11.

Vineri 11 Decembrie 2009

Ora 8:33:53 AM GMT

Scrisoare de pe front, catre DEEA…

Draga mea, pentru inceput pot a-ti spune ca sint bine, sanatos… Ma impac greu cu ideea participarii la acest razboi care nu este al meu, care nu a fost nici al tatalui meu si nici al bunicului, atit dinspre mama cit si dinspre tata… Cu uniforma m-am obisnuit, chiar daca copca de la veston ma mai stringe nitel. Frigul imi este deopotriva si prieten si dusman. Prieten, atunci cind ma gindesc la tine. Dusman, atunci cind incerc sa atipesc, intre pauzele scurte dintre lupte… Lupte…. Stupide inclestari intre fiintele aceleasi semintii…

Compania mea este cantonata la liziera unei paduri undeva prin Ardeal…  Nu-ti pot impartasi amplasamentul, din motive de “securitate nationala”… Si sigur nici nu vrei sa sti, pe unde imi duc zilele plumbuite intre dorul de tine si sentimentul datoriei neatirnate, ce trebuie musai implinite…

Ziua este pe sfirsite, parca adunindu-si orele speriate de grozavia suratelor ei de miine, poimiine… S-a pornit si vintul… Chiar acum cind iti scriu…Zburlind vegetatia meschina, uscata, crengile pomilor, parca niste improprii miini cu degete raschirate bolnav, intinse spre cerul neiertator si rece, gri si albastru de mercur, profund rarefiat… Totul respira a atmosfera militara de sfirsit si inceput de secol militar… Imi ridic gulerul mantaii si zgribulit, in interiorul ei de postav , imi continui scrisoarea catre tine… Scriu greu. Degetele-mi sint amortite. Virful creionul, Tocit. Doar hirtia galbena, mai pilpiie in intunecimea lasata labartat peste tabara muta…

Incerc sa-mi aduc gindurile aici, pe front. Ele, insa se incapatineaza sa ramina acolo departe, unde esti tu. Orice comunicare, orice rugaminte, orice concentrare inspre ele, nu-mi aduce nici un rezultat…

Gindurile mele ramin cu tine…

Lampa cu gaz, respira din ce in ce mai greu. Si vintul o ajuta dar si gazul de proasta calitate pe care il primim, in ratii marunte. In ratii marunte primim si hirtia, si piinea, si creioanele. Totul este dramuit , pina dincolo de doctrina dementa a National-Socialismul rational-irational…

Ma gindesc la dilema pamintului care ne suporta, parca independent de o vointa fireasca. Iar noi?… Noi ce-i facem?… Il ranim, si-l batjocorim ticalos…. De ce?… De ce?…De ce obuzele il sfirteca, lasindu-l fara lacrimi, fara intelegere, fara singe… De ce ne omorim pamintul de sub picioare?… De ce nu-l respectam, de ce nu ne inclinam umili. De ce nu-l Intelegem???… Pamintul ar trebui sa ne fie Icoana…ar trebui sa ne fie Icoana…Pamintul ne-a fost DAT de Dumnezeu…

La buza orizontului, flacari uriase ling pervers crapatura universului ce asteapta cu rabdare de drac sa se pravaleasca in sfaramaturi asurzitoare peste capetele noastre nesabuite… pedepsindu-ne pentru trufia de melena peste masura ce ne-a cuprins Sufletele moarte…

Iti mai aduci aminte de Stefan Gheorghidiu?… Ultima Noapte de Dragoste, intiia Noapte de Razboi… Ne va acoperi pamintul lui Dumnezeu…. ne va acoperi Pamintul lui Dumnezeu…

Mogildete negre de trupuri tinere, contureaza linia transeelor. Un susur de voci infundat-innecate, completeaza perceptia limitei clopotului sub care traim de cind ne stim… Vom cunoaste si un alt soi de viata paminteana??… Mi-e foarte greu sa cred…

Inchid ochii si incerc sa mi te imaginez, asa cum te-am lasat… Nu reusesc….

Petit Larouse: “Arhitectură – arta de a construi şi a împodobi edificiile”.

Schelling: “Arhitectura este forma artistică anorganică a muzicii plastice”.

Ruskin: “Arhitectura este ceea ce e inutil”.

Leger: “Arhitectura nu este o artă, ci o funcţie naturală”.

Le Corbusier: “Arhitectura este jocul savant, corect, şi magnific al volumelor reunite sub lumină”.

Gropius: “O adevărată arhitectură ar trebui să fie proiectarea vieţii însăşi, ceea ce implică o profundă cunoaştere a problemelor bilologice, sociale, tehnice şi artistice”.

Mies van der Rohe: “Arhitectura este voinţa epocii transpusă în spaţiu”.

Zevi: “Definiţia cea mai exactă care poate fi dată astăzi  arhitecturii este cea care ţine seama de spaţiul interior, (…) Tot ceea ce nu are spaţiu interior nu este  arhitectură”.

Călinescu: “Arhitectura (…) creează o supra natură şi, ca să nu se înţeleagă greşit, în sensul idealizării, o contra natură în mijlocul naturii”.

Dicţionar de neologisme: “Arhitectura – ştiinţa şi arta de a proiecta şi de a construi clădiri, potrivit unor anumite proporţii şi reguli determinate de caracterul şi de destinaţia construcţiilor”.

Moartea-i o secundă fără flash !

(nu ştiu. doar zic. nu cred. asta nu schimbă nimic)

Tăcerea-i o laşitate la fel de mult cât un curaj !

“Unica… Nu cunosc nimic comparabil.”Arthur C. Clarke

Tradusa in zeci de tari, publicata in milioane de exemplare, Dune este una din realizarile majore ale imaginatiei.Cariera jurnalistica a fost aceea care a pus temelia romanului Dune.

In 1958, Frank Herbert a mers in Oregon pentru a scrie un reportaj despre felul in care autoritatile federale incercau sa stabilizeze dunele de nisip care se incapatanau sa se astearna de-a curmezisul unei autostrazi proaspat construite in zona. Se pare ca plimbarea prin acel peisaj si documentarea pentru reportajul cu pricina au fost cele care au declansat extraordinarele cascade imaginative care s-au finalizat prin scrierea romanului Dune.Catalizatori ai ideilor au fost de asemenea ecologia, o stiinta vazuta ca o arta a intelegerii consecintelor, politica internationala in care petrolul era un monopol, iar OPEC era in mare masura ceea ce este CHOAM in Dune.

La sfarsitul anului 1962, din creuzetul extraordinar care era mintea creativa a autorului nu lipsea nici un ingredient pe care sa nu-l regasim astazi in carte. Ramanea ca extraordinara sa experienta de scriitor, cunoasterea adanca a gustului public si talentul de povestitor sa creioneze in acest univers o poveste frumoasa. Dune isi astepta locuitorii. Frank Herbert si-a plasat inceputul actiunii in momentul in care, in urma unor intrigi si complicate politici de aliante, familia Atreides preia ca fief legal planeta desertica Arrakis, Dune, singura sursa de mirodenie din Universul cunoscut. Toata lumea pare sa fie convinsa ca aceasta cedare imperiala este doar o capcana, cu exceptia ducelui Leto Atreides, care isi pune sperante intr-o alianta cu fremenii, un enigmatic popor al desertului. Plecarea de pe Caladan, planeta Atreizilor, este marcata pentru tanarul Paul Atreides, mostenitorul ducelui Leto, de intalnirea cu o Cucernica Maica, o figura stranie care il supune la o incercare simpla si mortala.

Ceea ce toata lumea prevestea se intampla, iar ducele este tradat, armata lui este zdrobita, in timp ce fiul si concubina lui, Jessica, mama lui Paul, ajung sa se alieze cu fremenii, care vad in cel pe care il boteaza Muad’dib profetul promis lor din vremuri imemoriale. Expus mediului concentrat de melanj, Paul se transforma intr-un pivot al universului, descopera ca printr-o coincidenta stranie este deopotriva si profet fremen si produs ultim al programului de selectie Bene Gesserit. Amenintand ca va distruge toata mirodenia, fara de care calatoria spatiala nu va mai fi posibila, Paul reuseste sa ajunga la un armistitiu cu Ghilda Spatiala, fapt ce ii permite sa zdrobeasca armatele imperiale, sa se razbune pe baronul Vladimir Harkonnen, ucigasul tatalui sau si chiar sa devina Imparat al Universului cunoscut, sot al unei mostenitoare imperiale, dar barbat pentru Chani, iubita lui fremena. Dupa cum se vede, actiunea din Dune nu este una care sa curga cu multe complicatii sau care sa propuna dezvoltari uluitoare. Acest lucru spune insa multe despre densitatea ideatica a unei carti care trebuie citita de mai multe ori pentru a-i sesiza toate nuantele, fiindca Frank Herbert are darul sublim de a nu povesti evidenta, oferind cititorului doar amanunte semnificative, dincolo de care povestea se construieste de la sine.

Dune nu a vazut insa lumina tiparului chiar in forma pe care o cunoastem astazi. Dependent de platile rapide, Frank Herbert a propus revistei Analog un text destul de lung, care purta atunci numele de Dune World. Revista a inceput sa-l publice in serial incepand cu decembrie 1963 si a continuat in ianuarie 1965 cu The Prophet of Dune. Frank Herbert a reunit apoi cele doua lucrari intr-un roman pe care l-a denumit simplu: Dune.E greu de zis ce au gandit cei douazeci si trei de editori care au refuzat publicarea acestui roman unic la acea vreme. Pentru memoria lor postuma, sa ii creditam cu inteligenta de a nu fi inclus Dune in planul lor editorial fiindca romanul aparuse recent in Analog, o revista al carei tiraj era semnificativ, si s-au temut ca nu va mai aduce cine stie ce incasari. Cert este ca Dune a aparut abia in 1966 si a avut un succes instantaneu, primind imediat cele mai semnificative distinctii ale SF-ului american, premiile Hugo si Nebula….

De Apa avem nevoie…Nu de politica desantata… De incredere si Cer, avem nevoie… de Dragoste si Umilinta, de Intelegere si de Cultura Bunului Dat… De Apa avem nevoie… Nu de Candidati!… De Verde, si de Dat, avem nevoie… De Bunatate avem nevoie… De Zefir, de Boare, de Visare, de Iubire… De Credinta si Bunavointa… De Incredere in Sine, avem nevoie, avem mare nevoie… Viata este atit de scurta si de ticaloasa… Semenii atit de rari… Chiar nu plecam cu nimic de pe acest Pamint… De SPIRIT avem nevoie… De 21 de Grame de Suflet…

Nici macar , SUFLETHUL, nu pleaca cu noi Dincolo…

Urla Media: Basescu a lovit cu pumnul si bocancul, un Copil… urla Media, urla Media… si apoi si-a descarcat si un ciocan in capul biethului Copil… Peste 50 de ani, se va fi uitat Totul cu Totul… Sarmane naluci, sarmane destine… sarmane guri uscate…

De Apa avem nevoie… avem mare nevoie…

Definitii din Legea 242/2009:
coeficient de utilizare a terenului (CUT) – raportul dintre suprafata construita desfasurata (suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei inclusa in unitatea teritoriala de referinta. Nu se iau in calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu inaltimea libera de pana la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare, trotuarele de protectie;

procent de ocupare a terenului (POT) – raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii sau proiectia pe sol a perimetrului etajelor superioare) si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor inchise ale etajelor se include in suprafata construita.
Exceptii de calcul al indicatorilor urbanistici POT si CUT:
– daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o cladire care nu este destinata demolarii, indicatorii urbanistici (POT si CUT) se calculeaza adaugandu-se suprafata planseelor existente la cele ale constructiilor noi;
– daca o constructie este edificata pe o parte de teren dezmembrata dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculeaza in raport cu ansamblul terenului initial, adaugandu-se suprafata planseelor existente la cele ale noii constructii.
Unitate teritoriala de referinta (UTR) – subdiviziune urbanistica a teritoriului unitatii administrativ-teritoriale de baza, constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene, avand drept scop pastrarea, refacerea ori dezvoltarea teritoriului in concordanta cu traditiile, valorile sau aspiratiile comunitatii la un moment dat si necesara pentru: agregarea pe suprafete mici a indicatorilor de populatie si de construire, determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea urbanistica omogena. UTR, avand de regula suprafata de 1-20 ha si in mod exceptional pana la 100 ha, se delimiteaza pe limitele de proprietate, in functie de unele dintre urmatoarele caracteristici, dupa caz:
– relief si peisaj cu caracteristici similare;
– evolutie istorica unitara intr-o anumita perioada;
– populatie cu structura omogena;
– sistem parcelar si mod de construire omogene;
– folosinte de aceeasi natura ale terenurilor si constructiilor;
– regim juridic al imobilelor similar; reglementari urbanistice omogene referitoare la destinatia terenurilor si la indicatorii urbanistici.
Definitii din Legea 350/2001, actualizata 2008:
Art. 46. – (1) Planul urbanistic general are atat caracter director, cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;
e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate;
f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare;
g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;
h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate;
i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone.
j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:
a) evolutia in perspectiva a localitatii;
b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean;
d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone.
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare;
f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire;
g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana.
(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.
(5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.
(6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare.
(7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 – 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.

Art. 47. – (1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:
a) organizarea retelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic si circulatia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul:
a) zonelor centrale ale localitatilor;
b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;
c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati, potrivit legii.
(4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general.
(5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care trateaza parti din acestea. Sunt admise numai modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu si care nu modifica caracterul general al zonei.
(6) Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii. Planurile urbanistice zonale reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar.

Art. 48. – (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu vecinatatile imediate.
(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la:
a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare;
b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile;
c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea;
d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor;
e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire.
(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.
(5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.
(6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare.
(7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 – 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.
Art. 49. – (1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativ-teritoriala, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si plantatiilor.
(3) Dupa aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie.
(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta, zone si subzone si pot fi aplicate numai in conditiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile si geometria parcelelor.