dar nobilă! – de a-şi lua rămas bun de la toţi cei care au iubit-o, din locul de cea mai înaltă onoare al culturii naţionale, Ateneul Român.  ( Adrian Păunescu, pentru Jurnalul Naţional )

http://www.jurnalul.ro/

Tatiana Stepa – Cântec pentru prieteni :

… dar, vă las şi bucuria şi tot Cerul plin de stele, vă las singura avere, vă las cântecele mele…

Tăceri vorbitoare…

dincolo de tăceri, deasupra de cuvinte,

rămân copaci stingheri, aducerile-aminte…

arc peste hule, curcubeu, ne fi-va Tatiana,

lăsatu-ne averea ei : ” Dă, Doamne , iarna… ”

Sibilla

” Când vremurile se vor mai linişti şi ceaţa se va mai risipi, când oameni care am fost se vor întoarce în oamenii care suntem şi această nefericită ţară îşi va regăsi nu numai valorile, ci şi încrederea în stabilitatea valorilor, vom recurge la cântecele Tatianei Stepa ca la nişte medicamente miraculoase. Şi o vom ierta pentru paradoxul cu care ne-a sfidat, trăind în suferinţă şi producând bucurie. ”  ( Adrian Păunescu )

http://www.jurnalul.ro/

Dumnezeu s-o hodinească-n pace !

Sibilla

imagini preluate de pe google.ro – neogen-fan club Tatiana Stepa

informaţii preluate de pe surse online – www.jurnalul.ro

folk Tatiana Stepa şi Andrei Păunescu – youtube

]]> http://sfinx777.wordpress.com/2009/08/09/%e2%80%9d-ce-am-fost-si-doamne-ce-am-ajuns-%e2%80%9d/ Sun, 09 Aug 2009 18:12:29 +0000 Sibilla http://sfinx777.wordpress.com/2009/08/09/%e2%80%9d-ce-am-fost-si-doamne-ce-am-ajuns-%e2%80%9d/

” Ce-am fost şi, Doamne, ce-am ajuns … ! ”

Romania are una dintre cele mai mari rate ale mortalitatii infantile din Europa, cu 23 de decese la 1.000 de nasteri.

Peste 350 de reprezentanti ai autoritatilor locale nu isi pot justifica averea iar alti 27 sunt in stare de incompatibilitate, arata Agentia Nationala de Integritate.

Deoarece sistemul administrativ este politizat şi,  avertizorul este adus în situaţia de-a lupta cu o armată unită prin ticăloşii, clanuri şi căpuşe,  nemoşagurile ce-au asfixiat sistemul, se ajunge la :

“pentru ca avertizorii de integritate au de suferit daca semnaleaza cazuri de coruptie, desi formal sunt protejati prin lege”.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5979059-doar-9-avertizori-integritate-intr-n-institutiile-lor.htm

Populaţia României resimte tot mai acut efectele dezastrului naţional, a nepăsării şi nesimţirii fără margini, a hoţiilor şi ticăloşiei fără limite a corupţilor ce se intitulează cu ipocrizie ” clasă politică românească ”… noi NU avem clasă politică, ci o adunătură de păcălici, şmenari, ordinari, incapabili să salveze măcar ce-a mai rămas nebatjocorit de ” destoinicia ” lor, a cameleonilor politici, nişte impostori …

Ne mor bătrânii de… foame, ne mor copiii bolnavi, ne apasă dări, taxe, impozite, facturi şi am ajuns în imposibilitatea de-a le mai plăti, ne plâng tăcerile, ne dor uimirile, ne rup bucăţi din trupuri şi suflete frângerile cărora ne-au predat şi abandonat ei, criminalii neamului românesc, ” politicienii ”, nişte oportunişti ce viermuie umilindu-ne şi ne tot întrebăm, se poate şi mai rău de-atât, încotro, ce-au de gând cu noi, atâţi cât am mai rămas, căci, ” grija lor ” ne-a tot rărit, ne-a împuţint, pe noi, ca să trăiască ei bine jucându-se de-a ” cârmuitorii ” pe seama lacrimilor suferinţelor şi nefericirilor noastre… până când, Doamne?

” nu ştiu dacă aţi aflat cu toţii.. de bătrâna ce-a furat de foame, un banal pachet de biscuiţi…

totuşi cât de rea eşti  soro lume, ce cumplit spectacol îţi permiţi, dacă s-a ajuns să moară oameni, pentru un… banal pachet de biscuiţi… ”

Tatiana Stepa – Bătrâna…

” Grija ” statului român şi cum îşi ” preţuieşte ” valorile… :

” Tatiana Stepa a fost nu numai o mare cântăreaţă, ci şi o mare nedreptăţită. Tandreţea şi dârzenia, mila şi forţa au fost mereu trăsăturile contrarii, complementare ale caracterului ei. A gustat umilinţa creştină, nu a suportat umilinţa socială. Simţea că e purtătoarea unui înalt rang de nobleţe: ascendenţa minerească şi ţărănească. N-a cântat niciodată la Ateneul Român, dar – ce miracol! – ea îşi petrece ultima tăcere, preţ de două zile, la Ateneul Român. Şi tăcerea ei se aude. Este reducerea la şoaptă a permanentului strigăt de durere cu care a încercat să ne sensibilizeze şi, vai, atât de rar, a reuşit, într-o lume abrutizată.

Până şi în chestiunile simple de viaţă, Tatiana, deşi nebăgată în seamă de autorităţi, care au lăsat-o ani de zile în situaţia de evacuată (căreia nici primarii succesivi ai Capitalei, nici primarul Sectorului 3 nu i-au dat în ciuda insistenţelor mele o minimă soluţie locativă), le-a rânduit pe toate cu abnegaţie, eroism şi seriozitate. Şi-a crescut exemplar copilul care i-a rămas după divorţ în grijă. Şi-a îngrijit părinţii, grav bolnavi, din puţinul ei, cu o dăruire de sfântă. Traiul greu, al tuturor minerilor, a fost la fel de greu şi pentru părinţii Tatianei. Ei au murit anii trecuţi şi Tatiana a mai avut de împlinit, în acest fel, alte două mari datorii creştineşti şi omeneşti. A murit şi fratele ei, care lucra undeva, în Ungaria. Cu un fel de umor negru, Tatiana îmi spunea că, în ciuda faptului că e foarte bolnavă, a trebuit să supravieţuiască, pentru a putea să-i înmormânteze omeneşte pe toţi. ”  ( Adrian Păunescu, pentru Jurnalul Naţional )

http://www.jurnalul.ro/

Ne-au mai rămas : rugăciunile, nădejdea-n Dumnezeu… ” ce-am fost şi, Doamne, ce-am ajuns !!! ”…

Vasile Mardare – Totuşi Doamne!

ASA NU SE MAI POATE
SUNT PREA URATE TOATE
N-AVEM NICI DREPTUL UNEI PAINI
LOVIM O VIATA INTREAGA
IN TARA NOASTRA DRAGA
SUNTEM TRATATI CA NISTE CAINI
DEMOCRATII PE DEGET
SI LEGEA FAR’ DE LEGE
SI BUNI SI HARNICI NUMAI POT
IN CEL MAI JALNIC TEATRU
SUNTEM DIN PATRU-N PATRU
HAMALII URNELOR DE VOT
NU TARA NU-I SARACA
,DAR AVUTI-AI BLEAGA
PRECUM O PRADA DE RAZBOI
HEI LIDERI DE PARADA,
NU-I OM SA VA MAI CREADA
CA PREA VA BATETI JOC DE NOI

REFREN
SI TOTUSI NOI ACEASTIA NU NE-AM PIERDUT NAEJDEA
CHIAR DACA NI MEREU MAI GREU
CU-O ULTIMA SUFLARE,STRIGAM IN GURA MARE
AL NOSTRU ESTE DUMNEZEU

DREAPTA NEDREPTATE,
NI LE-ATI LUAT PE TOATE
SI CA INDIVID SI CA POPOR
DAR SA TINETI MINTE PANA IN MORMINTE
DUMNEZEU RAMANE AL TUTUROR
VOI AVETI AVERE,VOI AVETI PUTERE
SI PLACEREA TRAIULUI ATEU
NOI PRIN NEDREPTATE,
LE-AM PIERDUT PE TOATE
DAR IL MAI AVEM PE DUMNEZEU

NICI MUNCA NICI RASPLATA,
CA TOTI SA FIM INDATA
BIETI CERSETORI LA SEMAFOR
SI NIMENI NU RASPUNDE
DE CRIZELE PROFUNDE
DE CARE ATATIA OAMENI MOR
VOI DIN MORMANT COMPLICE
SI PANA-N CICATRICE
STARNITI NEIERTATOARE BOLI
COPII NOSTRI BIETII,
CUNOSC AMARUL VIETII
DE CAND NI ARUNCATI DIN SCOLI
IMPOZITE NE MUSCA
IN TARA CA O CUSCA
VANDUTA ASTAZI PE UN POL
UMIL E TRICOLORUL,
BOLNAV E TRICOLORUL
STOMACUL OMULUI E GOL

REFREN

DOAR CARCIUMI PRETUTINDENI,
CRAVASE,GRATII,PINTENI
SE INRAIESC SURORI SI FRATI
BATRANII MOR DE FOAME
SI-N CINICE PROGRAME
CEI TINERI SUNT ABROTIZATI
ATI DAT PSEUDONIME,
GRETOASEI VOASTRE CRIME
DE-A VINDE TARA PE NIMIC
SOLUTIE BARBARA,
SA FIM ROBI INTR-O TARA
SA FIM O TARA LOZ IN PLIC
NE-INGHESUITI CU BICIUL
PE SCARA DE SERVICIU
CA NISTE SLUGI SA VA SERVIM
DAR NOI VA DAM DE VESTE
CA ROMANIA ESTE
IN EUROPA LEGII VII

REFREN

ASA NU SE MAI POATE
SUNT PREA URATE TOATE
N-AVEM NICI DREPTUL UNEI PAINI
LOVIM O VIATA-NTREAGA I
IN TARA NOASTRA DRAGA
SUNTEM TRATATI CA NISTE CAINI
LA SARACIA NOASTRA
ROS GALBENA ALBASTRA
NE DATI MIZERIA RASPUNS
SI UNEORI NE VINE
SA SPUNEM PRIN SUSPINE
CE-AM FOST SI DOAMNE CE-AM AJUNS

REFREN

” Speranţa este bucuria nestatornică născută din ideea unui lucru viitor sau trecut, de realizarea căruia ne îndoim întrucâtva.  ”   ( Baruch Spinoza )

” Crucea este poarta tainelor.  ”

” Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate.  ”   ( Isaac Sirul )

Sibilla

imagini preluate de pe google.ro şi neogen

citate preluate de pe www.citapedia.ro

muzica folk – trilulilu

Şi-am să-mi fac o Doină,Doina mea de dor, fără nicio noimă, când o fi să mor…

Şi-am să-mi fac o Doină…

“Mă simt un om binecuvântat. Câtă vreme există în viaţa mea muzică şi poezie, rugăciune şi iertare, copii care se joacă, Dumnezeu şi Marea Neagră, prieteni şi iubire, restul nu contează. Am trăit miracole pentru ca­re nu ştiu ce am făcut ca să le merit. Am iu­bit şi am fost iu­bită. Unele lucruri mi s-au în­tâmplat prea devreme, altele prea târ­ziu. Parcă am fost mereu defazată faţă de propria viaţă. Am cântat, am creat, am sufe­rit, am fost fericită, am luptat, am plâns, m-am bucurat. Am trăit.”

TATIANA STEPA – 2008, pentru JN

Povestea Vieţii Tatianei Stepa : AICI

Numai mamă…

” Cu capu-n pumni, plâng a zădărnicie şi a ceaţă.
Ştirile rele mă înconjoară şi mă vlăguiesc. N-am capacitatea de a le trăi în profunzime pe toate. Pe unele pur şi simplu le sar, ştiind că în scurtă vreme vor veni altele şi mă vor încovoia. Parcă e tragicul bilanţ contabil al veacului trecut şi care n-a mai încăput la locul şi în timpul său. Se moare nebuneşte. Se moare torenţial. Se moare cu obidă. Se moare în contratimp. Se moare la nevreme… ”

…………………………………………………………………………………………………..

” Dar au trecut 27 de ani din momentul în care o fată din Ardeal urca timidă pe scenă şi ne dădea impresia că eternitatea însăşi, într-o formă simplă a ei, de fir de iarbă, ne încearcă privirile. Părea definitiv sănătoasă. Avea forţă de muncă. Ştia să se jertfească pentru ai ei şi pentru comunitatea în care trăia. Era luminată de o credinţă interioară puternică şi tot ceea ce scria, în materie de muzică, tot ceea ce cânta din repertoriul ei şi al tuturor colegilor ei se înnobila printr-o specială căldură umană, când vocea ei, într-adevăr incomparabilă, lua în posesie cântecul. ”

( Adrian Păunescu )

Mai multe în Jurnalul Naţional

Te Iubesc…

Bocet pentru Tatiana :

Se-aliniază ştirile atroce,
Sub care omul bâjbâie înfrânt,
Şi, Doamne, cum peste
această voce
Accepţi să pună un gropar pământ?

Neverosimil se întâmplă toate
Furtunile au rupt pe străzi copaci,
În toate casele de sănătate
Nu mai există loc, pentru săraci.

Asfixiaţi de epoca mizeră,
Ne amăgim că vom scăpa
în cer,
Dar moartea, zilnic, printre noi prosperă
Şi taxe pentru ea ni se şi cer

De-a-ndoaselea e rânduit
destinul,
E greu şi pe pământ, şi sub pământ
Şi între noi ne măcinăm
continuu
Şi nimenea nu e de neînfrânt.

De-un timp încoace, farsa
ne îngână,
În permanentă stare de război,
Purtăm în palme propria ţărână
Şi ne mirăm că seamănă
cu noi

Şi, Doamne, se acutizează rana
Şi te-am ruga, ai grijă,
dacă vrei,
S-o ţii în preajma Ta pe Tatiana,
Punând pământ de flori
pe vocea ei.

Pe-aici, e o dezordine cumplită,
Mor tineri mulţi şi îi
petrec bătrâni,
E, poate, cea din urmă reuşită
A Mioriţei scăpătând la stâni

Şi totuşi ce delir de ştiri atroce,
Furtunile au dărâmat păduri
Şi merge în pământ această voce,
De ce de ea nu vrei să te înduri?

Învaţă însăşi ploaia să
murmure
Un cântec trist, dar moartea-i spune “Taci”,
Copacii rătăcesc fără
pădure,
Pădurea moare fără de
copaci.
07.08.2009
Adrian Păunescu

Tatiana Stepa-Europa de frati

Tatiana Stepa, a zâmbit rar… dar ne-a zâmbit pe noi zâmbet, prin cântecele ei…

Vasile Şeicaru, despre Tatiana:

Pentru ea viaţa n-a fost şi nici nu este chiar un noian de bucurii, da’ un câmp cu flori de maci tot e! A zâmbit de la început mai rar decât poate că şi-ar fi dorit, dar când vorbeai cu ea, dacă erai atent, vedeai lumina în ochii ei ca o văpaie!

Tatiana Stepa – Iubirea de lut

” Vă las cântecele mele .. ” – Testamentul Tatianei Stepa :

http://folkblog.ro/2009/08/08/8-august-2009-tatiana-stepa-totusi-iubirea/

Dumnezeu s-o hodinească !

Sibilla

imagini preluate de pe google.ro şi neogen

informaţii preluate de pe www.jurnalul.ro

folk – Tatiana Steoa – trilulilu

Tatiana…

Tatiana Stepa…

Tatiana Stepa: “Vă las cântecele mele”

Motto :

” Iubire, durere şi strigăt, vocale deschise spre-un cer tăinuit
oracol pe trepte nespuse, consoane-ncrustate-n granit…
Lumina ce lin se pogoară cu luptă se-adapă mereu
precum lumânării de ceară i-ajunge etern Prometeu
un cîntec, un vers, o baladă, aduse din alte tărîmuri
sporesc c-o lucire de zîmbet fiorul neînfrînt al furtunii…
pe soclu zeiţa rămîne !… din urmă veni-vor postumii… ”

( preţ de-o libertate. vremelnică despărţire… – LUCAS )

Azi dimineaţă scriam ” tristeţi surâse-n alb ”, aşa am simţit eu, puţini vor înţelege… Ascultam, muzica ei, cântam cu Tatiana împreună şi, deodată, am tresărit zâmbet…

Şi-acum zâmbesc, lacrimile o zâmbesc pe Tatiana-n Lumină Lină, surâs în alb, tristeţi surâse-n alb…

Tatiana Stepa nu va fi plânsă, ci, zâmbită mereu, cântată, acum şi… mâine şi mereu, ca-ntotdeauna ! Respect Luptătoarei , Rugului Viu, Tatiana Stepa !

Aduceri aminte pentru mereu… :

Era înainte de 89… Aveam 18 ani, recitam versuri pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa… nu le reţin cu exactitate … : lumina se va stinge de la sine/ şi munţii se vor trage în pământ / nu vor mai fi aceeaşi care sunt / şi, se va naşte, cine ştie cine… Erau acolo şi Tatiana şi Hruşcă şi Şeicaru şi Cristi Buică… şi noi, elevii de la Economic, un grup ce interpretam un colaj de versuri pe muzică folk. Aveam emoţii mari, ne doream tare mult să facem impresie bună, muncisem mult. Ţin minte şi-acum…  bluziţe de mătase mov şi fustele negre şi lungi… lumina movalie tăind întunericul sălii… pe scenă, noi, în culise ei, Artiştii, Maeştrii… ne urmăreau cu atenţie. Eu, cea mai mică din grup, o pitică cu voce tunătoare, recitam tare serioasă, îmi auzeam respiraţia doinind… Au urmat aplauzele spectatorilor şi florile, apoi, ne-am îndreptat spre culise. Doamna profesoară de limba română ne felicita şi vorbea, nu auzeam nimic, aşa departe eram… visând pe miriştile-mi sibiline, retrasă-ntr-un colţ, cu privirea-n zări, numai de mine, credeam, ştiute… Deodată, am simţit o mână caldă dar hotărâtă, apucându-mi mâinile… atunci mi-a atins sufletul cu şi în Lumină, ea.. Tatiana. Zâmbea : ” tu ştii să zâmbeşti, sufletule?… ia să văd zâmbet, hai, răsai zâmbet… ”… Şi-a izvorât mai întâi o lacrimă şi-am ţâşnit zâmbet uitându-mă-n ochii ei adânc, adânc… şi ea zâmbea şi eu zâmbeam şi-am tresărit spre înaltu-i ce-l simţeam Lumină… Asta a fost tot, atunci. Mai apoi, aveam să-mi surâd tristeţile-n alb, ori de câte ori ” mă-mpiedicam de câte-o lacrimă ”… Tatiana mi-a dăruit zâmbet… oare cui n-a dăruit…

Şi-am învăţat de la Tatiana Stepa mai ales să lupt, să-mi ridic aripile după fiece căzătură, cântând şi zâmbind Elegii Atlante…

” …Eu nu mai plang, caci in adanc
Aceste lacrimi valul cinic l-au sporit
Si prin prapad abia te vad
Dar tu sa stii ca pan’ la moarte te-am iubit

Iubirea mea, te rog ceva
Ca pe o prada sa ma dai acestor pesti
Pe-al meu schelet sa urci incet
Si catre alte continente sa plutesti… ”
( Elegie Atlantă, de Adrian Paunescu )

Şi dacă încă nu m-am mutat pe steaua mea, e şi datorită Tatianei ce m-a răsărit zâmbet, demult, care mi-a surâs în Alb azi în zori şi de la care-am învăţat să lupt cu… multe !

7 sunt semne prin care,

ne-a surâs tăceri, mirare,

şi iubind peste blestem:

” răsai zâmbet, când mă tem ”…

copacii fără pădure,

pietrele să i- le -ndure,

cifra doi frântă-n oblon

ne va fi licăr, Creion…

ochii-albaştri ai lui Dumnezeu,

Tatianei, Rază spre… mereu…

” … şi dacă-am fost şi dacă suntem şi dacă nu ne-am întâmpla, în ochii tăi rămân Icoană, în ochii mei rămâi Regat… ”… ( Poem cu umeri goi )

Dumnezeu s-o hodinească-n pace !

Sibilla

TATIANA STEPA – OCHII ALBASTRI AI LUI DUMNEZEU :

”… Ochii albastri ai lui Dumnezeu

In munti, acum, e-un fel de-nlacrimare

Si lacrimile picura mereu,

De parca s-a-ntamplat ceva ce doare

Si astazi, plang, in loc de fiecare,

Ochii albastri ai lui Dumnezeu… ”

Partaj – Iubeste-mi mainile si ochii :

” … Iubeste-mi mâinile
Si ochii
Si iarta-le nevruta vina
Ca prea târziu venira-n cale-ti
Si prea curând se duc de tot…

Dezleaga-mi sufletul de vina
Ca în curând n-am sa-ti mai pot
Aduce-n mâini
Si-n ochi
Durutul,
Târziul zâmbet de lumina… ”

Tatiana Stepa – Rasari asupra mea Lumină lină… :

” Rasai asupra mea, lumina lina,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioara;
O, maica sfânta, pururea fecioara,
In noaptea gândurilor mele vina…. ”

Tatiana Stepa – Pe patul părăsit… :

” Se-mbraca-n demnitate amaraciunea
Duminica de ieri si-a scos coroana
Saruturile tac, zi trista lunea
Ramas bun ochi, ramas bun targ
Ramane rana…… ” …

Tatiana Stepa – duminica de ieri :

Imparte Doamne Cu Mine Durerea din Lacrima Care Te Striga si Da-Mi Alinarea Si Da-Mi Mangaierea imparte Cu Mine Durerea imparte Doamne Cu Mine tăcerea… împarte Doamne cu Mine Iubirea…

Aşa cred şi simt eu… Tatiana surâde ştiind că o vom cânta şi zâmbii mereu, zâmbet ! Tatiana Stepa, mugur de zâmbet răsărit din lacrimi nevăzute, mereu izvor de mângâieri sufletelor, Licăr de Lumină Lină… nouă, celor ce-o vom iubi şi zâmbi cu Respect, mereu !

Astăzi, 7 august, sub Semnul lui 7, debutează GUITAR FOLK-ROCK FESTIVAL GĂRÂNA 2009 ! Tatiana Stepa va fi prezentă… aşa să ştiţi şi s-o zâmbiţi cântec pe Doamna Folkului, Rugul Viu, Licăr de Lumină ! În Poiana Lupului din Gărâna, TATIANA va fi omagiată prin cântec, surâzându-şi tristeţile-n alb, zâmbind publicului de pe.. ” steaua ei, pe care s-a mutat spre hodină ”… Lacrima-i zâmbet va licări de fiecare dată când îi vom fredona versurile, fărâme de Lumină Lină , unul din Sufletele care rămân şi după ce pleacă…

”….Dar vă las şi bucuria

Şi tot cerul meu de stele

Vă las singura avere,

Vă las cântecele mele.…. ”

( TATIANA STEPA )

Tatiana Stepa ! Respect !!!

Sibilla&Lucas

]]> http://mentalitati.wordpress.com/2009/08/07/tatiana-stepa-a-tineretii-mele/ Fri, 07 Aug 2009 10:39:36 +0000 mioriticul http://mentalitati.wordpress.com/2009/08/07/tatiana-stepa-a-tineretii-mele/

Ce inseamna pentru mine Tatiana Stepa? Ceea ce inseamna oricare dintre membrii Cenaclului Flacara si, mai tarziu, ai Cenaclului Totusi Iubirea.  Parte din tineretea mea. Astazi, la 8 dimineata, Tatiana si-a facut drum printre ingeri si pasari si s-a dus acolo unde vom merge cu totii, in amintire. Din 2004, Tatiana astepta sa moara. Cancerul cervical nu te iarta, asa cum nu te iarta nicio alta forma de cancer. Poate este un cliseu ce spun dar Tatiana va trai mereu prin muzica ei.

Aprind o faclie pentru Tatiana Stepa, asa cum aprindeam in noptile de cenaclu, cu multi ani in urma…

Mai puteti citi despre ce a inseamnat Tatiana Stepa la Isabellorelai, la  Pantaleonescu, pe SlagarTops,  pe Reporter Virtual, in Stiri la pachet, la A small feather in the wind…, la Artistu, la Cristi Lisandru, la Pleiada, la Iyli, la ciococioco si la multi alti bloggeri. Va multumesc tuturor in numele generatiei mele.

Azi dimineaţă muzica românească a pierdut cea mai “dureroasă” voce a ei, cum o numea poetul Păunescu: Tatiana Stepa. După o luptă de 5 ani cu cancerul, Tatiana s-a lăsat învinsă la doar 46 de ani.

Tatiana a ocupat întotdeauna un loc extrem de important în lista preferinţelor mele muzicale. Pot spune că am iubit-o. Ea a fost prima voce feminină din folk-ul românesc pe care am descoperit-o. De câte ori îi ascult melodiile mi se face “pielea de găină” .

Ultimele luni de viaţă şi le-a trăit cu o singură dorinţă: să mai cânte odată. Şi nu oriunde, ci la cea mai importantă întâlnire folk din ţara asta, Folk You! (festival organizat în fiecare vară de Jurnalul Naţional la Vama Veche). Şi a cântat, cu nilte eforturi supraomeneşti. Chiar vinerea trecută, cu fix o săptămână înainte de a muri.

Cuvintele nu îşi mai au rostul acum. Dumnezeu să te odihnească, Tatiana! :|

Deşi a avut zeci de melodii extraordinare, ea întotdeauna s-a identificat cu una singură: Copaci fără pădure… Înregistrarea este din noiembrie 2008, de la festivalul de folk Ziua de Mâine, organizat de cel mai celebru folkist albaiulian, Vali Şerban, în fiecare toamnă.

Vlad Ch.

P. S.: Scurt, dar foarte frumos, pentru Tatiana pe blogul Alinei Manole, o tânără (deja) certitudine a folkului românesc.

V-o mai amintiti pe Tatiana Stepa? Cu siguranta va amintiti “nebunia colectiva” de la Cenaclul Flacara, vocea puternica a lui Adrian Paunescu planand peste multime si marea de lumanari aprinse care se unduia in noptile in care cenaclul poposea in orase. Una dintre vocile minunate ale acelor vremuri era cea a Tatianei. Gorjeanca s-a lansat la Cenaclu Flacara, in septembrie 1982, pe stadionul din Fagaras cu melodia “Si-am sa-mi fac o doina”. In timp, a devenit membra a cenaclului “Totusi Iubirea” si a cantat peste romanii din tara si din diaspora in peste 1000 de spectacole.

In aceasta dimineata, la ora 8, Tatiana s-a stins, la Spitalul Militar din Bucuresti. Suferea de cancer de col uterin inca din anul 2004. Duminica seara a cantat pentru ultima oara romanilor, intr-o emisiune televizata in direct.

Mergi cu ingerii, Tatiana si iti multumim pentru generozitatea ta!
Condoleante, familiei!

Astăzi vă propun doar o melodie care (sper eu) să vă binedispună, Lumea asta nebună, a lui Adrian Sărmăşan, un folkist din Ardeal:

Înregistrarea e de la ediţia a XI-a (1-7 august 2008) a Taberei de Folk de la Calafat, unul dintre cele mai importante festivaluri ale acestui gen de muzică din România, organizată de cântăreţii Dan Vană şi Horia Stoicanu, iar alături de Adrian Sărmăşan pe scenă se mai află Cristian Buică, un alt folkist care s-a făcut cunoscut în Cenaclul Flacăra al poetului Adrian Păunescu.

De cele mai multe ori, scriu sub impulsul provocat de o amintire ce ma viziteaza, un dor ce ma transforma, o piesa care imi face sufletul sa vibreze.

Nu este cazul aici. Totul porneste de la o dedicatie, care nici macar nu imi e adresata.

Asa ca imi aduc aminte de o intamplare in trei prieteni. Intr-un bar plin de… ascultatori neavizati de ceea ce va urma. Ascultatori de valorosi, minuni, mezeluri, animale. Al caror ghinion s-a petrecut la terminarea primei sticle de vin rosu de pe masa. Cu piesa urmatoare. Pe “repeat”. De foaaaarte multe ori. Si, cu toate ca melodia imi spune multe altele, de atunci, de cate ori o ascult, nu pot sa nu zambesc. La gandul ca atunci, probabil pentru prima oara, ei au fost cei care s-au simtit copaci fara padure…

          Să spunem ca e criză. Economică, politică, de energie… Vineri seara… Merge un pahar de vin și o muzică bună. Și dacă inspirație nu este, sunt amintiri destule. Uneori, vineri seara, într-un anumit bar cu o terasa albă străjuită de o balustradă albă, trăgeam o “ședință” culturală (a se citi de culturalizare). Recunosc, de suficiente ori ostentativ. Dar cât îmi plăcea, domnule, să văd cum degetele maneliștilor lăsau urme adânci în trupul de lemn al meselor! Și ce bucurie simțeam când le vedeam ochii îndobitociți luminați de suferință. Hai, e weekend… pentru voi, maneliștilor, știu că nu m-ați uitat. Sau, mai bine, pentru un om special.

20 Iulie :  Sfântul Ilie Stăpânul Fulgerelor, Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene, Ziua Energeticianului şi ziua de naştere a Poetului Adrian Păunescu. ” Totuşi Iubirea peste blestem ! ”

Ziua Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene :

20 Iulie, o Zi de Mare Sărbătoare,creştinii îl cinstesc azi pe Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul şi tot în această zi, sărbătorim Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene, precum şi Ziua Energeticianului.

Astăzi, de ziua lor, piloţi militari zboară pentru Forţele Aeriene Române, familii, prieteni, români,  pe elicoptere, avioane de vânătoare sau de transport…

În anul 1913, pionierii aviaţiei româneşti l-au ales ca ” patron spiritual al aviaţiei ” pe Sfântul Prooroc Ilie.

Primul zbor efectuat de către Românul Aurel Vlaicu în 1910, este marcat şi sărbătorit în data de 17 iunie, Ziua Aripilor Româneşti ”.

Aurel Vlaicu a proiectat un nou avion, Vlaicu III, integral din metal, în 1913. Acesta poate fi considerat primul avion din lume construit în întregime din metal.

http://www.orastieinfo.ro/

În 13 septembrie 1913,  s-a prabusit lânga comuna Branesti (aproape de Câmpina), pierzându-si viata.

Ziua Energiticianului. Trofeul Energiticianului :

Prin Decretul 507/1972 se decide ca Ziua Energeticianului să fie ” acompaniată ” în întreaga ţară de manifestări de breaslă şi întreceri profesionale sub egida ” Trofeul Energeticianului ”.

În anul 1992 se marchează ca 20 iulie să devină sărbătoarea Zilei Energeticianului, considerând că Sfântul Ilie este stăpânul fulgerelor şi devine astfel patron spiritual al tuturor energiticienilor.

Energiticienii prin munca lor, proiectează, realizează, exploatează şi întreţin complexul sistem de producere şi distribuţie a energiei electrice. Ei sunt ” soldaţi ai luminii ”.

20 Iulie : Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene, Ziua Energeticianului, prilej de-a ura Sărbătoriţilor Zilei patronate de Sfântul Ilie Tezviteanul : sănătate, împliniri, bucurii şi linişte sufletească !

Cer Senin Aviatorilor, Linişte Apărării Antiaeriene, Spor şi Lumină Energeticienilor, La Mulţi Ani, tuturor !

Totuşi Iubirea peste blestem…

20 Iulie este ziua de naştere a Poetului Adrian Păunescu, cel care a înfiinţat Cenaclul Flacăra, şi cel ce va rămâne licăr de lumină sufletelor noastre cu : ” Totuşi Iubirea peste blestem …

Octavian Lazar – Totusi iubirea peste blestem :

Totuşi Iubirea peste blestem…

Obsesia mea despre tine
Renaste, in mine, acum
Si iarasi e rau si e bine
Si toate se afla pe drum.

O clasica dragoste veche,
Transcrisa in versuri, candva,
Acum isi gaseste pereche
Si replica este a ta.

Poemele mele supreme,
Traite-ntre bine si rau,
Acum, s-au intors ca probleme,
Le-as trece pe numele tau.

Mereu, intre viata si moarte,
Mi-a fost si mi-e dat sa ma zbat,
Iar astazi, cand esti prea departe,
Abia te mai strig sugrumat.

Si nu mai dau lumii de stire
Ideea de care ma tam,
Ca nu mai exista iubire,
Asa cum exista blestem.

N-am cum sa accept ca, din toate,
Ramane doar zborul tarat
Si faptul ca nu se mai poate
Iubi decat rau si urat.

Vin versuri stravechi sa-mi inspire
Poemul cel nou ce il chem
Si totusi exista iubire,
In veci, peste orice blestem.

( Adrian  Păunescu )

Vă mai amintiţi… ” Să fie Pace în Lume… ”, versuri, Adrian Păunescu… :

Să fie Pace în Lume…

Sa fie pâine pe masa
Si toti ai casei acasa
Si grâu-n brazda sa iasa
Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt.

Si ale lumii guverne
Sa stie bine-a discerne,
Nevoia vietii eterne,
Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt.

Sa fie-o blânda lumina,
Si nu rachete-n gradina,
Doar vesti frumoase sa vina,
Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt.

Ca focul rau sa nu arda,
Cât viata-n noi nu e moarta,
Sa stam cu totii de garda
Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt.

Sub zbuciumatele astre,
Destul cu-atâtea dezastre,
O cer durerile noastre,
Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt.

Destul cu traiul de câine,
Spre dezvoltare Si pâine
Si pentru ziua de mâine
Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt.

De-o pace dreapta mi-e sete,
Plenara-ntregii planete,
A hotarât ce se vede,
Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt

Ministrii lumii sa n-asculte
De interese oculte,
Ci de vointele multe,
Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt…

( Adrian Păunescu )

http://www.versuri-si-creatii.ro/

La Mulţi Ani, Maestre ! Să fie Pace în Lume, căci, da, Totuşi Iubirea e peste blestem… Cenaclul Flacăra rămâne fărâmă de suflet nemuritoare ! Doamne Ajută !

Sibilla

informaţii preluate de pe surse : google.ro,  www.orastieinfo.ro, www.versuri-si-creaţii.ro

” Totuşi Iubirea peste blestem ” – youtube

imagini preluate din presaonline şi google.ro, www.orastie.ro

Fost membru al Cenaculului Flacara, prins la Revolutie de nebunia transformarii, Cristian Paturca a inceput sa cate si despre noul regim …… sa cante in stilul caracteristic. Sunt mai multe piese, dar aceasta o stiu de cand eram pustan si chiar am facut eu videoclipul cu poze din cadrul piesei. Adica melodia a fost compusa in urma uneia dintre marele gafe a lui Iliescu, cand l-a facut pe Mazare la o conferinta de presa, acesta fiind atunci reporter, “Mai animalule“, piesa cu acelasi nume

Va mai amintiti vremurile dinaintea lui decembrie ‘89, cand ilegalista sintagma “citeste si da mai departe” isi redefinise semnificatia ? Cand citeam pe hartiute mai mici sau mai mari, scrise la indigo ( ca sa existe copii pentru cat mai multi ), poezii superbe, umor englezesc, cantece vibrante – toate interzise de regimul care “ne proteja” de influenta viciata a capitalismului ? Si citind, ne hraneam cu speranta ca exista si pentru noi o luminita la capatul tunelului ? … Asa am descoperit poezia pe care o voi publica astazi, “Invata de la toate”, care este atribuita folclorului norvegian. Cand am citit-o, dar si de cate ori am recitit-o, am ramas coplesita de maretia Creatorului care Si-a pus amprenta caracterului Sau pe fiecare componenta a Creatiei intru modelarea si desavarsirea noastra … Va las sa va convingeti singuri !

“ÎNVAȚĂ  DE  LA  TOATE”

Învaţă de la ape să ai statornic drum.
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi.
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.

Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.
Învață de la piatră cât trebuie să spui.
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.

Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat.
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flacări ce-avem de ars în noi.
Învaţă de la ape să nu dai înapoi.

Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea.
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti.
Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti.

Învaţă de la greier când singur eşti, să cânţi.
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.
Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei.

Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea.
Învaţă de la miel să ai blândeţea sa.
Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor.
Învaţă de la toate că totu-i trecător.

Învaţă de la toate căci toate-ţi sunt surori,
Să treci frumos prin viață, să poți frumos să mori.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,
Să-nveţi din tot ce piere cum să traieşti în veci !

BONUS: Poezia a fost pusa pe muzica de Adriana Ausch si interpretata la “Cenaclul Flacara”:

*******************************
Eu vin la nunta ta iubito
Si nu doresc nimic sa-ti cer
Dar roaga-ti nasii sa ma lase
Sa-ti cant la nunta leru-i ler.

Refren:
Dreptul sa colind il cer
Dalbe flori, si leru-i ler
Pentru ea doar pentru ea
Maritata mea.

Am drum in fata si in urma
Din cand in cand mai mor prin munti
Dar am venit sa-ti cant colindul
Preafericitei tale nunti

Pot sa-l rostesc si din picioare
Nu am pretentii de mesean
Un strop de vin si-un strop de paine
Si-am sa-ti colind nepamantean.

Refren…

Colindator fara de casa
Colindator fara noroc
Un strop de vin si-un strop de paine
Va cant s-apoi o iau din loc.

Mireasa mea vanduta lumii
Nimic n-as mai putea sa sper
Ca florile nu mai sunt dalbe
Si lerul nu mai este ler.

Dar eu colind batut de lacrimi,
Colind si voi mai colinda
La toate nuntile din lume
Afara doar de nunta mea.
******************************