“Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac. Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare. Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza. Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtile nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat. Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri. Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie. Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor.”

Mi-am pus increderea in niste file de poveste. In cartile pe care le-am citit. In Lolita lui Nabokov. In pamanteanul iubit al lui Preda. In nunta din cer a lui Eliade. In invitatia la vals a lui Drumes. In peronul lui Paler. In raul Piedra a lui Coelho. In geisha lui Golden. In sanctuarul lui Faulkner. In Otilia lui Calinescu. In Michelangelo lui Hall. In torentul lui Desmarest. In interviul lui Borges. In versurile lui Minulescu. In femeile lui Cartarescu. In patul lui Petrescu. In jocul lui Mitru. In disperarea lui Cioran. In opiumul lui Cocteau. In intelepciunea lui Noica. In scrisorile lui Vargas Llosa. In imaginea din oglinda a lui Brown. In istoria lui Balzac.In Notre-Dame-ul lui Hugo. Si am ratacit mai mult printre unii din ei. Am stat de vorba cu omul norocos, dar si cu imaginea dintr-o oglinda sparta a lui Paler. Am ascultat alchimistul, prostituata Maria, vrajitoarea Atena si femeia Veronika a lui Coelho. M-am jucat cu pixelii si cu jurnalele lui Cartarescu si i-am cunoscut adolescenta. Am mai analizat adevarul minciunilor lui Vargas Llosa. Mi-am amestecat tristetea cu ispitele lui Cioran, dar si nostalgiile cu versurile si nuvelele lui Borges. M-am ascuns in spatele unor scrisori de dragoste scrise de Drumes. Am adormit in ultima noapte de dragoste si m-am trezit in intaia noapte de razboi, printr-un act venetian al lui Petrescu. Dar, in ciuda a tot, nu am tradat. M-am indragostit de un om, nu de o poveste.

Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie
care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au
fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi
dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti
decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu
miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe
buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor
mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada
drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu
raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.
Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate
servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat
sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci
ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate
treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se
laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca
nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri
porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe
care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli
complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza
si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui
artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru
subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din
fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare.
Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le
intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in
masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le
admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin
fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme
care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a
gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te
iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un
fel de compensa]ie. Pentru ca nu se masturbeaza.
Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere
reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti
dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si
tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat,
colectionand mici observatii si schitand subtile
nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu
cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru
ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu
trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le
innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le
termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si
inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca
pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu
induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa
de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii
femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si
albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici
suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac
dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in
filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord
in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.
Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada
cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu
adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de
televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si
actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.
Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari
embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie.
Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului
dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau
porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla
Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in
reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in
mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune,
roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au
de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu
il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei
e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti
biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei,
pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din
ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra
se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai
in jurul lor.

Azi,dupa mult timp,mi-am incarcat bateria vechiului telefon si uitandu-ma pe acolo am gasit niste citate din “De ce iubim femeile” :

“Amorul nostru nemuritor s-a dus dracului”

“Imediat cum cerul se colora roz-sangeriu,simteam cum se apropie de mine valuri de disperare si suferinta. Era ceva fizic,o durere localizabila in centrul pieptului. Nu mai puteam respira,muream de nefericire.”

“Exist pentru ca ma caut pe mine insumi.Nu ma caut ca sa ma gasesc : faptul ca ma caut pe mine insumi este semnul ca deja m-am gasit.”

“Pentru ca sunt femei,pentru ca nu sunt barbati,nici altceva. Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-ntoarcem si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie mereu si mereu,numai in jurul lor.”

Asa … mi-au placut pentru ca in momentul ala au avut un efect puternic asupra mea. Pentru ca incercasem cu un an in urma sa citesc cartea si mi se paruse extrem de vulgara. M-am minunat apoi cat de tampa sunt si cat de frumoasa e cartea.

Stiu ca am avut o idee cand am inceput post-ul asta dar acum am deviat prea mult. Anyhow,azi am trecut prin stari extreme. De la veselie si exuberanta la tristete si melancolie. Oare vremea-i de vina?

“Cine nu s-ar cutremura gandindu-se la nenorocirile pe care le poate pricinui o singura legatura primejdioasa?” – Legaturi Primejdioase

… tipurile sunt preluate din popor

“Femeie la volan!” Aceasta expresia a devenit deja un cliseu. Toti sunt experti in ale condusului, toti au pareri pro si contra femeilor insa adevarul e ca barbatii “adevarati” care sunt 1000% contra femeii la volan nu au nici macar permis!

De curand surioara mea si-a luat permisul si desi chiar si eu am fost la inceput putin reticent in privinta ei, acum imi dau seama ca se descurca chiar foarte bine! Am fost chiar surprins cand prietenii nostri nu au recunoscut asta! Parerile fetelor ei m-au socat cu adevarat! Chiar si ea acum se scuza si zice ca e… femeie! si… incepatoare! Ce usor adopta unii parerile altora! Nu zic ca femeile sunt maestre in ale sofatului, dar nici ca barbatii ar fi!

Studiile sustin ca femeile sunt implicate in putine accidente. 95% din accidentele rutiere grave au ca responsabil un barbat (totusi numarul de barbati din trafic e mult mai mare decat cel al femeilor deci)  Ideea e ca femeile sunt precaute. Nu au sange de barbat (probabil acesta e motivul pentru care sunt considerate si sexul slab). Iar cand au sange… au prea mult… dovada fiind filmuletul de mai jos!

O femeie este oprita din trafic de un politist:

Politistul: Buna ziua.
Femeia: Buna ziua, ce s-a intamplat?
P: Ati depasit limita de viteza. Permisul dvs., va rog.
F: Vi l-as da, numai ca nu am asa ceva.
P: Nu aveti?!
F: L-am pierdut definitiv pentru conducere repetata in stare de
ebrietate.
P: Aha… Imi aratati va rog actele masinii?
F: Nu pot.
P: De ce?
F: Am furat aceasta masina.
P: Ce-ati facut?!
F: Am furat masina si am ucis proprietarul.
P: Poftim?!!!
F: Daca nu ma credeti, cadavrul este in portbagaj… vreti sa il
vedeti?

In acest moment politistul se retrage incet spre masina sa si cere
ajutoare prin radio. In 5 minute sosesc la fata locului alte 5 masini de politie. Un ofiter superior se apropie de masina femeii cu pistolul pregatit.

Politistul 2: Doamna, va rog sa iesiti din masina!
Femeia iese din automobil.
F: S-a intamplat ceva, domnule?
P2: Unul dintre colegii mei mi-a spus ca ati furat aceasta masina si ca ati ucis proprietarul.
F: Am ucis proprietarul?
P2: Da.Varog sa deschideti portbagajul.
Femeia deschide portbagajul, care este gol…
P2: Masina este a dvs., doamna?
F: Da. Poftiti actele ei.
Primul politist ramane perplex.
P2: Unul dintre colegii mei sustine ca nu aveti nici permis.
Femeia cauta in poseta, scoate un port-document si-l intinde politistului. Aceste il deschide si studiaza permisul, care este in regula. Tipul deja nu mai stie ce sa creada.
P2: Multumesc, doamna… Vedeti, colegul meu mi-a spus ca nu aveti permis, ca ati furat masina si i-ati ucis proprietarul!
F: Sunt convinsa ca porcul asta mincinos v-a spus si ca mergeam cu viteza!

Morala: Nu va puneti cu femeile.

P.S.

Sora mea a avut ieri un mic accident! I s-ar fi putut intampla oricui… sau nu??

Cred că ameninţarea asta i-ar face pe mulţi să mai pună mână pe o carte! La mine n-a mers , când eram mică , pe un motiv simplu : n-aveam câine!
Din seria urăsc-finalurile-fericite-dar-nici-alea-prea-nefericite-nu.mi-plac azi mă declar profund dezamăgită de Maitreyi. Da, ruşine mie , asta abia acum am citit.o . Dar cum să scrii ceva atât de drăguţ şi să-i bagi un final sec? De ce? În afară de asta e tare drăguţă, pe care n-am citit.o până acum că mi se cerea la şcoală. Niciodată n-am fost interesată de lectura pentru şcoală .Poate de asta am o antipatie ascunsă pentru Creangă si Eminescu .Dar e ascunsă , şi n-o prea fac publică.
Dacă până acum ceva timp mă mulţumeam cu o cafea bună şi un Emil Cioran,acum sunt însetată de lectură [nu în sensu' că citesc chiat tot ce'mi pică în mână,dar,după ce citesc o carte bună mă simt tare urât că am terminat-o .Şi dacă n-am alta , în momentul acela, reiau cartea abia terminată].Aşa am făcut cu , bineînţeles, seria Twilight [Amurg]. (Daa. şi eu !) şi , cu ani înainte, seria Cireşarilor mult iubiţi de mine. Mult prea iubiţi,că mult l.am înjurat pe Chiriţă că n-a mai scris.Erau zile când , venind de la şcoală şi neavând Internet sau o pasiune pentru telenovele, mă puneam să recitesc faze care mi-au plăcut în special din capitolul 2 ["Castelul Fetei în Alb"] sau volumul 5["Drum bun,Cireşari!"] .Aveam o pasiune pentru Ursu şi Lucia , mă amuza Dan şi îmi era antipatic tare tare Victor .Visam cu ei,trăiam cu ei.
Am sărit şi peste etapa cu “De ce fierbe copilul în mămăligă” sau “De ce iubim femeile” ,şi peste toate cărţile care-l conţin pe Che Guevara şi ajung azi , adolescentă în pragul vieţii să mulţumesc filelor mai noi sau vechi că mi-au deschis uşa , şi nu m-au lăsat să bat degeaba.

In filmuletul de mai sus este un bun prieten (pana la faza asta cred)…

Astazi seara nu o sa scriu de ce iubim femeile asa cum a facut celebrul Cartarescu (Mircea) si in niciun caz nu va voi invata cum sa inselati fara a fi prinsi, pentru ca asta ar insemna sa va dau pe gratis o gramada de ponturi… Astazi va voi raspunde la intrebarea “de ce si cand inselam?”.
Probabil multi / multe vor fi scandalizati de acest articol sau de modul meu de a gandi, dar sincer nu-mi pasa. Am dreptul la o opinie proprie.
Atunci cand cineva inseala, o face pentru ca simte ca ii lipseste ceva. Cineva inseala cand desi pare ca are totul, de fapt nu e asa. Atunci cand vedem un cuplu printre cunoscuti… un cuplu pe care nu-l vedem certandu-se niciodata, mai bine ne-am intreba daca este intr-adevar asa. Nu exista o relatie perfecta! Unde nu exista cearta, nu exista iubire… sau unde nu exista cearta exista o lista a naibii de lunga de compromisuri.
Un barbat cand inseala, o face doar cu trupul, iar de cele mai multe ori aud replici de genul: “Si eu ce sa-i fac? E barbat! Are anumite nevoi!”. Asta nu ne scuza, de fapt nu avem nicio scuza. Inselatul nu ar trebui sa existe. Acest cuvant ar trebui interzis prin lege si sters din vocabularul nostru si sters definitiv din dictionare!
O femeie cand inseala insa… e mai grav, pentru ca o femeie nu poate insela doar cu trupul. In cele mai multe cazuri o femeie inseala cu sufletul, iar atunci cand ajunge sa insele cu sufletul este cel mai grav. Nu acuz femeile, Doamne fereste! Nu le fac curve, panarame, usuratice sau in orice alt fel… pentru ca sunt constient ca atunci cand o femeie ajunge sa insele, de vina nu este ea, ci persoana de langa ea.
Cum putem rezolva aceasta problema cu inselatul?
Desi credeti ca e dificil, nu este deloc asa. Atunci cand sunteti intr-o relatie si simtiti ca va lipseste ceva, cel mai bun lucru pe care il puteti face este sa vorbiti cu persoana de langa voi. In mod normal ar fi sa va asculte si sa va inteleaga neajunsurile. Ati fi mirati, dar chiar ajuta! O discutie cu partenerul de viata ajuta!
Incercati apoi ca amandoi sa rezolvati problemele pe care le aveti, dar sa rezolvati totul impreuna! Intr-o relatie sunt DOI, nu UNUL… iar un razboi nu se poate castiga singur.
Luptati pentru ce este al vostru! Puteti pierde o batalie, insa posibilitatea sa pierdeti razboiul…

Pentru că tot vorbeam aici despre femei și despre bunătatea lor, m-am gândit să  fur fac un post dedicat sexului frumos, dar care face de căcat “specia” bărbătescă, implicit pe mine. De ce am ales să mă fac de rahat? Pentru că e COMIC! Furat de la Ioana. Următoarea mizerie vine ca și punct de vedere al unei femei nașpa, care nu-i Ioana, e altă femeie

• Pentru ca, basicly, sunt niste copii si noi ne antrenam instinctul matern
• Pentru ca orice femeie are nevoie de o drama telenovelistica in viata ei
• Pentru ca daca n-am manca sufletul cuiva nu ne-am simti pe deplin implinite
• Pentru ca avem nevoie de cineva pe care sa dam vina cand toate lucrurile merg prost in viata noastra
• Pentru ca avem nevoie de cineva cu care sa ne certam
• Pentru ca femeile ne inteleg si noi nu vrem sa vedem calea cea mai simpla…so…we choose one of them as a victim
• Pentru ca avem nevoie de cineva care sa ne repare tevile si obertainerele si sa schimbe prize si sa bata cuie in casa
• Pentru ca nu foarte multe femei or sa se excite la vederea lenjeriei noastre intime de la Victoria
• Pentru ca, at some point, o sa mai si vrem sa procreem
• Pentru ca trebuie sa vina cineva sa ne repare masina cand ramanem cu ea in drum
• Pentru ca n-avem cui sa spunem mereu ca doar NOI avem dreptate
• Pentru ca daca n-am fi noi in preajma lor ar fi linistiti si s-ar simti bine si, normal, noua nu ne place asta
• Pentru ca n-ar mai fi cineva sa ne suporte toate hachitele si sa ne faca toate mofturile
• Pentru ca suntem niste fiinte dracoase si trebuie sa ne manifestam. Desigur, doar rar o vom face asupra altor femei
• Pentru ca trebuie sa ni se zica constant ca suntem frumoase, destepte, fabuloase, dive, bla si pare mai credibil sa auzi asa ceva din gura unui barbat decat din gura unei femei
• Pentru ca avem nevoie de cineva pe care sa-l chinuim tot timpul
• Sex. De ce sa facem noi all the work cand ar putea sa o faca ei?
• Pentru ca trebuie sa le reamintim ca noi suntem creaturi mai bune, mai nobile, mai inzestrate decat ei
• Pentru ca trebuie sa fie cineva langa noi care sa faca all the dirty work
• Pentru ca becul ala n-o sa se schimbe singur si nici gunoiul n-o sa se duca singur
• Pentru ca ne place sa fim in ipostaza demoazelei aflate la anaghie care asteapta sa fie salvata
• Pentru ca suferim de singuratate si de lipsa de atentie
• Barbatii sunt utili sa te avertizeze cand te ingrasi si cand te uratesti. Femeile iti pot zice ultima barfa si eventual ca ti-a ramas hartie igienica in toc.
• Sunt utili cand vrei sa te decizi daca vrei sau nu un copil. Priveste-l o zi intreaga si-o sa iei o hotarare
• Noi ne-am ales cu that time of the month. Drept urmare, ei se vor alege cu noi, bitching around about it
• Pentru ca cineva trebuie sa ii iubeasca si pe ei. Uneori

Cu totii primim cadouri cand ne vizitam bunicii. Face parte din ritualul revederii, mai intai esti indopat cu tone de mancaruri ( infinit mai gustoase ca alea insirate zilnic de parinti ) apoi  :

” Vaaaaai ce dor mi-a fost de tine “

” Si mie, si mie !!”

” Ti-am luat ceva frumos. M-am gandit la tine cand l-am vazut. “

” Ce, ce, ce ?? “

Si tu, dand din coada nerabdator astepti sa scoata din punguta surpriza.

Bineinteles unde ai un frate, vorbim deja de dublu-cadou. Daca atunci cand eram mica primeam ori jucarii ori hainute, pe masura ca Mona a crescut, au inceput cartile sa apara de dupa usa bufetului. Nici nici un bai, citesc en gros. Ma bucur de fiece carte ce-mi pica in mana. Ma rog, aproape. Problema e ca pana acum ceva timp primeam carti foarte interesante, incepusem sa ma incred orbeste in gusturile bunica-mii mai ales ca stiam sigur ca le cauta dupa recomandarile ce le vedea la o emisiune de cultura de pe teve. Pana cand emisiunea a disparut sau bunica-mea a intrat la niste banuieli si am inceput sa primesc carti …de dragoste. Nu sunt o fana declarata a genului, mai bine ma multumesti cu ceva literatura psihedelica, dar nu prea e frumos sa strambi din nas cand primesti un cadou.

Macar nu eram singura. Si Alex primea tot in genul asta. Daca la mine mai mergea sa umblu pe strada cu o carticica roz in brate  cu o gagica pe coperta, el prefera sa le indese in fundul rucsacului si sa nu mai vorbeasca niciodata despre ele. Aveam eu, insa, grija sa-i aduc aminte periodic ca are ” unfinished business “.

Eu primeam carti din colectia chic gen ” Blonde de milioane ” , Alex primea “  Singur sub dus ” cu  Chisu…

Eu primeam ” Dragoste si matematica ” pentru ca dadeam bacu la mate cu inima cat un sambure, Alex primea ” De ce iubim femeile “, recensamantul amantelor lui Cartarescu.

Eu primeam Ghidul Indragostitului ( carte de autosugestionare ), el Doctorul ( carte din colectia romantic, dar despre doctori, domle’  ).

Directiva era sa citim fiecare  si ce-a primit alalalt. Asa ca de la un moment incolo, mai precis la Doctorul ( carte pe care o citise si ea si din care ne amenintase ca ne asculta ) ne-am vorbit sa citim eu primele 20 de pagini si el ultimele 20 si cand suntem sunati sa dam raportul sa ne sincronizam in vreun fel. Primele vorbe pe care le-a auzit bunica-mea la telefon dupa ce-am primit cartea  :

” A fost geniala! Ne-a placut la nebunie !! Si inceputul si sfarsitul. Iti spun, GE-NI-A-LA!! Sfarsitul ala, spectaculos !! Cand ai fi crezut ca nu ramane cu gagica, si totusi…Foarte, foarte tare !! “

” Vaaai, da ce ma bucur ca v-a placut “

Moment la care si eu si Alex oftam usurati.

Si duminica asta am fost sa o vizitam. Ne-am ales cu burtile ţâfoi si eu cu ” Mic dictionar pentru indragostiti ” iar Alex cu ” Suflete pereche “.

Uuuf, ce chin, ceee chiin !! Da  va dati seama ca nu ma pot abtine sa nu le citesc, nu  ? Macar de mi-o iesi si mie odata pasenta cu Dl. Meritoriu.

Cum este vacanta nu am sa pierd ocazia sa ma deplasez chiar daca nu foarte departe, pentru ca nu ma incanta sa stau in acelsi loc prea mult timp (de unde in anumite cercuri – ca sa zic asa – mi se mai spune ca as fi nomada, si nu ma derajeaza deloc), insa de data asta am ales masina (pe care nu, nu o conduc eu – nici macar nu am permis).

Intr-o vreme, in schimb,  cunosteam fiecare linie din Gara de Nord si mersul cu trenul era ceva gen mersul cu 123-ul acum. Asa ca deja imi formasem un ritual. Stiam ca in afara de bagajul pe care uneori nici nu-l mai desfaceam (ca oricum trebuia facut la loc in cateva zile) trebuia sa imi aleg o carte, uneori doua in functie de grosime… Asa ca ma gandeam de curand la cele care mi-au ramas in minte, cele pe care le asociez cu traversarea Baraganului, cu sageata albastra si pe care ma grabeam sa le termin in metrou ca sa pot fi atenta la curs fara sa ma intreb cum se vor termina…

Nu am nici o pretentie legata de topul asta, sunt pur si simplu considerente personale pe care uneori nici nu cred ca as putea sa le argumentez prea bine sau logic…

Prin urmare:

.

5. Carlos Fuentes – “O companie nelinistitoare”

Admit ca am cumparat cartea pentru ca mi-a placut coperta, si faptul ca mi-a insiprat din start dualitate si viclenie. Ce s-a intamplat ulterior? Am ajuns sa o includ in top. In esenta este compusa din povestiri care devin din ce in ce mai deosebite, mai bine zis stranii pe masura ce avansezi cu cititul. Nu sunt conectate intre ele insa cum termini una, devii nerabdator sa treci la urmatoarea. Sunt mituri cu care mai toti suntem familiari, doar ca transpuse in alte spatii. Probabil ma voi incadra in clisee insa marturisesc ca povestirea “Vlad” m-a atras si surprins in mod deosebit, poate pentru ca am crezut ca stiam toate variantele posibile, doar locuim in tara in care acest mit isi are radacinile, insa m-am insleat – e un mit cu multe valante si o sursa de inspiratie perpetua.

.

4. Nina Berberova – “Cartea fericirii”

Vera e un gen de girl-next-door numai ca in varianta ruseasca. Ce o face speciala este intensitatea si incapatanarea cu care traieste viata, cu care chiar isi cauta fericirea, cu care crede ca a gasit-o insa descopera cu dezamagire ca s-a inselat si incepe sa caute din nou. Dar nu renunta. E una din cartile pe care le voi reciti, in care nu te regasesti doar cand ai 18 sau 20 de ani, ci te regasesti indiferent de varsta. E o calatorie, una din acela pe care oricare dintre noi le poate face, dar cati au curajul? cati au curajul sa cada, sa se ridice iar, sa se incaptaneze sa creada (chiar si atunci cand ceilalti au renuntat) ca prietenia, iubirea nu se confunda cu pasiunea, uneori chiar cu compasiunea? o carte care nu mi-a revolutionat existenta, dar care m-a lasat cu multe intrebari si cu o dorinta si mai mare de a deosebi adevarul de aparente.

.

3.  Mircea Cartarescu – “De ce iubim femeile”

De ce o carte de mainstream? Pentru ca pur si simplu este o carte bine scrisa si in unele povestiri chiar am regasit franturi care semanau cu amintirile sau experientele mele. Dar mai ales pentru povestirea “Cercelusi”, povestire care a trezit in mine tot felul de mirosuri ale copilariei, dar si multe, multe senzatii pe care mi-a fost greu sa le cataloghez initial. Nu am sa trec cu vederea nici povestirea Zaraza, care pentru mine (din ignoranta probabil) a avut multa vreme iz de legenda urbana. Aprecierea unei carti ramane prin excelenta o chestiune de natura subiectiva, si pentru mine cel putin se rezuma la felul in care ma simt cand o citesc, lucrurile la care ma face sa ma gandesc si mai ales feelingul pe care il am dupa ce parcurg ultima pagina. Cred ca e destul de evident ce feeling am avut  in cazul acestei carti care pana la urma este despre sexul feminin.

.

2. Almudena Grandes – “Castele de carton”

In cazul acestei autoare din Spania am inceput invers, nu cu romanul de debut (Varstele lui Lulu), pe care am ajuns sa-l citesc ulterior, ci cu aceasta carte despre un triunghi amoros – o fata si doi baieti – in care nimic nu e ceea ce pare a fi si in care lucrurile evolueaza diferit de asteptari, situatia initiala se modifica si totul devine o poveste extrem de dureroasa pentru protagonisti. Apare la un moment dat necesitatea alegerii, o alegere in fata careia insa niciunul nu vrea sa se afle. Astfel, asa-zisul paradis se dovedeste a fi defect deoarece sentimentele nu pot fi incatusate pentru mult timp si incet-incet personajele descopera ca numai sunt capabile sa se prefaca, totul reducandu-se la ceea ce ai si ceea ce iti doresti sa ai de fapt, la obsesie si posesiune, la trecut si cum acesta isi arata coltii in prezentul pe care personajele se chinuie cu disperare sa-l construiasca.

.

1. J. D. Saliger – “De veghe in lanul de secara”

O carte si o alegere clasica. Am citit-o acum cativa ani cand aveam de mers vreo 2 zile jumate cu trenul (cam atat dureaza traversarea Europei) si dintre toate cartile citite pe parcurusul acelui lung drum e singura care mi-a ramas in minte. Holden are probleme, de tot felul: este exmatriculat din nou de la scoala, ai lui nu-l inteleg, cu prietenii nu reuseste sa devina destul de apropiat, fetele ii scapa printre degete… deci este un adolescent frustrat care insa nu reuseste, sau nu are suficienta vointa pentru a reusi sa treaca peste acestea. Holden este debusolat, cauta, ezita, incearca sa gaseasca raspunsuri dar esueaza. Este un adolescent tipic care m-a frapat prin dorinta lui de a se da matur, desi nicuna din actiunile, deciziile sau gandurile lui nu indicau acest lucru. Am decis cu greu ca “De veghe…” sa fie no. 1 pentru ca finalul m-a dezamagit insa revenind la ceea ce m-a facut sa pun aceste carti impreuna am realizat ca drumul lui Holden este poate drumul pe care unii dintre noi au pasit la un moment dat, ca intrebarile pe care el si le pune probabil si le-au pus atat de multi inaintea lui si as fi curioasa cati au gasit raspunsurile…

“Pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac. Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa ceara recunostinta. Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles. Pentru ca isi deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din fetite. Pentru ca-si ojeaza degetele de la picioare. Pentru ca joaca sah, wist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. [...] Pentru ca-ti spun te iubesc exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza. [...] Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii. [...] Pentru ca pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. [...] Pentru ca daca nu este supus nici unei hormonizari embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie. [...] Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor. [...] Pentru ca din ele am iesit si-n ele ne-ntoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor.”
(De ce iubim femeile, Mircea Cartarescu)

lollitta
28.04.08 16:09:44

exact

CoffeeCup …

29.04.08 01:07:47

out off topic as well:) nu ca n-as fi de acord cu ce zice tipul respectiv!

dim pacate nu-ti pot specifica un loc anume pe net de unde sa poti face rost de un layout weblog..eu unul n-am gasit si tocmai din pricina asta mi-m construit unul.
mi-a luat ceva timp, nu e simplu deloc dar daca vrei si tu o schimbare te pot ajuta cu placere(atat cat imi sta in putinta si cat depinde de mine+cunostintele mele in html)
deci..cam cum zici ca ai vrea sa arate blogul tau?

jamescrissilv …

29.04.08 11:15:58

frumos. dar din pacate din punctul meu de vedere la acest capitol autorul nu prea mai este un maestru. a nu se interpreta o lipsa de respect.
o zi minunata iti doresc

lollitta
29.04.08 14:51:37

@jamescrissilv
ramane mereu un maestru din punctul meu de vedere

Dias71 …

29.04.08 16:53:57

Frumos elogiu adus femeii! Multumim pentru postare.
Ti-o spune o persoana neinregimentata in curentul feminist ))
O zi minunata iti doresc !

lollitta
29.04.08 18:09:26

se potriveste destul de bine cu ceea ce sunt femeile. sau cu ceea ce ne place sa credem ca suntem

lollitta
29.04.08 20:18:04

pai ce nu-i clar?

lollitta
29.04.08 23:01:15

in nici un fel! cerem doar acelasi respect, nici mai mult, dar nici mai putin

lollitta

29.04.08 23:14:30

nu neaparat sunt de acord cu tot. dar mi se pare unul dintre cele mai gingase poeme pe acest subiect

CoffeeCup …

30.04.08 01:02:30

gasesti instructiunile aici http://www.weblog.ro/usercontent/25651/html/layout.txt…
daca ceva nu merge cum trebuie sti unde sa ma gasesti;)

lollitta
30.04.08 14:30:53

@alien
ca femeie pot spune ca as iubi fara conditii un barbat care m-ar privi asa cum o face Cartarescu. Ceilalti barbati poate ar trebui sa ia aminte…..

lollitta
01.05.08 15:16:08

adevarata…