Nu am nimic cu globalizarea ca termen general. Sunt un pic masochist, mi-as dori un Starbucks si in fata curtii. Problema e ca sunt si foarte multe dezavantaje.

De exemplu eu sunt un mare fan al cerealelor: cu ciocolata sau musli, nici nu mai conteaza, ideea e ca am nevoie si de lapte si de aici deriva marea mea durere.

Fiind copil crescut cu Brenac, laptele de tara imi lasa un gust “prea de vaca”, am senzatia ca mananc Nesquik cu telemea, asa ca m-am reorientat spre surse alternative de lichid de uger. Asa descopar in supermarket “Pascual”, lapte din Spania. Din instinctul de consumator irational nu m-am putut abtine sa nu iau cateva cutii ca sa-l incerc.

Cum sa va spun… gustul e ceva gen lapte praf ieftin cu un aftertaste de antibiotic, Nesquik cu aroma de Lactovit si Augmentin. A stat o cutie desfacuta in frigider mai mult de 5 zile si era exact ca atunci cand am desfacut-o, nu s-a acrit deloc, zeama aia supranumita lapte nici macar nu se strica.

Cand m-am gandit in profunzime mi-am pus intrebarea “De ce pula mea tre’ sa beau lapte tocmai din Spania?”. Chiar nu inteleg. Adica inteleg ca suntem prosti, dar e mai usor sa aduci lapte din Spania, decat sa mulgi vaca?

Eugenia a fost numele unor biscuiţi dulci, glutenoşi, tip Sandwich cu cremă de cacao şi savoare de rom. Pe vremea comunistilor, Eugenia era biscuitele cel mai îndrăgit de către toate categoriile sociale(numele a devenit un substantiv comun, care denumeste toti biscuitii de acest tip, asa cum Dero* este sinonim in limbajul romanilor cu orice tip de detergent). Deoarece era impusă rationalizarea, nu se găseau prea multe sortimente de dulciuri. Eugenia era astfel foarte consumată. Circula chiar un banc in acea perioada: Care e cea mai ieftina femeie? Eugenia!

Numele de Eugenia este la ora actuala folosit de firma “Dobrogea“(o firma cu capital 100% romanesc) pentru un sortiment de biscuiti cu ciocolata,vanilie,cacao,capsuni sau lamaie, similar ca aspect si consistenta cu Eugenia din perioada comunista.
Dobrogea Grup deţine Eugenia, ca marcă proprie, încă din anul 1997. În anul 2005 Dobrogea a relansat Eugenia ca produs premium într-o nouă formă, cu un ambalaj atractiv care păstrează mult mai bine calitatea produsului. Iar in 2007 s-a realizat si un spot publicitar cu scopul de relansare a brandului(campania subliniaza totodata autenticitatea “Eugenia” ca brand autohton si istoria pe care aceasta o are pe piata romaneasca):

Biscuiţii Eugenia cu cacao pot fi ambalaţi in: 100 pachete/bax; 24 pachete/display sau 7 pachete/family pack. Celelalte sortimente sunt ambalate in: 100 pachete/bax sau 24 pachete/display.

Eugenia

Magazinele FRESH

Alte marci din gama biscuitilor firmei “Dobrogea” sunt:
- Merlin – Biscuiţii Merlin sunt biscuiţi dulci, crocanţi şi gustoşi, potriviţi pentru desert sau pentru o gustare delicioasă în orice moment al zilei. Si au un gust destul de bun, dupa propria experienta .
- Digesta – Biscuiti zaharosi de forma rotunda cu adaos de fibre, gust dulce, placut, specific aromei de scortisoara, de măr şi de lămâie.
- Saltza – Biscuiţii Saltza sunt biscuiţi crackers de diferite forme (triunghiuri, hexagoane, ciupercuţe, romburi, pătrate, ovale, etc), comercializaţi în 3 sortimente: cu sare, mac şi susan şi ambalaţi în pungi de 150 g.
Alte marci cunoscute din portofoliul “Dobrogea Group” sunt:
- faina Dobrogea – Făina Dobrogea este lider naţional de piaţă cu o cotă de 29%. Dobrogea Grup SA deţine poziţia de lider încă din anul 1994, fiind producătorul care a definit categoria pe ambele segmente: făina pentru retail şi făina pentru consumuri industriale, şi, totodată, primul producător care a creat un brand pentru un produs de larg consum.
- malai grisat,gris,tarate marca Dobrogea.

- .. produse de panificatie(in special paine)
- cerealele pentru mic dejun “Captain Crantz“(am mancat si eu si sunt destul de bune ).
Grupul Dobrogea detine un lant de 23 de magazine in orasul Constanta si in principalele orase ale judetului, denumite “FRESH DOBROGEA” organizate ca supermarket-uri si minimarket-uri ce comercializeaza produse alimentare de consum zilnic si care au in plus un concept personalizat de vanzare a produselor proaspete de panificatie si patiserie Dobrogea.
*Preluata acum in 1995 de Unilever, dupa inca 40 de existenta in Romania, marca a fost promovata insistent, cu aproape 44 de milioane de euro.

Eugenia a fost numele unor biscuiţi dulci, glutenoşi, tip Sandwich cu cremă de cacao şi savoare de rom. Pe vremea comunistilor, Eugenia era biscuitele cel mai îndrăgit de către toate categoriile sociale(numele a devenit un substantiv comun, care denumeste toti biscuitii de acest tip, asa cum Dero* este sinonim in limbajul romanilor cu orice tip de detergent). Deoarece era impusă rationalizarea, nu se găseau prea multe sortimente de dulciuri. Eugenia era astfel foarte consumată. Circula chiar un banc in acea perioada: Care e cea mai ieftina femeie? Eugenia!

Numele de Eugenia este la ora actuala folosit de firma “Dobrogea“(o firma cu capital 100% romanesc) pentru un sortiment de biscuiti cu ciocolata,vanilie,cacao,capsuni sau lamaie, similar ca aspect si consistenta cu Eugenia din perioada comunista.

Dobrogea Grup deţine Eugenia, ca marcă proprie, încă din anul 1997. În anul 2005 Dobrogea a relansat Eugenia ca produs premium într-o nouă formă, cu un ambalaj atractiv care păstrează mult mai bine calitatea produsului. Iar in 2007 s-a realizat si un spot publicitar cu scopul de relansare a brandului(campania subliniaza totodata autenticitatea “Eugenia” ca brand autohton si istoria pe care aceasta o are pe piata romaneasca):

eugenia

Biscuiţii Eugenia cu cacao pot fi ambalaţi in: 100 pachete/bax; 24 pachete/display sau 7 pachete/family pack. Celelalte sortimente sunt ambalate in: 100 pachete/bax sau 24 pachete/display.

Alte marci din gama biscuitilor firmei “Dobrogea” sunt:

- Merlin – Biscuiţii Merlin sunt biscuiţi dulci, crocanţi şi gustoşi, potriviţi pentru desert sau pentru o gustare delicioasă în orice moment al zilei. Si au un gust destul de bun, dupa propria experienta .

- Digesta – Biscuiti zaharosi de forma rotunda cu adaos de fibre, gust dulce, placut, specific aromei de scortisoara, de măr şi de lămâie.

- Saltza – Biscuiţii Saltza sunt biscuiţi crackers de diferite forme (triunghiuri, hexagoane, ciupercuţe, romburi, pătrate, ovale, etc), comercializaţi în 3 sortimente: cu sare, mac şi susan şi ambalaţi în pungi de 150 g.

Alte marci cunoscute din portofoliul “Dobrogea Group” sunt:

- faina Dobrogea – Făina Dobrogea este lider naţional de piaţă cu o cotă de 29%. Dobrogea Grup SA deţine poziţia de lider încă din anul 1994, fiind producătorul care a definit categoria pe ambele segmente: făina pentru retail şi făina pentru consumuri industriale, şi, totodată, primul producător care a creat un brand pentru un produs de larg consum.

- malai grisat,gris,tarate marca Dobrogea.

- cerealele pentru mic dejun “Captain Crantz“(am mancat si eu si sunt destul de bune ).

Grupul Dobrogea detine un lant de 23 de magazine in orasul Constanta si in principalele orase ale judetului, denumite “FRESH DOBROGEA” organizate ca supermarket-uri si minimarket-uri ce comercializeaza produse alimentare de consum zilnic si care au in plus un concept personalizat de vanzare a produselor proaspete de panificatie si patiserie Dobrogea.

magazinele FRESH

*Preluata acum in 1995 de Unilever, dupa inca 40 de existenta in Romania, marca a fost promovata insistent, cu aproape 44 de milioane de euro.

La început au fost cerealele. Cel puţin la Sonia. Milupa cât mai simple. I-au plăcut mai mult cele cu porumb şi orez, pentru 4 luni. Cele cu orez bio se umflă mult mai mult şi curgeau mai greu din biberon.

Acum mănâncă cereale cu orez şi banane parcă. Tot de la Milupa.

Şi totuşi, chiar dacă sunt gustoase, copilul nu le-a acceptat niciodată foarte uşor. Până când…a descoperit iaurtul. Nimic nu e mai bun decât iaurtul.

Dacă trebuie să începeţi diversificarea devreme, aveţi răbdare cu cerealele. Dacă nu le suge din biberon cu tetină L, atunci aşteptaţi până când învaţă să le mănânce cu linguriţa şi atunci amestecaţi-le prima dată cu lapte (sân sau formulă) şi mai apoi cu iaurt, dacă îi place.

În cazul în care vreţi să folosiţi cereale naturale, nu pot decât să vă sfătuiesc să măcinaţi nişte orez (cel mai bine tolerat de către bebeluşii mici) şi să îl fierbeţi în lapte. Nu am încercat cu lapte formulă dar cred că merge. Dacă a trecut de 6 luni, cred că puteţi încerca cu lapte UHT cu 1,8% grăsime.

Dacă vă e mai simplu, atunci fiebeţi orezul întreg cu laptele, adăugaţi un pic de vanilie din păstaie sau un strop de zahăr vanilat ori puţină scorţisoară. După ce boabele s-au umflat lăsaţi orezul cu lapte la răcit şi pasaţi-l cât mai e încă un pic cald.

Dubios dar adevarat…zilele trecute stateam lipsita de inspiratie ,gust si chef  de viata impreuna cu Arty si Maya ….

Asta a fost pana sa descoperim lapticul Cody…cel care ne-a readus zambetul pe buze.

Va poftesc pe blogul lui Cody sa redescoperiti si voi acelasi gust minunat al unui lapte dea dreptu fermecator. Un fel de elixir al tineretii.Va promit ca il veti gasi si pe blogul meu in curand!!!(pentru bautorii de lapte)

http://codyxfilm.wordpress.com

Am incercat ieri o noua reteta de batoane care spre uimirea mea a iesit si mai buna ca prima. Am facut lapte de migdale si neavand ce sa fac cu compozitia, m-am gandit sa n-o arunc si s-o valorific cumva. Am adaugat dupa ochi fiecare ingredient si impinsa de aventura inventie, care fie vorba intre noi bucatarii amatori, niciodata nu ne garanteaza ca produsul final va fi comestibil. Sa imi amintesc acum care au fost ingredientele.

Batoane cereale si fructe uscate

½ pachet smochine*
4 Lg seminte susan
4 Lg hrisca
4 Lg seminte chia
Cele de mai sus se pun la inmuiat pentru 10 min.

2 cani pulpa de migdale
1 cana nuci de canepa
10 curmale
4 Lg Sproutein
5 mere
½ cana diverse fructe uscate
1 fiola esenta vanilie
2 picaturi esenta rom
5 Lg Orzo sau orice cafea de cereale ori cacao

*M-am referit la pachet de 200 g. Cele listate mai sus se proceseaza intr-un robot de bucatarie, si se lasa in dehidrator sau uscatorul de fructe in functie de consistenta dorita. Se pot usca, cum am mai spus si in cuptorul usor incalzit pentru cateva ore. Vom face tot posibilul sa pastram toti nutrientii in aceste batoane, si de aceea nu vom expune compozitia la temperaturi mai ridicate de 45 grade C. Pentru mai multe informatii in legatura cu acest subiect, vedeti articolele anterioare de la categoria Dieta Cruda.

Bien que les protéines animales soient le nutriment fondamental pour la prise de muscle, l’appui des glucides reste tout de même nécessaire: en effet, ils constituent non seulement une source d’énergie, mais ils sont également mis en réserve dans les  muscles sous forme de glycogène qui retient l’eau et contribuent à les rendre plus ”pleins” et plus gros. Le riz est un accompagnement très prisé par les bodybuilders. Encore faut-il savoir lequel choisir?

Le choix doit porter sur le riz brun car étant bien moins traité, il a conservé la totalité de ses qualités nutritionnelles. Cette céréale complète contient davantage de fibres et se digère plus lentement. Il est préférable de le laisser tremper pendant plusieurs heures, ce qui élève considérablement son taux d’acide gamma-aminobutyrique (acide aminé) et peut donc intensifier la production d’hormone de croissance par l’organisme.

Bon entraînement.

Ref.: Muscle & Fitness août 2009

Da, lapte ecologic. Se pare ca asta e noua moda acum. Am vazut si prin supermarketuri si la un fel de alimentara din cartier. O vanzatoare o aburea pe mama cu produsele lor bio, eco, whatever ce erau la loc de cinste cu mezelurile si alte produse ce nu erau deloc eco. Mama, incantata din fire a zis “gata, cumparam si noi”. Si a cumparat. Faza tare a fost ca punga nu avea un termen de expirare pe ea. Avea o grila cu zilele lunii, unde ar fi trebuit sa fie bifata o zi, dar nu era niciuna bifata.

Am fiert laptele si nu s-a imbranzit. Era bun. Am mancat cereale cu lapte ecologic. Diferenta fata de laptele normal ? Parca, parca avea putin gust de laptele proaspat de vaca. Atat. In rest nu stiu de ce sa va spun ca laptele eco e bun, caci pe punga nu scria asa ceva, nici vanzatoarea nu stia si nici mama. Dar ce mai conteaza, daca e eco ? Nu ?

PS: Am gasit aici informatii. Totusi, ceva de genul ar trebui scris si pe punga. Oamenii habar nu au care e diferenta si il cumpara doar pentru ca scrie “eco” pe el.

Congresul cancerului tinut recent la Paris a confirmat capacitatea exceptionala a fructelor si legumelor de a preveni si vindeca tumorile ucigatoare „Bomba” ultimului congres mondial al cancerului tinut la Paris a fost victoria morcovului si a rubedeniilor lui impotriva bolilor oncologice. Fructele si legumele au triumfat. Un studiu mamut, intins pe o durata de 35 de ani si efectuat pe 500.000 de subiecti, a dovedit fara drept de apel ca alimentatia vegetariana reduce drastic aparitia cancerului… Practicantii terapiilor naturiste au avut dreptate.

Cand Dumnezeu a lasat boala a lasat si leacurile care o pot vindeca.„De necrezut”, a exclamat profesorul francez Michel Boiron, presedintele fondator al congresului international al cancerului. „Scepticismul nostru este invins. Cifrele studiului EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition = Investigatia europeana prospectiva privind cancerul si alimentatia) sunt de necombatut…
Legatura dintre cancer si alimentatie este edificata.”

Desi nu e noua, ideea ca hrana joaca un rol decisiv in stoparea sau dezvoltarea tumorilor canceroase a fost multa vreme respinsa, minimalizata sau privita cu scepticism de lumea medicala occidentala. Cancerul era interpretat ca o boala in sine, declansata prin dereglarea necontrolata a unor celule. Un soi de „nebunie” organica. Din fericire, studiul EPIC vine cu concluzii de neclintit. Este cea mai mare ancheta realizata vreodata asupra relatiei dintre nutritie si cancer.

Studiile efectuate compara alimentatia si modul de viata a 500.000 de indivizi din tarile nordice si sudice ale Europei, unii dintre ei amatori de unt si de carnuri grase, ceilalti – consumatori de legume, fructe si
untdelemn de masline. Incepand cu anul 1970, majoritatea subiectilor au fost urmariti fiecare in parte, in medie timp de cinci ani. Ultimele rezultate au fost publicate in iunie 2005 si comunicate oficial la congresul de la Paris . A fost primul studiu combinat si cu prelevari de sange si ADN, stocate in banci biologice, pentru cercetarea indicilor nutritionali. Concluzia e clara:schimbarea regimului alimentar poate reduce frecventa cancerului. Iata si cateva prescriptii importante rezultate din studiul EPIC. Consumati cat mai multe fructe si legume. Persoanele care consuma in medie 35 de grame de fibre vegetale pe zi (sapte portii de fructe si de legume mancate pe intinderea unei zile) reduc riscul imbolnavirii de cancer cu 40%. Cifra creste, daca pe langa alimentatia vegetariana, veti fi atenti sa va si miscati. Mai ales cancerul intestinal si cel de colon sunt tinute in frau printr-o alimentatie adecvata combinata cu sport. „Marele progres al acestui studiu consta in faptul de-a arata ca riscul cancerului poate fi drastic redus prin cresterea consumului de fructe si de legume, principalele surse de fibre alimentare”, spune profesorul Elio Riboli, responsabilul studiului EPIC, specialist mondial in probleme de nutritie si cancer.

Vegetalele: bariera impotriva cancerului de colon. Includeti in fiecare din mesele dvs. o leguma sau o salata si un fruct la desert. Care sunt cele mai indicate? Toate fructele contin combinatii de substante protectoare.Pentru a beneficia de ele, variati culorile: dupa ce mancati un mar rosu, gustati o para aurie sau un strugure negru.. La fel si in cazul legumelor: dupa o tomata rosie, consumati un broccoli verde sau o ridiche neagra. Cel mai adesea, principiile active care opresc cancerul sunt cuprinse chiar in colorantii din plante. Eficienta lor a fost constatata nu doar in cancerul de colon, ci si in cel de prostata, pancreas, plamani, esofag. Uitati carnea, mancati peste.Se banuia de multa vreme ca excesul de carne nu este sanatos. Studiul EPIC confirma si aceasta realitate. Analiza efectuata a grupat carnea in trei categorii: carne rosie, mezeluri si carne de pasare. Din prima grupa fac parte carnea de vita, vitel, porc, proaspata,tocata sau congelata. Din grupa a doua fac parte salamurile de porc sau vita, conservate in saramura, cu sau fara nitrati, afumaturile,carnea uscata sau conservata prin fierbere: jambonul, carnatii, pateul de ficat,crenvurstii etc…. Pasarile au fost reprezentate de gasca si pui. Rezultatul: riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne si mezeluri. In schimb, nu exista nici o problema cu carnea de pasare, cu conditia sa nu fie din crescatorii. Ca solutie alternativa pentru carne se recomanda pestele, desi efectul lui protector n-a putut fi explicat pe deplin. Se presupune ca anumiti acizi grasi, prezenti in mare cantitate in uleiul de peste, inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase.

Leguminoase si cereale complete:Grau, orz, ovaz, mei, secara, linte,fasole, soia, seminte de in si susan – „E timpul sa redescoperim cerealele si leguminoasele” , ne indeamna studiul EPIC… „Bogatia lor in fibre participa, de asemenea, la prevenirea cancerului de colon. In sensul acesta,ar fi bine ca painea cotidiana sa fie inlocuita de sase portii de grau incoltit, consumat pe durata unei zile..” Unele leguminoase (mai ales soia) prezinta un alt atu: continutul lor bogat in fito-estrogeni. Femeile asiatice, care consuma multe leguminoase inca de la varsta copilariei, sunt mult mai putin atinse de cancerul de san. Ipoteza avansata: acesti micro-constituenti sunt capabili sa blocheze efectul estrogenilor asupra celulelor mamare. In schimb, o posibila cauza de aparitie a cancerului de san poate fi excesul de kilograme acumulate dupa menopauza. In concluzie, puneti linte in toate salatele, mancati cu incredere soia, mancati cereale complete.. Protejati-va intestinul si controlati-va greutatea.Optati pentru o alimentatie variata Decat sa mananci un anume aliment, mai bine consumi cate putin din toate… Si reduceti consumul de alcool. De fapt, ideea generala care s-a desprins la congresul de la Paris a fost ca nu exista atat alimente protectoare, cat un model alimentar preventiv, inspirat din modelul mediteranean. Si anume: legume stropite din belsug cu ulei de masline.

Un alt principiu recomandat priveste alimentele proaspete si crude, netrecute prin foc. Favorizati, deci, salatele de legume, condimentate cu ierburi aromate, si fructe de toate gusturile si culorile. Activitatea fizica reduce riscul cancerului de san.O a doua surpriza a congresului de la Paris a fost confirmarea prin studiu a incidentei deosebite pe care sportul,miscarea, o are in stoparea diverselor tipuri de cancer. Prin urmare, specialistii recomanda includerea lor in viata cotidiana. Nici o zi fara plimbare in aer liber, fara cateva minute de gimnastica sau de alergat.Miscarea reduce in proportie de 40% incidenta cancerului, mai ales de san si colon, de prostata, plamani si uter.. Diminuarea riscurilor apare si la persoanele subtiri, care fac constant miscare. De unde ideea ca nici cei ce
au o greutate normala nu sunt feriti de teribila maladie. „Un studiu american a demonstrat ca densitatea sanului la mamografie se modifica radical dupa o ora de exercitiu fizic.” Si la fel, intreaga structura corporala. RODICA DEMIAN

Intrebari pe adresa medicului specialist dr. CRISTIAN BOERESCU
- Cum se explica efectul protector al vegetalelor?
- Omul a aparut intr-un anumit cadru natural, iar de la facerea lumii, Dumnezeu i-a dat acestuia ca hrana „toata iarba ce are samanta… si tot pomul ce are rod in el”… Din pacate, foarte putine vegetale din cele pe care le mancam sunt naturale..Roadele de pe mesele noastre sunt cel mai ades prelucrate de tehnologiile industriei alimentare. Legislatia actuala este mult prea permisiva cu aditivii alimentari.. Rapiditatea cu care apar, in fiecare an, sute si chiar mii de coloranti alimentari spune multe despre deficientele si fraudele grave ale sistemului actual. „Galbenul de (paradimetil – azobenzenul) , ca sa dau numai un singur exemplu, intrebuintat pana nu de mult pe scara larga, produce experimental la animalele de laborator cancerul ficatului (hepatomul malign). Iata pe scurt o demonstratie inversa pentru intrebarea dvs. si o pledoarie fierbinte pentru consumul produselor vegetale proaspete. Semnalul de alarma a fost tras de specialisti de mai multi ani, iar presa tine sus steagul schimbarii pentru
opinia publica. La astfel de presiuni, agricultura si alimentatia biologica tind sa se afirme tot mai mult, iar prin cercetari de ultima ora, nutritia se contureaza ca o perspectiva reala a unei noi terapii in boala canceroasa. Produsele vegetale cultivate corect sunt aproape complet lipsite de toxicitate. De aceea realizeaza un inter-schimb firesc cu mediul intern celular si nu blocheaza deloc filtrele biologice ale organismului. Dimpotriva, multi microconstituenti naturali din legume, fructe, cereale, dar si din plante si-au dovedit deja rolul lor anticancerigen, in diverse colturi ale lumii. In paginile „ Formulei AS ” s-a scris si se va mai scrie inca mult despre potentialul de vindecare al fibrelor vegetale, antioxidantilor naturali, retinoizilor antitumorali,betacianinelor etc., despre usturoi, patrunjel, morcovi, grau, catina sau condimente, iar cazurile spectaculoase de vindecari prezentate de dvs. de-a lungul timpului au produs stupefactia lumii medicale de la noi si ii sustin cu o raza de speranta si optimism pe cei aflati in suferinta….

- De ce sa consumam legume nefierte?
- Acum 100 de ani, in orasul Zurich din Elvetia, doctorul Bircher-Benner demonstra colegilor sai ca „vegetalele in stare cruda si proaspete” au o mare putere de vindecare si reprezinta pentru oameni o hrana vei de cea mai buna calitate.Argumentatia se baza pe numeroase cazuri vindecate in clinica sa, dotata cu cele mai moderne laboratoare din acea vreme. Si nu se descoperisera inca vitaminele,enzimele,imunostimulatorii sau agentii antitumorali naturali. De-a lungul timpului, aceste adevaruri au fost afirmate raspicat de Max Gerson, Rudolf Breuss, Robert Jackson, Kristine Nolfi si multi altii, dar din nefericire medicina actuala merge parca prea obsesiv intr-o directie gresita. Pentru a intelege rolul cruditatilor in prevenirea si tratarea cancerului, sa observam ca cea mai mare frecventa a bolii este intalnita la persoane in varsta de peste 50 – 60 de ani, la care componentele tisulare intra in procese lente de degenerare, iar astfel organele nu mai fac fata asaltului de toxine cancerigene de care vorbeam mai devreme.. Intuim acum usor de ce curele de cruditati, posturile cu sucuri de legume si fructe, hrana vie sunt o speranta pentru cei disperati si sunt confirmate din ce in ce mai mult de ultimele comunicari stiintifice.

- Legumele si fructele de pe piata romaneasca au calitatea de medicament anticancer sau au suferit modificari genetice care le-au mortificat?
- Puneti aceasta intrebare la granita de vest a tarii si veti auzi un „da” pe sute de mii de voci din piepturile romanilor care vin de la munca din strainatate. Veti putea aduna relatari amanuntite despre parfumul, gustul, vitalitatea si savoarea fructelor si legumelor de la noi. Veritabile declaratii de dragoste pentru mere,prune, gutui, rosii, ardei etc. Personal, cunosc multi oamenibine situati in Occident care vin special in Romania sa faca o cura cu cruditati. Daca ministrul agriculturii ar avea inspiratia sa-i pregateasca pe taranii romani sa intre pe pietele europene ale produselor biologice, Romania ar mai deveni
o data in istorie granarul (bio) al Europei, iar plugul, coasa si caruta trasa de cai nu ar mai fi atat de mult si inutil blamate. In Franta, doar 7% din agricultura este biologica, in Germania si Austria 13-16%, in Elvetia 23%, iar pretul la aceste produse este de 3-4 ori mai mare decat la celelalte. La noi, mai mult de 50-60% din agricultura depinde doar de ciclurile naturale de productie si de aceea cred ca daca am avea azi autostrazi,turismul rural ar relansa economia. Intr-o societate bazata pe adevar si intelepciune, cercetarile care demonstreaza potentialul vindecator al dietei anticancer ar trebui utilizate la maximum in folosul bolnavilor, iar procesul de producere, preparare si comercializare al hranei sa fie coordonat cu mai mare grija.

- Medicina oficiala accepta, in sfarsit, o realitate pe care naturismul o sustine de mult: alimentatia corecta poate sa impiedice aparitia tumorilor. Fructele, zarzavatul, leguminoasele, cerealele integrale si ierburile aromate contin substante active care pot preveni imbolnavirea de cancer. O terapie cu gust delicios! – “Rezultatele cercetarilor noastre trebuie sa-si gaseasca drumul spre farfurii!” La mijlocul lunii februarie, la Viena s-a tinut un congres la care au participat cercetatori de pe toate meridianele globului. Tema conferintei: alimentatia si cancerul. Concluzia unanima: cele mai eficiente remedii pentru stoparea acestei boli cumplite se gasesc in … farfurie! Unul din doi bolnavi incurabili ar putea fi salvat printr-o alimentatie sanatoasa. Nu numai fructele si legumele contin substante bioactive, ci si cerealele, mirodeniile etc. Ele ne pot ajuta sa traim mai mult, in deplina sanatate. Va prezentam interviul acordat pe aceasta tema de prof. dr. S. Knasm†ller, unul dintre marii cancerologi germani, prezent la lucrarile conferintei.Meniul oferit participantilor la conferinta de la Viena a fost de-a dreptul bizar: rulouri de salata verde cu sfecla, salata de andive cu radacina de tataneasa, fileuri de peste cu rozmarin, sarlota de lamaie cu sos de soc etc. Nu suna mai degraba a Plafar?Bucatarul a transpus in realitate in mod exemplar rezultatele cercetarilor noastre. Multe din ingredientele folosite au proprietati anticancerigene. Meniul demonstreaza ca alimentatia anticancer poate fi extrem de gustoasa.Si care sunt efectele ei? Concluzia dupa ani indelungati de cercetare este ca un bolnav incurabil din doi (sau din trei) ar putea fi salvat.

Stim de mult ca broccoli, dar si alte legume pot preveni aparitia cancerului. Aveti noutati?
Acum stim cum actioneaza ele. Anihileaza, de exemplu, efectul cancerigenelor, adica al substantelor chimice din mediul inconjurator si al conservantilor alimentari. Substantele existente in crucifere (varza, conopida, broccoli etc.) si cele din usturoi pot sa impiedice acest proces.Stim ca a fost studiat efectul anticancerigen al verzei rosii si al celei de Bruxelles. Este efectul acesta benefic doar pe soareci?
Nu. Recent s-a constatat ca aceste legume din familia cruciferelor pot activa si la om o anumita enzima din ficat, care il protejeaza impotriva cancerului. Numele ei prescurtat este GST.Este suficient doar sa mancam cat mai multe legume pentru a ne apara de cancer?Nu. Ar trebui sa consumati si mai multe cereale, mai ales soia. In cereale ca: ovaz, grau, mei etc. exista o multitudine de substante anticancerigene. Mai cu seama in produsele din cereale integrale (uruiala si tarate nerafinate). In ceea ce priveste soia,ea contine hormoni naturali, care sunt o mare speranta pentru prevenirea cancerului de san.

Cum actioneaza acesti hormoni vegetali?
Reduc efectul estrogenilor proprii organismului. . Ei impiedica celulele din tesuturile hormonodependente (de exemplu, din sani sau prostata) sa se transforme in celule canceroase. Unele soiuri de cereale au un efect mai deosebit? produsele integrale da. (In nici un caz faina alba.) O mare parte a substantelor active se afla in invelisul exterior al boabelor. Acestea stopeaza cancerul de colon.
Dar mirodeniile? Care e contributia lor la prevenirea cancerului? In aceasta privinta s-au efectuat studii foarte interesante. Mirodeniile ajuta de fapt la “repararea” defectelor ereditare. Printre candidatii cu perspective stralucite se numara: vinarita, vanilia si scortisoara.

Exista si substante care provoaca “moartea” celulelor canceroase?
Resveratrolul din struguri si, in special, din vinul rosu poate declansa apoptoza celulei canceroase. In laborator s-a descoperit ca acelasi efect il are si varza de Bruxelles.

Deci un pahar cu vin rosu pe zi ne apara de cancer. Dar ce rol are radacina de tataneasa in meniul anticancer?
Radacina de tataneasa se compune in proportie de 30% din inulina, o fibra care fixeaza substantele cancerigene si le “impinge” spre canale, reducand astfel riscul imbolnavirii de cancer la colon. Conform unor studii canadiene, cresterea consumului zilnic de fibre cu 13 g ar fi suficienta pentru a reduce la jumatate riscul cancerului de colon. Eficiente sunt, de asemenea, cerealele si morcovii. Un alt medicament “gustos” impotriva cancerului este iaurtul. Bacilii lactici din alimentele fermentate: varza acra, branza, iaurtul pot fixa si ei substantele toxice din intestin, care sunt, astfel, eliminate.

Ce parere aveti despre tabletele cu fibre din farmacii?
Nici una. Alimentele bogate in fibre contin si fenoli, care protejeaza membrana celulei… Acestia se gasesc mai ales in cerealele integrale si in tarate.. Fibrelor tratate chimic le lipseste aceasta componenta, de aceea efectul lor este nul..

Cum s-a descoperit de fapt ca alimentatia influenteaza aparitia cancerului?
Prin studiile efectuate pe emigranti. In tara lor, barbatii japonezi sufera foarte rar de cancer la prostata, iar femeile japoneze nu prea fac cancer la san. La inceput, oamenii de stiinta au crezut ca acest fapt ar avea legatura cu genele. Dar studiind emigrantii japonezi din SUA, ei au constatat ca numarul celor bolnavi de cancer la prostata (este vorba de cea de-a doua generatie) este egal cu numarul americanilor bolnavi. Japonezii eliminasera din alimentatia lor pestele crud, branza de soia si orezul, inlocuindu-le cu carne de vita si cartofi prajiti.

Studiile arata ca numarul vegetarienilor cu cancer digestiv este cu 50% mai scazut decat cel al consumatorilor de carne. Sa devenim, oare, vegetarieni?
Din cercetari nu rezulta ca boala ar fi produsa de carnea in sine. Valabil este urmatorul principiu: carnea de porc este nociva daca o consumam grasa si in cantitate mare. Supragreutatea sporeste si ea riscul imbolnavirii. Recomandarea din clipa de fata este: cu cat mai putina carne, cu-atat mai bine. Maximum 80 g pe zi.

Ar trebui sa fim mai atenti si la tigaie?
Prajitul la peste 200 grade Celsius este tabu, pentru ca in suprafa ta maronie a carnii se formeaza substante cancerigene: carburile policiclice. In experimentele facute pe animale s-a observat ca aceste substante produc cancerul hepatic si cancerul glandelor intestinale si mamare.

Dar ele pot fi anihilate prin consumul de mirodenii?
Da. Condimentand cele 80 g de carne cu rozmarin, cimbru, salvie sau usturoi. Marinatele preparate cu ulei de masline, otet de mere, zeama de lamaie, usturoi, mustar, sare si zahar brun pot impiedica in proportie de 90% formarea combinatiilor nocive. Recomandarea mea: o felie subtire de gratar + cereale sau orez natural +legume verzi. Acestea contin clorofila o substanta anticancerigena. Un studiu efectuat recent in China arata ca un consum regulat de varza (de crucifere, in general) reduce riscul cancerului pulmonar cu 38%..

Putem sa fumam, daca mancam varza?
Un pachet de tigari pe zi inseamna un risc mult mai mare. Doar nefumand putem profita de efectul anticancerigen al acestor legume.

Exista o planta anume pe care o preferati?
Eu recomand cu caldura ceaiul verde (mult), care ne protejeaza de cancer pe mai multe planuri. Cercetatorii americani au descoperit faptul ca o substanta componenta a ceaiului verde poate “nimici”
tumorile, privandu-le de hrana. Da. Numele ei prescurtat este GCG. Ea inhiba dezvoltarea de noi vase sanguine. Nemaifiind alimentata cu sange, tumora moare. Dar rezultatele acestor studii indeamna la continuarea cercetarilor. De la experientele in eprubeta sau pe animale pana la studiile efectuate pe oameni e cale lunga.

Care este urmatorul dvs. obiectiv?
Rezultatele cercetarilor noastre trebuie sa-si gaseasca drumul spre farfuriile dvs.!

Farmacia naturii: Ucigasii cancerului
- Varza (si, in general, cruciferele) Glucosinolatele, adevarate “pesticide naturale” protejeaza varza de agentii nocivi (bacterii, ciuperci). La oameni, ele activeaza enzima care previne cancerul (GTS).
Fierbeti varza! In felul acesta, substantele protectoare sunt mai bine valorificate de organism.
- Strugurii
Resveratrol se numeste “medicamentul” anticancer din struguri, din zeama de struguri si din vin. Aceasta substanta stopeaza producerea infectiilor si calcifierea arterelor. Pentru frumusete: samburii (semintele) de struguri impiedica aparitia petelor de batranete.
- Rosiile
Licopenul este “multimedicamentul”natural pe care-l contin acestea. Un antioxidant care impiedica aparitia cancerului de pancreas, de intestin, de prostata, de plamani. Efectul este mai puternic daca rosiile sunt fierte.
- Cerealele
Seleniul este microelementul care mentine la “turatie maxima” o enzima ce impiedica dezvoltarea tumorilor. Se gaseste in graul si in grisul nerafinate industrial.
- Citricele
Vitamina C previne cancerul. Cei care combina, de exemplu la micul dejun, felia de sunca cu un grapefruit pot preveni formarea nitrosaminelor cancerigene. In pielita alba a citricelor se gasesc bioflavonoidele care sporesc de 30 de ori efectul vitaminei C.
Inapoi la natura! Fiecare om se poate apara si singur de cancer, dar trebuie sa o faca imediat.

Iata ce recomanda specialistii:
Alcool cu masura:
- barbatii: maximum 2 pahare/zi;
- femeile: maximum 1 pahar/zi. Ideal: vinul rosu care contine resveratrol.
Carne putina: nu mai mult de 80 g/zi. Mai multa carne de pui sau peste, decat carne de miel sau de vita. Carnea nu trebuie prajita prea tare si se consuma bucatile mai slabe. Ideal: somonul, care contine acizi grasi Omega 3 si vitamina D. Fara grasimi animale: inlocuiti-le cu grasimi vegetale, mai ales cu ulei de masline. El contine acizi grasi nesaturati si vitamina E, care ne protejeaza de cancer. Sare, cu economie: maximum 6 g/zi. Inlocuiti-o cu mirodenii si verdeturi, bogate in substante anticancerigene. Multe cereale si leguminoase: expertii recomanda 600-800 g/zi, impartite in 7 sau mai multe portii.

Optati pentru produsele integrale. Consumati zilnic produse din soia: lapte,branza (tofu), iaurt etc.. Multe legume si fructe: zilnic,intre 400-800 g, impartite in 5-10 portii. Substante bioactive se gasesc mai
ales in crucifere (varza, conopida, broccoli, gulie etc..) si in usturoi. Citricele contin vitamina C, la fel si merele (soiurile vechi), afinele,socul, caisele, morcovii. Ceaiul verde: bautura ideala. Zahar, aproape deloc: pentru ca ingrasa, iar supragreutatea sporeste riscul imbolnavirii de cancer. Inlocuiti-l cu miere!

am adaptat reţeta de aici în sensul că am folosit ce aveam prin casă.

ingrediente:

• 2 căni fulgi de ovăz
• 1/2 cană ulei floarea soarelui
• o lingură dulceaţă de caise (făcută de mama)
• nişte caise confiate
• 1/2 cană alune de pădure
• 1/2 cană nucă de cocos
• 1 praf de sare
• 1 plic zahăr vanilat
• 2 mere medii
• câteva prune uscate
• seminţe de in, susan, floarea soarelui şi dovleac

cum am făcut:

am pus fulgii într-un castron, am măcinat în blender merele, alunele şi caisele. am pus ingredientele, pe rând, peste fulgi şi am amestecat. am lăsat compoziţia vreo 10 minute, să se umfle puţin şi să se înmoaie fulgii. apoi am turnat-o într-o tavă, presând-o cu o lingură de lemn. am dat tava la cuptor vreo 20 de minute, până s-a rumenit puţin. după ce s-a răcit, am tăiat “plăcinta” în dreptunghiuri, pe care le-am ambalat în folie de plastic.

mai multe poze din timpul preparării:

Dal libro della Fata Farina… le ricette per essere Maghi in Cucina!

Il Kamut è un prezioso cereale che risale ad epoche antiche, si distingue dagli altri cereali per alcune qualità fondamentali: il valore nutritivo, il gusto eccellente ed un effetto nettamente meno allergenico rispetto al grano.

Per altre informazioni clicca qui

Utilizzeremo per questa ricetta i nostri prodotti :
Farina di Kamut de Le farine Magiche Lo Conte

Dose per 6 persone 40 min. facile

Ingredienti :
150 gr di farina di kamut de Le farine Magiche Lo Conte
150 gr di farina Pasta Facile de Le farine Magiche Lo Conte
300 ml di acqua
300 ml di latte
1 uovo
un pizzico di sale
olio di girasole

Preparazione
Impasta tutti gli ingredienti e lavora il composto fino a che sarà liscio, vellutato e senza alcun grumo. Copri l’impasto e lascialo riposare per almeno mezz’ora.
Riscalda la padella antiaderente e versa una quantità di impasto utile a coprire l’intera superficie. Lascia cuocere per un minuto scuotendo la padella di tanto in tanto per fare staccare la crepe dal fondo, non appena sarà dorata, girala dall’altra parte e attendi che a sua volta assuma lo stesso colore. Farcisci secondo i tuoi gusti.

Cercetătorii britanici avertizează că bolul cu lapte şi cereale de la micul dejun conţine mai mult zahăr decât o delicioasă îngheţată. Specialiştii spun că cerealele învelite în ciocolată, cele care conţin fructe deshidratate sau cerealele cu tot felul de glazuri conţin un raport caloric prea mare pentru un copil. În plus, nivelul de glicemie din sânge creşte datorită zaharurilor, iar micuţii vor avea prea multă energie, pe care nu o vor elimina pe parcursul zilei. Oamenii de ştiinţă spun că într-o 100 de grame de cereale se găsesc 10 grame de zahăr.

Cercetătorii atrag atenţia că de cele mai multe ori eticheta diferitelor mărci de cereale este înşelătoare. Astfel, zahărul poate fi ascuns sub diverse forme, precum zaharoza, obţinută prin diferite tehnici de prelucrare a zahărului, glucoză, siropul de glucoză, melasă, diferite fructe uscate, miere, sirop de fructoză, aroma de ciocolată, toate acestea îmbinate devin chiar şi pentru persoanele adulte adevărate bombe calorice.

De asemenea, oamenii de ştiinţă completează că numărul ingredientelor este direct proporţional cu raportul nivelului caloric.

Pentru a evita cantitatea crescută de zahăr, specialiştii recomandă cerealele integrale, care combinat cu lapte oferă energia necesară până la masa de prânz. Terciul de ovăz, amestecat cu o banană şi cu o lingură de dulceaţă, reglează tensiunea arterială, pentru că are un nivel scăzut de sare. Pe lângă faptul că este natural, accelerează şi tranzitul intestinal lent. Acest tip de cereale conţine 1.1g zahăr şi urme de sare la 250 de grame de cereale.

Deşi cerealele cu musli oferă organismului fibre, acestea trebuie consumate cu atenţie, deoarece au un conţinut ridicat de grăsimi, sare şi zahăr. Pentru persoanele înnebunite după musli există şi o variantă mai săracă în lipide şi glucide, cerealele musli naturale, care conţin 12 grame de zahăr şi 0,01 grame de sare la 250 de grame de cereale.

Sursa

Ştiţi cît cîntărea ocaua sau cît încăpea într-o dimerlie ? In tot cazul, astăzi am fi de-a dreptul încurcaţi dacă ar trebui să folosim vechile unităţi de măsură. In Ţara Românească, bunăoară, cerealele se măsurau cu cana (1,521 l), baniţa (33,96 l), dimerlia (34 l) ori cu mierţa (10 baniţe). Uneori se întîmpla ca aceleaşi unităţi de măsură să difere intrucîtva de la o regiune la alta. Pe cînd în Transilvania ocaua, de exemplu, avea 1,26 kg, în Ţara Românească ea era de 1,27 kg, iar în Moldova 1,29 kg. Litra şi dramul erau şi ele proporţional la fel, deoarece reprezentau un sfert, respectiv a suta parte dintr-o oca.

Vechii ciobani nu-şi prea băteau capul cu asemenea măsuri. Era treaba baciului să cîntărească urda şi caşul şi să ţină socoteala părţilor ce se cuveneau celor care aveau oi.

Dar asta nu înseamnă că la stîna despre care vorbim aici nu exista, rînduială. Dimpotrivă, toate stăteau potrivite la locul cuvenit şi chiar dacă ciobanii nu aveau totdeauna la îndemînă greutăţile pentru a cîntări brînza, ei totuşi o păstrau într-un anumit fel.

Caşul, de pildă, era aşezat pe poliţele curate de brad după mărime, dar şi după greutate. Se întîmpla, nu o dată, ca bucăţi de aceeaşi mărime să nu cîntărească la fel. Unele erau mai uşoare, altele mai grele, din pricini pe care numai ciobanii le ştiau. In tot cazul ei obişnuiau, cum am spus, să nu le pună de-a valma, ci după greutate.

S-a nimerit într-o bună zi ca un cioban să aibă de pus roată mare de caş la locul unde se păstrau cele de aceea mărime, în ordinea greutăţii. In stînga cea mai uşoară, alături următoarea, pentru ca ultima, din partea dreaptă, să fie cea mai grea. Erau acolo înşiruite 14 roţi de caş. Unde s-o pună acum pe cea de a 15-a ? Omul nu avea greutăţi pentru a cîntări roata de caş. Singurul lucru pe care-l putea folosi era o balanţă trainică, agăţată de grinda tavanului, cu ajutorul căreia putea compara două bucăţi de caş, pentru vedea care dintre ele este mai grea. A aşezat deci noua bucată de caş pe un taler al balanţei, apoi s-a îndreptat spre celelalte 14 pentru a lua o alta, ca s-o aşeze în talerul al doilea. Dar pe care s-o ia, astfel încît numărul de cîntăriri să fie cel mai mic posibil ?

Printre “minunatiile” Romaniei de azi care te fac sa nu mai ridici din sprincene la nimic din ce se petrece in jur, sa ti se para ca n-are rost sa te mai miri de care e mai tampit decat cine fiindca oricum nu-i nimeni mai breaz, sa intelegi adevarata ratiune care sta in spatele truismului “life is a bith and then you die”, nu stiu cum mai am indrazneala sa spun ca: ma simt nedreptatita!!!! Ei bine printre miile de nedreptati intimplate in vietile noastre in ultimele cateva zile, a mea e sigur cea mai mare.

Nu, nu mi-au pus cip in pasaport – cu asta puteam trai. Apropo, cand am fost in Dubai ultima data mi-au scanat retina si am supravietuit. Nu am vazut semnul diavolului in asta. Ca imi pun sau nu cip in pasaport, de-aia mor eu? Am cip in cheia de la masina, in laptop, in mp3 player, e cu ceva mai grav daca am si in pasaport?

Nici nu mi-au respins numarul de telefon in parlament, cum am auzit eu ca se mai intimpla mai nou, mai ales parlamentarilor neatenti, cu voturile astea la gramada, en gros. Si daca mi-l respingeau ce? Doar nu voiam sa fi adoptat. Prefer sa ramina al meu, nu-l dau spre adoptie. Deci nu, nici asta nu e marea nedreptate.

Nici macar nu ma deranjeaza ca li se maresc salariile preotilor, fiindca habar nu am cat erau salariile alea, ca sa stiu daca trebuiau sau nu marite. Poate ca cineva asculta atit de rugaciuni cat si de interese politice, desi ma intreb eu ce au facut bun preotii ca sa merite sa ii platesc eu din taxele catre stat? A, dar stai ca eu sunt programator si nu platesc impozit. Deci nu din banii mei ii creste salariul popii. Mda, cum sa zic, o fi injust, dar nu se aplica la mine. Cel putin anul asta.

Ce m-ar mai putea deranja? General Motors care a venit la colindat si prin Europa dupa ce a vazut ca a capatat o bucatica buna de la guvernul american? Ma supara asa un pic, dar oricum nu ne cer noua, ca doar nu avem noi bani sa subventionam General Motors. Daca se gasesc fraierii sa le dea, apoi e problema lor. Ma intreb daca le iese, cat timp va trece pina se duc toti sa ceara de la guverne niste bani de buzunar? Ca doar n-or fi GM aia desteptii care primesc bani, iar restul niste prosti care tre’ sa se descurce singuri.

Cum am terminat scoala de mult timp, situatia cu scosul din manuale a marilor autori romani ma amuza. Mi se pare de plins, in sine, dar ma amuza absurdul situatiei. Pai… si-asa nici sa dai cu tunul nu mai gasesti pe cineva care sa citeasca (ma refer la carti, de-alea din hartie, da? nu la litere pe un ecran) – ok, exagerez, hai bine, mai sunt cativa, dar sunt prea putini; daca am face un partid n-am trece de limita de intrare in parlament -. Si atunci in loc sa lasi acolo un text sa afle si aia micii cine e Arghezi sau Goga, tu ii scoti din manuale pentru drepturi de autor? Pai fratele meu mai tampit, daca ii scoti din manuale si copilu’ de azi nu afla niciodata cine a fost scriitorul ala, cum te astepti sa mai castigi ceva vreodata din drepturi de autor, ca nu-ti mai cumpara nimeni cartea de poezii, ca habar n-are de existenta lui daca nu afla la scoala. Nu, zau, ati vazut voi parintii de acum? Credeti ca vecinul de la 9 ala burtos si nespalat ii citeste poezii lu’ fi-su seara? Ii recita piese de teatru! Vax! Abia asteapta sa treaca de virsta de 3-4 ani cand le dau voie la televizor, sa scape de citit pina si cartile cu povesti. Si-atunci daca nu afla la scoala, de unde sa afle? (Noroc ca Eminescu n-are urmasi sa ceara drepturi de autor, parol Mitzo! Apropo de “parol Mitzo!” Caragiale o avea?!)

Dar eu care stiu cine sunt macar pot sa ma duc sa-mi cumpar “Cartea cu jucarii” de Arghezi (daca o gasesc prin librarii) si sa uit ca Mitzu si Barutzu din povestile lui s-au facut mari si cer acum drepturi de autor. Eu i-am studiat la scoala “pe gratis”. Mie mi i-a citit si mama acasa, de cand eram mica si nu stiam sa citesc si pina m-am facut mare si imi placea s-o ascult, chiar daca ii citeam si eu singura. Mi-a citit si Arghezi, si Cosbuc, si Topirceanu, si Minulescu, si Eminescu, si altii atatia. Iar ce nu-i stiam de acasa i-am aflat de la scoala. Ma intreb daca nu era macar un pic mai saraca viata mea fara sa fi auzit de Goga sau de Blaga… Uite, pe Nichita Stanescu nu l-am prea inteles… dar macar am aflat ca exista.

Ah, dar deviez de la subiect. Ati inteles toti ca, vai doamne, eu stie poezii si e culta de da pe dinafara, asa ca sa trecem peste ce ma calca pe mine pe nervi si ma face sa rid absurd si peste revista presei pe care tocmai v-am facut-o cu subiectele de saptamina trecuta de la televizor, si sa ajungem la marea mea nedreptate, ca aia voiam sa va povestesc. Nedreptatea aia monstruoasa care ar putea sa darime un om ceva mai slab psihiceste decat sunt eu.

Ei bine, dragi cititori ai blogului meu, ieri s-a intimplat sa incep o noua punga de cereale. Cini Mini. Si nu Cini Mini obisnuite, nuuuu. Erau Cini Mini cu surprize. Surprizele sunt diverse seturi de mini-carti de joc cu animalele din Madagascar. Cu un set poti juca domino (am gasit 3 seturi, vrea cineva sa faca schimb cu mine?), cu altul poti juca Memo, jocul ala de memorie in care intorci doua carti si daca-s la fel le iei, daca nu le intorci la loc cu spatele, al treilea set sunt cartile de la As la 7 – am doua si din astea, iar al patrulea… al patrulea il astept de 8 pungi incoace. Al patrulea ar trebui sa fie cartile de joc de la 8 la K (popa), doar ca nu e. Si eu tot sper.

Si cum ziceam, ieri am inceput o noua punga de Cini Mini, si cum surpriza nu era la suprafata, n-am insistat. Mi-am pus cerealele, m-am uitat un pic in punga dupa ea, n-am gasit-o si mi-am zis ca o gasesc azi. Ei bine azi am insistat! Si ce-am mai insistat… dar nu era nimic in punga (in afara de cini minis, desigur). Nici urma de surpriza! Injust! Eram sigura ca de data asta gasesc al patrulea set de carti! Mi l-au sustras! Banditii! E o nedreptate! Mi-au distrus increderea in Cini Minis. Erau pentru mine o institutie, un erou modern, reprezentant a tot ce e mai dulce si mai scortisoresc pe lume. Acum ce sa mai cred? Oare… la urmatoarea voi gasi surpriza? Oare… curtea pentru drepturile omului mi-ar primi cazul?

PS: am in formatie completa colectia precedenta de surprize cini mini (si dubluri de schimb), in caz ca e cineva interesat, dau doua discuri zburatoare batman la schimb cu set de carti madagascar de la 8 la popa. numai pentru cunoscatori.

Cateva informatii medicale despre vitamina D (sursele sunt mentionate mai jos in continutul acestui articol)
Vitamina D se gaseste in alimente cum ar fi uleiul de peste sau ouale. Vitamina D se gaseste si in margarina, cerealele de tip mic dejun si lapte praf. Organismul uman preia cea mai mare cantitate de vitamina D din contactul pielii cu razele solare intrucat aceasta vitamina se formeaza sub piele ca reactie la contactul cu soarele. Cel mai bun soare pentru a lua vitamina D este soarele verii, insa aveti grija sa nu va ardeti pielea prin expunerea la un soare foarte puternic (de exemplu la orele amiezii). Alimente ca ficatul si produsele din ficat (pateu, etc) reprezinta surse bogate in vitaina D, insa ele contin si vitamina A, iar daca luati aceste alimente sa zicem saptamanal (pentru a lua vitamina A – vezi acest link ) nu este neaparat necesar sa ingerati o cantitate marita din acestea pentru a aduce si aport de vitamina D.
De cata vitamina D are nevoie organismul?

Vitamina D este o vitamina care se dizolva in grăsimi. Acest lucru înseamnă că nu ai nevoie de ea în fiecare zi, pentru ca in cazul vitamimelor solubile in grasimi corpul tau nu are nevoie zilnic, orice surplus fiind stocat in grasimile din corp (fiind disponibile ulterior cand organismul va apela la ele). Cei mai multi oameni isi pot procura cantitatea zilnica necesara de vitamina D din alimente, precum si prin expunerea normala la soare.

Totusi, daca sunteti o femeie insarcinata sau alaptati ar fi necesar sa ingerati 10 micrograme (0,01 miligrame) de vitamina D zilnic. Persoanele mai in varsta, batranii ar trebui si ei sa ia in
considerare cam aceeasi cantitate (10 micrograme adica 0,01 miligrame) de vitamina D zilnic.
Daca obisnuiti sa va acoperiti marea majoritate a pielii prin imbracaminte, sau daca nu iesiti din casa decat foarte rar, sau daca nu mancati carne si nici ulei de peste, s-ar putea sa nu aveti suficienta vitamina D in organism si ar fi de dorit sa luati suplimente de vitamina D (10 micrograme – 0,01 miligrame) zilnic. Insuficienta vitaminei D va poate expune la riscuri (cu efecte daunatoare organismului) similare celor mentionate la

acest link (la pagina indicata de link a se vedea paragraful intitulat Ce se întâmplă dacă iau prea mult? – cu referire la vitamina A).
Care sunt efectele in organism ale vitaminei D?
Vitamina D are un numar important de functii, printre care enumeram: ajuta la reglarea nivelul de calciu si fosfati in
organism, iar calciul si fosfatii sunt necesari pentru a mentine oasele si dintii sanatosi.
Ce se intampla daca iau prea mult?
Pe termen lung o cantitate mare de vitamina D ingerata in organism poate slabi oasele.

Sursa: http://www.eatwell.gov.uk/healthydiet/nutritionessentials/vitaminsandminerals/vitaminb6/
Sfatul FSA (Food Standards Agency din Marea Britanie):
Multa lume ar cam trebui sa manance variat si echilibrat pentru a aduce aportul necesar de vitamina D in organism, precum si sa mai stea si la soare (moderat).
Dar, daca va decideti sa luati suplimente alimentare cu Vitamina D, este recomandat sa nu luati prea multe pentru ca ar putea dauna organismului. O cantitate de maxim 25 micrograme (0.025 miligrame) pe zi de vitamina D nu este probabil sa produca vreun rau organismului uman.
Eu au vitamina D mai ales stand la soare, insa nu in orele amiezii, ci dimineata foarte devreme sau seara mult dupa pranz.
Cam acestea ar fi informatiile medicale despre vitamina D.