Multi insi, mai ales prin filme , viseaza ca intr-o buna zi sa fie patronii propriului bar. Si evident, barul lor ar fi cel mai culeanu bar din toata lumea, chiar mai tare decat birtul din sat. Oamenii sa vina sa bea un sprit, sa stea de vorba cu barmanul obosit, sa isi spuna of-ul sau sa se dixtreze la o bere si o conversatie.

In Romania, judetul Arghesh, municipiul (soc!!) Campulung, oamenii nu viseaza sa aiba un bar frumos sau simpatic. Nup. Ei vor bani si ii doare in rest de orice altceva. Acesta este probabil si motivul pentru care pe o raza de multi multi kilometri nu exista nici macar o carciuma decenta. Fiecare are ceva naspa, unele au chiar foarte multe lucruri naspa.

Ce ma enerveaza cel mai tare pe mine sunt urmatoarele:

Nu au cuier, asa, ca pentru oameni civilizati carora nu le place sa stea cu haina in spinare dupa ce o dau jos de pe ei.

Televizoarele din baruri, “plajmile” sunt permanent pornite (cel mai adesea pe Discovery sau altceva cat de cat interesant). E cat se poate de distracting, si eu, fiind 1% ADHD-ic, nu reusesc sa mai conversez cu nimeni…ma holbez la ecran cu bale in coltul gurii si nu reusesc sa ma abtin. Stingeti televizoarele. Sa fie mereu stinse, cu exceptia meciurilor de fotbal. Nu, nu sunt fan fotbal.

Prea mult fum! Fumatul pasiv face victime: mor sute de plante ornamentale, peretii sufera si se ingalbenesc, geamurile se afuma si nu mai permit accesul razelor solare…e teribil. Si sa nu mai vorbim de cancerul pulmonar. Eah, pistol cu apa…sunt sanse mai mari sa mori spanzurat de tren in accident de masina cu premeditare. Acum serios, astept cu nerabdare sa se interzica fumatul in baruri, pliz Gizas Craist!!

Alta problema ar fi orele de program. Aici e chiar ciudat. Stiu ca banul este principala motivatie a patronilor de bodegi. Atunci de ce naiba inchid portile mai devreme decat cofetariile? Vor sa faca bani dar fara sa munceasca? Fara sa bage o tura pana dupa ora 00:00? Clientii din zona asa s-au obisnuit, vazand ca sunt poftiti afara devreme nici nu-si mai fac sperante sa gaseasca un local deschis. De-aia orasul e pustiu dupa miezul noptii si de-aia nu ai unde sa-ti potolesti setea in Campulung.
Nu inchide ba usa ca nici berea nu mi-am terminat-o! Nu opri muzica si nu baga aspiratorul. Suntem inca aici, si mai vrem un rand!

Ce este, insa, cel mai mega-penibil urmeaza a fi povestit:

Majoritatea barurilor au aparut cu o doza minima de bun-simt. Muzica chill si preturi decente, angajati semi-prietenosi si nu prea instruiti. Cu timpul, localurile noi incep sa fie frecventate de “crema societatii” si treaba se impute rapid. Incep muzici mai pe val, mai pe trend si apoi devin total de prost gust, la volum la care conversatiile sunt mai eficiente daca le scrii pe hartie. Preturile cresc, galagia se intensifica iar angajatii raman la fel de prost pregatiti.
E normal, intr-o cafenea, intr-un local cu un miliard de sortimente de cafele si ceaiuri, sa se asculte numa’ muzica “hause” in blana?

- Da, va rog un ceai sa-mi aduceti. Dar nu va obositi sa-l puneti in ceasca, turnati-mi-l in timpan. Va rog, sa fie cat mai fierbinte!
- Ce? Nu ati auzit ce am comandat? Nu-i nimic, dati-mi un numar de telefon si va dau un sms cu comanda.

Astazi, 24-25 decembrie, de Craciun, in cafeneaua/ceainarie Kaffa din Campulung, a venit sa mixeze DJ-Semi-Analfabet, o muzica superba de bum-tz-c-bum-tz-c-bum. Volum maxim. Superb! Sa va alunece ceaiul anti-stres bine pe gat!

Citesc in Wall-Street.ro un top 5 al declaratiilor saptamanii din media si publicitate. Mi se pare amuzant topul, asa ca redau mai jos declaratiile si autorii:

• “Niciun directror de marketing nu si-a riscat scaunul pentru a merge pe un drum nou” – Claudia Chirilescu, Spoon Advertising (Dar cate agentii au riscat sa-si piarda clientul aratandu-i un drum nou?)
• “Gresim mai putin pentru ca nu mai avem timp sa gresim” – Bogdan Prajisteanu, Mediaedge:cia (In vremuri de criza, orice greseala se taxeaza dublu)
• “Am intrat intr-un cerc vicios in care ne incredem in zvonistica” – Nicoleta Padure, Media Direction (Atunci cand nu mai ai la ce sa te raportezi, bursa zvonurilor devina sursa de informatie…)
• “Ne obisnuisem mult cu binele. Am vazut cum e si cu bugete mai mici” – Dan Balotescu, Media Investment (E, intr-adevar, o chestiune de adaptare. Si de rezistenta. Din cauza bugetelor mici, multi nu vor mai apuca sa se bucure de perioada post-criza)
• “Clientii si-au dorit solutii sigure, de respiratie scurta” – Teddy Dumitrescu, Publicis Romania (Solutiile pe termen scurt au, insa, prostul obicei de a nu construi nimic viabil pe termen lung).

Domnule Basescu,

Nu v-am mai scris niciodata pana acum si probabil ca nici acum nu v-as fi scris daca nu as fi auzit la televizor intr-o conferinta de presa afirmand faptul ca ma considerati partenerul dumneavoastra.

Ce sa zic? Nu doresc sa fiu partenerul dumneavoastra. Sincer nu doresc nici o asociere cu cel care i-a dat un cap in gura unui chioscar, pe vremea cand era primar. Inca ma mai doare si acum lovitura aia, chiar daca nu m-ati lovit pe mine personal.

Parteneriatul inseamna o asociere de buna voie a doua sau mai multe persoane.

Cum si in ce scop doriti dumneavoastra sa va asociati cu mine? Eu sunt o femeie saraca, nu am casa, locuiesc cu parintii nu am masina si nu am servici.

In 1996 m-am hotarat sa imi incerc norocul in economia de piata. Mi-am facut o firma, mi-am cumparat in rate un chiosc, mi-am luat toate autorizatiile necesare si am devenit patron de firma.

Am fost un chioscar cinstit plateam impozite la stat, taxe la primarie, nu imi inselam clientii si ma purtam civilizat.

Aveam clienti care veneau de la 3 statii de masina distanta ca sa cumpere de la mine pentru ca ii respectam. Spuneam multumesc tuturor clientilor chiar daca cumparau doar 1 sul de hartie igienica.

Pentru pensionari faceam o mica reducere pentru ca ma gandeam la bunicii mei care au murit cu o pensie de mizerie, copiilor le faceam mici cadouri, eram un om apreciat.

Inca ma mai opresc vecini pe strada sa ma salute si sa ma intrebe de sanatate.

Aveam chioscul pe strada pe care locuiam si clientii mei erau toti vecinii din cartier. Aveam si 3 angajati pe care ii plateam bine, pe care ii respectam ca si cum ar fi fost membrii ai familiei mele. Nu aveam cine stie ce profit dar familia mea si inca 3 familii aveau existenta asigurata.

Asta este povestea mea, domnule Basescu. Dumneavoastra prin hotararile infexibile m-ati condamnat la saracie.

Nu ne-ati dat nici o alta sansa, ne-ati desfiintat pur si simplu. Am ramas cu rate la chioscul cu care nu am mai avut ce sa fac si cu marfa cumparata si nevanduta.

Dumneavoastra aveti altfel de parteneri, oameni bogati, cu firme de borduri, marmura, oameni care se ocupa de asfaltari.

Va refuz fara regrete domnule presedinte, NU VREAU SA FIU PARTENERUL DUMNEAVOASTRA.

Am si eu demnitatea mea de fost chioscar.

Nella mia attività di consulenza indipendente fee-only, ho scoperto negli anni che uno dei servizi di più alto valore aggiunto ed apprezzati dai clienti è la formazione finanziaria fornita ad ognuno di essi.

È vero che i miei clienti hanno capito la differenza tra la consulenza e la vendita, capiscono bene il valore della consulenza. Però molti fanno fatica a capire il senso della pianificazione, a definire il loro orizzonte temporale e propensione al rischio, hanno scarsa conoscenza dei prodotti finanziari e fanno fatica a capire perché alcuni strumenti vengono da me definiti rischiosi quando a loro non sembra così (pensiamo al prodotti strutturati ad esempio).

Pertanto è successo negli anni che gli incontri personali con i clienti non sono stati organizzati soltanto per vedere i risultati o per fornire consigli già pronti. Invece ho finito per dedicare molto tempo alla formazione dei miei clienti. Solo per fare alcuni esempi, ho insegnato loro  come usare strumenti di copertura sul rischio di cambio (utile per investimenti in azioni quotati in valuta estera, ad esempio). Ho insegnato loro come valutare lo spread denaro lettera quando comprano obbligazioni e azioni in banca, in modo da poter valutare da soli se e quando inserire limiti di prezzo nelle compravendite. Ho insegnato loro cosa sono i CDS, come operare sui mercati azionari americani…

Oltre a questa formazione “personalizzata” per i singoli clienti, ho iniziato ad inviare commento brevissimo sui mercati ogni settimana a tutti i clienti dove spiego come funzionano alcuni strumenti che penso di consigliare nel prossimo futuro. Questo permette al cliente di capire e “assorbire” lentamente le notizie e le novità, in modo che ottimi strumenti finanziari a lui sconosciuti fino a quel momento possano essere capiti, valutati, e diventare adeguati a lui.

Si potrebbe pensare che più i clienti  diventano preparati, più diventano autonomi, e più si rischia di perdere il cliente che non ha più bisogno della consulenza. Invece la mia esperienza ha dimostrato esattamente il contrario. Più i clienti sono preparati e autonomi, più diventano fidelizzati. Credo che sia proprio la maggior consapevolezza che spinge ad apprezzare di più il valore della nostra consulenza. Inoltre, ho riscontrato che più sono preparati i clienti, più sono sereni e tendono a non modificare rapidamente la loro propensione al rischio in funzione dall’andamento dei mercati. Questo permette al cliente alla fine di condividere davvero le soluzioni proposte dal consulente, e in media permette al cliente di ottenere rendimenti più elevati proprio perché non è più l’emotività a dettare le scelte ma la consapevolezza.

Ida Pagnottella – CFI Advisors – www.cfiadvisors.it – Pescara

De curand Lafarge – uriasul din domeniul constructiilor si WWF – World Wildlife Fund – una dintre cele mai mari organiziatii non-guvernamentale de protectie a mediului, au reinnoit parteneriatul dintre cele doua pentru inca patru ani. Parteneriatul ce dateaza tocmai din anul 2000 are ca scop colaborarea intre organizatii pentru minimizarea efectelor actiunilor Lafarge asupra mediului in locatiile in care activeaza in toate colturile lumii, parteneriatul fiind unul global.

De altfel Lafarge a fost primul jucator industrial ce a devenit partener al WWF, fiind si acum cel mai mare partener si primind ca urmare a rezultatelor obtinute certificatul “WWF Conservation Partner”. Acest certificat utilizat de Lafarge pe scara larga, de la scrisori pana la website, de la comunicate de presa pana la bilantul anual reprezinta si o dovada de marketing social din partea Lafarge, fapt ce-i atrage o perceptie pozitiva din partea clientilor, partenerilor si nu numai.

CEO-ul Lafarge spunea la semnarea prelungirii parteneriatului ca “din anul 2000 Lafarge a facut o multime de pasi in vederea imbunatatirii impactului asupra mediului, o multime de alti pasi mai sunt insa de facut.. un astfel de parteneriat e o ocazie fantastica de a confrunta viziunea unui mamut industrial cu cea a unei ONG“.

Zonele in care colaborarea este activa de ambele parti sunt tarile cu economii emergente (Brazilia, China, India) in care investitiile Lafarge sunt foarte mari datorita cererii in crestere si conjuncturii economice, de asemenea domeniile cheie sunt reducerea emisiilor de dioxid de carbon – se stie ca acestea sunt mari in cadrul activitatilor procesatorilor de ciment, reducerea poluarii permanente cu diverse materiale rezultate din activitatea de productie, reducerea consumului de apa, reabilitarea carierelor de extractie.. Piatra de temelie a constituit-o definirea si implementarea unor instrumente de masurare si monitorizare a efectelor activitatilor Lafarge asupra mediului, de aici pornind masurile de control si imbunatatire a operatiunilor.

Interesant este faptul ca dupa semnarea parteneriatului dintre cele doua parti, mai multi jucatori industriali si-au aratat interesul si disponibilitatea de a colabora cu WWF, vazand in ea nu doar un instrument de marketing ci si unul de crestere a eficientei sau o provocare in realizarea unei imbunatatiri a eficientei activitatilor proprii.

L’evento segue di pochi giorni , sull’andamento di Dynamics nel mondo.Come di consueto per gli eventi di Dynamics in Italia erano presenti alcuni clienti – in questo caso tre: Grom, Piaggio Aero e Slam – che hanno raccontato il loro progetto.

E’ invece la prima volta che a una conferenza Dynamics interviene l’amministratore delegato di Microsoft Italia, segno evidentemente che il business Dynamics comincia ad acquisire una certa massa critica e importanza anche a livello italiano.L’evento infatti è stato introdotto da Pietro Scott Jovane, numero uno di Microsoft in Italia, che nel suo intervento ha sottolineato soprattutto le sinergie tra le soluzioni di Dynamics (gli ERP Ax e Nav e il CRM) e il resto dell’offerta Microsoft.

Scott Jovane ha poi ceduto la parola al direttore di Dynamics Italia Giovanni Stifano, che ha innanzitutto dato alcuni numeri per dare idea delle dimensioni del business Dynamics.A livello mondiale, ha detto Stifano, Dynamics ha 300mila clienti, oltre un milione di utilizzatori finali della soluzione CRM, oltre 10mila partner, e 4 centri di ricerca e sviluppo con investimenti per oltre un miliardo di dollari l’anno.’In Italia invece il fatturato è pressoché raddoppiato negli ultimi tre anni, così come il numero di partner attivi, che sono passati da 40 a 80, mentre i clienti sono saliti da 1.100 a 2.700, di cui 500 nuovi nell’ultimo anno fiscale.

Il Gruppo Volkswagen e il MIT al lavoro su AIDA, un robot in grado di assistere gli automobilisti nella guida meglio di un navigatore

Fonte:

http://www.cwi.it/notizia/19311/2009-11-13/Microsoft-Dynamics-il-punto-in-Italia-2-700-aziende-clienti-e-80-partner.html

In 1921 un inginer german, Max Braun punea bazele unui mic atelier de produse electronice in Frankfurt pe Main. Cum perioada respectiva a cunoscut o explozie a radioului, specializarea atelierului era in componente pentru aparate radio. Aproape 30 de ani mai tarziu, in 1950, un medic stomatolog din cealalta parte a lumii crea prima periuta de dinti sub marca Oral-B. Modelul creat se numea Oral-B 60 dupa numarul firelor de nylon incluse.

Afacerea medicului Robert Hutson din California s-a extins rapid, de la afacere de familie, derulata in casa si portbagajul masinii cu care ducea periutele la posta pentru a le expedia clientilor, la un business solid care pana la sfarsitul anilor 70 exporta produsele in Europa, America Latina si Asia. Mai mult, periutele Oral-B au fost primele care au ajuns pe luna odata cu misiunea Apollo 11.

Intre timp, Braun crease un prototip de periuta de dinti electrica, numita “Mayadent” (1963), care simula miscarile unei periute normale. Produsul a fost initial unul de nisa, avand o raspandire redusa in primii ani. Orizontul s-a schimbat in 1967 cand Gillette a cumparat Braun care ajunsese deja unul dintre producatorii de top de aparatura electrocasnica mica. Din acest moment Braun a beneficiat de motorul de marketing al Gillette care a promovat si acest tip de produs. Insa abia in 1978 nisa a fost dezvoltata suficient incat produsul sa ajunga la productie de masa.

In 1984 Gillette a cumparat si Oral-B punandu-si serios amprenta pe acest segment de produse prin investitii masive in tehnologie si marketing. Acesta din urma a propulsat Oral-B in topul vanzarilor din Statele Unite si nu numai lansand prima periuta pentru copii sub licenta Star Wars in 1984. In acelasi an Braun, divizie separata a Gillette creeaza prima periuta electrica cu miscari pe 3 axe.

Ceea ce era de asteptat s-a intamplat in 1987 cand a fost lansata prima periuta in colaborare Braun si Oral-B, marcand un nou inceput de business. De aici marketingul si-a spus cuvantul ducand plasand Oral-B ca sub-brand al Braun si cucerind efectiv lumea cu produsele lor. Din 2001, capetele periutelor de dinti ii au pe Mickey Mouse, Winnie-the-Pooh si pe Buzz Lightyear prin semnarea unui nou acord cu Disney. Restul e business modern.

Se zice ca daca vrei, poti. In cat la suta din cazuri? Este chiar irelevant daca te afli in multimea fara succes. In cazul in care vrei sa te apuci de un business pe cont propriu inseamna ca cel putin ambitia o ai. Iti mai trebuiesc insa multe altele. Ca sa afli ce anume si daca le ai, fa-ti un SWOT personal. Iti va spune, la un nivel e drept nu detaliat, daca vei fi capabil sa razbati.

Ia in calcul cel putin urmatoarele aspecte si pozitioneaza-te fata de ele. Analiza te va ajuta sa decizi daca esti facut pentru antreprenoriat, daca ai cunostintele si abilitatile necesare sau daca e mai bine ca la sfarsitul lunii sa stii ca iei bani, nu dai.
- furnizorii de produse: vei face si productie, cum ar fi ornamente pentru care trebuie sa cumperi partile componente sau materia prima sau vei vinde produse finite pe care le iei de la alte firme?
- concurentii: cat de multi sunt, cat de mari sunt, ce resurse au si ce interes iti vor arata in momentul in care vei aparea drept concurent. Au puterea sa te scoata din joc?
- piata: ai loc sa te desfasori? Teoretic poate ai concurenti dar daca va adresati unor segmente de clienti diferite, joci singur, cum ar fi in vanzarea intr-un oras diferit sau catre varste diferite.
- promovarea: vei avea nevoie de asa ceva cu siguranta. Care sunt modalitatile si costurile aferente fiecarei variante?
- logistica: cum vor ajunge produsele sau serviciile tale la clienti? Printr-un chiosc, website, magazin stradal.. le livrezi la domiciliu sau prin curier? Fiecare inseamna niste investitii.
- infrastructura: calculatoare sau aparate de sudura, bancuri de lucru sau sevalete, de ceva vei avea nevoie. In cat timp iti scoti banii?

Celelalte functiuni ale firmei am presupus ca sunt externalizate: contabilitatea, crearea unui website, PR-ul, etc. Pentru aspectele de mai sus, pe langa intrebarile date ca exemplu si pentru care recomand o intrare mai in amanunt, pune-ti si intrebarea: stiu sa fac chestia asta? stiu sa lucrez cu un astfel de partener sau client? Cel putin pentru faza in care business-ul e doar in stadiul de idee, ar trebui sa fie suficient. Daca analiza spune ca poti s-o faci, atunci vezi ce-ai invatat pana in momentul respectiv apoi pune-te pe invatat inainte sa te apuci de lucru. Nu vrei sa te trezesti si in strada si nu banii dati.