]]> http://antisistem.wordpress.com/2009/11/16/o-scrisoare-pierduta-iii/ Mon, 16 Nov 2009 08:00:53 +0000 maria6870 http://antisistem.wordpress.com/2009/11/16/o-scrisoare-pierduta-iii/

Pe urmă, după patru ani, a apărut alt actor. Talentat, nu glumă! Personaj nou, complex. Om din popor, care vobea pe înţelesul tuturor. A promis că aduce înapoi tot ce s-a furat din sală. Mie mi s-a părut că varsă lacrimi de crocodil, dar mulţi spectatori l-au crezut. Ei, şi au urmat cinci ani de scandaluri nemaipomenite…el zicea că se ceartă cu ceilalţi de dragul nostru. Dar de fapt se certa ca să rămână singur pe scenă…cui nu a vrut să plece, i-a făcut repede un dosar la HR şi l-au concediat frumuşel!

Ei, şi acum urmează ceva şi mai şi. Nu numai că suntem în sala devastată, fără scaune şi fără calorifere, dar urmează să rămânem şi fără podea şi fără acoperiş, sub cerul liber.

Ce urmează să se întâmple?  Cred că s-a supărat Regizorul pe noi…

Cu siguranţă cele mai multe conflicte le am in familie … dar mai ales .. cei care au avut onoarea să-l vadă pe frăţiorul meu “Iubit” nu mai au nevoie de explicaţii!

Nu a trecut nici o zi fără conflicte dupa care o iubireee … de parcă nici nu neam certat)))

Poate e de rîs poate e de plîns dar cele mai dese conflicte sunt din motivul: “cine stă acum la computer?!” … şi desigur eu nu mai întreb pe nimeni şi imi rezervez atîta timp cit imi place (doar sunt mai mare …şi oricum eu nu perd timpul cu jocuri prosteşi !!! )

De ceva timp are un nărav prost de a mă pîrî .. şi a povesti parinţilor şi altora diferite istorii şi planuri de ale mele  ( care poate nici nu sunt aşa mare secret , care poate urma să le spun singura în urmatoarele …chiar secunde) …  nici nu pot sa vă explic cît de tare asta mă deranjaza!!!!!!!!! simt cum se trezeşte în mine partea negativă (care nici nu banuiam că e atît de “întunecată” )

Desigur am şi conflicte extrafamiliare … dar nu ma ating aşa de tare

Dar ce să mă plîng de conflictele mele….. eu trăiesc doar datorita lor ) nu cumva sa credeţi că sunt tipajul de fată care caută motive să plînga în peră – GREŞIT!!!! ) … primesc o satesacere de la toate conflictele , de la toţi care mă urasc şi de la toţi care cred că ma ştiu ….

Să vă spun un secret! : eu am principiile mele care sunt bătute in cuie …dar in rest nici macar eu nu pot să priconizez cum am sa ma port intr-un loc anume sau cu cineva ))

Mai bine mă opresc aici cu această temă , imi vin mai multe idei decit trebuie să scriu )) …. aşa ca mă opresc şi vă pupacesc pe toţi!!!!

Uneori stau si ma gandesc de ce toate trebuie sa aiba o oarecare logica? Oare n-ar fi mai simplu daca nu ne-ar pasa de unde provine asta sau ala? Ne-am trai linistiti zilele, n-ar fi conflicte, n-am avea intrebari fara raspunsuri, n-ar mai exista nici razboaie, la urma urmei. Da nu, moldoveanu’, la fel ca si toti ceilalti, are mult prea multe intrebari fara raspunsuri… Si prefera sa te “gruzeasca” cu ele atunci cand ti-i “pohui” cel mai mult si de el si de intrebarile lui. Si stii ce-ti zice el atunci? Iti zice: “Asa si am stiut ca esti prost. Degeaba mi-am pierdut timpul cu tine!!!” E amuzant, nu? Inainte ma enervam la culme cand ma “loveam” de faze de genul asta, acum am ajuns sa detest atat de mult asemenea porcarii si asemenea oameni prosti, incat si eu pun la randul meu mai putine intrebari decat inainte. Exista o logica in asta? Da? DA POHUI, la urma urmei!
De ce, ma rog, incerci sa afli ceva, iar cand afli, esti nesatisfacut de raspuns… Inseamna ca, esti atat de “closed (sau closet, in pula mea, acum si pururea si-n vecii vecilor!!!) minded” incat nu poti accepta decat realitatea ta. Te-ai gandit vreun moment la asta? Eu cred ca nu. Si n-am argumente, da’ de data asta sunt sigur. Brainwashul functioneaza perfect: parintii ti-au zis ca tu esti buricul pamantului – cel mai destept / desteapta, frumos / frumoasa. Ti-a zis asta si fostul prieten sau fosta, da stii de ce ti-au zis? Pentru ca parintii n-au ce face: asa esti, asa te accepta… Iar fostul sau fost ti-a zis-o doar pentru ca vroia sa te FUTA! In rest, ar fi bine sa afli ce crede lumea despre tine, nu sa-ti impui un oarecare “X” statut si sa te bati cu pumnii in piept ca tu esti asa si nu altfel, ca asta ti-au zis prietenii, familia si mai stiu eu ce alte persoane direct proportionale existentei tale. MUIE!!!
Cunosc un sir de indivizi care se vor cu tot dinadinsu staruri rep… Si ce? Las’ sa vrea, e dreptul fiecaruia, insa, una e sa vrei, sa faci, sa lupti, iar alta e sa stai pe coaiele prietenilor care ti-au zis: “Ba, tu esti rep, pisa-te pe B-ZAR si restu’, tu esti true, ei is fake!”… Baaa, treziti-va! Pisati-va pe mine, pisati-va pe restu’, pisati-va pe cine vreti voi, e democratie si toti pisatii au drepturi egale oricum, da’ ca sa fii cineva tre’ sa te impui intr-un oarecare mod si nu cu forta. Nu halim toate stricaturile man, e secolul XXI, rep’ul, ca si celelalte chestiute, de fapt, a ajuns la un nivel oarecare si nu mai vrem sa ascultam tot cacatul. N-o sa dau exemple acum, dar sunt foarte sigur ca “starurile” despre care vorbesc aici se simt si, zic eu sa socotiti articolul drept un sut in fund care sa va propulseze un pic inainte, evolutiv vorbind. Dar, daca il interpretati iarasi, dupa cum va dicteaza prietenii si coaiele lor, atunci – stiti unde ma gasiti si ce trebuie sa-mi faceti: sa-mi sugeti pula!
Bun. Trecat peste faza cu G‘uri si pestisori, ajungem la mega lansarile de album de luna asta… Maaan, am fost cam dezamagit de tot ce am scos… In mare parte. Dar, partial, am gasit si material bun, desigur. O sa va zic si ce nu mi-a placut ca, poate voi nu ascultati cacatu‘ ala si ma “cazati” imediat intr-o categorie de ascultatori nush de care si e o combinatie si asta. Haha! Mi-a placut foarte mult albumul lui Птаха – Ни О Чём (pentru aia care nu “vad” literele kirilice “Ptaha – Ni O Chom”). Poate ca e “de vina” anotimpul, poate ca e de vina starea mea (pentru ca-s intr-un cacatel asa, intre noi fie vorba ), nu stiu cine-i de vina, da’ albumul asta e smecher si e pentru cunoscatori, strictly!!! Cu riscul de a fi considerat cel mai pirat repper, va las aici un link de unde puteti downloada albumul lui Ptaha: http://musiceffect.ru/rap/7079-ptakha-ni-o-chjom-2009.html. As vrea sa-l asculte careva dintre voi si sa-mi lase un comentariu. Si ca sa inchei cu un top al preferintelor mele de pe album, optez pentru piesele astea: 21. Те Дни (Вторая Версия При Участии Guf) (PREFERATA!!!) ; 12. Я Верю (При Участии RusKey) ; 13. Лучший Фит (При Участии Ника, Пёс) (Nika e fiica’sa, foarte smechera combinatie ) ; 05. Не Стоит (Скит От Слима) (cine stie, o sa inteleaga).
Pe langa Ptaha, am mai ascultat albumele “Before I Self Destruct” 50 Cent (care e o mare dezamagire pentru mine), “No Ceilings” Lil Wayne, “Romanisme 2” Puya (si recunosc, e unul dintre cela mai mari cacaturi in cel mai direct sens al cuvantului… pacat), “The Boss” Timati (care m-a “frapat” prin featuring’uri “mari” si nimic altceva… logic), “Холодно” Slim si inca mult alt cacat chill… Nimic greu luna asta, din pacate… Il astept pe nerabdare pe Eminem cu “Relapse 2” si daca scoate si asta un album ca si Puya cu “Romanismele” lui, m-am lamurit. Toate au un circuit logic, nu?

Sa fiti sanatosi, dragii mei! Aveti grija de voi. V-am pupat!

Al vostru vesnic tanar si nelinistit prieten – B-ZAR…

Forumul

“Mediere si mediatori!“

A fost lansat din necesitatea si dorinta de a crea o comunitate care sa fie utila tuturor celor ce sunt interesati de mediere.

Temele abordate aici pot fi utile, in egala masura, mediatorilor, juristilor si chiar persoanelor care se pot afla la un moment dat intr-un conflict si doresc sa apeleze la procedura medierii pentru rezolvarea acestuia.
Puteti formula un subiect de discutie, puteti adresa intrebari, puteti face comentarii.

Toti cei dispusi sa ofere si altora din preaplinul inimii şi pregatirii lor, sunt asteptati sa o faca.

Asteptam sugestii.

Va multumim!

Dintre obiectivele forumului:

- declanşarea unui dialog constructiv;
- promovarea medierii ca alternativa la procedurile judiciare;
- cunoasterea avantajelor medierii;
- imbunatatirea activitatii de mediere;
- facilitarea schimbului de informatii si experiente privitoare la mediere (pentru orice participant la mediere: mediator, reprezentant sau parte a conflictului);
- imbunatatirea comunicarii dintre mediator si cei ce apeleaza la mediere.

Acaba la setmana amb el divendres i el programa 438 d’El crepuscle encén estels · IB3 Ràdio, 21:00 · en el qual Pere Estelrich entrevistarà DOLORES ROMILLO, psicòloga i especialista en la negociació i solució de conflictes. La doctora Romillo excerceix la seva docència a diversos centres, i darrerament ha impartit a les Pitiüses un curs de formació sobre tècniques de negociació, destinat a joves emprenedors; a Eivissa ha tractat temes com la capacitat dels empresaris per arribar a acords de benefici mutu, la percepció de les emocions i el cost humà de les negociacions.  Deia el meu padrí Tomeu que, en cas de conflicte, un bon lloc per prendre decisions importants era cercar un puig i aillar-se de tot. Ell pensava en el Puig Major de Mallorca, però si sou Eivissa sempre ho podeu intentar amb sa Talaia o amb es Puig d’en Serra, el qual te …438 metres, he dit 438?

static.panoramio.com/photos/original/4582289.jpg

…438, precisament, com Crepuscles comptam fins el dia d’avui.

· IB3 ràdio en directe ·

http://streaming01.ib3radio.com:8000/ib3radio.mp3

Cu o floare nu se face primăvară dar dacă vor fi mai multe, vom avea măcar speranţa.

Plantaţi şi voi o floare, căt de mică urmând acest link avocatnet.ro/content/forum şi exprimaţi-vă opinia.

Fiţi solidari! Alegeţi dialogul!

Actiunea de mutare s-a petrecut de cateva zile si conflictele deja au aparut. Motanul este nemultumit ca nu-i duc cafeaua, dimineata, la pat, ca nu-i pregatesc micul dejun. Din pacate, ma grabesc sa ajung cat mai repede la servici si nu am timp suficient nici pentru mine. Pe mine ma deranjeaza ca Motanul lasa farfuriile murdare in chiuveta si ca aseara, la 11 noaptea, m-a pus sa-i fac peste la cuptor.

In rest, pare a fi haios dar este destul de stresant

Este imposibil sa impaci si capra si varza (din celebrele proverbe romanesti), asa ca pentru moment e posibil sa intervina un conflict de rol. Ca tot se ivi un moment in care m-am confruntat cu asa ceva, descriu cateva notiuni care mie imi sunt utile de fiecare data in depistarea conflictelor si mai ales in rezolvarea lor.
Ce inseamna un conflict de rol? “Conflictele de rol sunt stari psihice tensionale, anxiogene si disfunctionale in plan comportamental, determinate de incompatibilitatea sau incongruenta a doua sau mai multe roluri ale aceleiasi persoane, sau ale unor persoane diferite aflate in interactiune directa.”

Si ce facem mai departe?…decizii, decizii si iar decidem noi sau ceilalti pentru noi.

Modalitati de rezolvare a conflictelor de rol:
-stabilirea unei ierarhii intre prescriptiile normative ale rolurilor aflate in conflic;
-renuntarea la acel rol care este perceput ca cel mai disfunctional fara a strica insa echilibrul campului social in care evolueaza persoana;
-recurgerea la o alternanta in exercitarea rolurilor, astfel incat trecerea de la unul la altul sa produca cele mai reduse stari tensionale;
-promovarea unui nou tip de rol care sa reduca raporturile de contrarietate dintre acestea;
-esalonarea in timp a actiunilor specifice diferitelor roluri aflate in conflict;
-schimbarea propriei atitudini fata de rolurile aflate in conflict, prin evitarea recunoasterii conflictului.

Oricat este de incarcat emotional ar fi momentul, eu pledez pentru rationalitate, caci altfel:

•  NO damos soluciones.
•  NO favorecemos a ninguna de las partes.
•  NO juzgamos.
•  NO sermoneamos.
•  NO forzamos a resolver el problema.

Por parejas, nos reunimos con las partes que están en conflicto y escuchamos a cada una con atención: “Nos interesa que los mediados se sientan a gusto y comprendidos, por ello GARANTIZAMOS LA MÁXIMA CONFIDENCIALIDAD”.

Pretendemos ayudar las partes a resolver su problema: “Somos un vehículo. Las personas que tienen un conflicto lo conducen con el fin de llegar a una solución satisfactoria para todos.”

Si las partes han llegado a un acuerdo, los mediadores se pondrán en contacto para supervisar el cumplimiento del mismo.

 :-)  :-)

• NO donem solucions.
•  NO afavorim a cap de les parts.
•  NO jutgem.
•  NO sermonegem.
•  NO forcem la resolució el problema.

Per parelles, ens reunim amb les parts  que estan en conflicte  i escoltem a cada una amb atenció:”Ens interessa que els mediats se senten a gust i compresos, DE FET GARANTIM LA MÀXIMA CONFIDENCIALITAT“.

Pretenem ajudar a les parts a resoldre el seu problema:”Som un vehicle, les persones que tenen un conflicte el conduïxen a fi d’arribar a una solució satisfactòria per a tots.”

Si les parts han arribat a un acord, els mediadors es posaran en contacte amb cada una per a supervisar el compliment d’aquest.

 Se tratan la mayoría de conflictos surgidos entre alumnos, como:

•  Hacer correr rumores negativos
•  Insultos
•  Motes
•  Quejas
•  Malentendidos
•  Amenazas
•  Peleas
•  Discusiones y desacuerdos.
• Amistades o relaciones entre compañeros deterioradas.
• Persones que te molestan e  incordian.Situaciones que desagradan o te parecen injustas

En general, nos ocupamos de todas aquellas faltas que no son graves por el Reglamento de Régimen Interno del Centro y aquellas que la Comisión de Convivencia considere.

Es tracten la majoria de conflictes sorgits entre els alumnes, com:

•  Fer córrer rumors negatius
•  Insults
•  Malnoms
•  Queixes
•  Malentesos
•  Amenaces
• Baralles
•  Discussions i desacords.
• Amistats o relacions entre companys deteriorades.
• Persones que et molesten i emprenyen.
• Situacions que desagraden o et pareixen injustes.

En general, ens ocupem de  totes aquelles faltes que no són greus pel Reglament de Règim Intern del Centre i aquelles que la Comissió de Convivència considere.

La convivencia diaria, y no únicamente en los institutos, nos permite encontrar situaciones de conflictos. Podemos decir que el conflicto es parte de la vida. Es innato a las relaciones humanas. A veces se pueden traducir en violencia sin que se resuelva entre las partes.

Para intentar resolverlos, en el IES de Sedaví hemos pensado en la MEDIACIÓN como una más de las maneras de solucionarlos. La MEDIACIÓN es una manera de solventar los conflictos pacíficamente en que interviene un tercero, el mediador, que ayuda a que las partes enfrentadas hablan e intercambian sus puntos de vista, buscan por ellas mismas un acuerdo que satisfaga a ambos partes.

La convivència diària, i no únicament als instituts, ens permet trobar situacions de conflictes. Podem dir que el conflicte és part de la vida. És innat a les relacions humanes. De vegades es poden traduïr en violència sense que es resolga entre les parts.

Per a intentar resoldre’ls, a l’IES de Sedaví hem pensat en la MEDIACIÓ com una més de les formes de solucionar-los. La MEDIACIÓ és una manera de solventar els conflictes pacíficament en què intervé una tercera persona, el mediador, que ajuda a que les parts enfrontades parles i intercanvien els seus punts de vista, buscant per ells mateixos un acord que satisfaça a ambdues parts.

Am promis ca o sa ma intorc cu un post nou privind intamplarile neplacute din aceasta vara. De ce il scriu? Pur si simplu pentru ca observ ca toata lumea isi varsa “of-ul” pe blog, asa ca am hotarat sa fiu si eu in tendinte.  Totul a inceput cand am plecat eu la mare. Abia asteptam, mare, nisip, pescarusi, caldura, soare, baieti buni, plimbari, briza marii…toate lucrurile de care nu as mai fi vrut sa ma despart. Insa nici nu au trecut 2 zile de cand am ajuns, cand aflu de la un prieten( sa’l numim x), ca una dintre cele mai bune “prietene” ale mele ( ghilimelele le folosesc ca sa ma exprim si eu ca ea, nu cumva sa o jignesc considerand’o inca prietena mea) a facut o descoperire magistrala si si’a dat seama ca cei cativa ani de prietenie dintre noi ( mai exact vreo 10)  s’au dus “la dracu’ ” ca sa inteleaga toata lumea. Concluziile trase de ea: suntem[eu si x:))] niste profitori, ne’am batut joc de sentimentele ei, nu tineam cont de ceea ce vrea ea, si multe alte lucruri, nu tocmai placute. Ideea principala e ca noi i’am ranit sentimentele, suntem niste mici dracusori si ea e un ingeras, o victima in toata treaba asta. Deci draga “prietena” nu stiu cum ai analizat tu situatiile, cum ai gandit ca trebuie sa procedezi, insa nu intotdeauna ai dreptate. Toti gresim, nimeni nu e perfect si perfectiunea nu incepe cu tine. Ai spus ca noi am pierdut o prietena adevarata. Eu nu consider ca am pierdut ceva. Anii astia au avut si momente frumoase si ar fi trebuit sa tii un pic cont de ele inainte sa iei decizii de astea super inteligente.  Oricum sa nu crezi ca acum “o sa stau in casa si o sa plang” ca sa te citez (pentru ca normal tu te exprimi intotdeauna mult mai bine ca noi si nu’mi permit sa fac vreo greseala), pentru ca am si eu prieteni, nu numai tu. Cam atat am avut de spus in legatura cu conflictul din aceasta vara. Iti urez draga “prietena” sa iei carnetul si sa te distrezi la majorat. Si iarta’ma ca nu inchei cu un citat din Eminescu…te las pe tine sa faci onorurile.

Pana data viitoare, sa fiti cuminti:*!

ROMANUL REALIST OBIECTIV / ROMAN INTERBELIC, MODERN

ION de Liviu Rebreanu

1. Încadrarea autorului:

Rebreanu: prozator ardelean, din perioada interbelică, creator al romanului modern în literatura română prin “Ion” (1920 – primul roman realist obiectiv), “Padurea spânzuraţilor” (1922 – primul roman de analiza psihologica) si “Răscoala” (1930 – roman ce aduce în prim-plan ţărănimea ca personaj colectiv). Prin Ion, roman modern realist, a cărui temă o constituie condiţia ţăranului însetat de pamânt, pe fundalul vieţii unui sat ardelenesc la începutul secolului al XX-lea, Rebreanu a contribuit la modernizarea prozei româneşti, eliberând-o de excesele idilice ale prozei semănătoriste sau de nota moralizatoare din romanele lui Slavici.

1. 2. Justificarea speciei:

Fiind un roman, acţiunea este amplă şi se desfăşoară pe mai multe planuri narative: viaţa ţăranilor din satul Pripas este prezentată alternativ, prin contrapunct, cu viaţa intelectualilor. Dacă primul plan narativ are în prim-plan conflictul dintre Ion şi Vasile Baciu, viaţa intelectualilor este marcată de conflictul dintre preot şi învăţător, dar şi de modul în care românii sunt persecuaţi de autorităţi; de asemenea, căutarea unui drum în viaţă de către Titu Herdelea (escapadele sale la Roza Lang, activitatea de angajat la biroul la care nu pune sechestru decât pe averile ungurilor, elanurile naţionaliste din perioada alegerilor la care candideaza Grofşoru, plecarea sa în Regat cu ajutorul fratelui lui Pintea) reprezintă un important fir narativ al romanului intelectualilor.

1. Geneza

La baza operei stau fapte reale, expuse de prozator în volumul „Mărturisiri”. Rebreanu este martorul următoarelor scene petrecute în satul natal: vede un ţăran în straie de sărbătoare sărutând pământul, discută cu un ţăran pe nume Ion Pop Glanetaşul, harnic şi iubitor de pământ, dar sărac, apoi aude păţania Rodovicăi, bătută de tatăl ei pt că pacatuise cu cel mai neisprîvit ţăran din sat. Totuşi, faptele relatate sunt FICTIVE, dar prezentate verosimil, ca şi cum ar fi reale, conform principiului realist al verosimilităţii.

1. Analiza componentelor textului:
2. Relaţii spaţio-temporale: acţiunea romanului se desfăşoară în satul Pripas, în Ardeal, la începutul secolului al XX-lea. Spaţiul este fictiv, iar incipitul romanului prezintă drumul către universul rural prin tehnica detaliului şi a restrângerii perspectivei, prin selectarea unor toponime reale şi fictive (Râpele-Dracului şi Cişmeaua-Morţilor), prin surprinderea unor detalii cu funcţie simbolică (crucea deplorabilă ce anticipă înstrăinarea sătenilor de sacralitate). De asemenea, pe parcursul romanului personajele evoluează şi în împrejurimile Pripasului: Jidoviţa, Armadia, iar plecarea lui Titu în Regat este precedată de trecerea graniţei la Sibiu.
3. Structura - Ion esdte structurat în două mari părţi, având titluri metaforice: „Glasul pământului” şi „Glasul iubirii”, iar dintre cele 13 capitole amintim: Zvârcolirea, Nunta, Botezul, Ştreangul. Romanul are o structură specifucă operelor reasiste prin simetria incipit-final, prin relatarea cronologică a faptelor şi prin evoluţia gradată, coerentă, fără lovituri de teatru, a acţiunii.  Incipitul constă în fixarea indicilor spaţiali prin descrierea drumului spre satul Pripas, loc fictiv, şi prin enumerarea toponimelor reale (Armadia, Cârlibaba, Someş, Pasul Bârgăului) şi a celor fictive (Râpele-Dracului, Cişmeaua-Mortului. Tehnica detaliului conferă verosimilitate descrierii, înregistrându-se şi detalii cu funcţie simbolică: crucea în stare deplorabilă=îndepărtarea de sacralitate a oamneilor din sat. Pretextul narativ prin care sunt adunate toate persionajele în aceeali scenă (aşa cum se întâmplă şi în Enigma Otiliei prin jocul de table din casa lui Giurgiuveanu sau în Moromeţii prin scena cinei) îl constituie hora, care are triplu rol: prezentarea personajelor, pe categorii sociale, în aceeaşi scenă (dansatori, fete neinvitate, mame, copii, bărbaţi discutând treburi obşteşti, intelectuali), prefigurarea conflictelor dintre Ion si Vasile Baciu, dintre Ion si george, realizarea unei pagini etnografice prin descrierea unei realităţi esenţiale din viaţa satului.

Finalul prezintă adunarea personajelor la sfinţirea noii biserici clădite de Belciug, care simbolizează purificarea spaţiului, apoi drumul parcurs de Herdeleni spre ieşirea din Pripas. Final are un caracter dublu: este închis pt că deznodământul este cert, conflictul soluţionându-se prin noartea ptotagonistului, pe de altă parte, finalul este deschis: imaginea roţilor căruţei prin pietriş paralel cu imaginea timpului ce se scurge indiferent la evenimentele din sat.

Astfel, incipitul renunţă la convenţii de tip manuscrisul găsit sau confesiunea unui personaj, întâlnite de exemplu în romanele franţuzeşti de secol XVIII, iar finalul este cert, deschis, cititorul putând imagina o posibilă continuare a faptelor. În plus, caracterul circular al romanului permite o analogie cu alte romane rebreniene: Padurea spanzuratilor – incepe si se termina cu o scena de spnzuratoare, Rascoala – cu o discutie in tren.

1. Conflicte: de esenţă socială, au la bază dorinţa protagonistului de a parveni social (element realist). Miza=pământul văzut ca o entitate ce conferă statut personajelor în ochii celorlalţi.
2. La nivel naratologic, Ion este un roman realist obiectiv prin naratiunea la persoana a III-a, naratorul omniprezent/omniscient, caruia ii corespunde o viziune „din spate” (Tz. Todorov) si o perspectiva auctoriala.

• exterioare: Ion-VB (decalanşat în scena horei – relatare pe scurt, se menţine pe parcursul romanului prin refuzul lui VB de a-i da cu acte pământurile lui Ion, prin discuţiile iscate după sinuciderea Anei şi după moartea lui Petrişor), Ion-George (scena horei, scena uciderii lui Ion), Ion-Herdelea (a recunoscut că plângerea lui este redacată în maghiară de învăţător), Ion-preot (este mustrat duminică la biserică deoarece l-a bătu pe George), Ion-Simion Lungu (ră din brazdele acestuia), preot-învăţător (preotul nu trece pe numele lui H pamântul pe care e casa învăţătorului), români-autorităţi.
• Interioare: Ion – între glasul iubirii şi glasul pământului, care domină succesiv sufletul personajului, Ana – conflic tragic între datoria faţă de tată şi dragostea pt Ion, Hedrelea – spiritul patriotic şi obligaţia de preda în maghiară, sentimentul patern – neputinţa de a le oferi fetelor zestre.

5. Personaje:  create conform esteticii realiste, respectiv în strânsă relaţie cu mediul social, exponenţiale pentru a anumită clasă socială, fiind tipice în situaţii tipice şi având o evoluţie credibilă.

în centrul operei se află destinul personajului eponim, întruchipare a setei de pământ a ţăranului român; structura sa psihologică este pusă sub semnul unor trăsături dominante: tipul ţăranului, caracterizat printr-o inteligenţă dură, egoism şi cruzime, dar mai ales printr-o voinţă imensă. Conform delimitării teoreticianului E. Forster, el este un personaj rotund, având capacitatea de a surprinde cititorul în mod convingător prin reacţiile şi gesturile lui memorabile şi prin evoluţia sa de la un ţăran dornic de a munci pământuri la individul care sacrifică valori umane şi morale în numele satisfacerii unor glasuri interioar care îl domină succesiv.

Ion este un personaj eponim (numele său dă numele romanului), realizat prin tehnica basoreliefului.  El domină întreaga lume care gravitează în jurul său (Ana, Vasile Baciu, Florica, George) şi care contribuie la evidenţierea trăsăturilor lui, a caracterului complex, cu însuşiri contradictorii: viclenie şi ingenuitate, brutalitate şi delicateţe.

• Modalităţile directe de caracterizare: (narator – „iute şi harnic ca mă-sa”, autocaracterizare (monologul interior în care înţelege că „dragostea nu e totul în viaţă, dragostea e numai adaosul, altecva trebuie să fie temelia” alegând căsătoria cu Ana), celelalte personaje:  opiniile celor din sat sunt contradictorii – vezi scena horei, în care Ion este numit  „fleandură, nimenea, sărăntoc” de Vasile Baciu, în contrast cu opinia Herdeleinilor despre Ion – harnic, inteligent.
• Modalităţi indirecte de caracterizare: (fapte, dialog, atitudini, gânduri) – vezi principalele trăsături ale personajului: hărnicia (dragostea cu care munceşte pământul, ajutorul dat Herdelenilor), inteligenţa (felul în care îl obligă pe VB să i-o de ape Ana de soţie negociind pământurile), viclenia (planul calculate de seducere a Anei), ambiţia, orgoliul (nu acceptă injuriile lui VB în scena horei), lăcomia (ară bucata de pământ din lotul lui Simion Lungu), imoralitatea (relaţia cu Florica, devenită soţia lui George), impulsivitatea (bătaia cu Georg, cu Simion Lungu, cu tatăl său).
• trăsătura definitorie rămâne însă dragostea pentru pământ, multiple scene evidenţiind-o: prima dintre ele este cea în care, după terminarea muncii propriului lot, Ion atinge fostul său pământ, aflat acum în posesia lui Simion Lungu; la venirea acestuia, Ion strigă că nu a făcut nicio nedreptate, că nu îi pasă nici de judecăţi, nici de Dumnezeu din cer, sfidând astfel atât legile satului, cât şi morala creştină. Este primul moment în care dragostea pentru pământ depăşeşte limitele firscului. Scena despre care se vorbeşte cel mai adesea în evidenţierea acestei trăsături a personajului rămâne cea a  sărutării pământului, care trebuie pusă în relaţie cu atitudinea lui Ion faţă de aceleaşi pământuri înainte ca acestea să-i aparţină prin căsătoria cu Ana: dacă îniţial Ion se simte un vierme, o frunză în raport cu dimensiunile de uriaş ale pământului, îb scena sărutării raportul de forţe se inversează: “pământul se închina în faţa lui”. Dragostea pentru pământ atinge  aici cotele unei pasiuni erotice, iar detaliile thanatice (lutul negru,  ca niste mănuşi de doliu) anticipă moartea personajului.
• Fiind un personaj complex, Ion a generat interpretări contradictorii în critica literară:

1. G. Călinescu: “Ion este o brută. Lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi dovedind o ingratitudine calmă. Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse.”
2. E.Lovinescu: “Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o cazuistică restrânsă, o vclenie procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă: nimic nu-i rezistă. Ion este o figură simbolică, mai mare decât natura.”

6.CONCLUZII: Astfel, romanul Ion reflectă estetica realistă prin tematica socială, prin geneza reprezentată de fapte reale, prin conflictele care au la bază dorinţa de parvenire a protagonistului, prin personajele exponenţiale pentru anumite categorii sociale şi create în relaţie cu mediul, prin verosimilitatea întâmplărilor relatate la persoana a III-a de către un arator omnipresent, omniscient, cu perspectivă auctorială şi viziune naratologică „din spate”.

Evoluţia cuplului ANA-ION:

Diferenţa de statut social: personaj eponim, Ion este prototipul ţăranului sărac, năpăstuit de soartă, născut în sânul unei familii al cărei tată a risipit pământurile Zenobiei pe băutură. La polul opus, Ana este singura fiică ce i-a mai rămas lui Vasile Baciu, ţăran înstărit din sat, posesor al pământurilor soţiei sale; tatăl doreşte să o dea pe Ana lui George, la fel de bogat, pentru a rotunji averea şi a nu o risipi prin alianţa cu cineva inferior material. Prima scenă în care apar cele două personaje este chiar descrierea horei, pretext narativ prin care prozatorul realist adună toate personajele pe aceeaşi scenă. Ion şi Ana bat Someşana, apoi Ilie, prieten cu George, îi vede retraşi, ceea ce dă naştere furiei şi reacţiilor dispreţuitoare ale lui Vasile Baciu. Numindu-l pe Ion „tâlhar, hoţ, fleandură, nimeni, sărăntoc”, Vasile Baciu decalnşează conflictul exterior principal al romanului, de esnţă socială.

Viziunea diferită asupra iubirii: Deşi la horă dansează cu Ana, Ion o iubeşte pe Florica, ţăranca săracă, dar frumoasă a satului. El va avea de ales între a se căsători cu Ana, ceea ce îi garantează schimbarea statutului social, sau mariajul din dragoste cu Florica şi condamnarea la sărăcie. Instinctul posesiunii şi dorinţa de a parveni fiind mai puternice, el va pune în practică ideea seducerii Anei, pe care altfel Baciu nu i-o dă de soţie.

Ana îl iubeşte însă cu sinceritate şi devine victima tragică a lipsei de scrupule şi a nepăsării lui Ion. Căsnicia lor are, aşadar, la bază nu o motivaţie de ordin afectiv sau valori precum respectul reciproc sau conştiinţa datoriei, ci în primul rând considerete materiale (pentru Ion) sau de eliminare a ruşinii provocate în urma abaterii de la morala satului (pentru Vasile Baciu).

Cu alte cuvinte, pentru Ion căsătoria şi iubirea sunt condiţionate material, iar sentimentele sincere şi intense de dragoste ale Anei nu reprezintă nici pentru Vasile Baciu, nici pentru Ion un temei demn de luat în seama, căci în societatea rurală din acest roman femeia reprezintă o modalitate de parvenire, o sursă de perpetuare a speciei şi două braţe de muncă, după cum observa G. Călinescu.

Nunta/pregătirile pentru nuntă:  Ana înţelege abia la nuntă că deşi este soţul ei, Ion nu o va iubi niciodată; văzându-l dansând cu Florica, ea îşi explică schimbarea de atitudine a flăcăului de după noaptea petrecută împreună. Dacă în scena horei Ion i se adresează cu diminutivul Anuţă, impulsivitatea, nepăsarea şi răceala iau locul falsei afecţiuni de la început; viclenia planului băiatului este dublată de inteligenţa cu care îi condiţionează pământurile lui Vasile Baciu în schimbul căsătoriei cu Ana. Perioada premergătoare nunţii se caracterizează prin îndepărtarea celor doi membri ai cuplului, spre deosebire de pregătirile, în registru idilic, ale nunţii Laurei cu Pintea, în planul vieţii intelectualilor. Niciun moment de intimitate, nicio încercare de mărturisire a afectului, niciun gest de tandreţe nu defineşte comportamentul lui Ion.

Căsnicia – dacă în alte romane realiste căsnicia reprezintă o etapă a maturizării afective, a trecerii la o altă etapă în evoluţia cuplului, marcată de conştiinţa sumării unor reponsabilităţi, în Ion schimbarea statutului civil nu are consecinţe în ameliorarea relaţiei dintre cei doi. Dispreţuită de Ion, jignită de Zenobia, Ana petrece tot mai mult timp în tovărăşia lui Dumitru Moarcăş, de la care învaţă că remediul suferinţei, regăsirea liniştii sufleteşti sunt în moarte. Nici naşterea copilului nu reprezintă un motiv de refacere a familiei: deşi în momentul naşterii pe câmp Ion este impresionat de măreţia momentului, dându-şi cu sfială pălăria jos, ulterior el nu se dovedeşte a fi un  tată iubitor sau un soţ grijuliu. Ana îşi pune capăt zilelor, împlinindu-şi destinul de personaj condamnat la o existenţă tragică, iar pe Ion nici grija copilului ce îi garantează pământurile nu îl preocupă. Dacă până acum în sufletul lui a dominat glasul pământului, odată cu împlinirea materială eroul simte că nu poate face un compromis cu glasul iubirii şi râvneşte la Florica, acum nevasta lui George. Încălcând moralitatea satului prin adulter, Ion moare ucis de George cu sapa în cap, într-o scenă naturalistă ce reprezintă forma neutră a moralizării.

Concluzie: Cuplul Ion-Ana evoluează previzibil. Naivitatea Anei, lipsa ei de experienţă, sinceritatea şi intensitatea sentimentelor fac din ea un personaj tragic, iar Ion evoluează în limitele unor trăsături sufleteşti precum lăcomia, orgoliul nemăsurat, sfidarea moralei lumii satului, impulsivitatea. Format pe considerente materiale, nu afective, cuplul cunoaşte o involuţie curmată de moartea celor doi.