“Am propus două soluţii la Interne, care pot să închidă gura celor două partide. Prima ar fi să cadă de acord asupra unei persoane neutre din punct de vedere politic. A doua ar fi desemnarea unui ministru care să provină din opoziţie. Asta va linişti şi PSD-ul şi PD-L-ul”

(Declarație de presă – 29.09.09, ora 15.25)

Leonard Oprea este un scriitor – părerea mea, cu talent şi har – destul de necunoscut, adaug eu, din păcate.
L-am cunoscut pe Nardi prin 1993 şi am păstrat legătura şi după plecarea lui în America şi în ciuda faptului că a luat-o pe calea – abruptă – a religiei şi nu o dată ne-am mai ciondănit. Ba, la un moment dat i-am trecut adresa de mail în lista de spam că mă săturasem până peste cap de „Isus jos, Isus sus, Isus te iubeşte”…

Scriitorul Leonard Oprea a debutat în 1981 cu proză scurtă şi primul succes vine în 1984 cu volumul de nuvele fantastice „Domenii interzise” (Ed. Albatros). Volumul de proză scurtă „Radiografia Clipei” este interzis în 1987, este publicat abia în 1990 de Editura Dacia şi re-editată în 2003 de Editura Curtea Veche.
Romanul interzis în 1988 „Cămaşa de forţă” apare la Editura Nemira în 1992 şi re-editată de Editura Curtea Veche în 2004.
În 1999 emigrează în America unde continuă să scrie şi începe seria „Theophil Magus”, eseuri într-o abordare personală – originală – pe teme religioase. Asta foarte pe scurt despre scriitorul Leonard Oprea (vezi şi wiki).

Omul Leonard Oprea este mai complicat şi… zbuciumat. Am stat şi m-am gândit ce titlu să-i dau acestui post şi am aruncat pe rând toate ideile. Am avut discuţii fascinante cu el până-n zorii zilei la un pahar de vin (el votcă), de multe ori am stat pe poziţii diametral opuse, dar mereu am avut răbdarea şi plăcerea de a ne asculta reciproc. Poate că (şi) Nardi, ca mulţi artişti, este omul extremelor. Alcoolul şi Dumnezeu sunt extreme. Nu era un beţiv Nardi, dar îi plăcea băutura. Nu ştiu prea multe despre viaţa lui în America, rar mai trimitea un mail despre el şi familia lui, cum spuneam, mă bombarda cu texte religioase pe care recunosc, de cele mai multe ori le ştergeam fără să le mai citesc. Îl enervam cu citate din Nine Inch Nails şi Marilyn Manson… ha ha ha! Mereu am avut reţineri faţă de oamenii care „picau” în extreme: prea credincios, prea radical politic, prea nu ştiu cum… Nardi cred că făcea pasional tot. Din păcate şi băutul şi – din punctul meu de vedere – şi credinţa a dus-o la extremă. Cum se împăcau cele două, habar n-am. Dar Nardi mereu a fost un tip fascinant… ha ha ha! Cred că nu i-a fost uşoară adaptarea cu America, visul american cu greu se pupă cu realitatea americană…

Anul acesta-n luna mai brusc nu mi-a mai scris. Apoi un prieten mi-a dat vestea: a fost arestat. Nu ştiam multe detalii, am început să sap pe internet, am găsit în presa din Braşov acest articol:

„Scriitorul braşovean Leonard C. Oprea, arestat în SUA

Leonard C. Oprea, un scriitor şi disident român aflat în Statele Unite ale Americii, arestat la începutul acestei luni sub acuzaţia că şi-a bătut soţia, va fi ţinut în continuare după gratii, informează publicaţia Sun Journal. Scriitorul român în vârstă de 55 de ani, care trăieşte în Auburn, a fost pus sub acuzare pentru violenţă domestică, lovire, ameninţări criminale şi obstrucţionarea anchetei. Fiecare dintre aceste infracţiuni poate fi pedepsită cu până la 1 an de închisoare. Conform poliţiei din Auburn, Oprea şi-a lovit soţia, Brigitte Hristea, 42 de ani, în mod repetat în zona capului şi a feţei, i-a smuls părul şi a strâns-o de gât. De asemenea, scriitorul ar fi ameninţat-o cu moartea. Poliţia a intervenit în noaptea de 10 mai, după ce victima a solicitat ajutor la numărul de urgenţă 911. În momentul în care poliţiştii au ajuns la domiciliul celor doi, Oprea îşi urmărea soţia prin casă, iar femeia urla după ajutor. Conform relatărilor poliţiştilor, scriitorul agresor era în stare de ebrietate. El a recunoscut pe loc că îşi bătea soţia şi nu s-a opus arestării. Cei doi au împreună o fetiţă de 4 ani care nu a avut de suferit în urma incidentului. Soţia agresorului a fost internată la Central Maine Medical Center unde a fost şi consiliată cu privire la drepturile ei, ca victimă a violenţei domestice. Scriitorul agresor a apărut în faţa unei instanţe din 8th District Court şi a pledat nevinovat faţă de acuzaţii. Sursele americane îl descriu pe Leonard Oprea ca pe un disident anticomunist din perioada dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, în anii ‘80. El a publicat un roman şi câteva nuvele apreciate de critică. Securitatea a blocat publicarea scrierilor sale în 1987, considerându-l un autor subversiv. După Revoluţia română Oprea a devenit un cunoscut jurnalist şi editor. El s-a mutat în SUA din anul 1999, locuind mai întâi în Boston şi apoi mutându-se în Maine. Născut la Braşov, Leonard Oprea debutează în 1981 cu proză scurtă în revista literara Vatra din Târgu Mureş. În perioada 1981 – 1987 publică proza în principalele reviste literare naţionale, pentru care primeşte premii literare naţionale pentru proza scurta în 1981, 1982, 1984 şi 1985. Între 1978 şi 1989 devine disident anticomunist şi participă la revolta muncitorilor din Braşov la 15 noiembrie 1987, eveniment după care este interzis ca scriitor.” (Gazeta de Transilvania)

Apoi am găsit câteva articole în presa americană,  unele cu ceva mai multe detalii, dar în esenţă toate spuneau acelaşi lucru: Nardi a băut, şi-a luat soţia la bătaie şi… s-a trezit arestat. Ce am aflat este că s-a stabilit o cauţiune de $1.200 $, bani pe care Nardi cu siguranţă nu-i are.
Ulterior un alt prieten mi-a spus că Brigitte ne-a rugat să nu-l ajutăm, n-am prea înţeles ce şi cum şi despre ce ajutor ar fi fost vorba, dar cum Nardi nu mi-a cerut ajutorul – nu că aş putea face mare lucru pentru el – şi nici prietenii comuni nu mi-au mai spus absolut nimic, subiectul s-a stins.

M-am gândit că faptul că a băut nu este o scuză şi strict legal chiar este un fapt agravant şi violenţa domestică în lumea civilizată este o infracţiune gravă şi se pedepseşte aspru. Undeva speram ca Brigitte şi Nardi să cadă la o înţelegere şi sincer, altă soluţie de „scăpare” pentru Nardi nici nu vedeam. Şi nici acum nu văd… N-am înţeles de ce a pledat “nevinovat” Nardi, dar este viaţa şi decizia lui, am să o respect şi nu vreau să comentez mai mult decât am făcut-o.
Repet, tot ce ştiu, ştiu din presă şi vag din auzite, nu sunt în măsură să-l judec pe Nardi, dar recunosc, ştiu că uneori de la băutură îşi ieşea din fire, pierdea controlul. Nu ştiu ce a fost în noaptea de 10 mai, dar ştiu că Nardi a rămas în arest.

Ieri – spre surprinderea mea – am primit un mail/apel de la Nardi. Nu ştiu ce speră Nardi de la Noi, m-am gândit şi în final am decis să-i public scrisoarea deschisă, în definitiv este punctul său de vedere şi poate, mesajul său o să fie citit şi de cineva avizat. Omeneşte îl înţeleg. De judecat, repet, nu pot şi n-am nici un drept să-l judec. Nu vreau să comentez în nici un fel conţinutul acestei Declaraţii de Presă.
Scrisoarea fără relatarea din presă nu cred că-şi avea rostul.

„Către: Preşedintele României, Dl. Traian Băsescu
Parlamentul României
Guvernul României
Ministerul de Externe al României
Ambasada Română din SUA / Washington DC
Ambasada Americană din Romania, Bucuresti
Cotidienle Naţionale ale României
Televiziune Naţională şi Televiziunile Private
Radio Naţional Romania
Mass-media Diasporei Române din SUA
Personalităţi culturale şi politice ale României

De la:
LEONARD OPREA, SCRIITOR şi ex-DISISDENT ANTI-COMUNIST, CETAŢEAN ROMÂN cu VISA TEMPORARĂ în USA
Cu respect , consideraţie, dar şi din punct de vedere cultural, politic şi uman, vă rog PUBLICAŢI şi DAŢI CURS următoarei DECLARAŢII de PRESĂ:

DECLARAŢIE de PRESĂ

ATAC RASIST în SUA asupra Scriitorului şi ex-disidentului român Leonard Oprea.
VIOLAREA DREPTURILOR CIVILE şi UMANE în SUA, de către Statul MAINE, ale CETĂŢEANULUI ROMÂN, cu VISA TEMPORARĂ în SUA, scriitorul LEONARD OPREA.

Binecunoscutul scriitor şi ex-disident anti-comunist Leonard Oprea (autorul romanului “Camasa de forta” / interzis de ex-Securitatea ceausista/  si creatorul “Trilogiei lui Theophil Magus” / publicata cu succes si in Romania si in SUA), este tinta atacului RASIST al Statului Maine, al SUA. Statul Maine, din SUA, prin Politia sa si Tribunalul sau l-au arestat pe Leonard Oprea si l-au aruncat in inchisoarea “Androscoggin County Jail”, unde se afla si acum de peste 70 de zile, FARA dreptul de a comunica cu familia sa si cu prietenii sai.
Statul Maine este recunoscut in SUA, ca fiind cel mai “alb” stat al Americii (peste 90% populatie alba, anglo-saxona) si unul dintre cele mai RASISTE state americane (in Statul Maine, a fi putin mai “colorat” este un motiv suficient de puternic sa fii oprit de Politie - interogat, perchezitionat si chiar arestat).
Scriitorul  Cetaten Roman, Leonard Oprea traieste impreuna cu familia sa in oraselul Auburn, din Statul Maine (deoarece in acest oras sotia sa a gasit un contract de munca acceptabil pentru profesia sa, de medic). Dar, fiindca atit Leonard Oprea, cit si sotia sa sunt Cetateni Romani cu Visa Temporara in SUA, in foarte scurt timp au devenit, din punct de vedere rasist, INDEZIRABILI pentru vecinii lor si autoritatile din Auburn. Motivul fiind, odata cu Cetatenia Romana, faptul ca au indraznit sa aiba un standard de viata, deasupra standardului mediu american. Fireste, americanii din Auburn nu stiu, spre exemplu, unde se afla Romania pe harta lumii.
Astfel, dupa 2/doua/ tentative esuate de a elimina familia Leonard Oprea din Auburn, finalmente, la inceputul lunii Mai 2009, sub pretextul unui scandal in familia Oprea, ce deranja vecinii si incalca legeile Statului Maine, dar FARA nici o investigatie prealabile, dar FARA nici un martor, dar FARA macar sa ia o declaratie scriitorului Leonard Oprea, Politia oraselului Auburn, din Maine, l-a arestat pe Leonard Oprea si l-a aruncat in inchisoarea “Androscoggin County Jail”.
Imediat, a doua zi, dimineata, Leonard Oprea a fost dus in fata unui Judecator, care, reprezentind Statul Maine, l-a acuzat pe scriitorul, Cetatean Roman, cu Visa Temporara in SUA, de “Violenta Domestica” (delict minor in acord cu legea din SUA), i-a pus o cautiune (bail) de 1200 $ Cash si o Interdictie Totala de a comunica cu familia sa, aceasta interdictie fiind valabila si pentru sotia sa si copilul lor, in virsta de 4 ani si 9 luni. Sentinta inca nu a fost pronuntata si astfel, scriitorul Leonard Oprea se afla inca in Puscaria “Androscoggin County Jail” din oraselul Auburn, de peste 70 de zile. Singura marturie este raportul Politiei din Auburn. NU exista investigatie, NU exista martori, NU exista declaratia lui Leonard Oprea.
In virsta de 55 de ani, scriitorul roman si ex-disidentul anti-comunist Leonard Oprea (ale carui carti, recent, sunt subiect de studiu pentru studentii Universitatii din Okland, SUA) sufera de sindrom post-traumatic, anxietate, depresie cronica, atacuri-de-panica, claustrofobie, diabet, guta si prostata si, in aceasta conditie medicala se afla in Puscaria “Androscoggin County Jail” , unde este  SINGURUL detinut FARA CAZIER, intre peste 300 de criminali/omucidere/, traficanti de droguri, hoti si tilhari, proxeneti si pedofili, fiecare cu macar trei condamnari la activ. Fiind scriitor si Cetaten Roman FARA cazier, Leonard Oprea este supus zilnic la tot felul de agresiuni din partea detinutilor si din partea gardienilor inchisorii.
Statul Maine insa NU si-a oprit aici atacul sau RASIST impotriva scriitorului si Cetateanului Roman Leonard Oprea. Pentru a-l sili sa paraseasca oraselul Auburn si Statul Maine, Tribunalul din Maine “District Court of Lewiston” a inaintat impotriva lui Leonard Oprea doua actiuni CIVILE: divortul si protectia de abuz. Sotia scriitorului, Brigitte Hristea, si ea Cetateanca Romana, cu Visa doar Temporara, a fost obligata sa accepte aceste actiuni, fiind amenintata ca isi va pierde licenta de a practica medicina in SUA, isi va pierde serviciul si Visa Temporara, punind astfel in primejdie securitatea copilului.  Insa, prin aceste actiuni CIVILE, Statul Maine, respectiv “District Court of Lewiston” comite o ILEGALITATE si un ABUZ de PUTERE, deoarece Leonard Oprea si Brigitte Hristea sunt casatoriti LEGAL / de peste 20 de ani/ DOAR in Romania, fiind Cetateni Romani cu DOAR Visa Temporara in SUA. Deci, orice actiune CIVILA privind acest statut, casatoria legala in Romania, este sub Jurisdictia autoritatilor romane. Insa, pentru Statul Maine din SUA, se pare ca Romania nu exista.
***
In anul 1990, Congresul American il invita in America pe scriitorul si ex-disidentul anti-comunistroman Leonard Oprea, sa ii rasplateasca meritele luptei sale pentru libertate si democratie.
Astazi, aceeasi America “democratica” il sileste pe Leonard Oprea sa traiasca tragedia unei detentii inumane de de cea mai pura sorginte RASISTA americana, doar pentru ca este un Cetatean Roman care a indraznit sa aiba un standard de viata civilizat intr-un orasel, Auburn din Statul Maine, cu un standard de viata sub nivelul mediu al intregii Americi.
Scriitorul Cetatean Roman Leonard Oprea, admirat si pretuit in mod deosebit de presonalitati cum sunt Vladimir Tismaneanu, Norman Manea, Andrei Codrescu, Liviu Antonesei, Mircea Mihaes, Gelu Vlasin si altii asemenea lor,
autorul a doua carti interzise oficial de ex-Securitatea lui Ceausescu, astazi este O VICTIMA a RASISMULUI “liberalei” democratii americane.
***
Leonard Oprea considera ceea ce i se intimpla acum in Statul Maine, oraselul Auburn, Inchisoarea “Androscoggin County Jail”, ca fiind o FLAGRANTA INCALCARE A DREPTURILOR SALE CIVILE si UMANE, in calitatea sa de Cetatean Roman cu Visa Temporara in SUA.
Leonard Oprea declara ca, mai mult, decit aceasta tragedia ce o traieste este O INSULTA adusa Culturii si Natiunii Romane, O DESCONSIDERARE a Romaniei ca Stat independent si democratic.
***
Leonard Oprea roaga respectuos,
dar cu reala disperare ca,
Presdintele Romaniei, Dl. Traian Basescu,
Parlamentul si Guvernul Romaniei,
Mass-Media romaneasca,
dar si personalitatile Culturii si lumii politice romanesti
SA CEARA ELIBERAREA SA urgenta din puscaria “Androscoggin County Jail”, odata cu RETRAGEREA acuzatiilor si SCUZELE ce se impun din partea Statului Maine, SUA.
***
Leonard Oprea considera ca,
este o datorie de onoare, dar si un act politic absolut necesar APARAREA DREPTURILOR CIVILE si UMANE ale CETATENILOR ROMANI, impotriva actelor de RASISM AMERICANE, INTR-O DEMOCRATIE AMERICANA CE SE AUTO-INITULEAZA… CA FIIND IN CEL MAI INALT GRAD… DEMOCRATICA.

Leonard Oprea                                                 Iulie 11, 2009
“Androscoggin County Jail”
Auburn/ Maine/ SUA”

P.S.1

Nardi are prieteni în America, prieteni care sper să fie alături de el şi în momentul acesta dificil. Un exemplu este domnul Vladimir Tismaneanu care anul acesta (01/05/2009) îi mulţumea pentru: “un mesaj de solidaritate la un ceas cind acest lucru inseamna enorm”. Cred că moral este momentul ca acest ajutor să fie întors.

“Un text despre chin si regasire, despre starea de veghe si despre refuzul de a tacea atunci cind in jurul nostru sunt atitea focare de infectie (la propriu si la figurat). Ii multumesc lui Leonard Oprea pentru faptul ca mi-a dedicat aceasta minunata respiratie, un mesaj de solidaritate la un ceas cind acest lucru inseamna enorm.”

Vladimir Tismaneanu: Leonard Oprea: Veghe, suferinta, adevar

P.S. 2

Sunt curios câţi din prietenii mai mult sau mai puţin influenţi al lui Nardi o să-i întindă o mână acum…

P.S. 3 Update 30 iulie 2009: s-au deschis 2 conturi pentru ajutorarea lui Nardi, detalii AICI.

                                                                                                                                                                                                                          DECLARAŢIE

 
În nume personal, cât şi  în numele organizaţiilor non-guvernamentale al căror preşedinte am onoarea de a fi, protestez cu energie împotriva acţiunilor represive şi nelegitime pe care guvernul Republicii Moldova le organizează pentru reprimarea manifestaţiilor forţelor de opoziţie care contestă corectitudinea scrutinului din 5 aprilie 2009.
Faptul că fostul preşedinte al Republicii Moldova V. Voronin şi apropiaţi ai acestuia acuză acum România de uneltiri imaginare nu ne poate determina să renunţăm la a denunţa gravele acţiuni anti-democratice pe care actuala guvernare a Republicii Moldova le-a dezlănţuit după alegerile din 5 aprilie 2009. Acţionăm astfel tocmai în respectul desăvârşit al opţiunilor majoritare ale cetăţenilor moldoveni şi al tuturor angajamentelor bilaterale şi internaţionale pe care România şi le-a asumat.
Solicit organizaţiei Amnesty International să-şi exercite neîntârziat toate atribuţiile şi întreaga autoritate pentru a obliga autorităţile de la Chişinău la încetarea violenţelor şi a utilizării forţei represive a organelor aşa-zise de ordine împotriva civililor lipsiţi de apărare, şi în mod particular împotriva tinerilor de ambe sexe, elevi şi studenţi, supuşi în ultimele zile unor rele tratamente de o intolerabilă brutalitate.
Solicit Consiliului Europei să trimită neîntârziat în Republica Moldova o misiune de recunoaştere şi mediere care să oblige autorităţile să stopeze violenţele menite să înăbuşe opoziţia politică şi să asigure libertatea de exprimare a acesteia în spaţiul public.
Solicit Guvernului şi Preşedintelui României să acţioneze cu mai multă promptitudine şi hotărâre în sprijinul acestor solicitări, să determine desemnarea imediată a unui înalt reprezentant al UE şi deplasarea urgentă a unei misiuni a organizaţiilor europene în Republica Moldova pentru a gestiona grava criză politică apărută în urma reacţiei violente şi abuzive a autorităţilor de la Chişinău.
Având în vedere consecinţele negative ale misiunii OSCE în Republica Moldova cu prilejul alegerilor din 5 aprilie 2009, consider că participarea acestei organizaţii la misiunea pe care o propun este inoportună, cel puţin înainte ca OSCE să-şi asume răspunderea care îi revine pentru acutizarea stărilor conflictuale de la Chişinău.
Salut iniţiativa ministrului de Externe român, dl. Cristian Diaconescu, de a dezvolta un dialog cu societatea civilă în jurul problemelor de perspectivă ale politicii României în spaţiul răsăritean şi îmi manifest şi pe această cale întreaga disponibilitate de a participa la acest dialog. Iniţiativa ministrului de Externe este însă o excepţie apărută în condiţiile unei grave crize; nici Guvernul României, nici preşedintele ţării nu au vădit în genere o viziune strategică în relaţia cu Republica Moldova, nu au reprezentat consecvent pe lângă aliaţii României nici aspiraţiile societăţii româneşti de consolidare a legăturilor cu societatea moldovenească în cadrul structurilor europene şi asociate acestora, nici interesele statului român ca ţară de graniţă a NATO şi UE, pentru care existenţa unor state vecine democratice şi prospere reprezintă un obiectiv strategic.
Autorităţile române au datoria de a-şi spori considerabil eforturile în vederea unei corecte informări a tuturor prietenilor, partenerilor şi aliaţilor României din UE şi NATO în legătură cu acţiunile lipsite de legitimitate ale conducerii comuniste de la Chişinău astfel încât, sub presiunea comunităţii internaţionale, în Republica Moldova să înceapă efectiv construcţia democratică pe care o revendică societatea civilă şi partidele de opoziţie.
Salut începutul de dialog politic din ultimele zile în jurul revendicării de analizare a listelor de alegători şi de renumărare a voturilor. Este însă greu de crezut că, la capătul acestui proces, rezultatele vor fi substanţial modificate în sensul aşteptărilor societăţii civile.
De aceea, propunerea mea este ca Parlamentul Republicii Moldova să numească un guvern de tehnicieni care, sub monitorizarea unei misiuni a Parlamentului European, să administreze republica şi să pregătească tehnic organizarea unor noi alegeri, asigurând condiţii egale de liberă exprimare reprezentanţilor tuturor forţelor politice angajate în proces şi exercitarea liberă de orice constrângere a dreptului fundamental al oricărui cetăţean de a alege şi de a fi ales în cadrul unui proces electoral corect, garantat de o prezenţă masivă şi implicată a unei misiuni internaţionale de monitorizare a corectitudinii a acestui proces.
Pe termen mediu, propunem tuturor forţelor civice şi politice democratice din România – celor realmente interesate să contribuie la edificarea unui parteneriat privilegiat cu societatea civilă şi politică din Republica Moldova şi excluzând de la început orice organizaţie extremistă – constituirea unei reţele de fundaţii şi asociaţii de tipul celei care a asigurat României în ultimul deceniu al secolului XX un suport care s-a dovedit esenţial pentru dezvoltarea democraţiei şi statului de drept. Înfiinţarea unei Fundaţii Naţionale pentru Democraţie, instituirea unui program precis de cooperare la nivelul reprezentanţilor fiecărei opţiuni doctrinare a partidelor politice din România şi Republica Moldova, un program de cooperare instituţională şi organizaţională la toate nivelele, obţinerea susţinerii internaţionale necesare pentru liberalizarea mass-media în general şi a televiziunilor în special nu se pot realiza decât în cadrul unui parteneriat public-privat capabil să asigure mijloacele materiale şi suportul politic de care are nevoie o atare acţiune pe termen mediu. Este momentul ca şi guvernanţii, şi societatea românească, să înlocuiască definitiv retorica declaraţiilor de fraternitate cu o asumare pragmatică a acesteia, în deplinul respect al aspiraţiilor societăţii moldoveneşti şi al valorilor de libertate şi democraţie care definesc Europa secolului XXI.
 
 Emil Constantinescu
Preşedintele României 1996 – 2000

Ne gandeam ca Declaratia de presa de astazi a Monei Musca a facut ravagii in blogosfera. Uitaseram ca e duminica si canicula.

Oricum, de ceva timp, numele Monei Musca se afla pe toate buzele, printre grimase si zambete ironice. Fireste ca opiniile sunt impartite. In majoritate, negative. Nu imi imaginam ca tinerii internauti pot fi atat de cainosi. Ramane de vazut…

Multi nu-i iarta dosarul de la securitate, multi o blameaza ca a mintit, cativa se abtin dar cei mai multi sunt clar impotriva, chiar daca Mona Musca stie “sa-si tina rangul” si sa zambeasca, indiferent de privirile celorlalti. Noua ne place Mona Musca, chiar captusita cu dosare ale securitatii. O preferam frivolitatii absolute a multor alte femei politician romane, ale caror compromisuri se evapora in marea de rimel sau in latraturi pe la televiziuni.

Pana la momentul declaratiei de presa a Monei Musca de la Realitatea TV, cam in acest fel se prezenta blogosfera romaneasca: Zoso face o glumita-calambur verry soft pentru optimizareaq blogului, Dan Iancu si baiatbun o acuza de ipocrizie, aducand in discutie blamarea sistemului “ticalosit”, agnosticus  o acuza de patetism politic, ionutu  o considera “Doamna deceptia secolului”, iar bataiosu aduce in discutie legea lustratiei si pe sustinatorii ei. Platon e convins ca Mona Musca va accepta candidature pentru PDL, iar moromete nu considera intoarcerea Monei Musca in politica o idee buna.

Pan una-alta, multcititii ciutacu si sutu nu au apucat sa fie virulenti. Se pare ca nu s-au intors, inca, din vacanta. Corina Cretu abia s-a intors dar nu are o opinie despre declaratia Monei Musca, iar Anca Alexandrescu isi paseaza discret opinia negativa Corinei Dragostescu. Moshemordechai par interesati de viata de manastire si petria e intr-un moment de cumpana. Sper sa nu trebuiasca sa chemam SMURD-ul…

Adevarul e ca duminica nu e o zi buna pentru blogging politic, chiar daca sunt si reactii la moment ca cea a lui Cristian Teodorescu  si cea a lui Cristian Patrasconiu . Si, fireste, ca cea a lui Cioco-Cioco.

Asteptam, de maine, dezbaterile bloggerilor in “lumina noilor dezvaluiri”. Fireste ca ne-ar interesa si opiniile politicienilor-bloggeri de marca: Ion Iliescu si Adrian Nastase. Pe Sorin Oprescu nu ne putem baza, caci lucreaza pentru Bucuresti.

Pe maine!

din Declaratia de presa a Monei Musca ( Realitatea TV , 24 august 2008 )

“Declar public şi ferm că nu intenţionez să candidez în numele PDL, nu am de gând să mă alătur oricărui partid şi cu atât mai puţin să candidez. Nu pot să candidez pentru a intra într-un sistem în care nu mai cred”.

“Mă văd astăzi în situaţia de a face public răspunsul pe care i l-am dat domnului Gheorghe Ştefan în repetate rânduri, în ciuda optimismului şi eforturilor domniei-sale de a-mi schimba decizia”.

“în contextul actual, mi-am pierdut încrederea în modul în care funcţionează în România unele instituţii, care ar trebui să asigure identitatea unui stat democratic” (Parlamentul, partidele politice, justiţia sau Guvernul).

“Singura instanţă în care cred este puterea celor fără de putere, alături de care am fost în toate acţiunile mele parlamentare şi politică. Oamenii mă vor înelege şi vor fi de acord cu mine. Nu pot să candidez pentru a mă integra într-un sistem în care, deocamdată, nu mai cred”

“în calitate de tânăr asistent universitar, am semnat un angajament care se referea strict la şcolarizarea studenţilor străini”.

“Cu lipsa mea de experienţă de viaţă, eram convinsă că este procedura standard pentru cei care lucrau cu străinii. Am tratat-o ca pe o chestiune pur formală. Este un fapt evident pentru oricine citeşte cu bunăcredinţă dosarul pe care l-am publicat integral pe internet. Erau alte timpuri, iar logica socială funcţiona după alte criterii, iar oamenii nu pot fi mereu invulnerabili”.

“Verdictul mi s-a pus exclusiv pe baza afirmaţiei unui securist (…) că, într-o discuţie publică, în cancelarie, le-as fi spus colegilor de catedră o banalitate: că între studenţii greci există şi comunişti, şi anticomunişti. Aceasta este singura probă pe care se bazează verdictul, împotriva căruia mă lupt acum în instanţă”.

 ”Cu foarte mult timp in urma am facut o greseala; repet: nu am facut nici o secunda politie politica”.

“Focalizarea atenţiei mass-media în ultimii ani pe cazul meu este excesivă şi se transformă în diversiune”.

“Nu foloseşte nevoii de adevăr şi nici sănătăţii dezbaterii publice din România. Respect dreptul la opinie al oricui. Am greşit, dar toate au o limită şi o măsură”.

“Am crezut şi cred în valorile democraţiei”.

“M-am asociat fără rezerve la iniţiativele colegilor mei care urmăreau dezvoltarea democraţiei româneşti, indiferent din ce direcţie veneau ele. Am încercat, în limitele mele, să ofer un model de om politic decent. Am crezut şi cred că datoria politicienilor este aceea de a se pune în slujba binlui public, de a încerca să aducă lumină în viaţa celor care îi reprezintă. Nu cred cã se poate da vreun exemplu în care eu, ca parlamentar sau ministru, să fi acţionat altfel decât cu bună credinţă în favoarea ineterselor ceăţeanului”.

Douazeci de organizatii non-guvernamentale crestine au remis, in aceasta
dimineata, un punct de vedere comun Comisiei interministeriale de analiza a
cazului fetei de 11 ani insarcinate. Semnatarii se ofera sa preia, legal,
spre crestere si ingrijire, copilul rezultat din viol si sa ofere asistenta
psihologica, spirituala si materiala familiei tinerei mame, pentru a o ajuta
sa depaseasca momentul dificil. Conform opiniei sematarilor scrisorii,
initiate de FEDERATIA ORGANIZATIILOR ORTODOXE PRO-VITA DIN ROMANIA
(alcatuita din 12 Asociatii si Fundatii), avortul la o varsta atat de
inaintata a sarcinii nu este permis de lege si oricum acesta nu constituie
niciodata o solutie la astfel de probleme.

Bucuresti, 26.06.2008 – Cu privire la cazul fetei de 11 ani, cu o sarcina de
21 de saptamani in urma unui posibil incest si care a devenit subiect de
disputa, inclusiv mediatica, organizatiile semnatare, care apara si
promoveaza dreptul la viata al tuturor fiintelor umane incepand de la
conceptie, emit urmatoarea

DECLARATIE DE PRESA

1. Legea romaneasca in vigoare pevede clar ca intreruperea cursului
sarcinii, daca varsta sarcinii a depasit 14 saptamani, se poate face numai
daca este necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea
corporala a femeii insarcinate de la un pericol grav si iminent si care nu
putea fi inlaturat altfel. Comisia medicala de la Iasi a stabilit, saptamana
trecuta, ca nu este vorba despre o astfel de situatie.

In cazul in care decizia medicilor de la Iasi ramane valida, dar Comisia
interministeriala intrunita in acest zile va decide, impotriva legii, ca
interventia chirurgicala se poate, totusi, face, ne rezervam dreptul de a
depune plangere penala impotriva medicului care va efectua interventia,
pentru incalcarea art. 185 Cod Penal (Provocarea ilegala a avortului),
impotriva factorilor de decizie din Comisie si a conducerii spitalului in
care se va efectua interventia, pentru favorizarea infractiunii mentionate.

2. Organizatiile noastre considera ca in general orice avort provocat este
un act profund imoral, intrucat intrerupe cursul unei vieti in dezvoltare.
Cu atat mai mult sunt de condamnat presiunile pentru savarsirea unui avort
ilegal in acest caz. La 21 de saptamani de sarcina, procedura avortului este
deosebit de barbara si dureroasa pentru fat, al carui sistem nervos este
deja suficient de dezvoltat incat sa simta interventia in urma careia este
ucis.

3. Atragem atentia asupra cazului unui copil nascut in Marea Britanie, la 22
de saptamani de sarcina, asadar cu doua saptamâni înainte de limita legala
de avort in aceasta tara. Copilul a supravietuit si acum se dezvolta perfect
normal. De aceea, posibila “intrerupere a cursului sarcinii”, in cazul fetei
din jud. Neamt ar trebui sa ridice suficiente probleme de etica si
constiinta medicilor, in lumina angajamentelor pe care acestia le iau de a
“apara viata”.

4. Suntem gata sa SPRIJINIM CONCRET FAMILIA mamei pentru rezolvarea
problemei ridicate de viitorul copilului rezultat din acest incident
nefericit. Semnatarii acestei scrisori se ofera ca, dupa nastere, sa preia,
in conditiile legii, copilul, spre crestere si educare in centrele de
plasament ale Asociatiei “Provita pentru Nascuti si Nenascuti”. De altfel,
aici au mai fost adusi copii rezultati din viol si acestia sunt crescuti in
conditii de confidentialitate deplina, iar dezvoltarea lor este fireasca si
nu-i diferentiaza cu nimic de altii.

De asemenea, ne oferim sa sprijinim, prin consiliere de specialitate si
sprijin moral, material si spiritual, mama si familia acesteia, pentru a
depasi trauma suferita.

In acest fel intelegem sa raspundem reprezentantilor Autoritatii Nationale
pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC), care insista pentru avortul
ilegal in baza acestui argument al “poverii” pe care il reprezinta un copil
pentru o mama atat de tanara. Oricum, sintagma “interesul superior al
copilului” utilizata de reprezentantii ANPDC ca motivatie, apare cel putin
hilara, in conditiile in care Autoritatea insasi nu si-a facut datoria in
acest caz, inclusiv prin neprotejarea identitatii minorei, care nu trebuia
sa ajunga sa fie cunoscuta de presa.

In aceeasi ordine de idei, ne declaram stupoarea fata de atitudinea complet
iresponsabila a ministrului Sanatatii, care si-a inceput conferinta de presa
de miercuri legata de acest caz facând public numele minorei insarcinate!

5. Consideram oportuna propunerea Ministrului de dezbatere publica a legii
avortului, insa ne opunem categoric oricarei relaxari a legii. Romania are
deja una dintre cele mai liberale legislatii privind intreruperea de
sarcina.

Dimpotriva, dezbaterea trebuie sa aduca in atentie aspecte total neglijate
pana acum, precum acela al consecintelor fizice, intelectuale si afective,
profund negative, ale avortului, asupra femeilor (sindromul post-avort) cat
si asupra familiilor si societatii in ansamblu; inexistenta consilierii si
informarii reale pre- si post-avort a femeii in criza de sarcina;
inexistenta unui sprijin real din partea Statului pentru femeile care sunt
impinse la avort de consideratii economice etc. Ne exprimam disponibilitatea
de participa activ la aceste dezbateri, impreuna cu toti factorii de
raspundere din Romania.

Organizatii semnatare:

FEDERATIA ORGANIZATIILOR ORTODOXE PRO-VITA DIN ROMANIA (12 Asociatii si
Fundatii)

Asociatia Pro Vita – Sf. Brancoveanu

Asociatia Pro Vita Constanta

Organizatii care sustin scrisoarea:

Alianta Familiilor din Romania

Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani, Filiala Bucuresti

Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani, Filiala Craiova

Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani, Filiala Iasi

Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani, Filiala Tirgu Jiu

Asociatia pentru Cultura si Ortodoxie “Sfantul Daniil Sihastrul”

Asociatia Civic Media

Asociatia Prologos