Scris si postat pe blog de  prof. Daniela Argatu Bibl. CCD Suceava

Reorientarea politicii culturale româneşti către educaţie şi cunoaştere, constituie pentru biblioteci şi pentru bibliotecarii şcolari o deschidere extraordinară, o posibilitate de valorificare a potenţialului cultural şi uman, a creativităţii personalului şi, nu în ultimul rând, o reaşezare în scara valorică cognitivă a lecturii şi a cunoştinţelor, acolo unde întotdeauna le-a fost locul. Iar dacă de rezultatele muncii de cercetare şi creaţie vor beneficia toţi membrii comunităţii, de la preşcolari la pensionari, impactul nu se va lăsa aşteptat, biblioteca a fost şi va rămâne o instituţie de cultură şi cunoaştere.

Într-un astfel de context, vineri, 30 octombrie 2009, Casa Corpului Didactic George Tofan Suceava, a reunit în aula Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei Rădăuţilor, într-o atmosferă caldă şi relaxată, iubitorii de carte, bibliotecă şi valori autentic româneşti, pentru a participa la un eveniment deosebit: Sesiunea interjudeţeană de referate şi comunicări ştiinţifice Comunicare şi cuminecare în bibliotecile şcolare sucevene.

Participanţii au urmărit cu interes cuvântul de bun venit al prof. Mihai Vitcu – inspector şcolar general adjunct ISJ Suceava, a doamnei prof. Eleonora Bulboacă – inspector de specialitate ISJ Suceava, a purtătoarei de cuvânt a Bibliotecii IG Sbiera Suceava – doamna Angela Furtună, a părintelui inspector Gheorghe Hostiuc, a doamnei bibliotecar Valentina Lupu – Casa Corpului Didactic Vaslui, Stela Sebe – bibliotecar CCD S. Mehedinţi Focşani, redactorului audio-vizual BPN I.C. Petrescu Bucureşti – Sorin Stratilat, precum şi comunicările profesorului Daniela Argatu – bibliotecar CCD. George Tofan Suceava – Contratimpi şi virtuţi în comunicare, bibliotecarei Maria Ghiţă –Colegiul Naţional Dragoş Vodă Câmpulung Moldovenesc- Rolul comunicării în activitatea bibliotecarului, profesorului Oana Jianu – bibl. CCD Gr. Tăbăcaru Bacău Campania pentru bibliotecile lumii l@ biblioteca ta prin ABR-ALA/IFLA, Angela Furtună – scriitor, Există fericire în afara spiritualităţii?, profesorului Adrian Gheţiu – BPN I. C Petrescu Bucureşti – Comunicare şi cuminecare în bibliotecile şcolare, Valentina Lupu – Prima Carte, psihopedagogului Maria Hancea – CJRAEd Suceava – Bibliotecarul şcolar – consilier al elevilor, a maicii Gabriela – ghid la Mănăstirea Voroneţ, a profesorului Ibolya Negoiţă, profesor Anişoara Teodorescu – Colegiul Economic Mangalia, a profesorului I. Roman, profesor Rodica Roman, bibliotecar Mariana Crăciun – Bălan, Harghita cu Proiectul comun Balan-Mangalia împărtăşirea unei experienţe unice.

În partea a II-a a sesiunii, care s-a desfăşurat în frumoasa bibliotecă a Colegiului Naţional Mihai Eminescu Suceava, bibliotecara Lăcrămioara Andrei a coordonat sub genericul De la biblioteca tradiţională la biblioteca informatizată, un atelier de lucru completat de workshop-ul profesorului metodist Daniela Zup – CCD George Tofan Suceava cu tema Educaţia pentru valori spirituale în bibliotecă. Deopotrivă, invitaţi şi participanţi,  au avut revelaţia artei verbale ca tonalitatea dominantă a comunicării, ca instrument necesar accederii la un nivel al maturităţii şi al autonomiei intelectuale a unor copii deosebit de talentaţi, care le-a permis autodefinirea identităţii lor spirituale şi realizarea inserţiei culturale în mod activ şi creator, aşa încât pot afirma pur şi simplu caracterul formativ al demersului nostru.

Am un sentiment de respect pentru aceia care, înfrangându-şi timiditatea, au participat la micul dialog al acestei comunităţi profesionale, cu intervenţii valoroase. Credem că s-a atins miza sau punctul de fugă al strategiei propuse – întâlnirea cu sinele prin comunicare / cuminecare/ comuniune.

Din dorința de a ne putea împărtăși mai bine munca și ideile cu ceilalți bibliotecari ProLibro și-a creat un cont pe Slide Share – aplicație web care permite publicarea online a prezentărilor și documentelor.  Delia Pantea a fost prima care și-a pus la bătaie prezentarea din acest an de la conferința ANBPR.

Postarea pe Slide Share permite prezentării să își continue viață și, de ce nu, să “vorbească” unui public mai larg decât cel care a luat parte la conferință.

Dacă doriți ca prezentările voastre să fie postate în contul Prolibro de pe SlideShare trimiteți-ne un email cu prezentarea (menționând când a fost făcută prezentarea și pentru ce eveniment).

Puteți însă să vă creați și singuri un cont în care să vă postați lucrările.  Victoria Frâncu sau Nicolaie Constantinescu au de ceva timp propriile conturi. Pașii care trebuie urmați nu sunt grei: vă faceți un cont; o să primiți un email de confirmare; va autentificați și vă puneți pe uploadat. SlideShare accepta multe tipuri de fișiere (cu extensia: ppt, pps, pot, pptx, potx, ppsx odp, pdf,key, zip, pentru prezentări și  doc, docx, rtf, xls, odt, ods, pdf pentru documente).

SlideShare încurajează împărtășirea de înformații prin posibilitatea de a “urmări” un prezentator și a fi informat atunci când acesta mai postează ceva nou dar și prin posibilitatea de a-ți marca prezentările favorite. Am găsit și marcat ca favorite ale Prolibro  câteva prezentări în română care ar putea fi de înteres pentru bbliotecari.

Așteptăm cu interes și alte prezentări!

Atenție însă:  Slide Share, ca de altfel mai toate aplicațiile online, vă găzduiește doar prezentările și nu constituie o arhivă a lor. SlideShare ajută la distribuirea informației nu la prezervarea ei. De asta se ocupă…bibliotecarii și arhiviștii.

Cei interesaţi, pot să consulte lucrările seminarului “Classification at a Crossroads – multiple directions to usability”, care a avut loc la Haga, 29-30 octombrie.

Cu mulțumiri lui Valentin pentru documentarea conferinței ANBPR și realizarea acestui film.

Paul Baran face o declarație de care bibliotecarii ar trebui să țină seama (și pe care să o urmeze!). Nu e puțin lucru să îți pui munca în serviciul bibliotecarilor, mai ales că nu am prea fost obișnuiți să fim ajutați de cineva. Apreciez sincer acest gest venit din partea IREX.

Patru ani înseamnă o perioadă destul de scurtă însă poate fi perioada în care biblioteca publică din România să se schimbe la față.  Ajutoare avem: ANBPR și IREX. Acum depinde doar de noi să știm să le folosim așa cum trebuie.

Catedra de istorie a Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Centrul de cercetări istorice şi politologice „Iuliu Maniu” şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, organizează în perioada 8 – 9 octombrie 2009, conferinţa internaţională: “Bibliologie şi patrimoniu cultural naţional: cercetarea şi perspectivele digitizării”.

Organizată pe două secţiuni, conferinţa reuneşte un număr mare de participanţi, iar lucrările anunţate, se înscriu, de la particular la general, în aria tematică propusă de organizatori. Sperăm ca discuţiile finale să aducă o lumină asupra mult disputatului subiect al digitalizării patrimoniului naţional. Iată programul conferinţei :
Joi, 8 noiembrie 2009
Orele: 15³⁰ – 19¹⁵ Secţiunea „Carte şi tipar: cercetare şi valorificare”, Moderator: Ioan Chindriş

Gabriela Žibritová (Slovacia) : Zlatý prameň [...] konečne na Slovensku (Izvorul de aur [...] în sfârşit în Slovacia)
Nicoleta Roxana Dinu (Bucureşti) : Codex Aureus Manuscris in the new era
Iuliana Wainberg-Drăghiciu (Alba Iulia) : Tipologia referinţelor prezente în predosloviile tipăriturilor româneşti din secolul al XVII-lea
Doina Hendre Biro (Alba Iulia) : Câteva aspecte privind exprimarea artistică şi estetică în producţia de carte românească  românească, cu o exemplificare: Îndreptarea Legii. Cartea de drept în spaţiul bisericilor româneşti
Ioan Maria Oros (Zalău) : Addenda la o contribuţie la Bibliografia Românească Veche – Ceasoslov, Bucureşti, 1760, exemplarul unicat de la Zalău
Ioan Chindriş (Cluj Napoca) : Biblia catehetica a lui Samuil Micu
Iacob Mârza (Alba Iulia) : Memoriale Jacobi Aaron (deceniul 7 al secolului al XVIII-lea): semnificaţii culturale şi politice
Maria Basarab (Deva) : Biblioteca protopopului greco-catolic Iuliu Raţiu
Igor Cereteu (Chişinău) : Răspândirea şi circulaţia tipăriturilor transilvănene în Basarabia (Republica Moldova)

Joi, 8 noiembrie 2009
Orele: 15³⁰ – 19¹⁵ Secţiunea : „Perspectivele digitizării – între proiecte şi realizări”
Moderator: Ana Maria Roman-Negoi

Eva Mârza (Alba Iulia) : Opinii despre modalităţile de salvare a informaţiei scrise cu valoare istorică
Emilian Corneanu (Braşov) : Filigranele hârtiei braşovene de secol XVI – Soluţii de includere în infrastructura europeană
Constantin Mălinaş (Oradea) : Corpul şi caracterul de literă în tiparul chirilic la români până la 1688 – o încercare de digitizare
Adrian Papahagi (Cluj Napoca) : Medieval Manuscripts in the Digital Age
Dan Nazare (Braşov) : Digitalizarea în România din perspectiva instituţională
Niculae Stănescu (Bucureşti) : Stadiul digitizării in Biblioteca Naţională a României
Monica Avram, Alexandu Tcaciuc (Târgu Mureş) : Un nou concept: Biblioteca digitală Mureş
Peter Chrastina (Slovacia) : Geographical information system

Vineri, 9 noiembrie 2009
Orele: 9¹⁵ – 13¹⁵ Secţiunea „Carte şi tipar: cercetare şi valorificare”
Moderator: Olimpia Mitric

Florica Nuţiu (Târgu Mureş) : Cărţile de altar create în ansamblul Şcolii Ardelene
Cristi Roman Negoi (Alba Iulia) : Din tipăriturile Tipografiei Universităţii din Buda: exportul cultural românesc
Larisa Matei (Alba Iulia) : Din textele lui Ioan Budai-Deleanu: traducerile oficiale
Liviu Zgârciu (Alba Iulia) : Contribuţia lui Ioachim Crăciun la mişcarea bibliologică românească – Bibliografia Istorică a României
Georgeta Deju (Deva) : Periodice ale Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara donate de Liceul Real din Deva
Cristina Popescu (Bucureşti) : Revista interbelică Arta şi tehnica grafică, reflectare a preocupării pentru tipar şi carte
Olimpia Mitric (Suceava) : Şcoala de caligrafi şi miniaturişti de la Mănăstirea Dragomirna – 400 de ani de la prima atestare documentară
Anca Tatai (Cluj Napoca) : Tipografia de la Buda şi cultura în Ţările Române

Vineri, 9 noiembrie 2009
Orele: 9¹⁵ – 13¹⁵ Secţiunea : „Perspectivele digitizării – între proiecte şi realizări”
Moderator: Ruxandra Nazare

Ruxandra Nazare (Braşov) : Digitisation of cultural heritage. The case of the Public Library “George Bariţiu” Braşov
Lidia Stan, Doru Stan (Piteşti) : Societatea informaţiei şi Digital Divide
Gudor Botond (Alba Iulia) : Provenienţa unor ex libris-uri şi adnotări ale proprietarilor de carte în Biblioteca Batthyaneum (Alba Iulia). Perspectiva unei digitizări
Ana Maria Roman Negoi (Alba Iulia) : Notata ex variis autoribus per G. Gabrielem Sincay: o încercare de digitizare
Carmen Andrei (Braşov) : Interoperabilitatea în procesul digitizării patrimoniului cultural românesc
Tudor Roşu (Alba Iulia) : Documente în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii şi posibilitatea digitizării

De pe www.bmms.ro (via blogul celor de la ABR Arges)

Simpozionul Internaţional Cartea – România – Europa, dedicat aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a denumirii oraşului Bucureşti este organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi Biblioteca Centrală Universitară Carol I, sub înaltul patronaj al Academiei Române şi al Primăriei Municipiului Bucureşti.

Lucrările Simpozionului se desfăşoară în perioada 20-24 septembrie. Deschiderea festivă a Simpozionului va avea loc în 20 septembrie, orele 10, în aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I ; comunicările sunt susţinute în cadrul a patru secţiuni:

1. Istoria şi civilizaţia cǎrţii;
2. Biblioteconomie şi ştiinţele informării; Tema secţiunii : Bibliotecile şi societatea modernă.
3. Europa şi Orientul; Tema secţiunii: Mituri şi ritualuri.
4. Latinitatea orientală; Tema secţiunii: Cultură şi civilizaţie sud-est europeană

Ca o surpriză din partea Metropolitanei primele câteva sute de lucrări din DACOROMANICA – Biblioteca Digitală a României sunt disponibile la adresa http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/.

Conferinţa ABR a trecut şi aşteptăm ca participanţii să-şi ordoneze impresiile, să prindă curaj şi să comenteze evenimentul cel mai important al biblioteconomiei româneşti.

Am găsit acest articol, nu foarte coerent, dar amplu şi informativ, publicat în presa constanţeană: 180 de bibliotecari din întreaga ţară s-au reunit la Constanţa la a XX-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România

Printr-o coincidenţă fericită, de curând, domnul Dan Costinaş a publicat pe site-ul Ziarului de la 5 un duios si consolant omagiu adus bibliotecarului. Umberto Eco, ne reaminteşte Dan Costinaş, spune frumos: “bibliotecarul îşi dedică viaţa acestui război împotriva uitării – inamicul adevărului”.

Cea de-a XX-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România, cu tema Continuitate şi schimbare în bibliotecă, va avea loc în zilele de 10-12 septembrie 2009, la Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” din Constanţa.

Ultima zi de înscriere este astăzi.

Urăm colegilor succes şi cât mai multe relatări de la eveniment.

[sursa: ABR]

Seminarul internaţional CLASSIFICATION AT A CROSSROADS : MULTIPLE DIRECTIONS TO USABILITY, organizat de Consorţiul CZU, va avea loc în acest an la Haga, în perioada 29-30 octombrie.

În programul preliminar, în prima zi a lucrărilor, la secţiunea 2: Classification and Thesauri figurează:

Victoria Frâncu, Central University Library of Bucharest (Romania) şi Cosmin-Nicolae Sabo, Universitatea de Nord Baia Mare (Romania), care vor prezenta Implementation of a UDC-based multilingual thesaurus in a library catalogue: the case of BiblioPhil. Se dă şi un abstract.

Am avut şansa să văd o mică demonstraţie. Mi s-a părut senzaţional prin rezultate şi implicaţii. S-ar putea să asistăm la o revoluţie în căutările tematice! (Şi dorinţa mea de a vedea exploatat CZU aşa cum se cuvine, fără să fi putut face mai nimic în acest sens, să primească, în sfârşit, un răspuns.)

După ce proiectul va fi făcut public, vor putea fi aflate mai multe detalii.

ENTITLE e un proiect sustinut prin Programul de Educaţie Permanentă (Lifelong Learning Programme-LLP) al Comisiei Europene. El şi-a propus “să ofere suport şi să continue progresul pe care bibliotecile publice din Europa l-au făcut până în prezent în a ajuta oameni de toate vârstele şi din toate păturile sociale în procesul de învăţare”. ENTITLE dorea să consolideze şi să susţină munca, proiectele şi iniţiativele deja existente în aceste ţări (printre care şi România). (Am mai pomenit despre acest proiect pe Prolibro)

Conferinţa ENTITLE de final intitulată Bibliotecile pentru educaţia permanentă (‘Libraries for Lifelong Learning) va oferi “un loc de discuţii excelent unde bibliotecarii şi educatorii din întreaga Europă vor putea să îşi împărtăşeăscă experienţele, practicile bune şi să facă schimb de opinii în legătură cu rolul pe care bibliotecile ar trebui să-l joace în învăţarea nonformală/informală.”

Mai multe despre ENTITLE şi despre această conferinţă pe situl entitlelll.eu (disponibil în engleză, franceză şi cehă). Participarea la acestă conferinţă este gratuită. Persoana de contact pentru România este Sorina Stanca de la biblioteca judeţeană Cluj.

Am găsit pe sit şi un raport întocmit de Adina Dragu şi Pîrvu Ionică de la Centrul de Pregătire Profesională în Cultură www.cppc.ro pe Educaţia adulţilor în instituţiile culturale din  Bulgaria, Italia, Lituania, România şi Turcia.

Încerc să fac aici o trecere rapidă în revistă a comentariilor și impresiilor de la IFLA pe Twitter si bloguri. Comentarii de și despre IFLA puteți vedea cel mai ușor în mesajele postate pe Twitter căutând după eticheta #ifla2009

Iată ce am adunat eu:

La centrul unde are loc conferința în Milano cei care vor sa acceseze interneul trebuie să plateasca 10 Euro pentru 4 ore de acces. Deși se pare că în zona expozițiilor există internet gratis lumea să plânge că nu poate prezenta în timp real impresii de la conferință. Faptul că nu se oferă internet gratis la acest mare eveniment profesional mi se pare foarte interesant mai ales că IFLA și-a schimbat recent situl pentru a permite o mai buna comunicare și transmitere a informațiilor în era digitală.

Am găsit comentarii pozitive legate de secțiunea în care s-au prezentat și bibliotecile medievale din Transilvania ceea ce mă bucură mult.

Așa cum ne-a obișnuit de anul trecut profesorul Tord Høivik cunoscut online ca Plinius  va prezenta despre IFLA pe blogul lui în limba engleză  pliny.wordpress.com . Prima însemnare vorbește despre cum IFLA, deși încearcă să fie 2.0,  nu reușește să fie decât 1,5. Plinius dă ca exemplu nu doar prețul internetului pentru participanții la congres ci și prețurile și politicile editoriale ale IFLA (inclusiv IFLA Journal).

Bloguri (găsite via Twitter) unde se scrie despre IFLA în alte limbi decât engleza :

• (în franceză) Emmanuelle Bermès (multumesc Ioana) bibliotecară din Paris  specializată în metadata (nu am încercat sa aflu cum o cheamă așa că dacă aflați să îmi spuneți) scrie pe www.figoblog.org (si pe Twitter figoblog).
• (în franceză) Antonin Benoît de la Biblioteca centrală a Universității Gaston Berger din Saint-louis, Sénégal scrie blogul senbibdoc (și pe Twitter ca tonnyben).
• (în spaniolă)  Javier Leiva Aguilera cu blogul (unde postează și  imagini și comentariile de  pe Twitter) www.javierleiva.info

O listă cu bloguri ale câtorva participanți la IFLA (bloguri scrise în diferite limbi) găsiți pe blogul bibliotecarei Loida Garcia-Febo, bibliotecară implicată în secțiunea IFLA pentru cei care abia intră în profesia noastră (tineri și nu numai).

[sursa imagine catorze14]

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica “Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

-Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ (“George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

- Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

-Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. http://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Evident, dacă am avea banii necesari. Unde am trage linie și am spune: ajunge cu atâta inovație?

Ca să vă ajut să vă gândiți la această idee vă rog să treceți printre imaginile din biblioteca publică din Delft, Olanda. Am avut ocazia să îi ascult la ALA pe cei din echipa de “inovatori” a bibliotecii și atitudinea lor față de ce înseamnă  biblioteca în epoca noastă este avangardistă. Au însă norocul să lucreze cu un director și alți bibliotecari care înțeleg necesitatea acestei atitudini în societatea informațională.  (Printre altele, directorul bibliotecii a vorbit un pic din Olanda folosind  Skype și a spus că în bibliotecă ar trebui să lucreze mai mulți bărbăți care, preferabil ar fi să arate ca George Clooney – ca să atragă public și să le aibă cu tehnologia).

Așadar, cum vi se pare DOK-ul olandezilor?  Ce vă place, ce nu vă place și de ce.

La conferințe se merge din mai multe motive. Fiecare dintre noi, adult fiind, avem motivele noastre pentru care facem ceea ce facem. O conferință mare cum este ALA adună bibliotecari cu interese foarte diferite.  Poti sa participi la ALA doar ca sa vizitezi Chicago-ul sau ca să vizitezi orașul dar mai ales să afli mai multe despre ceea ce te interesează dpdv profesional. Pentru a fi sigur că găsești lucrurile specifice pe care le cauti, ALA îți oferă  o paleta mare de opțiuni, de programe puse în același timp. De fiecare dată ajungi să alegi dintre toate cel puțin 3 programe care te interesează și apoi te chinui să iei decizia de a merge la prezentarea care te atrage cel mai mult.

Evident că atunci când am văzut ca sesiunile încep la ora 8 dimineață mi-am zis: să vezi ca nu o sa vină nimeni. Fie pentru că au petrecut seara prea mult, sau dorm mai mult că e weekend…însă am avut surpriza ca la programulul lui Michael Porter (cunoscut online și ca Libraryman) programat duminica dimineață la ora 8 sala să fie plină, să fie o atmosfera foarte bună și lumea să învețe câteva lucruri noi despre cum pot să foloseasca bibliotecile ustensile web 2.0. Nu a fost un curs foarte avansat însă pentru mulți participanți a fost  ceva nou și, mai important, le-a fost prezentat într-un mod simplu de înțeles folosind ca exemplu bibliotecile care au câștigat în ultimii ani premiul ALA pentru  servicii în biblioteci rurale și mici. (Premiul nu este unul mare dar este național, este dat de ALA și ajută bibliotecile câștigătoare în a se prezenta mai bine în comunitățile lor). Uitându-se la siturile bibliotecilor Libraryman a comentat cum se prezintă bibliotecile în comunitate dar și cum se reflectă comunitatea în programele și evenimentele sau anunțurile prezentate online de către bibliotecă.

Acesta a fost doar începutul unei duminici foarte încărcate la ALA.

De câțiva ani o preconferință la întâlnirea anuală a Asociației bibliotecarilor americani (ALA) constă în organizarea de grupuri de biblilotecari care merg și fac voluntariat pentru o zi la una din bibliotecile din oraș (biblioteci publice sau școlare).

Anul acesta în Chicago am avut ocazia să particip și eu la acest program intitulat foarte frumos “Libraries Build Communities“.  La 7:30 ne-am adunat în jur de 90 de bibliotecari, studenți, prieteni ai bibliotecilor  și, după ce ne-am împărțit pe grupe am pornit la muncă.

Eu am fost într-o biblioteca școlară unde, pe lângă rearanjarea cărților returnate de-a valma la sfârșit de an am ajutat și la reorganizarea fizică a  bibliotecii. Deși zona este destul de centrală în Chicago (South Loop) și școala este una bună, biblioteca nu este neapărat foarte bine organizată. E adevărat că biblioteca primește donații însă mai mult sub forma de lucruri la care renunță alții. Acum bibliotecara încerca să vadă cum putea să mai pună niște rafturi și un birou de primire cărți (primite gratis) în spațiul mic pe care îl avea. Noi cam așa am lăsat biblioteca:

(Știu că ar fi prins bine o imagine de dinainte de a ne apuca de treabă însă nu mi-a trecut prin cap să fac una…și chiar dacă aș fi făcut cred că m-aș fi jenat să o pun pe net)

Faptul ca 11 persoane care nu se cunosc pot lucră împreună și în câtva ore să ajute o bibliotecă să își schimbe față mi se pare remarcabil. Biblotecara a avut la dispoziție spre  consultare și pentru a cere sfaturi inclusiv bibliotecari de la biblioteci mari  cum e New York Public library. Noi ca participanți am reușit să ne cunoaștem mai bine și foarte repede am ajuns să discutăm deschis despre multe lucruri profesionale (și nu numai).

Bibliotecile construiesc comunitățile mi se pare o metodă bună de a începe o conferință. După o asemeneă zi, când mergi la sesiunea pentru participanții noi de la ALA și președintele asociației Jim Rettig te îndeamnă să discuți și să cunoști cât mai multă lume în cadrul conferinței deoarece “Nimeni nu reușește singur în carieră” …ți se pare că înțelegi mai bine pentru ce anume te pregătești.  Se poate să ți se pară doar(?).

Foarte bun mesajul doamnei Ivona Olariu de la Iași despre participarea ABR la EBLIDA. Merita citit.

Mi se pare foarte interesantă observația despre  structura de conducere a EBLIDA cum că  “niciun reprezentant al bibliotecilor din estul Europei nu se regăseşte acolo”. De aplaudat ambiția ABR-ului de a se implica in aceasta asociație. Aș vrea însă să subliniez și faptul că discuțiile de la EBLIDA includ destul de mult bibliotecile publice ori la noi “lupta” ABR – ANBPR nu pare să lase prea mult loc de discuții.

În orice caz un început bun. Nu  ratați articolul.

În perioada 8-12 iunie 2009   la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” Baia Mare va avea loc conferinţa internaţională cu tema: Biblioteca publică şi WEB 2.0.
De pe situl bibliotecii aflăm că vor conferenţia următorii formatori:

• Judy Field, Profesor, Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, Wayne State University, Detroit, Michigan, Preşedinta Diviziei III IFLA, Servicii de Bibliotecă;
• Dr. Robert P. Holley, Profesor, Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, Wayne State University, Detroit, Michigan, membru al consiliului ALA (American Library Association);
• Dr. Hermina G. B. Anghelescu, Profesor, Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, Wayne State University, Detroit, Michigan, Preşedinta Secţiei de Istoria Bibliotecilor, IFLA;
• Jeri Oltman, Director, Perquimans County Library, Hertford, Carolina de Nord;
• Dan Matei, Director, C.I.M.E.C. Bucureşti;
• Dr. Teodor Ardelean, Director, Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu Baia Mare.

Programul se adresează deopotrivă bibliotecarilor implicaţi în managementul general sau sectorial (director, director adjunct, şef serviciu).

Cine știe mai multe să spună.

Vineri, 1 mai 2009, ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional, Theodor Paleologu, va participa la inaugurarea punctului de informare turistică de la Cetatea Râşnov, realizat de Asociaţia Mioritics, în parteneriat cu UNESCO.

Cu acest prilej, domnia sa va susţine la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov conferinţa cu titlul: „Republică şi laicitate”. Toţi cei interesaţi sunt asteptaţi la sediul bibliotecii, de la ora 17.00. Pentru cei care nu vor putea fi prezenţi la eveniment vom pune la dispoziţie imagini şi înregistrări.

Domnul Doru Stan ne semnalează și ne așteaptă la:

Cea de-a doua ediţie a Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice pe Probleme de Biblioteconomie – PROBIB 2009 care se va desfăşura în zilele de 9 şi 10 aprilie, la Piteşti. Sesiunea este organizată de Filiala Argeş a ABR, în colaborare cu Casa Corpului Didactic Argeş, care va fi şi gazda manifestării.

Tema propusă în acest an este Servicii pentru utilizatori şi comunitate în biblioteca secolului XXI. Participanţii sunt invitaţi să-şi prezinte propriile experienţe în furnizarea unor servicii care vin în întâmpinarea nevoilor de informare ale utilizatorilor contemporani de informaţii şi documente.

Termenul limită de înscriere este 12 martie 2009. Înscrierea se va face prin e-mail, la adresa abr.arges@yahoo.com

Mai multe informații despre înscriere, prezentări și cazare găsiți la: http://abrarges.wordpress.com

Iată că nu e prea devreme să ne gândim la următoarea conferinţă IFLA ţinând minte că va fi mai destul de aproape…la Milan.

Secţiunea Managementul Asociaţiilor Bibliotecilor împreună cu Educaţia Continuă din cadrul IFLA anunţă aici http://www.ifla.org/IV/ifla75/call-mlas-cpdwl-en.htm cum se poate participa la această secţiune. Aşadar se primesc articole despre:

• programe de advocacy de succes,
• comunicare şi promoţie,
• influenţând agenda politică,
• identificare unui arii potrivite pentru advocacy,
• lucrând cu (mass-)media.

Secţiunea va avea însă şi un exerciţiu interactiv despre cum se fac prezentările. Exerciţiul este ceva de genul:

• se vor face înscrieri de propuneri din partea bibliotecarilor(banuiesc eu membrii activi în asociaţii profesionale) şi din aceastea două vor fi selecate pentru a fi revizuite şi evaluate
• cele 2 propuneri selectate vor fi prezentate de către bibliotecarii voluntari
• după ce au terminat prezentarea , un film al prezentărilor va fi arătat
• bibliotecarii voluntari vor avea câte un mentor care îi vor ajuta să îşi îmbunătăţească prezentarea
• pentru a demonstra ce au reuşit să înveţe, bibliotecarii voluntari vor ţine din nou prezentarea

Până pe 15 decembrie se aşteaptă propuneri pentru articole (1000 de cuvinte) si prezentări (200 cuvinte+prezenatrea PowerPoint) dar şi scrisori cu calificările celor care doresc să fie mentori. (Ca idee, cam acesta este termenul de trimitere a propunerilor pentru această conferinţă…cel târziu la sfârşitul lui ianuarie)

Îmi doresc tare mult ca la IFLA 2009 să participe activ bibliotecari din România care să vorbească sincer despre ce îi doare. Sunt atâţia bibliotecari din lumea aceasta care se confruntă cu aceleaşi probleme ca noi şi sunt aşa de mari şansele ca participând să îi cunoşti şi să înveţi de la ei încât merită efortul. Unde mai pui că o să întâlneşti specialişti care vorbesc cu tine ca de la egal la egal…

La secţiunea Managementul Asociaţiilor Bibliotecilor şi cea a Educaţie Continue am putea să avem articole (de exemplu cum s-a reuşit în Vâlcea ca activitatea bibliotecilor să fie prezentată în majoritatea ziarelor – lupta de care vorbea Valentin) dar şi sa participam cu bibliotecari voluntari: ceea ce se propune este un exerciţiu bun iar publicul care ascultă este foarte divers.

Încercarea moarte n-are! Merită urmărite anunţurile care urmează pentru celelalte secţii. Dacă credeţi că vă pot ajuta cu ceva ştiţi unde să mă găsiţi.

Ultima strigare (pe acest an) pentru studenţii care vor să discute cu alţi studenţi şi profesori preocupările lor biblioteconomice, pentru cei care văd că e loc de muuuult mai bine în domeniul nostru în instituţiile din România şi vor să facă ceva. După cum am mai prezentat BOBCATSSS 2009 se apropie. Termenul limită pentru trimiterea propunerilor de postere, a abstractelor articolelor şi workshopurilor este 15 Iulie. (vezi calendarul)

A muncit cineva mult pentru lucrarea de licenţă şi crede că subiectul ales poate fi de interes pentru alţi studenţi? BOBCATSSS este un bun test pentru asta. Aveţi un subiect pentru un articol care vă interesează dar nu aveţi niciodata timp să îl scrieţi cap coada? BOBCATSSS vă poate impune un termen limită constructiv. Sau poate aveţi doar o idee de articol şi vreţi să vedeţi cât de interesaţi ar putea fi ceilalţi de el? Un poster poate fi de mare ajutor.

După cum spun studenţii care organizează aceast simpozion publicul ţintă este format din studenţi iar organizatorii speră să primească articole, postere sau propuneri de workshopuri din partea studenţilor sau a echipelor formate din studenţi şi profesori. Ediţia din ianuarie 2009 se desfăşoară în Portugalia la Porto. Mai multe detalii despre cum se aplică găsiţi aici

Suntem interesaţi să ajutăm sau să colaborăm aşa că aşteptăm mesaje sau emailuri de la voi.

Simpozionul BOBCATSSS este organzat anual de către şi pentru studenţii la Bibliologie şi ştiinţa informării din diferite universităţi europene şi are loc sub auspiciile EUCLID(European Association for Library and Information Education and Research). Studenţii sunt cei care planifică şi implementează atât conţinutul cât şi managementul conferinţei. În 2008 simpoziomul a avut loc în Croaţia şi puteţi accesa articolele prezentate aici.  Challenges for the New Information Professional  va fi tema de la BOBCATSSS 2009 care va avea loc în Portugalia între 28-30 Ianuarie şi este organizat de Universitatea din Porto (Portugalia) şi cea din Tampere(Finlanda). Trimiterea de propuneri pentru workshop-uri, articole şi postere a început şi se încheie pe 15 Iulie 2008. Mai multe detalii găsiţi aici.

 Din câte am înţeles studenţii din Romania nu au profitat de foarte mult timp  de această minunată posibilitate de comunicare şi interacţiune profesională. Dacă pâna acum exista scuza că nu s-a ştiut de acest simpozion acum ştiţi. Până în iulie mai e timp suficient să pregătiţi materiale. Bafta şi nu exitaţi să puneţi întrebări: suntem deschişi la colaborări.