Cred că nu e un secret pentru nimeni că fotbaliștii, indiferent de naționalitate, sunt una din categoriile profesionale cu cea mai redusă inteligență. Probabil din cauza că opresc prea des balonul cu așa-numitul lor cap.

În seara asta prezentatorii de sport de la Pro TV, în felul lor obișnuit, adică scârbos, de a vorbi despre fotbal, ne-au relatat amuzați și complice, făcând haz de necaz, despre nenorocul fotbaliștilor, antrenorilor și managerilor de la Dinamo, care se rugau inocenți, în neștiire, sub oblăduirea unui monstru homosexual. Nerodul secolului, Gigi Becali, înfățișat seară de seară de canalele de televiziune românești, a fost împins în față și de data asta ca să ne comunice opinia sa prețioasă despre homosexualitate, ridiculizându-i pe cei de la Dinamo pentru prestația lor în fața unui preot homosexual.

Și iată-i, rând pe rând, pe oamenii de fotbal de la Dinamo arătându-se stupefiați că s-au spovedit monstrului în rasă. E și normal că după toate acestea au pierdut titlul – de vină e confesorul homosexual (să înțeleg că sportivii își doresc să aibă înaintea ochilor, atunci când merg să se spovedească,  imaginea unui preot care fute o femeie?). Imediat telenovela sportivă continuă cu luările de cuvânt ale lui Becali, reluate a câta oară, care repetă rânjind aceleași glumițe.

Nu știu de ce comentatorii sportivi, niște cretini în adevăratul sens al cuvântului, nu aduc la emisiunile lor și sportivi, antrenori care să militeze împotriva homofobiei. După cele vizionate nici nu mă mai miră că, în anii 90, România nu se deosebea prea mult de Iran la capitolul „atitudine față de homosexuali”. Puteți să vă convingeți de aceasta citind un articol extraordinar pe http://gayinromania.blogspot.com/2009/07/scandaluri-publice.html

Iar fotbalul, un sport care îmi plăcea altădată, a început să-mi fie la fel de odios ca și religia sau preoții. Pentru că e la fel de stupid ca și sportivii care îl practică ori specialiștii care îl comentează.

Ce-ar fi transmisiunile sportive fara comentatori? Cam ca un meci de fotbal fara suporteri. Din pacate comentariul sportiv romanesc sufera de boala banalului si a limbii de lemn, cu crize de genul Michi Alexandrescu la Formula 1. Si lucrurile merg spre mai rau. Radu Naum si Radu Banciu, sclipitorii comentatori de la Turul Frantei, nu se vor mai auzi la Eurosport si anul acestia, ei fiind inlocuiti.

Am inceput sa ma uit la Tur prin 2000, cand eram student si mai apoi lucram in ture, deci puteam sa prind etape cap-coada. Nici pana acum nu am ajuns un specialist in ciclism, dar am facut nenumarate calatorii prin Franta adanca, prin varfurile Alpilor, padurile Ardenilor si satele Normandiei. Am tras tare alaturi de ciclisti pe catarari, am pedalat nebuneste din fotoliu pe contratimp si in tot timpul asta m-am distrat cu comentariile geniale ale lui Radu si Radu. Cand ii auzeam discutand mai ca-mi venea sa desfac o sticla de vin bun si sa-mi torn un pahar. Dar de fiecare data m-am multumit cu o bere. Si, ca orice lucru subtil, comentariul a trezit protestele idiotilor. Ei bine, de anul asta li s-a dat satisfactie. Si sportul din Romania a primit o mare lovitura.

Ce ne ramane? Pai ne raman stirile cu Gigi si Mitica, reportajele cu gagicile lui Mutu si Marica, ne ramane fotbalul dictator si marioneta in mainile afaceristilor cu titlu de sef de club. Ne raman comentariile terne, sterile si limba de lemn, ne raman mediocrii si banalii. Ne ramane jocul steril la mijlocul terenului.

Diseara promit sa desfund o sticla de vin bun frantuzesc, intr-un pahar care sa onoreze licoarea, inchinat pentru Radu si Radu.

[Sursa stire si cateva cuvinte de la Radu Naum la Tolo]

Sunt mortali ziaristii sportivi. Pe ei nu ai cum sa te superi. E imposibil. In incercarea de a conferi un aer de “scriitura” materialelor proprii reusesc sa scoata o gramada de poante. Auzi titlu in Propsport : “Pariu blond pentru Ioan Andone” (este vorba despre un nou jucator adus la CFR Cluj)

Si fiindca suntem la capitolul acesta nu am cum sa nu readuc in prim plan aberatia mea favorita. All times. Auzita in timpul unui meci dintre Bayern Munchen si Chelsea. Portar Kahn – atacant, unu blond, suedez, (imi scapa). Nemuritorul, inegalabilul si megafantasticul Emil Gradinescu o scoate de ma prabusesc pe covor: “Iata duelul sprancenelor blonde”.

Pe bune acum. Cum poti sa te superi pe ei? Asteptam in editia de maine miscarea Rapidului: “Prinsoarea grizonata a lui Rednic”