Drama cardului blocat în bancomat
poveste – din nefericire – adevărată şi – în sfîrşit – terminată
by Diana Niculăeş

Ultimul capitol

În aceeaşi zi de joi, dar după-masa, pe la 4, îmi sună mobilul cu număr secret. Deşi ştiam că nu e bine să vorbeşti cu oamenii străini, raspund totuşi, şi bine fac, fiindcă speranţele îmi sunt re-aprinse:
Vocea: „Bună ziua, v-am sunat să vă spun că a ajuns cardul dumneavoastră la noi şi îl puteţi lua…”
Eu (în gînd): „da, o iau… de la capăt”; (tare): „Să mă lămuresc: dumneavoastră sunteţi de la sucursală?”
Vocea: „Da”
Eu: „Dar ştiţi, am stabilit să fie trimis la agenţia din Copou, am făcut şi cerere…”
Vocea (surprinsă): „Aţi făcut deja? Azi? Bine… Noi îl punem în plic şi mîine la prima oră îl trimitem încolo. Ce v-a spus colega mea, vă contactează cînd ajunge?”
Eu: „Nu, a zis doar că după ce mă anunţaţi că a venit la voi, să vin la acolo după o zi.”
Vocea: „Aha. Deci noi îl trimitem mîine şi CAM după ora 4 îl puteţi ridica.”
Eu: „Bine…”
Vocea: „Sau dacă nu mîine, atunci luni.”
Eu: „O să încerc mîine.”
Explicaţie: diferenţa dintre „mîine” şi „luni” era de două zile de week-end în care, dacă vroiam să nu mor de foame, trebuia să cumpăr şi ceva de mîncare.
Vineri, ora 4 fix, intru pe uşa agenţiei. Coadă în stânga, coadă în dreapta şi un birou din care boboci şi fiinţe asemănătoare ies cu carduri în mînă. Cred că e campanie de eliberare de carduri pentru studenţi.
Eu (şmecheră): „Pentru carduri aici?”
Ea: „Da, intraţi, luaţi loc.”
Explic toată situaţia, inclusiv faptul ca plasticul meu ar trebui în acest moment să se afle în posesia lor, moment în care văd o sprînceană ridicându-se a neîncredere. Dar probabil fiindcă par foarte sigură pe mine, se duce prin agenţie să-l caute. După cîteva minute schingiuitoare pentru mine, apare veselă şi, după cinci zile de absenţă sfîşietoare, în sfîrşit îmi este dat să-mi revăd cardul în mîinile ei. Aleluia!
Desigur, trebuie făcute formalităţi înainte să-i simt din nou căldura laminată. Mai exact, un proces verbal de primire, prin care aflu că „la cauză este trecută defecţiune tehnică, deci contul nu este blocat, nu veţi avea vreo problemă”. Hopa! Mi se aprinde un beculeţ.
Eu: „Cînd am sunat luni să raportez incidentul, cred că persoana cu care am vorbit a pomenit ceva de blocarea contului, aşa, din precauţie.”
Ea: „Dar scrie DEFECŢIUNE TEHNICĂ, nu aţi greşit PIN-ul sau ceva. În mod normal, nu ar trebui să se blocheze contul.”
Eu (toată o dulceaţă): „Puteţi verifica?”
Desigur, poate verifica. Desigur, aveam dreptate, contul era blocat. Desigur, pentru a-l debloca sună din nou la relaţii cu clienţii, mă dă la telefon şi pleacă. Desigur, o luăm de la capăt cu întrebările „de siguranţă”, la care poate răspunde oricine dacă prinde o copie după cartea de identitate şi îţi sparge contul. Apoi vine verdictul: „Doamna (sic) Niculăeş, contul dvs. a fost deblocat şi  îl puteţi utiliza în 15 minute.” Ura, pot să plec!
Stop, lipseşte ceva. Şi anume buletinul meu, dispărut odată cu angajata băncii care m-a lăsat singură în birou în timp ce telefonul fix sună în draci. Cinci lungi minute mai tîrziu, apare din nou, îmi dă buletinul, mormăi ceva de genul „să ştiţi că a sunat telefonul multă vreme”; ea nu are nici o reacţie iar eu mă gîndesc că ar fi un moment bun să spăl putina…
Concluzie: pentru recuperarea cardului sunt necesare: cinci zile, cinci telefoane, două drumuri la bancă (în persoană), nenumărate verificări ale buletinului, o cerere, un proces verbal. Am uitat ceva? A, da: mult scepticism faţă de ceea ce mi se spune de către angajaţi băncii.

Deoarece vorbim despre un site de pariuri, este normal ca interfaţa să asigure facilităţi orientate utilizator precum  : posibilitatea utilizatorului de a vedea istoria pariurilor jucate până acum, de a vedea ce pariuri a propus (să nu uităm de pariurile speciale ce se pot face pe acest site!) şi ce mize au fost jucate pe respectivele pariuri. De asemenea, pentru simplitate, userul trebuie să aibă opţiunea de a pune în cont o sumă dorită şi de a paria folosind acei bani, decât să trimită bani pentru fiecare pariu.

Toate aceste lucruri duc evident la nevoie de a implementa o structură bazată pe conturi, în care un utilizator trebuie să se înregistreze pe site pentru a putea beneficia de toate aceste facilităţi. În primă fază noi am implementat cele două module esenţiale pentru acest mecanism, şi anume interfaţa de autentificare (pentru cei care au cont deja) şi interfaţa de înregistrare. Pentru acestea este nevoie de programare server-side, pentru care noi am ales limbajul PHP (PHP: HyperText  Prepocessor).

Datele sunt preluate de la utilizator printr-un formular şi sunt salvate într-o bază de date. Ca sistem de gestiune a bazelor de date am ales MySQL, PHP având deja funcţii care pot interacţiona cu un astfel de server.

În principiu , realizarea acestor două formulare nu ridică probleme. Totuşi , programarea server-side are nişte restricţii despre care merită să vorbim puţin. În mod normal, un formular de înregistrare ar fi structurat astfel : o pagină în care se introduc datele, o pagină care conţine scriptul PHP ce prelucrează datele şi o pagină la care ar trebui să fie redirectat utilizatorul după ce s-a înregistrat (nu are sens să rămână pe pagina cu formularul de înscriere) .De asemenea,reamintim că protocolul HTTP se bazează pe cereri : clientul (browserul) cere o anumită pagină , de la o locaţie specificată şi serverul trimite răspunsul în format HTML. Dacă pagina conţine cod PHP, acesta va fi interpretat (de server) şi eventualul output al acestui cod va fi adăugat la conţinutul paginii ce va trimis clientului ca răspuns.

HTTP este un protocol stateless, adică nu există un context al cererilor. Ele sunt independente, nu se salvează informaţii de la o cerere la alta. De asemenea, în cadrul unei cereri nu se poate solicita decât o singură pagină. Asupra acestei proprietăţi vom mai reveni, dar momentan este important să o menţionăm.

Pagina în care se află scriptul este cerută de browser când au fost introduse datele , de obicei prin apasărea unui buton , şi tot scriptul va efectua şi redirectarea. Pentru a efectua o redirectare, serverul nu trebuie să fi trimis output HTML ca răspuns la cererea curentă. De aceea, scriptul de PHP se va afla într-o pagină separată. În cazul nostru, tot procesul de autentificare se face într-o singură pagină,ceea ce complică puţin lucrurile. Inevitabil, serverul a trimis deja o parte din output şi nu mai poate trimite altă pagină ca răspuns. Soluţia noastră a fost redirectarea folosind o tehnologie client-side, şi anume JavaScript.

O altă problemă, despre care probabil că vom mai discuta când vom vorbi despre securitatea site-ului, este cea a modului în care sunt preluate datele de către scripturile PHP. Este preluat şirul de caractere introdus de utilizator şi concatenat cu alte şiruri pentru a forma o comandă SQL (ex: introduce userul “sebaNU” in baza de date – “sebaNU” este textul introdus de utilizator). Dacă utilizatorul ştie să profite de acest lucru, prin datele introduse poate crea o comandă SQL cu efecte nedorite pentru noi . Acest lucu poarta numele de SQL Injection şi poate fi evitat prin trecerea şirului de caractere introdus printr-un filtru care să alăture un escape character fiecărui caracter special din SQL. Noi am implementat această funcţionalitate, folosind o funcţie din PHP.

Închid aici menţionând că orice întrebare,completare sau informaţie legată de cele de mai sus este binevenită.

P.S. Am strecurat nişte surprize pentru Seba. Cine le găseşte primeşte 5000 coins la crearea contului )

Se zice ca daca vrei, poti. In cat la suta din cazuri? Este chiar irelevant daca te afli in multimea fara succes. In cazul in care vrei sa te apuci de un business pe cont propriu inseamna ca cel putin ambitia o ai. Iti mai trebuiesc insa multe altele. Ca sa afli ce anume si daca le ai, fa-ti un SWOT personal. Iti va spune, la un nivel e drept nu detaliat, daca vei fi capabil sa razbati.

Ia in calcul cel putin urmatoarele aspecte si pozitioneaza-te fata de ele. Analiza te va ajuta sa decizi daca esti facut pentru antreprenoriat, daca ai cunostintele si abilitatile necesare sau daca e mai bine ca la sfarsitul lunii sa stii ca iei bani, nu dai.
- furnizorii de produse: vei face si productie, cum ar fi ornamente pentru care trebuie sa cumperi partile componente sau materia prima sau vei vinde produse finite pe care le iei de la alte firme?
- concurentii: cat de multi sunt, cat de mari sunt, ce resurse au si ce interes iti vor arata in momentul in care vei aparea drept concurent. Au puterea sa te scoata din joc?
- piata: ai loc sa te desfasori? Teoretic poate ai concurenti dar daca va adresati unor segmente de clienti diferite, joci singur, cum ar fi in vanzarea intr-un oras diferit sau catre varste diferite.
- promovarea: vei avea nevoie de asa ceva cu siguranta. Care sunt modalitatile si costurile aferente fiecarei variante?
- logistica: cum vor ajunge produsele sau serviciile tale la clienti? Printr-un chiosc, website, magazin stradal.. le livrezi la domiciliu sau prin curier? Fiecare inseamna niste investitii.
- infrastructura: calculatoare sau aparate de sudura, bancuri de lucru sau sevalete, de ceva vei avea nevoie. In cat timp iti scoti banii?

Celelalte functiuni ale firmei am presupus ca sunt externalizate: contabilitatea, crearea unui website, PR-ul, etc. Pentru aspectele de mai sus, pe langa intrebarile date ca exemplu si pentru care recomand o intrare mai in amanunt, pune-ti si intrebarea: stiu sa fac chestia asta? stiu sa lucrez cu un astfel de partener sau client? Cel putin pentru faza in care business-ul e doar in stadiul de idee, ar trebui sa fie suficient. Daca analiza spune ca poti s-o faci, atunci vezi ce-ai invatat pana in momentul respectiv apoi pune-te pe invatat inainte sa te apuci de lucru. Nu vrei sa te trezesti si in strada si nu banii dati.

Scriam intr-un articol recent ca atunci cand esti mic te bati cu cei mici, cand esti mare te bati cu cei mari. Dar indiferent de dimensiune vrei sa fii si mai mare. Astazi vorbim despre cei mari care sunt in top, aproape de neatins, care au o reputatie solida si piete de desfacere mature, adica venituri plafonate. Ce este de facut? Caci actionarii vor mai multi bani. Raspunsul este extindere. Iar variantele sunt doua: pe verticala sau pe orizontala.

In primul caz se cumpara ori furnizorul, ori distribuitorul. Asa incat banii care ar fi ramas partenerului din aval sau din amonte ca profit sa apara acum in conturile companiei care cumpara. Practic elimina un intermediar prin inghitirea lui.

In al doilea caz extinderea se face prin patrunderea in zone geografice noi sau in alte industrii, de regula complementare. Cruciala pentru succesul afacerii in noua zona sau industrie este reputatia firmei pentru ca odata ce cumparatorii au incredere in companie si produsele ei, dezvoltarea devine mai facila.

Un astfel de exemplu este Dell care tocmai a achizitionat Perot Systems, firma care in Romania este cunoscuta mai mult datorita car-kit-urilor sale. Perot este insa in multe tari un furnizor general acceptat in industria medicala si in zonele guvernamentale iar trecerea lui in portofoliul Dell da acestuia din urma o bula mare de oxigen in ceea ce priveste vanzarile catre sectorul public unde vanzarile de echipamente IT ale lui Dell sunt aproape blocate. La randul lor produsele Perot vor beneficia de reputatia Dell si probabil vor cunoaste o crestere a cotei de piata iar in final banii, profitul si market-share-ul raman la Dell.

DIFFERENT PERSPECTIVE . . .

Help me understand this … “we” – that’s you and me – voters, taxpayers, citizens of Maricopa County have already PAID for JOE’S new bus … but … the other “kids” (Maricopa County Board of Supervisors) are jealous and mad because JOE didn’t play their game so to get even … our Supervisors keep the new bus parked, collecting dusk and doing nothing…?

WOW … what an absolute stellar example our Supervisors present especially for our CHILDREN … actually in this instance our CHILDREN most likely could teach them a lesson, on second though maybe not, because to educate requires one to be willing to learn and our Supervisors consistently demonstrate an unwillingness to change.

OK … JOE stole the limelight again and bent the rules as … ALL … of you have clearly and consistently demonstrated a similar ability … get over it and let’s move on this game you are playing is stupid.

… I invite “us” to consider not to shame, blame or criticize but rather simply ask … what would it look like when it’s fixed … and own that ONLY we have the power to bring about the change needed to fix it …

Mi-am facut si eu cont pe Twitter. Click aicea.

ATENȚIUNE TĂTĂ LUMEA!

S-a furat Mireasa! … ăăă … mă scuzați, am greșit!

S-a sărit pragul! … ăăă … s-au mă rog … s-a schimbat prefixul! Stați, mai bine să vă explic altfel:

Mare pasionat de artele vizuale am început în urmă cu ceva vreme, cu mult timp înainte de a descoperi plăcerile blogărelii, să postez pe Internet proiectele mele personale foto și video prin intermediul lui neica Flickr respectiv taica YouTube.

Și pentru că în ambele situații mi se oferă în timp real și contorizarea accesărilor pot să am un feed-back rapid și foarte folositor în anumite cazuri.

Iar zilele astea am avut plăcuta surpriză să constat rotunjirea unor cifre din amblele locații.

Mai întâi pe Flickr am descoperit că tânărul meu cont a depășit respectabila sumă de 100 000 de accesări în mai puțin de un an și jumătate de la naștere:

Pentru ca mai apoi, la scurtă distanță să reușească și prolificul filmuleț cu Tura din Făgăraș din 2008 să depășească 10 000 de accesări:

În final nu pot decât să mulțumesc tuturor celor ce mi-au călcat pragul pe cele două site-uri … și binențeles și vouă celor care-mi sunteți fideli pe acest Blog!

La mai mare și … FĂRĂ NUMĂR FRATE!

GM gafaie. Dupa ce a scapat cu greu de faliment, General Motors sufla si in iaurt ca sa nu ajunga la cimitirul de masini.

Acum doi ani, GM insemna Buick, Cadillac, Chevrolet, GMC, Daewoo, Holden, Hummer, Oldsmobile, Opel (Vauxhall in Marea Britanie), Pontiac, Saab, Saturn. Viitorul il poti numara insa pe degetele de la o mana. Pentru ca, fortati de Congresul SUA, GM trebuie sa renunte la o parte din marcile sale, vanzandu-le sau pur si simplu lichidandu-le. Zaruri favorabile au picat pentru Buick, Cadillac, Chevrolet, GMC si Opel. Restul, pe faras:

- Holden, marca prezenta in Australia isi cauta proprietar, astazi site-ul era activ si sub umbrela GM;
- Oldsmobile, un simbol al Americii inca din 1900, probabil se va renunta la ea, asteptandu-se inca un potential cumparator;
- Saturn, nu au primit nici o oferta de cumparare si probabil va fi lichidata;
- Saab a fost mai norocoasa si si-a gasit deja stapani (Koenigsegg).

Zilele acestea America mai renunta la un simbol, Hummer se pregateste pentru decolare.. Unde? Tocmai in China de unde au aparut Tengzhong Heavy Industrial Machinery care e dispusa sa verse banii in contul General Motors.

Insa ori chinezii au venit cu pregatiti cu super-negociatori, ori americanii au fost super presati de timp si bani caci desi General Motors au evaluat Hummer-ul la 500 milioane de dolari, vor accepta o oferta de doar 150 milioane de dolari.

In continuare, 5 minute de Hummer, pe plaja, prin apa, prin desert, pe munti, in padure si-n oras:

De ce? Pentru ca de multe ori cumparatorii sau clientii unei organizatii au nevoie sa stie daca site-ul pe care il vad in browser este intr-adevar cel pe care si-au propus sa il viziteze; pentru ca au nevoie de confortul dat de informatia ca datele lor personale sunt prelucrate in siguranta, pentru a finaliza tranzactia.

Cand? Atunci cand puneti la dispozitia cumparatorilor mijloace de plata electronice: card de debit, card de credit, card de fidelitate (ex. magazine on-line). Cand operatiunile implica afisare/tranzactionare de informatii bancare sensibile (ex. tranzactii, conturi, coduri PIN). Cand informatiile transferate catre/de la client sunt confidentiale (cabinete medicale, asigurari, user-name, parole).

Cum? Prin instalarea pe serverul web al companiei a unui certificat digital de securitate. Furnizorii acestor certificate de securitate sunt Verisign si GeoTrust dar pot fi achizitionate si de la revanzatori, unii cu prezenta chiar in Romania. Certificatul de securitate se achizitioneaza pentru un URL bine stabilit iar valabilitatea poate fi de un an sau mai multi.

Cum functioneaza? Prin criptarea datelor folosite la accesarea unui server sau aflate pe canalul de transmisie intre server si utilizator. Nivelul de criptare a crescut in timp trecandu-se prin 40 biti, 56 biti, 128 biti si 256biti. Cu cat browser-ul pe care il foloseste utilizatorul pentru accesarea unui site este mai nou, cu atat creste gradul de recunoaste din partea browserului a nivelelor mai ridicate de criptare. De cealalta parte, certificatele de securitate avand o durata de valabilitate relativ scurta si presupunand faptul ca sunt actualizate pe server, asigura gradul de protectie maxim.

Protocolul de criptare SSL (Secure Socket Layer) foloseste o cheie publica pentru criptarea datelor in browser si o cheie privata, specifica certificatului de securitate instalat pe serverul web, care valideaza serverul si decripteaza datele.

In acest proces, fiecare dintre parti are acces doar la informatia care o priveste. Beneficiile sunt intangibile dar substantiale: cumparatorul sau clientul serviciilor furnizate are siguranta si linistea ca informatiile tranzactionate sunt securizate iar viata privata si informatiile confidentiale sunt respectate; pe de alta parte organizatia beneficiaza de credibilitate si de reputatia de a fi un partener de incredere.

am fost la magazin today.. stiu, nimic special so far. pe drum spre magazin insa, am vazut o tanti batranica si infofolita.. statea zgribulita pe strada si probabil astepta sa i se faca cuiva mila de ea. din motive personale si din cauza ca mi se aprinde un beculet undeva in strafundu inimii.. voiam sa ii dau ceva. nu incurajez cersitul si nu le dau tuturor.. doar unora cand mi se pune pata. in fine, de asemenea sunt si adepta pastratului banilor pe card.. ies in avantaj de cele mai multe ori. din nefericire pt tantica aceea nu puteam sa ii dau cardul si pinul, sa ii zic care e cel mai apropiat bancomat si sa ii spun ca eu o astept sa se intoarca.. sau ne vedem cand termin cumparaturile.. si nici la bancomat nu ma puteam duce sa retrag 10 lei.. da stiu, sunt zgarcita.. dar nici bancomat nu aveam pe aproape. sooo, ma intrebam doar : cand toti oamenii vor invata sa isi tina banii in conturi, pe carduri, sa opteze pt n facilitati de a nu mai retrage banii.. ce se va intampla cu cersetorii? vor face rost de un pos.. si te vor hartui pe strada, spunandu-ti ca au comision zero pt plata… sau isi vor deschide conturi la banci si o sa ii vezi pe strada cu o pancarda cu iban-ul contului? doar ma intrebam…

Fiz um post aqui sobre makes com cara de anos 80 e prometi que faria um sobre rímel azul, minha mais nova paixão. Fomos então, eu e a Gi, na contém 1g adquirir o fabuloso rímel de R$ 29,00. Amamos tanto a cor que a Gizoca até levou uma sombra para combinar o make!

Adorei a cor extra que dá no make! Com sombra ou só esse produtinho faz a maior diferença. Olha aí … A Gi com pouca sombra e muito rímel e eu com sombra azul contornando o olho.

Valeu o investimento!!!