Unde este Kogaionul (muntele sfant al inaintasilor nostri)?

Nimeni nu stie. Doar se speculeaza. Ceahlau, Surianu, Gugu, Gaina, Bucegi… Sursele antice precizeaza doar ca muntele sfant si apa care izvoraste din munte au acelasi nume. Kogaion. Si cam atat.

La: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8a/ClassicalBalkans1849.jpg se gaseste o harta a zonei balcanice cu vechi denumiri de locuri si ape. Pe aceasta harta in zona cuprinsa intre 46-47 grade Nord si 26-27grade Est se specifica numele unui rau, Cogeanus.

Kogaion= Cogeanus?

Cercul B (CB)
Cercul A (CA) al MSR este cel al Secolului Dacic (de fapt este o numaratoare de 104 ani cand se face o ajustare de o zi la calendar. Ce este CB? De ce CB are 30 de grupe de cate 6 pietre si o lespede. Ziceam mai inainte ca aduce aminte de calendarul sotic si Pleiade. Cred ca acest cerc tinea cont de luna de 30 de zile a calendarului sotic si de saptamana de 7 zile. Pentru usurinta demonstratiei o sa notez fiecare grup de piese cu numere de la 1 la 30 si fiecare piesa din grup cu numele unei zile a saptamanii.

Parcurgerea cercului se facea in felul urmator:

Grupul Ziua saptamanii
1 Luni
2 Marti
3 Miercuri
4 Joi
5 Vineri
6 Sambata
7 Duminca
8 Luni
….etc…….

In fiecare zi se trecea la un nou grup de piese, pe piesa aferenta zilei urmatoare (din saptamana). Parcurgerea in acest mod a cercului CB tine cont de zilele saptamanii si de calendarul Sotic (calendar mult mai usor de urmarit de catre cetateanul de rand).

Dupa parcurgerea celor 30 de grupuri se incheia o luna a calendarului sotic care era marcata pe msr (micul sanctuar rotund).

Revenirea la locul de inceput in care avem 1-Luni se facea dupa 210 zile. Exista oare ceva important care are ca ciclu 210 zile? Deocamdata nimic nu-mi vine in minte care sa aiba ciclul de 210 zile. Banuiesc ca totusi exista ceva legat de acest ciclu si ca a fost important pentru stramosii nostri.

Prima luni era 1-Luni, urmatoarea era 8-Luni, 15-Luni, 22-Luni, 29-Luni, 6-Luni, 13-Luni, 20-Luni, 27-Luni, 4-Luni,
11-Luni, 18-Luni, 25-Luni,……

Aceasta parcurgere a CB poate aduce aminte de calendarul Maya care si el are nevoie de parcurgerea a diferite cicluri si in care ziua avea numele compus din numele luate de pe diferite cicluri ale timpului.

De ce o parcurgere atat de complicata? Cred ca erau in legatura cu doua grupuri de energii. 10 ai Sirius (calendarul sotic) si 7 ai Pleiadelor. Dupa parerea mea, CB sugereaza o astfel de legatura. La fel si in cazul discului din Faistos, Surya Chakra, Soarele de Andezit.

Cercul C (CC)
O societate agricola, o societate spirituala intotdeauna a tinut cont de ciclul lunar. Banuiesc ca acest cerc CC este in legatura cu ciclul lunar. Piesele acestui cerc sunt: 4 lespezi, 21 stalpi, 4 lespezi, 21 stalpi, 4 lespezi, 21 stalpi, 3 lespezi, 21 stalpi. Un numar de 84 stalpi si 15 lespezi. Un total de 99 piese.

Un ciclu lunar (o luna), de la Luna Plina, la Luna Noua si din nou la Luna Plina ia 29.530589 zile. Cea mai usoara aproximare considerarea unui numar alternativ pentru acest ciclu. Astfel o luna este de 29 zile, urmatoarea de 30, din nou 29 samd.

Cei 84 de stalpi despartiti de lespezi in grupuri de cate 21 reprezinta 28 de zile. Fiecarei zile ii corespund 3 stalpi. Banuiesc ca timpul zilei era impartit in 3 (la fel ca si azi). Dimineata, dupa-amiaza, noaptea. Cate 8 ore fiecare. Dimineata 4-12, dupa-amiaza 12-20, noaptea 20-4. Deci 21 de stalpi reprezinta 7 zile.

7 zile pe fiecare sector de cerc da 28 zile pentru cerc. Diferenta dintre 29,53125 si 28 de zile (ale stalpilor) este de 1,530589, adica o zi si jumatate. Aceasta diferenta este ajustata cu ajutorul lespezilor care despart cele 4 sectoare.

Articol aparut in primul numar al revistei ProArme, in Aprilie 2009. Puteti citi acest articol printr-un simplu click pe una din cele doua scanari.

Dacii (1967, Sergiu Nicolaescu)

Regia: Sergiu Nicolaescu
In rolurile principale: Amza Pellea, Mircea Albulescu, Alexandru Herescu, Emil Botta, Geo Barton, Georges Marchal, Gyorgy Kovacs, …
Gen: Drama, Istoric, Razboi
Premiera in Romania: 1967
Durata: 92 minute
Produs de: Romania Film

Link-uri:
http://www.easy-share.com/1907172666/Dacii (1967).part01.rar
http://www.easy-share.com/1907172697/Dacii (1967).part02.rar
http://www.easy-share.com/1907172817/Dacii (1967).part03.rar
http://www.easy-share.com/1907172851/Dacii (1967).part04.rar
http://www.easy-share.com/1907172984/Dacii (1967).part05.rar
http://www.easy-share.com/1907173015/Dacii (1967).part06.rar
http://www.easy-share.com/1907173158/Dacii (1967).part07.rar
http://www.easy-share.com/1907173191/Dacii (1967).part08.rar
http://www.easy-share.com/1907173302/Dacii (1967).part09.rar
http://www.easy-share.com/1907173328/Dacii (1967).part10.rar
http://www.easy-share.com/1907173406/Dacii (1967).part11.rar
http://www.easy-share.com/1907173437/Dacii (1967).part12.rar
http://www.easy-share.com/1907172570/Dacii (1967).part13.rar

Download this torrent!

Puya ne uimeste iar cu ceva nou. Ghici ce a scos. O melodie comerciala (un soi de manea) gen “Undeva in Balkani” in care vorbeste despre tot felul de cacaturi in care sa se regaseasca cocalarii reparii adevarati.

Cine canta si ne incanta: Puya, Hora, sora lu’ Hora (care e foarte urata si cu gusturi oribile in materie de haine)

Clip-ul este unul extrem de greu de realizat. La el s-a lucrat… Pregatiti-va… V-ati pregatit? … … … 1 zi. Si au avut nevoie de extrem de multe materiale precum 1 canapea si o telecomanda.

Deci e clar. Noua manea, pardon melodie a lui Puya, va avea multe succesuri. Dabea astept sa o aud prin toate BMW-urile si Daciile tunate STRONG.

Cea de-a douăsprezecea brăţară dacică recuperată recent de statul român va fi prezentată public, miercuri, în Sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), informeaza Agerpres. La eveniment şi-au anunţat prezenţa ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), Theodor Paleologu, Vasile Timiş, secretar de stat, şi Mircea Staicu, secretar general la acelaşi minister, Crişan Muşeţeanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer, şeful Sectiei Numismatică-Tezaur din cadrul MNIR, reprezentanţi ai Poliţiei Române şi Procuraturii. Invitaţii vor oferi informaţii esenţiale privind revenirea în ţară şi valoarea acestei piese care aparţine Tezaurului patrimoniului naţional. Din totalul brăţărilor dacice sustrase în urma detectării şi a unei săpături neautorizate, în perioada 2000-2001, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, statul român a recuperat până în acest moment unsprezece piese, prezentate mass mediei şi expuse în expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Istorie a României, Tezaurul Istoric. La 19 iulie 2009, o nouă spirală dacică din aur, furată din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, a fost recuperată. La această acţiune au participat poliţişti români, în cooperare judiciară internaţională cu autorităţile germane din landul Hessen. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române, artefactul, cu o greutate de 887 de grame, aparţine tezaurului de spirale sustras de o echipă de braconaj arheologic în luna mai 2001, din situl Sarmizegetusa Regia (judeţul Hunedoara). Procesul căutătorilor de comori dacice din Munţii Orăştiei a început la 7 iulie 2005, când s-a dispus trimiterea în judecată a 13 persoane sub acuzaţia de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuarea de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în siturile arheologice, furt calificat de obiecte de patrimoniu, lipsire de libertate în mod ilegal, violare de domiciliu şi şantaj. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2000-2002, grupările constituite de inculpaţi au localizat şi sustras, în mai multe rânduri, dintr-un sit arheologic, 15 brăţări de aur, evaluate la 1,5 milioane de euro, valorificate apoi ilegal pe piaţa neagră internă şi internaţională. În ultimii patru ani, Patrimoniul Cultural Român a fost reîntregit cu mai multe tezaure recuperate. Astfel, în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României şi ale muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca au fost depuse 11 brăţări dacice, un colier cu pandative în greutate de 78 grame, o pereche de cercei de 14 grame, toate din aur, câteva mii de monede antice confecţionate din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte. Din cele 11 brăţări recuperate, patru au fost răscumpărate de la un colecţionar american, cu 980.000 de lei, două au fost recuperate din Elveţia, cu 140.000 de euro, iar una din SUA, cu 60.000 de dolari. Alte două brăţări au fost recuperate fără bani. Prima dintre ele a fost predată autorităţilor române de cele franceze, după ce fusese expusă la Paris de o galerie din New York. Cea de a doua brăţară a fost recuperată de poliţiştii de frontieră din Baia Mare de la hunedoreanul Călin Ciota, condamnat la patru ani de închisoare, dar eliberat condiţionat în luna octombrie 2008. Ultimele două brăţări au fost recuperate de statul român, în luna decembrie 2008, de la un colecţionar din Germania contra sumei de 132.000 de euro. Brăţările din aur sunt de formă plurispiralică, cu palmete în formă de frunză, având extremităţile modelate în formă de cap de şarpe şi sunt datate din secolul I î.Hr. Realizate prin tehnica martelării şi imprimării, brăţările cântăresc între 927 şi 1.115 grame. Benzile spiralate sunt aplatizate la cele două extremităţi, prezentând decor în formă de brăduţ şi terminându-se cu o protomă zoomorfă (decoraţiune în formă de cap de animal – lup, şarpe sau câine). Specialiştii cred că brăţările dacice de aur au fost cel mai probabil folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură. Conform unor statistici recente, numărul total de obiecte din metale nobile descoperite în spaţiul locuit de geto-daci (care, în linii mari, coincide cu teritoriul de astăzi al României) este de 822. Din acestea, doar 27 piese sunt din aur, provenind din 14 locuri de descoperire, restul fiind din argint.

Ma uitam la stiri si vad reportajul despre autostrada aia care nu se mai termina odata chipurile din cauza faptului ca au dat peste un sit arheologic. Cred ca mai degraba este vina lenei care a dat peste muncitori, nu vina ramasitelor dacice. La un moment dat apare domnul ministru Radu Berceanu care foarte deranjat si cu un ton sarcastic zice ceva de genu’: ”pana sa pornim noi lucrarile la autostrada nu era niciun sit arheologic; acu’ ca lucram noi au aparut siturile”. WOW!!!!WOW domnu’ Berceanu!!! Pe bune?! Pai dacii care au avut asezari pe acolo isi cer mii si mii de scuze ca au uitat sa infiga niste pancarte pe care sa scrie: “Atentie! Aici va fi sit arheologic peste mii de ani! A nu se construi autostrada!” Cum altfel sa gasesti asezarile alea daca nu prin sapaturi? Ca in cazul de fata, de obicei siturile arheologice sunt descoperite intamplator. Dupa ce ca nu sunt fonduri si nici destui arheologi care sa scoata la suprafata vestigiile dacice; mai vine si domnu’ Berceanu care scoate arheologia vinovata pentru incompetenta unor muncitori lenesi. Ce sa-ti mai povestesc!Situl ala proaspat descoperit acolo era marele balaur cu sapte capete care speria autostrada. Acolo va fi sit de salvare domnu’ Berceanu daca nu stiati, adica arheologii vor salva fiecare bucatica de artefact cat mai repede pentru ca apoi dumneavoastra sa va puteti construi rahatul ala de drum. Nu e cazul sa puneti arheologii la zid. Ce ne mai miram ca sunt pustani de liceu care habar n-au ce inseamna civilizatia dacica, cand un ministru apare la televizor si vorbeste cu atata scarba despre stramosii acestui popor? De ce ne mai miram ca vestigiile acestei civilizatii sunt furate si vandute peste hotare, cand un ministru apare si da dovada de atata dezinteres fata de cultura ? Treceti cu buldozerele si excavatoarele peste radacinile poporului roman, domnule ministru Berceanu. Ce mai conteaza cateva artefacte vechi de mii de ani, nu-i asa? Oricum nu va intereseaza. Frumos exemplu din partea unui demnitar.

Aruncaţi o privire!

http://www.dol.ro/webapp/wcs/stores/servlet/product-YDVA00001—-11521-119686

●●●

Oroles trecea pe o stradă lăturalnică din partea de nord a Cetăţii Poeţilor din Sitia, coborând înspre Poienile Zburătoarelor şi frecându-şi opincile de dalele vechi de piatră şi rădăcinile de brad ce ieşeau insistente dintre ele. Deodată se opri, se uită în jur, ezită un moment şi intră într-o clădire. Înăuntru fu lovit de mirosul de friptură proaspătă. Plecă politicos capul în faţa unor sitieni care stăteau la masă. Unul din ei dădu admirativ din cap şi întrebă, privind spre sabia sa arcuită:

-Lup?

-Dac… răspunse Oroles. Marea Haită vă aşteaptă în Poienile Zburătoarelor, adăugă el în şoaptă.

-Să se adune toţi lupii! zise omul şi dădu cana pe gât în cinstea hotărârii.

Oroles îi zâmbi şi înaintă printre oameni. Majoritatea erau îmbrăcaţi în pantaloni roşii sau negrii de in, bufanţi, până sub genunchi, la fete înlocuiţi de fuste. Iia şi-o purtau cu dantele reprezentând ace de brad şi ,,dinţi de lup’’, prinsă cu o cingătoare de piele care se închidea cu un lup cu coadă de urz din bronz. Unii oameni îl înlocuiseră cu un chip de bronz, în cinstea legendelor despre noile kogaiele. Cu toţii purtau opinci. Oroles intră în următoarea încăpere, care era un fel de magazin al hanului, ticsit cu haine şi încălţări. Hangiţa îi ieşi bucuroasă în întâmpinare şi îl conduse printre rafturi.

-Domnul doreşte cel mai nou port?

-Dac… bolborosi Oroles, uitându-se suspicios în jur. Domniţă, nu pentru asta am venit! spuse el. Umblă vorba că zmeii din închisoarea Sitiei au fost eliberaţi. Spuneţi-mi, aşa o fi?

-Domnule, eu nu ştiu nimic despre astfel de lucruri.

-Domniţă, sunt Oroles, comandantul Marii Haite. Am primit cuvânt să vin aicea. Spuneţi-mi, rogu-vă!

-Uitaţi, aici avem curea cu chip de bronz! exclamă femeia.

-Domniţă, vă rog…

-Au trecut trei prin faţa hanului, duşi de un grup de Călăreţi Cenuşii… şopti ea. Astă noapte, la lumina unei făclii. Nu ştiu încontro au luat-o, dar vorba e că şi în alte părţi ale oraşului au fost văzuţi. Se zice că i-au scos din închisoare!

-Mulţumesc, zise el grăbit şi îi dădu femeii câţiva bănuţi.

Ieşi pe uşa din dos şi auzi o voce venind din întunericul oraşului:

-Dragul lup de-acuma ştie

 Ca din ascunziş să vie

 Marea Haită ca să-nvie!

 Tresări, îşi încordă muşchii şi puse mâna bănuitor pe sabia arcuită. Privi în jur. Nu era nimeni. Uşa hanului se dădu la o parte şi femeia îşi scose capul, curioasă. Văzu figura încruntată a Comandantului şi pufni în râs.

-Ah, desigur, kogaia! zise arătând spre o statuie de lângă perete. E nouă… sunt mai multe în oraş! Nu ştiu cine le face…

Oroles privi sculptura. O kogaie adevărată!  Un chip de bronz, încadrat într-un cerc din aceelaşi metal, cu voce melodioasă de femeie! Minunat! Dar… cum era posibil? Astfel de sculpturi nu se mai făuriseră de 20 de ani…

Îngândurat, o luă din loc… coborî pe stradă şi se adânci în pădurea de brazi, trecând peste bolovani şi pârâiaşe, până când o femeie roşcată îi ieşi în cale:

-Oroles! Ai fost în Cetatea Poeziei? întrebă ea, privindu-i cureaua.

-Am fost, Înaltă Conducătoare! răspunse el închinând capul. Trebuie să chem lupii la haită. Şi am dat peste ceva interesant. Se  pare că cineva făureşte din nou kogaiele. Una perfectă, cu voce de femeie, mi-a prins gândurile.

-Făurită mai curând de 20 de ani? râse Aaxe.

-Dac, Înaltă Conducătoare. Făurită de curând.

-Oh, Zeul Muntelui! Vorba a ajuns şi la mine, dar n-am ştiut dacă e adevărată. Dacă aşa e, atunci pentru asta au dat năvală păsările de cenuşă în Rionos, şi poporul meu nu mai are de ce să se teamă. Dar, prietene, spune-mi… cine făureşte aceste kogaiele? Lumea spunea că s-a pierdut meşteşugul…

-Cineva îl ştie, după cum se vede… zise el abătut.

-Dar ăsta e un lucru bun, Comandante! Înseamnă că o tradiţie sitiană minunată ca aceasta nu s-a pierdut, până la urmă!

Oroles se întoarse spre ea, îi apucă mâinile şi râse:

-Îmi place ce spui, iar cuvintele îţi luminează părul roşu ca al doilea soare al Davei. Aşa e, Înaltă Conducătoare. Însă altceva mă nelinişteşte! Şi anume ceea ce mi-a spus această kogaie. Fiindcă a făcut mult mai mult decât să-mi citească gândul şi să-mi dea un sfat. Mi-a dat o informaţie, una ciudată şi cât se poate de preţioasă!

-Ce ţi-a spus?

-Mi-a spus… mi-a spus că lupii ştiu deja, că vor veni din ascuzişurile munţilor să întregească Haita.

Image

Dacian Kingdom, during the rule of Burebista, 82 BC

Strabon, contemporan cu marele rege dac, spunea:” Burebista, barbat get, luind conducerea neamului sau, prin abstinenta si ascultare de porunci ,a ridicat pe oamenii acestia,asa incit, in numai citiva ani, a intemeiat o mare imparatie si a supus getilor pe aproape toti vecinii; ba a ajuns sa fie temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand Tracia pina in Macedonia si Iliria, chiar pe celtii cei ce se amestecasera cu tracii si ilirii- a pustiit cu totul, chiar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro, precum si pe taurisci i-a nimicit cu desavirsire.”

From Wikipedia

Burebista is widely considered to be the greatest king of Dacia. He ruled between 82 BC and 44 BC. He unified the Thracian population from Hercynia (today’s Moravia) in the west, to the Bug River in the east, and from the northern Carpathians to Dionysopolis. His capital was called Argedava (or Sargedava) and was located near Costeşti in the Orăştie hills of southwestern Romania.

The spiritual center of the kingdom was called Kogaion (or Kagaion, the holy mountain) by the ancient geographer Strabo. It is believed to have been located somewhere in the Bucegi mountains. According to the historian Jordanes (in his work Getica), the greatest priest and adviser of Burebista was Dicineus (Deceneus), who held “almost royal powers” and taught the Dacians the belagines laws, ethics and sciences, including physics and astronomy.

Burebista sided with the inhabitants of the Greek cities on the Western coast of the Black Sea from Apollonia to the Danube Delta (South of the Danube) when they were occupied by Varro Lucullus, the proconsul of the province of Macedonia during the second Mithridatic War (74 BC–72 BC). The Dacians defeated the Roman army of Gaius Antonius Hybrida near Histria. As a result of this battle, the Greek cities of Tomis, Callatis, Dionysopolis and Apollonia agreed to become part of Burebista’s kingdom.

Burebista continued his incursion in the region, conquering the Celtic Aliobrix (Cartal, southern Bessarabia, now part of Ukraine), Tyras and Odessos and destroying Olvia.

In 48 BC, Burebista sided with Pompey during his struggle against Julius Caesar in the Roman civil war. After Caesar emerged as victor, he planned on sending legions to punish Burebista, but he was assassinated in the Senate before he could do so, on March 15 44 BC. Burebista died the same year, but whether he was assassinated in a court plot or his death had natural causes is a matter that remains uncertain.

Am gasit un site interesant despre daci. Stiu ca multi dintre mai tinerii nostri romani (liceenii din ziua de azi, in special) nu au retinut mare lucru despre geto-daci, asa ca m-am gandit sa va ofer un link cu articole despre stramosii nostri.

http://www.geocities.com/cogaionon/articol2.htm

Daca Tapae este trecatoare si daca Iordanes vorbeste clar despre doua trecatori peste Carpati, atunci cum se explica faptul ca cealalta trecatoare se numeste Boute

 Inseamna ca Tapae este trecatoare, iar Boute e un nume propriu

Dl. Romalo crede ca ambele sunt nume proprii si le localizeaza: Tapae la Tapia (langa Lugoj), iar Boute la Boutari, pe Valea Bistrei, langa Portile de Fier ale Transilvaniei

Si Boute ar putea fi localizat in fata trecatorilor. De exemplu Boita, pe Defileul Oltului si Bumbesti pe Defileul Jiului

Ce credeti despre Boute? E nume propriu sau nu?

Raspunsul Domnului Stefanoski:

Shi Tapae shi Boutas (Butae) suntu locatsie care se gasesc in fatsa trecatorilor.

Tot la fel shi singurile trecatoare asha se numesc: treacatoarea la Tapae shi trecatoarea la Butae.

Dar shi semantic numele Tapae shi Butae anseamna “treacatoare”, sau asocieaza pe “trecatoare”.

Pentru Tapae explicatsia o aveam data.

Pentru “Butae” tot la fel potem sa na legem de termine care au simasie de trecatoare sau “loc gol”, egz: “butoi, buteli, …..”, sau “butelnic” (instrument cu care se realizeaza “butoarca”).

“Butae” = “butoarca” in coroana de muntsi. Terminlu “butoarca” este cuvantul de baza.

Aici potem sa vorbim shi pentru “burta” care tot la fel este un largit loc in trecatoarea in corpul animalilor.

Legata de poziciile;

Dupu toate analize care le am facuta legate de razboile dacice, Tapae este pe valea Bistrei nainte de Portile de Fier, in fatsa trecatoriei (aceasta constatatsie este rezultatu numaiu de acea ce o avem de la istorici, dar shi de logica militara de realizare una ciocnire mijloc de doo marr grupatsiur, vorba este de masa de oamini care au nevoe de mai mare spatsiu, DAR SHI NEVOE DE POSIBILITATEA DACA LUPTA NU MERGE POZITIV, DE RETRAGEARE IN TRECATOAREA UNDE ESTE POSIBIL SA ORGANIZATS REZISTENTSA CU FOARTE MIC NUMER DE LUPTATORI) .

Pentru Butae nu pot cu sigura sa determinez, este in fatsa trecatorilei pe Jiului, sau pe Oltului. Acuma nu am nici un unic “sem” de care pot sa mi leg.

Daca respectam ca Iordanes erra notar care traia de dreapta parte de Dunare; pentru el prima treacatore este Valea Oltului, doua este Valea Bistrei. Eu nu u cunosc valea Jiului. De pe harta nu pot sa ved ca in vechime potea sa prezenta “trecatoare” numai pentru oamini shi cai, dar shi pentru mare  “comora”, cum shi machinile pentru destrugeare zidur, care mergea cu ei.

Iordanes vorbeashte pentru “COROANA DE MUNTSI” vizavi de Moesia peste Dunare (nu vorbeashte numai de colinele ojur de Lugoj shi Caransebesh).

Cat este cunuscuta Moesia in timpul al Iordanes erra pe toata lunzime de Dunare de Singidunum, incluziv in est shi Nicopole.

1. Civilizatia “Uriasilor”, care se pare ca isi are salasul in interiorul Pamantului, a avut obarsia in Dacia ? Oare descoperirea  Amiralului Richard E. Byrd facuta prin survolul pe care l-a efectuat la Polul Nord ar putea intari ipoteza ?

2. Stim cate schelete de uriasi au fost gasite pana acum pe teritoriul vechii Dacii – (in Argedava, Negru – Voda Cetateni, Buzau si alte localitati)?

3. Pe romani i-a preocupat impunerea limbii latine in Dacia cucerita, sau aveau nevoie doar de bogatiile acesteia (aur, argint, miere, grau, vin, lemn, piatra, si altele)?

4. Dacia se intindea de la izvoarele Dunarii, pana la Nistru, deci caror popoare apartinea populatia din actuala Campie Panonica? Erau daci, romani, celti sau ce erau? Cum a evoluat lingvistic populatia traitoare in acest areal in urmatoarele zece secole dupa Hristos?

Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!

E limpede că se urmăreşte batjocorirea pe toate căile a neamului nostru, e limpede că ni se terfeleşte cu bună ştiinţă imaginea ca naţie ! Se impune să luăm poziţie, atitudine ! Noi, toţi ! Sunt românii cea mai prăpădită naţie ? NU ! Se mizează pe dezbinarea noastră, suntem dezinformaţi, manipulaţi, ca să ne resemnăm , să renunţăm la vise, la toate .. ei bine, NU vom accepta ! Merităm altă soartă, noi NU suntem cum se doreşte să fim percepuţi … numai împreună, implicându-ne, putem să ne recâştigăm RESPECTUL, să-l impunem !

Am fost Leagănul Suprem al Spiritualătăţii Divine, suntem neam de daci liberi, nu vom lăsa să fim scuipaţi, batjocoriţi, nu suntem la cheremul nimănui şi nici ţapul ispăşitor al cuiva, UE VA ÎNVĂŢA SĂ NE RESPECTE, LE VOM IMPUNE RESPECTUL, NU SUNTEM MARIONETELE NIMĂNUI ! PETIŢIA e doar un pas, un bun început ca să demonstrăm că ne pasă, că nu acceptăm zgardă şi etichetele nimănui, că ştim să fim SOLIDARI, că suntem LEAGĂNUL CIVILIZAŢIEI EUROPENE, NOI, nu alţii, NOI SUNTEM LEAGĂNUL CIVILIZAŢIEI EUROPENE, convine au ba !!!

Avem greşelile noastre, cine nu are … avem poticnelile, greutăţile, păcatele, uscăturile noastre, cine nu are … să ridice piatra cine se simte fără de pată … dar, avem ramurile noastre înmugurite, suntem LUPI din Ţara Lupilor Zeului Stâncă, suntem aici dintotdeauna şi vom fi mereu ! La noi, SFINXUL veghează, suntem aici, la noi OM e SACRU, să nu se uite, să intre bine-n cap Europei că nu suntem cârpa nimănui şi nu vom permite să mai fim împroşcaţi cu mizerii nemeritate de către orice voce, nu suntem cum se vrea a se induce, NOI SUNTEM DACI, DACI LIBERI ! Suntem membrii UE, avem DREPTURI EGALE, DREPTURI LA ŞANSE EGALE, AVEM UN CUVÂNT DE SPUS, NUVOM PERMITE SĂ FIM COBAII NIMĂNUI ŞI NICI MARIONETE ! Cei care nu au priceput încă, vor învăţa ! ÎMPREUNĂ, UNIŢI, VOM REUŞI SĂ NE IMPUNEM RESPECTUL !

Semnaţi Petiţia :

http://www.petitieonline.ro/petitie-p07882056.html

10/02/2009 14:45
destinatar: Forurile europene

Asistam din nou la inmultirea unor atacuri deosebit de violente si virulente la adresa romanilor care locuiesc in afara granitelor tarii. Se submineaza imaginea noastra ca popor al Uniunii Europene.

Romanii sunt prezentati de multe ori ca fiind singura cauza a tuturor relelor din tarile in care s-au stabilit. Aceste practici de manipulare a opiniei publice si de denigrare colectiva sunt periculoase, iar in conditiile adancirii crizei economice, acest fapt poate duce la o situatie deosebit de periculoasa si insultatoare atat pentru romanii care locuiesc si muncesc in strainatate cat si pentru cei care locuiesc si traiesc in tara.

Majoritatea romanilor sunt oameni harnici si pasnici care respecta legea si obiceiurile locului in care s-au stabilit, aducand contributii majore in plan economic, cultural si stiintific tarii de adoptie.

Sigur, in fiecare societate sunt si persoane certate cu legea, dar asta nu da dreptul nimanui la generalizare.
Cerem in mod explicit ca romanii care se situeaza in afara legii sa suporte rigorile acesteia. Nu acceptam insa ca o intreaga comunitate sau chiar un intreg popor sa fie condamnat pentru faptele catorva indivizi. Evident, in Europa sunt infractori si de alte nationalitati.

Vina are caracter individual iar Europa a fost mult prea greu incercata de mitul vinei colective pentru a mai accepta asa ceva.

Noi, semnatarii acestei petitii, suntem profund revoltati de folosirea romanilor pe post de tapi ispasitori. Ne opunem categoric ca romanii sa fie paravan pentru promovarea politicilor xenofobe si extremiste a unor politicieni pentru care nu “drepturile omului” sunt doctrina de baza.

Cum ? Pentru început semnând PETIŢIA !!! Ne vom impune şi recâştiga RESPECTUL !!!

Este inadmisibil ca politicieni, fie ei persoane, institutii publice sau private din Europa, sa poata denigra, in mod repetat si deliberat, o intreaga natiune fara a fi sanctionati.

Europa si in special Uniunea Europeana este si trebuie sa ramana un spatiu al tolerantei si al dreptatii in care demnitatea umana este un drept intangibil, garantat si respectat prin fapte nu numai declarativ.

Solicitam forurilor europene, si tuturor celor care cred in proiectul european sa ne sustina luand atitudine fata de discriminarea la care sunt supusi romanii!

Cerem sa ne fie respectata demnitatea atat ca popor cat si ca individ, indiferent in care parte a Europei ne-am nascut, am decis sa muncim, sa studiem sau sa traim!

Autor: Ana Birchall
Semneaza petitia
Vezi semnaturile pentru petitia: Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!

http://www.petitieonline.ro/petitie-p07882056.htm

Respectul e un tribut pe care nu-l putem refuza meritului, fie că vrem, fie că nu; putem cel mult să-l ascundem în afară, dar nu putem împiedica totuşi să-l simţim înăuntrul nostru. ( Immanuel Kant )

Respectându-te pe tine însuţi impui respectul celorlalţi ! ( Dostoievski )

DOREŞTI RESPECT ? RESPECTĂ-MĂ ! RESPECTUL E RECIPROC !

Trezeşte-te române, eşti aici, în Europa dintotdeauna ! Celor ce-au ” uitat ” le vom reaminti, nu merităm, nu acceptăm batjocora nimănui ! Ne vom impune, RESPECTUL , împreună, căci, stă-n putinţa noastră, a tuturor, a fiecăruia din noi !

Sibilla

: http://www.petitieonline.ro/petitie-p07882056.html .

Va propunem un documentar aparut mai demult pe Discovery Civilisation. Desi in urma ultimilor descoperiri continutul lui are si inexactitati, filmul ramane interesant. Ar trebui reluate astfel de initiative care sa includa si un studiu asupra Placutelor de la Sinaia.

Motto :

Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Cînd îsi urmeaza destinul, au apararea lui Dumnezeu. Cînd si-l tradeaza, sa se gateasca de pedeapsa!  ( Arsenie Boca )

Sosit-au Semnele !

Au adormit mirările pe geana blândă, moale a unui curcubeu de nea,

tresar făclii şi suliţi …  pe fruntea Sfinxului, de-acuma, Mândra  Stea,

Stă cuşma-i într-o parte precum un zâmbet de copil nedojenit, mâhnit ..

sosit-a vremea prigonirii năpârcilor, departe de el, Omu, spre -asfinţit !

E timpul, Lupilor ! Treziţi, înfometaţi de, rouă, apă vie, boare şi schimbare,

se-adună laolaltă mânaţi de-o forţă Mare, răni mii şi-un urlet care doare …

Azi, s-a înălţat Stindardul şi-n codrii semnele trosnesc cu sacre profeţii,

iar mâna ce-l susţine răstoarnă planul Fiarei, revine dinspre Răsărit, pustii ..

Se zguduie pământul, zvâcnesc din ceţuri, vii, Stejarii şi ne plâng cu Mir,

din miezul mângâierii-n rugăciunii-ndemn la luptă, Sibilele doinesc, previn …

Când se cutremură zminteala, de farisei srârnită-n viermuială, vuiet şi păcat,

vom ştii, semnalul Său, porni-vom ,renăscuţi ,din caier de Lumină şi Legile de altădat !

Sibilla

O, Adevăr, care Dumnezeu eşti, fă să fiu una cu tine într-o dragoste veşnică. În Tine sălăşluieşte tot ceea ce doresc, tot ceea ce vreau. Toţi învăţaţii să tacă, toată făptura să amuţească în faţa Ta, grăieşte-mi numai Tu.  ( Arsenie Boca )

Are oare sens pedeapsa cu moartea printre condamnaţi la moarte?  ( anonimus )

Sibilla

citate preluate de pe www.citapedia.ro

imagini preluate de pe google.ro

1.    Deoarece stindardul national al dacilor era un dragon, simbol initiatic, nu este oare firesc a intreba daca nu care cumva membrii Ordinului Dragonului – al carui membru a fost si tatal lui Vlad Tepes – nu au fost (si poate sunt inca) acei cunoscatori ai adevarurilor transcendentale, ce isi au originea in spatiul pe care se manifesta spiritualitatea stramosilor nostri daci ?!?

2.    Starea deplorabila a muzeelor de istorie din Romania, (care in plus nici macar nu expun unele din piesele de valoare exceptionala – a se vedea Cavalerul Dac in Armura descoperit la Cugir, ce probabil se gaseste in depozitele muzeului de la Alba Iulia) aflate in antiteza cu modul in care se prezinta muzeele vecinilor nostri (ex: Ungaria Muzeul Aquincum, sau Austria – Kunsthistorisches Museum Vienna ) care isi propun chiar o rescriere a adevarurilor istorice (pagina 219 din ghidul muzeului Aquincum) folosind preponderent exponate ce au fost descoperite in Romania, pe teritoriul vechii Dacii ( a se vedea Lista Siturilor din ghidul muzeului – anexa), nu naste pentru cei indrituiti – cum ar fi administratie, organe/organisme abilitate sau Academia Romana – nici un semn de intrebare?

3.    In ultima perioada au aparut nenumarate informatii, unele relevante, pe multiple teme, din care se desprinde faptul ca adevarul despre poporul dac a inceput sa fie obiect de studiu. A se vedea Aurora Peţan, Dumitru Manolache, D.G. Iscru, Grigore Gheorghe, Dan Olteanu, Wikipedia sau referirile altor fundatii, asociatii si societati.
In acest context intrebam care este pozitia oficiala a Academiei Romane fata de acest curent si, concret, fata de informatiile ce se vehiculeaza in legatura cu Tezaurul de la Sinaia.

Elegie…

sunt scoica florilor de colţ,

ascund în miezu-mi viu, lumină…

cândva, eu fi-voi ce mă porţi,

în lacrima-ţi de zâmbet plină…

Sibilla

Şi totuşi există iubire – Majai Gyozo :

Cum să explic, oare, de ce cred că nu poţi să iubeşti viaţa şi să rămâi nepedepsit? Sigur, aş putea spune că zeii care ne-au creat au fost sadici. Ne-au dat capacitatea de a iubi, ştiind că, astfel, vom descoperi singuri suferinţa. Dar mă îndoiesc că zeii sunt de vină.  (Octavian Paler)

Lacătele din noi se deschid cu o lacrimă.  (Octavian Paler)

A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi.  (Octavian Paler)

Sibilla

]]> http://darkicetheo.com/2008/11/01/romania-si-restul-lumii/ Sat, 01 Nov 2008 18:17:00 +0000 darkicetheo http://darkicetheo.com/2008/11/01/romania-si-restul-lumii/ http://gabitz26.wordpress.com/2008/10/02/dacii/ Thu, 02 Oct 2008 18:54:06 +0000 gabitz26 http://gabitz26.wordpress.com/2008/10/02/dacii/