Ayer Argentina enfrentó a Catalunya en el Camp Nou sin la presencia de Maradona (que estaba en las tribunas) por la penalización de la FIFA y con un equipo alternativo en el cual los únicos jugadores que podrían ser parte del equipo titular son Higuaín, Demichelis, Zanetti y Otamendi.  Catalunya tenía algunos buenos jugadores como Piqué, Puyol, Xavi,Valdés o Bojan.  La cosa es que el partido salió 4-2 a favor del equipo catalán que jugo mejor que la Argentina. EL equipo de Maradona hizo un primer tiempo decente pero en el segundo se vieron varios errores sobre todo en la defensa. La Argentina sigue jugando mal, obviamente la mayoría de estos jugadores estaban muy lejos de formar parte del equipo del mundial, pero el nivel sigue siendo muy malo, veremos como va la cosa en los próximos amistosos.

un altro gol fondamentale del difensore belga

Il colpo di testa che Daniel van Buyten ha messo a segno proprio allo scadere, sabato, è valso al Bayern una fondamentale vittoria in rimonta su un Eintracht Francoforte poco lucido ma duro a morire.

I 69.000 dell’Allianz Arena hanno assistito a un primo tempo poco fluido e con poche occasioni, anche se Luca Toni è stato incredibilmente sfortunato colpendo un palo poco prima dell’intervallo. Al rientro in campo, gli uomini in rosso hanno preso il controllo del gioco, lasciando all’Eintracht un’unica occasione, sfruttata da Alexander Meier che ha trovato il vantaggio a cavallo dell’ora.

Arjen Robben, entrato come sostituto, ha pareggiato dieci minuti più tardi e Martin Demichelis ha fatto in tempo a fare il proprio rientro nell’epilogo, dopo dieci settimane di assenza, ma è stato van Buyten, reinventatosi attaccante d’emergenza, a trovare il gol della vittoria ad appena due minuti dalla fine.

Con questa vittoria il Bayern sale al quinto posto della Bundesliga con 18 punti in 10 partite, ad appena quattro lunghezze dai capoclassifica del Leverkusen, anche se la situazione potrebbe cambiare quando, domenica, molte squadre di vertice scenderanno in campo. Bayern ed Eintracht s’incontreranno nuovamente fra appena quattro giorni in un incontro valevole per la DFB Cup, in programma a Francoforte.

articolo del sito ufficiale del Bayern

http://www.fcbayern.t-home.de/en/news/matchreport/2009/21173.php?fcb_sid=90c1ff8979ba53caded68ee02c368b35

Îmi dau cuvântul de onoare că de acum înainte eu, personal (voi o puteţi face în continuare), nu voi mai scrie aici, pe blog, numele lui Ribéry şi Demichelis, atâta timp cât cei doi vor mai îmbrăca tricoul lui FC Bayern. De acum înainte îi voi desemna pe cei doi prin cifrele de pe echipament: francezul va fi Şeptarul, argentinianul – Şesarul.

Nu sunt nici beat, nici peste măsură de furios. Sunt dezamăgit în schimb, dezamăgit mai mult de gesturile lor de aseară decât de rezultatul final. Căutam declaraţii la cald pe net, dar am găsit asta:

De-a dreptul dureros: la pauză, Demichelis a luat tricoul lui Eto’o, iar Ribéry a făcut schimb cu Henry. Ca nişte amatori de autografe. (informaţie publicată de Bild, confirmată de Sport şi spox.com)

Şi am rămas fără cuvinte. Mi-am amintit de jucătorii Stelei, care făceau coadă la uşa vestiarului lui Real Madrid, doar-doar se vor alege cu tricourile adversarilor. Penibil şi jenant. La 0:4 nu era momentul pentru asemenea gesturi. Pot înţelege că cei doi vroiau neapărat respectivele amintiri, dar nu la scorul ăla, nu la pauză şi nu în văzul lumii! De ce nu s-au vorbit să facă schimb după meci, la vestiare, sau chiar şi pe gazon, dar după meci?! Oare Effenberg ar fi făcut aşa ceva? Francezul rămâne un fotbalist senzaţional, dar poate să rupă norii de acum încolo – nu ştiu dacă-l voi ierta vreodată. La fel argentinianul – mi-e chiar simpatic tipul şi m-am bucurat când am auzit că mai rămâne, dar a comis-o mult prea grav. 

Puteţi spune ce doriţi, dar pentru mine lucrurile sunt clare. Să nu-ţi iasă nimic, să fii călcat în picioare, să fii mai slab decât adversarul: toate astea se pot întâmpla şi pot fi acceptate câteodată. Dar să te faci de cacao alergând după tricourile jucătorilor unei echipe care mai are de tras măcar un an de zile pentru a egala palmaresul formaţiei tale în Ligă – eu asta nu pot înghiţi. Ştiu, e vorba de un detaliu, pân’ la urmă, altele ar trebui să ne preocupe (transferuri, tineri, schimbarea antrenorului), dar ocupaţi-vă voi de demiterea lui Klinsmann. Eu ce-am avut de spus, am spus. Sunt un amărât de suporter român al unei echipe din Germania, dar de vreo douăzeci de ani încoace n-am purtat niciodată tricoul alteia.  

The honeymoon is over for Diego Maradona, and the marriage may never recover. Argentina went down 6-1 in La Paz to a vastly inferior team, and it may be entirely due to the Argentine manager’s complete lack of preparation and experience.

Undeniably, this was a game that Bolivia dominated and fully deserved to win and win big. The Argentine defence was non-existent. You can’t even claim that the altitude helped the Bolivians shoot at goal from outside the penalty box, as all of their goals came inside the box (Argentina’s, by contrast, was a long strike from far outside the box by Lucho González).

I think we can learn three things from this match:

* South American teams still have not learned how to cope with the altitude of La Paz. I favor using two separate teams on the week of playing in altitude. Literally, have a different eleven train and play in altitude while a first eleven plays the first match. Argentina tried this their last time around in World Cup Qualifiers and got a 2-1 victory thanks to a goal from Luciano Galleti. Teams like Argentina and Brazil should be able to easily field two separate squads from their 23-man team. (Some players would have to play in both due to the need for reserves).

I wouldn’t expect Messi to play much this coming weekend for Barcelona. I figure he’ll be exhausted from two matches where he’s been up and down the pitch constantly.

* Maradona’s tactical acumen is open to question. Clearly he did not plan this game correctly. You couldn’t possibly think you were going to go to Bolivia and dominate possession like you did against Venezuela in Buenos Aires. You had to look for a team that would run less and mark and defend hard.

* Argentina needs help in defence, particularly at centre back. I think Martin Demichelis is the way to go, but he does need a better partner. I think we can safely say that central defence is Argentina’s weakest point at the moment.

* Goalkeeper isn’t a sure thing either. I think Carrizo can do the job, and I don’t expect he’ll be at Lazio much longer. He does need to learn to keep his mouth shut once he gets a regular job.

Playing at altitude

FIFA banned matches above a certain height for world Cup qualifiers. They were careful though to make sure that it did not affect Mexico hosting matches at the Azteca in Mexico City, or it never would’ve passed. The limit was 2,750m (9,022 ft).
http://news.bbc.co.uk/2/hi/americas/7422293.stm

The ban has since been suspended.

One of the most vocal critics of the ban? Diego Armando Maradona.
http://www.javno.com/en-sports/maradona-slams-altitude-ban-after-bolivia-match_132817

Klub liga Jerman Bayern Muenchen sepakat untuk memperbarui kontrak pemain seniornya Mark van Bommel dan Martin Demichelis.

Van Bommel kapten bayern masih tinggal selama satu tahun.

Pemain Demichelis masih akan tinggal selama dua musim hingga 2012.

Dalam kurun waktu beberapa hari ke depan Van Bommel akan menandatangani kontrak barunya tersebut.

Pada musim 2008/2009 Van Bommel sudah tampil sebanyak 19 partai Bundesliga dan 7 kali di ajang Liga Champions.

Sedangkan Demichelis mencatat 18 caps serta memperkuat Bayern di pentas Bundesliga sebanyak 20 kali dan 6kali di Liga Champions.

Sponsor :

Anda ingin tambah sukses ?? Bergabunglah dengan bisnis warnet kami. Balik modal dalam satu tahun dan Garansi uang kembali !!!

.

Niște stream-uri încăpățânate și un volum de muncă peste media zilnică m-au împiedicat să văd meciul câștigat la Bochum (3:0). Deoarece ochii mei n-au fost martorii victoriei de astăzi, chiar dacă am urmărit desfășurarea ostilităților pe livetextul site-urilor germane, mă rezum să constat că: 1. sunt încântat că am bătut; 2. sunt îngrijorat de accidentarea lui Klose; 3. sunt mirat de brusca explozie ofensivă a lui Demichelis, aflat la a doua partidă consecutivă de campionat în care înscrie. 

Am vizionat în schimb, chiar și printre picături, meciul adjudecat de Hertha Berlin în fața lui Bayer Leverkusen (1:0) și recunosc că nu mi-a prea plăcut ce am văzut. Lideri în Bundesliga cu un avans de patru puncte în fața noastră, berlinezii m-au convins încă o dată că vor fi extrem de greu de dat jos de pe primul loc. Leverkusen a pățit-o pe Olympiastadion ca și noi: a avut mai mult inițiativa, dar a pierdut pe contraatac. Mă îngrijorează disciplina tactică a Herthei și mai ales rigoarea din jocul compartimentului defensiv, cel mai bun din prima ligă germană. Berlinezii înscriu cu o ușurință acceptabilă, însă o încasează greu, detaliu destul de alarmant. Deja simt cum mi se lungesc urechile în așteptarea primei zile din acest sezon când ne vom uita de sus la toți ceilalți. Cadența remarcabilă a liderului exercită o presiune crescândă asupra noastră, iar dacă Hertha își mai permite un pas greșit, noi nu mai avem dreptul la nici măcar o jumătate.

Ne aflăm în fața ultimelor zece etape ale stagiunii și nimic nu a devenit imposibil. Momentan sper că nu vom avea nevoie, vorba cântecului lui Chilian, de cine știe câte întâmplări ciudate și-o minune.

Mi-am câștigat dreptul la calm pentru o săptămână, după 5:1 cu Hannover 96. Dar meciul a început cum nu se putea mai prost, cu gol (15) primit iarăși pe o eroare personală în apărare (Lucio). Nervi mulți la mine în ”mansardă”, nervi mulți și pe teren. Sunt tentat să cred că tocmai asta ne-a salvat: reacția nevrotică a unei echipe aflate în pragul isteriei.

Neputința de a juca cursiv s-a transformat într-un hei-rup târâș-grăpiș spre poarta oaspeților. Altfel mediocru, Schweini are uriașul merit de a fi bătut perfect cele două lovituri libere din care au înscris Van Buyten (20) și Klose (25). În ultima vreme, belgianul lasă impresia că se descurcă mai bine în locul lui Toni decât în fața propriului careu. În fine, nu mai contează până sâmbăta viitoare, noroc că ne-a scos acum. Ceilalți remarcați: Hamit Altintop, golul trei (34), Podolski, golul patru (73; surpriză de proporții: Lukas trăiește!), și cu indulgență Demichelis, pentru golul cinci (89), nu și pentru deja obișnuita prestație slabă per ansamblu. Cam atât, la nivel individual.

Altceva? Că am suferit pentru a nu știu câta oară la jocul colectiv nu mai reprezintă de mult o surpriză. Și totuși, merită evidențiat amănuntul că am câștigat fără doi senatori de drept. Există viață după Toni, există viață după Ribéry. Nu suntem sută la sută dependenți de eficacitatea italianului și nici de sclipirile francezului, măcar în fața unor adversari ca cei de astăzi. La lucruri bune să nu uit să trec și eșecul lui Hamburger SV, 1:4 la Mönchengladbach. Ar fi fost prea frumos să se încurce și celelalte contracandidate, dar nu aștept minuni etapă de etapă. Poate le vine rândul runda viitoare? Am urcat pe locul secund și am păstrat neschimbată distanța față de lider; asta e tot ce contează până la ora meciului cu Bochum. V-aș recomanda să respirați ușurați acum. Cine știe ce ne mai așteaptă?

Lecţia de fotbal pe care ne-a predat-o Bayer Leverkusen s-a încheiat cu cinci minute în urmă. Statistica spune că am pierdut onorabil sfertul de Cupă (2:4), dar adevărul este că am fost învinşi mai clar decât arată scorul. Să nu uităm că am fost conduşi la trei goluri diferenţă şi că ne-am salvat doar aparent orgoliul pe relaxarea gazdelor. Cu toate acestea, nu ratarea în sine a celui mai puţin important obiectiv mă deranjează, ci modul în care am făcut-o.

Eliminarea de astăzi poate echivala cu îndepărtatea unui pietroi de pe umerii echipei, angrenată într-o luptă nebună pentru supremaţie în Bundesliga şi într-un cât mai lung parcurs european. Numai că, amănunt minor, probabil, bolovanul care mi-a degrevat favoriţii de-o sarcină a căzut exact pe inima mea. Strâng din dinţi, obligându-mă să rămân optimist, dar incertitudinile mă asediază din ce în ce mai hotărât. De ce trebuie să încasăm primii pentru a reacţiona? Ce naiba se întâmplă cu apărarea noastră, şi în special cu Demichelis (catastrofal)? Van Bommel ştie să deposedeze şi fără să faulteze? Borowski şi Ottl chiar au jucat azi? De ce se enervează Ribéry la primul giumbuşluc nereuşit în faţa adversarilor? Cum facem să fim mai puţin previzibili pe faza de atac? Şi aşa mai departe.

Nach einer sehr schwachen Leistung haben die Bayern das zweite Auswärtsspiel 1:2 in Berlin verloren, aber der Manager Uli Hoeness ist sicher: “Am 34. Spieltag - und nur darauf kommt es an – sind wir ganz oben” (Abendzeitung). Ich  träume auch vom Titel, obwohl ich zu viele Sätze bemerkte, die mit der Konjunktion “wenn” beginnen. Zum Beispiel:   

Wenn wir mal drei Spiele gewinnen, dann ist der Spuk vorbei. Und das muss ja irgendwann kommen. Wenn wir heute gewonnen hätten, wäre das unser Tag gewessen. (Uli Hoeness, nach 1:2 gegen Hertha)

Wenn wir so spielen wie heute, wird es recht schwer für den Rest. (Uli Hoeness, nach 5:1 gegen Stuttgart)

Wir sind schwer ins Spiel gekommen, obwohl wir die erste 100-prozentige Chance haben durch Bastian Schweinsteiger. Wenn wir die reinmachen, so wie gegen Stuttgart, sind wir schwer zu schlagen. (Philipp Lahm, nach 0:1 gegen Hamburger SV)

Ich bin mir sicher: Wenn zu der Klasse, die ohnehin schon in der Mannschaft steckt, sich noch der eine oder andere weiterentwickelt, dann kommt der Meistertitel von ganz alleine. (Jürgen Klinsmann, in Winterpause)

Wenn wir so weitermachen und kein Spiel verlieren, kann uns keiner stoppen. (Mark van Bommel, nach 2:2 gegen Stuttgart)

Wenn wir unsere Leistung bringen, bin ich überzeugt, dass wir gewinnen. (Philipp Lahm, bevor 2:0 gegen Leverkusen)

Wir haben gegen Bochum Zuhause 3:3 gespielt, hier 2:2. Wenn wir diese vier Punkte mehr hätten, wären wir mit Sicherheit heute Tabellenführer. Diese Spiele muss man einfach gewinnen. (Karl-Heinz Rummenigge, nach 2:2 gegen Mönchengladbach)

Und so weiter… Was kann man darüber schreiben? Meiner Meinung nach holen wir den Titel, wenn: Rensing wenige Fehler macht; Lell nur auf der Bank sitzt; Oddo (oder Altintop) als Rechtverteidiger spielt; Demichelis seine Stärke wiederfindet; Schweini einfacher spielt; Van Bommel die gegnerischen Aktionen präziser anhielt; Toni und Klose wirksamer sind; alle von Anfang an Gas geben.

Continui să cred că avem prima şansă la titlu, asemenea lui Uli Hoeness, chiar dacă am suferit a doua înfrângere consecutivă în deplasare şi am ratat din nou ocazia de a deveni lideri, pentru întâia oară în acest sezon. M-am liniştit suficient de mult de ieri după-amiază până în această seară, dar tot nu pot să nu remarc - în ciuda optimismului care mi-a revenit în obraji – că momentan suntem campioni doar la vorbe. Conducătorii, antrenorul şi jucătorii nu mai prididesc în a promite trofeul, dar folosesc prea multe propoziţii introduse prin conjuncţia “dacă”, care condiţionează triumful final. Câteva exemple: “Dacă vom câştiga trei meciuri consecutive, totul va reintra în normalitate” (Hoeness după 1:2 cu Hertha); “Dacă vom juca ca astăzi, concurenţei îi va fi extrem de greu” (tot Hoeness, după 5:1 cu Stuttgart); “Dacă marcam la marile ocazii avute, am fi fost foarte greu de învins” (Lahm, după 0:1 cu HSV); “Dacă unul sau altul dintre jucători îşi va îmbunătăţi evoluţiile, titlul va veni de la sine” (Klinsmann, în pauza de iarnă); “Dacă vom continua la fel şi nu vom mai pierde niciun meci, nimeni nu ne va putea opri” (Van Bommel, după 2:2 cu Stuttgart); “Am făcut 3:3 cu Bochum, acum am remizat iar, 2:2. Dacă am fi avut în cont cele patru puncte pierdute în aceste două meciuri, acum am fi fost cu siguranţă pe primul loc. Acestea sunt partide pe care trebuie să le câştigi” (Rummenigge, după 2:2 cu Mönchengladbach). Aşadar, tot felul de condiţii care, dacă le vom îndeplini, ne-ar asigura câştigarea campionatului. Am întocmit şi eu o listă asemănătoare, din care reiese că ne vom bucura la final, dacă: Rensing va face mai puţine greşeli; Lell va sta numai pe banca de rezerve; Oddo (sau Altintop) va juca fundaş dreapta; Demichelis îşi va reveni la forma de altădată; Schweini va juca mai simplu; Van Bommel va fi mai precis în stoparea acţiunilor adversarilor; Toni şi Klose vor fi mai eficienţi în faţa porţii; toţi vor trage tare din primul până în ultimul minut al meciurilor. Vi se pare suficient pentru titlu?

Am rezistat tentației de a scrie imediat după meciul pierdut cu Hertha Berlin (1:2) și bine am făcut, pentru că nimic bun nu aveam de menționat. După vreo două ore, timp în care am fiert în suc propriu, m-am mai calmat o idee, poate și datorită concentrării de care am avut nevoie în tentativa de reparare a unei banale siguranțe de la tabloul electric.

Nu vă faceți iluzii, am zis doar o idee! Febra dezamăgirii a rămas la temperaturi înalte, dar nu mai face bulbuci, a scăzut cu numai o unitate sub nivelul clocotirii. Nici acum nu sunt în stare să dau un verdict definitiv, despre care să fiu convins că nu-l voi regreta a doua zi. Prin urmare, voi reveni cu o analiză mai pertinentă mâine, acum îmi expun doar câteva idei ”la cald”, până nu se vor sleii de tot.

Trebuie să sap adânc în trecut, pentru a-mi aminti precedenta partidă în care am fost la fel de dezordonați. Apărarea a fost vraiște, începând cu deloc surprinzătorul Lell la acest capitol (ce greșeală a putut face la primul gol al lui Voronin!), continuând cu de nerecunoscutul Demichelis, în alți ani stăpân pe el la infinit, ajungând până și la Lucio, pe care l-a mai salvat contribuția decisivă avută la golul lui Klose (șut puternic din afara careului, respins nefericit în față de portarul gazdelor). Nici măcar pe bunul Lahm nu l-am putut recunoaște prea ușor! Debandada a cuprins și linia mediană: Schweinsteiger a încercat multe, dar a reușit mult prea puține (ca de obicei, ar spune unii), Van Bommel s-a remarcat în special prin faulturi și o grămadă de pase greșite, Zé Roberto a prins o zi proastă (refuz să cred altceva!), iar Ribéry… Ei bine, francezul n-a mai strălucit ca altădată, a pâlpâit doar, timid și mult prea nervos. De fapt, în evoluția francezului consider eu că stă în bună măsură explicația rezultatului, dar până mâine mă abțin. Atacul? Toni ieșit devreme din cauza unei accidentări, rezerva Donovan încă incapabilă să-și depășească condiția, iar Klose – același profitor pe care-l cunosc de când mă știu.

Concluzie: un eșec logic, în condițiile în care am avut în față o echipă arțăgoasă, unită și conștientă de propriile forțe. O înfrângere care ar trebui să ne fie învățătură de minte pentru tot restul sezonului, altfel ciuciu titlu!

Pe mâine seară.

 3:1

Final. Sincer, nu mă aşteptam să tremurăm astăzi pentru victorie. M-a făcut să mă îndoiesc serios Demichelis, a cărui gafă de la golul Borussiei era să ne coste două puncte mari cât casa. Iureşul nostru ofensiv a fost răsplătit abia spre finalul meciului, dar acest succes nu mă face să uit că iar am jucat copilăresc de prost, uneori, pe faza defensivă. Mă întreb de câte ori vor mai reuşi cei din faţă să repare greşelile apărătorilor?  

90+1 min: TOOOOR KLOOOSEEE!!! Iarăşi Miro, care face dubla şi este înlocuit de Borowski.

87 min: TOOOOR KLOOOSEEE!!! Miro cel oportunist transformă în gol o minge care părea pierdută în careul oaspeţilor, şutează sub Weidenfeller şi-şi spală toate păcatele de la ratările anterioare.

85 min: Rensing ne salvează pielea, pentru că iese din careu şi respinge o minge spre care scăpase singur un fotbalist al Borussiei.

82 min: Kehl în locul lui Kringe.

80 min: Hamit Altintop nu nimereşte spaţiul porţii din şase metri!!! In-cre-di-bil!

79 min: Valdez era să ne îngroape din nou, de data asta definitiv, dar paraguayanul şutează din cădere puţin pe lângă poarta lui Rensing.

74 min: Frei îi lasă locul lui Zidan, la Dortmund.

72 min: Hamit Altintop în locul lui Schweini şi Donovan în locul lui Toni. Cu un minut mai devreme, golul lui Ze Roberto a fost anulat corect pentru ofsaid.

70 min: Klose, cu capul din opt metri, dar prea slab pentru a-l învinge pe Weidenfeller, care plonjează pentru fotografi.

69 min: Rensing prinde şutul periculos al lui Lee, care a profitat de bâlbâiala noastră defensivă.

66 min: Iarăşi Klose, de data asta ca musca-n lapte! Neamţul îi fură mingea din picior lui Toni, care venea lansat după un un-doi frumos cu Ribery, dar trage alături.

62 min: Ne-a trecut glonţul pe la ureche! Kringe trimite milimetric pe lângă poartă, din plonjon, profitând de faptul că bezmeticul de Lell strânsese în centru. Uffff….

61 min: Klose trage mult peste poartă din întoarcere, din 14 metri.

58 min: Schweini încearcă pase în adâncime prea fanteziste şi uite aşa ratăm o bună şansă de atac.

56 min: Rensing îmi dă emoţii destul de mari, pentru că nu poate prinde o centrare venită aproape de la mijlocul terenului.

50 min: Suntem ceva mai precauţi, nu ne mai repezim spre poarta adversă, dar la asta contribuie şi defensiva mai compactă a Borussiei.

Restart! La oaspeţi a intrat mijlocaşul Nuri Sahin în locul lui Tinga, accidentat la finalul primei reprize. 

Pauză: Ne-am făcut singuri meciul greu, aşa că nu avem decât să alergăm după victorie şi în repriza secundă.

44 min: Ce ocazie a ratat Ze Roberto! Toni a jucat rolul pivotului şi i-a pasat brazilianului, scăpat singur în careu, dar Weidenfeller a respins, a nu ştiu câta oară în meciul ăsta!

40 min: Ajungem relativ lejer în careul Borussiei, dar acolo ne lipseşte pasa luminoasă sau execuţia care să facă diferenţa. 

34 min: Franck bate dezamăgitor o lovitură liberă din colţul careului mare, mult peste transversala porţii oaspeţilor.

32 min: Un gol până la pauză ar fi aur curat, dar oaspeţii parcă stau mai bine în apărare, iar noi lăsăm impresia că ne tragem sufletul după ce am gonit pentru golul egalizator. Meciul s-a mai domolit, cu alte cuvinte.

26 min: Toni putea face 2:1, dar trimite cu capul peste poartă, din poziţie aproape imposibilă, din unghi închis.

24 min: TOOOR ZÉ ROBERTO! Bătrânul, bunul brazilian e la locul şi timpul potrivit şi împinge mingea în poartă după o aglomeraţie în careul mic al Borussiei!

23 min: Weidenfeller scoate incredibil lovitura de cap a lui Klose! Ar fi trebuit să fie 1:1, mama ei de treabă!

18 min: Toni cerşeşte o lovitură liberă după ce cade în urma unui duel cu Santana. Luca exagerează cu chestia asta şi mă enervează din ce în ce mai tare.

16 min: Borussia este extrem de periculoasă pe contre. Boateng a avut ocazia să majoreze avantajul alor săi, dar de data asta am avut noroc.

10 min: De vreo opt minute mă tot minunez cum de e posibil să luăm asemenea goluri. De la lovitura oaspeţilor am luat cu asalt careul advers, dar nu reuşim nimic decisiv în faţa porţii lui Weidenfeller.

2 min: Incredibil, marchează oaspeţii prin Nelson Valdez, după o greşeală uriaşă a lui Demichelis, care pierde mingea la mijlocul terenului! N-am văzut de mult o gafă ca asta!

A început meciul! Să fie oare cu noroc faptul că Juve a învins în ultimul minut pe Catania, păstrându-mi astfel biletul în viaţă? Oricum ar fi, noi trebuie să batem azi.

-15 min: Nicio surpriză în privinţa celor 11 jucători pe care ne bazăm din primul minut:

FCB: Rensing – Lell, Lucio, Demichelis, Lahm – Schweinsteiger, Van Bommel, Zé Roberto, Ribéry – Klose, Toni. Antrenor: Jürgen Klinsmann

BVB: Weidenfeller – Owomoyela, Santana, Subotici, Lee – Boateng, Tinga, Kringe – Frey, Hajnal, Valdez. Antrenor: Jürgen Klopp

Arbitru: Michael Kempter

Stadion: Allianz Arena

Spectatori: 69.000 (casă închisă)

-45 min: Tocmai am primit o veste proastă: Juventus a fost egalată de Catania, iar eu luasem 2 solist pe bilet. Să mai ai încredere în doamnele bătrâne! Oricum, mai sunt minute bune de jucat, aşa că speranţa mea nu s-a predat. Mai am şi victorie la handicap pentru Bayern, atât de convins sunt că-i defilăm azi pe galben-negrii. Trebuie s-o facem, altfel putem spune că adversarele noastre din campionat (HSV, 2:3 la Karlsruher, şi Hoffenheim, 1:1 la Gladbach) s-au împiedicat degeaba ieri.

-75 min: La prima reprezentaţie oficială din noul an pe Allianz Arena nu avem încotro: suntem obligaţi să purcedem la măcelărirea Borussiei Dortmund, pentru a ne reveni psihic după superba încleştare de la Hamburg, pe care am pierdut-o (0:1) şi pentru că am avut ghinion cât casa (pe lângă somnul cu sforăituri de care ne-am făcut vinovaţi în prima jumătate de oră a duelului cu HSV). Altfel spus, nu dau şanse oaspeţilor noştri de azi. Pronosticul meu: câştigăm la cel puţin două goluri diferenţă şi risipim, măcar pentru următoarele şase zile, temerile celor mai nemulţumiţi şi pesimişti dintre noi .

La sfârşitul turului îmi propusesem să rezum doar o dată pe săptămână, de preferat lunea, ştirile despre posibilele transferuri, conştient că în pauza de iarnă vor apărea cu toptanul. Momentan sunt nevoit să renunţ la planul iniţial, pentru că lucrurile s-au precipitat în acest început de an.

ANATOLI TIMOŞCIUK. Închizătorul ucrainean de 29 de ani al lui Zenit e din ce în ce mai tentat să vină la München, dacă îi dăm crezare managerului Uli Hoeness: “Cred că va semna curând cu noi. Timoşciuk doreşte ca transferul să se realizeze până la sfârşitul lui ianuarie. El vrea la Bayern, dar numai în condiţiile lui. Şi noi îl vrem, dar în condiţiile noastre, normal” (sursa: Bild). Părerea mea: să vină, chiar şi pentru 15 milioane de euro, dar să-l pună dracu să nu joace ca la Zenit! Să nu-mi dea un motiv în plus să regret probabila plecare a lui Van Bommel…

MARTIN DEMICHELIS. Fundaşul central argentinian de 28 de ani şi-ar putea prelungi în curând, cu încă doi ani, contractul scadent în 2010: “Mă simt nemaipomenit la München. Discuţiile au mers foarte bine. Vom mai vorbi încă o dată după reîntoarcerea din Dubai, dar cred că totul e clar încă de pe acum. Voi rămâne până în 2012″ (sursa: Bild). Părerea mea: excelent!

LUKAS PODOLSKI. Atacantul german de 23 de ani ţine morţiş să-şi afle viitorul până la sfârşitul lui ianuarie. Hoeness a discutat în Dubai despre un eventual transfer al Prinzului la Hamburger SV cu directorul sportiv al nordicilor, Dietmar Beiersdorfer, dar acesta din urmă a lăsat să se înţeleagă că şansele de a-l achiziţiona acum pe Poldi sunt ca şi inexistente: “Podolski ne interesează, dar nu va ajunge la noi în această iarnă” (sursa: TZ). Părerea mea: Hoeness speră să ia pe Lukas cel puţin 10 milioane de euro, dar eu l-aş da şi pentru 7-8 milioane, numai să înceteze odată telenovela asta!

TONI KROOS. Mijlocaşul german de 19 ani poate să-şi ia definitiv gândul de la un împrumut la o echipă unde să fie folosit mai mult, a afirmat răspicat Hoeness: “Toni Kroos nu va fi împrumutat, aceasta este decizia noastră definitivă” (sursa: Abendzeitung). Părerea mea: nasol moment! Pe de o parte mă bucur că nu pleacă, dar parcă m-aş bucura şi mai mult dacă ar juca mai des. Cum la noi nu cred că va avea prea multe ocazii în acest retur, dată fiind situaţia încinsă din clasament, poate era mai bine să fie împrumutat până la vară. Pe de altă parte, puştiul s-ar putea dovedi extrem de folositor când ne va arde buza mai tare. A înţeles cineva ceva din toată polologhia asta?

 4:1 (2:1) 

Final: A fost uşor, în cele din urmă, dar am pornit iarăşi cu handicapul unei apărări inexacte. Noroc că a nimerit Ribery vinclul imediat după 0:1, că altfel puteam avea probleme. Francezul a fost din nou cel mai bun om al nostru şi a dat startul cursei de recuperare. De remarcat şi golul lui Demichelis, primul după două autogoluri în acest sezon.

83 min: Pe Allianz nu se mai întâmplă nimic interesant. Contează mai mult rezultatele de la Koln (1:2 cu Hoffenheim) şi Bielefeld (2:1 cu Leverkusen). 

74 min: La oaspeţi a intrat fostul gălăţean Emil Jula. Atacantul de 28 de ani n-a reuşit să marcheze până acum pentru Cottbus în partidele oficiale.

67 min: Hoffenheim ăştia sunt chiar obraznici! Au 2:0 la Koln şi vor continua să rămână la trei puncte în faţa noastră, în condiţiile în care pe noi ne aşteaptă o deplasare de foc la Leverkusen, săptămâna viitoare.

59 min: GOOOL TONI! În sfârşit, marchează şi italianul după câteva ratări destul de mari. Toni pune piciorul la minge venită din corner şi balonul se duce sub transversală.

54 min: GOOOL! Parcă m-au auzit! Klose a marcat simplu, cu capul, după centrarea perfectă de pe stânga a lui Ribery. Şi mai frumos e că Leverkusen e condusă la Bielefeld.

53 min: Se joacă la fel: noi îi călărim, ei ne contrează timid. Mi-e teamă să nu se repete scenariul din prima parte şi să încasăm un gol din nimic, mai ales că nu reuşim să ne desprindem pe tabelă. La 3:1 aş fi foarte liniştit.

Start în repriza secundă.

Pauză: Netul merge de mă scoate din minţi. Avem 2:1 la pauză: Ribery, din lovitură liberă (29) şi Demichelis, deviere cu capul după centrarea lui Oddo (38). Pentru Cottbus a marcat Skela, nu Ziebig.

25 min: Dă-o-n beeep..beeep… de treabă! Gol Cottbus! A fost primul şut pe poartă al oaspeţilor, primul gol! Incredibil! Ziebig Skela a bătut o liberă de pe stânga, înalt, cu efect, Demichelis şi Lucio n-au putut să respingă şi mingea a intrat la colţul lung, pe lângă un Rensing plonjând degeaba!

23 min: Demichelis şi Toni au ratat două ocazii uriaşe la distanţă de un minut. Argentinianul l-a făcut mare pe Tremmel, portarul oaspeţilor, iar italianul n-a reuşit să pună latul la un metru de linia porţii!

18 min: Încet, încet, tindem să ne înţepenim în hăţişul apărării adverse. Încercăm să-i depăşim pe cotbuşi prin un-doi-uri rapide, dar nu avem suficientă precizie la pasa decisivă sau la ultima execuţie.

10 min: Dominăm clar, am avut o bară în minutul 3 (Klose) şi o altă ocazie mare în minutul 7 (tot Klose). Sper să-mi meargă mai bine netul de acum încolo.

A început plimbarea (să sperăm că aşa va fi).

-15 min: S-au anunţat echipele. De la oaspeţi lipseşte Emil Jula, fostul atacant al Oţelului, dat ca titular de majoritatea presei înainte de meci.

Bayern: Rensing 6 - Oddo 7, Lucio 6, Demichelis 7 (46 Van Buyten 6), Lahm 7 - Schweinsteiger 5 (64 Kroos 6), Van Bommel 6, Ze Roberto 7 (72 Ottl 6), Ribery 8 - Klose 7, Toni 7. Antrenor: Jurgen Klinsmann

Cottbus: Tremmel – Radeljic, Kukielka, Atan, Ziebig – Rivic (46 Sorensen), Kurth, Rost, Iliev (74 Jula), Skela – Rangelov (58 Jelic). Antrenor: Bojan Prasnikar

Arbitru: Michael Kempter

-60 min: Să fie Cottbus partenerul perfect înaintea partidei cu Steaua de marţi? Oaspeţii se vor apăra cu siguranţă supranumeric, rămâne de văzut cum ne vom descurca noi în această situaţie.

-2 ore: Cea mai tare ştire de azi a apărut în Bild, normal. Cică Chelsea l-ar vrea împrumut pe Kroos, iar ăsta şi ta-su, care îi este şi impresar, n-ar zice nu. Autorul articolului susţine că petarda pe care a lansat-o are 70% şanse să explodeze. Mă, mă laşi?

-3 ore: De la începutul sezonului ne chinuim în van să ajungem pe primul loc. După 13 încercări eşuate, astăzi avem încă o şansă să devenim lideri. Cum? Leverkusen şi Hoffenheim să o ia pe coajă la Bielefeld, respectiv Köln, iar noi să batem “lanterna roşie” cu 6:0. Floare la ureche, nu-i aşa? Nu ne rămâne decât să sperăm că aceste condiţii mai mult decât rezonabile vor fi îndeplinite în jurul orei 18:15.

N-am văzut meciul cu ‘Gladbach (2:2), dar asta nu mă împiedică să afirm că ne doare rău de tot în fund. Suferim al naibii pe fund, ca să fiu mai exact. Este al treilea meci în care nu reuşim să apărăm un avantaj de două goluri, după 2:2 cu Hamburg şi 3:3 cu Bochum.

N-am nici cel mai mic chef să transform remiza de sâmbătă într-o tragedie, dar mă întreb de ce jucăm atât de slab în apărare. Ce-o lucra Klinsmann cu fundaşii la antrenamente? Am încasat deja 20 de boabe în 13 etape, tot atâtea ca ultima clasată, Energie Cottbus! În comparaţie, anul trecut luasem doar 7 goluri după 13 runde şi 21 în tot sezonul. Cu excepţia lui Oddo, defensiva e alcătuită din aceiaşi oameni, care joacă de mult timp împreună, deci nu putem pune în discuţie omogenitatea. Şi atunci? Înclin să cred că problemele din apărare sunt cauzate în mare măsură de absenţa lui Oliver Kahn. Michael Rensing nu are deocamdată anvergura necesară pentru a-i determina pe fundaşi să-l asculte orbeşte.

În meciurile pe care le-am urmărit am observat o nesiguranţă evidentă la centrări. Lucio şi Demichelis se comportă de multe ori ca nişte găini decapitate în astfel de faze: ba se calcă reciproc pe picioare încercând să respingă aceeaşi mingie, ba aleargă unu-n hăis şi altu-n cea, scăpându-i din marcaj pe adversari. Haosul este amplificat de portar, care nu se hotărăşte dacă să iasă pe centrare sau să stea pe linia porţii. Dar cel mai mare handicap al lui Rensing este acela că nu urlă indicaţii apărătorilor, precum Kahn. Iar dacă o face, nu prea e băgat în seamă, pentru că fundaşii nu au mare încredere în el. Deocamdată, cel puţin.

  3:1 (1:1)

S-a terminat! Uuufff! A fost al enşpelea meci din acest sezon în timpul căruia am trăit periculos. Pentru a doua oară consecutiv a marcat Klobery, adică Klose şi Ribery. Faţă de meciul de la Frankfurt, a înscris şi Podolski, din penalty, dar eu l-aş lăuda mai degrabă pentru pasa decisivă oferită lui Ribery, la scorul de 1:1. Lukas tot n-a impresionat, a ratat şi vreo două ocazii mari, aşa că se va reaşeza pe banca de rezerve imediat după refacerea lui Toni. Menţiuni speciale merită inclusiv Demichelis (autogol cu Eintracht, penalty cu Arminia) şi tânărul Toni Kroos (entuziast şi periculos în repriza secundă). A, şi să nu uit de portarul lui Bielefeld, Dennis Eilhoff, care m-a exasperat cu atâtea parade. A fost o victorie obţinută cu forcepsul, dar mai mult decât meritată dacă citim statistica (sursa: bundesliga.de): 72,4% posesie, 35-2 şuturi la poartă, 20-0 cornere (!), 2-0 şuturi în bară. Urmează meciurile cu Fiorentina (miercuri) şi Schalke 04 (duminică) şi nu sunt motive să cred că voi avea mai puţine emoţii. Dimpotrivă.

84 min: TOOOOOORR! Podolski, din penalty, după ce Ribery a fost faultat încercând să prindă o pasă în adâncime a lui Kroos. Cu două minute mai devreme fusese eliminat Tesche de la Arminia, pentru un fault dur la mijlocaşul francez.

76 min: TOOOOOORR! Ribery!!! În sfârşit, s-a făcut util şi Podolski, care are meritul de a-i fi oferit francezului o pasă de gol perfectă. Să sperăm că nu o mai comitem până la final.

71 min: Hoffenheim are iar avantaj în faţa lui Karlsruher, 2:1. Trebuie neapărat să câştigăm şi merităm cu vârf şi îndesat cele trei puncte.

68 min: Barăăăăăăăăăăă!!! Lucio, după centrarea lui Kroos! Chiar nu vrea să intre?!

62 min: Mamăăăăăăăăăă!!! Kroos şutează în bară, mingea ajunge la Podolski, care trage într-un fundaş aflat pe linia porţii! Două megaratări într-o secundă! Poldi e la pământ!

57 min: 14-0 la cornere, 14-2 şuturi, 72% posesie… dar e 1:1.

53 min: Iar îi înghesuim pe oaspeţi, ca în primul sfert de oră, şi iar o facem fără rezultat. Kroos a intrat cu tupeu, a obţinut vreo trei cornere în tot atâtea minute.

48 min: Klinsmann a mutat de două ori: Kroos în locul lui Schweini şi Poldi în locul lui Ottl. Aşadar, Lukas are ocazia să ne demonstreze ce poate, iar Kroos calcă pe gazon, într-un meci oficial, după o căruţă de timp.

46 min: Reîncepe tremuriciul…

Pauză: Suntem doar la egalitate cu Arminia pentru că oaspeţii au un portar în zi mare şi pentru că noi am greşit la singura fază periculoasă a adversarilor.

43 min: Nu cred că se mai poate întâmpla ceva până la pauză. După Wolfsburg şi Frankfurt, ne aşteaptă altă parte secundă nebună.

37 min: Arminia n-a mai luat punct la Munchen de 23 de ani…

33 min: Ce naiba o fi cu fundaşul argentinian? Etapa trecută şi-a dat autogol, acum o comite în careu. Hoffenheim a fost egalată, dar HSV are un handicap de două goluri. Adio, bileţel!

30 min: Egalează Arminia prin Wichniarek, după un penalty făcut de Demichelis. Futu-i!

25 min: TOOOOORR! Klose parcă a renăscut! Miro înscrie din nou după golul şi pasa de gol realizate miercuri, la Frankfurt.

17 min: S-a dus şi primul sfert de oră, fără niciun rezultat acolo unde contează. Arminia joacă ceva de genul 4-6-0 (vorba lui Radu Banciu) şi noi degeaba dominăm la capitolul posesie (66%) şi şuturi pe poartă (4-0). Şi mai grav este că Hoffenheim conduce pe Karlsruher (1:0).

9 min: Îi călărim destul de insistent pe oaspeţi, dar lipseşte ultima acţiune, pasa decisivă sau precizia şuturilor. Am bifat deja al treilea corner în ultimele cinci minute.

4 min: Borowski ratează de două ori deschiderea scorului, în aceeaşi fază. Mai întâi şutul lui este blocat de portar, apoi lovitura sa de cap este parată de acelaşi Eilhoff! Între timp, Hannover – HSV 1:0. Nasol moment pentru pariorul de mine…

A început meciul!

-3 min: Cred că a sosit timpul să câştigăm şi noi lejer, fără emoţii şi fără reveniri spectaculoase. De aceea am şi luat victoria noastră la handicap, asezonată cu un 2 solist la Hannover 96 – Hamburger SV. Celelalte meciuri de pe bilet le ţin deocamdată la secret, dar sunt numai chestii puţin probabile.

-20 min: S-au anunţat echipele, iar Podolski e rezervă! Jucăm cu un singur atacant, Klose! Altă modificare faţă de meciul de miercuri cu Eintracht Frankfurt (2-1): Lell în locul lui Oddo pe flancul drept al apărării. Klinsmann nu se dezminte şi continuă să rotească titularii… S-o fi dus şansa lui Poldi pe apa sâmbetei?

Bayern: Rensing 6 - Lell 5, Lucio 6, Demichelis 5, Ze Roberto 6 - Schweinsteiger 5 (46 Kroos 6), Ottl 5 (46 Podolski 6), Borowski 6, Van Bommel 5, Ribery 7 (85 Sosa) - Klose 6. Antrenor: Jürgen Klinsmann

Arminia: Eilhoff – Fischer (73 Kauf), Herzig, Bollmann, Schuler (66 Rau) – Kucera, Kamper - Tesche, Marx (79 Aigner), Katongo – Wichniarek. Antrenor: Michael Frontzeck

Arbitru: Markus Schmidt

-42 min: Partida cu Bielefeld are două mize majore: trebuie să ţinem aproape de primul loc, pe care s-a cocoţat Leverkusen (2:0 aseară cu Wolfsburg), cel puţin până la finalul meciurilor de astăzi, iar Lukas Podolski este în faţa ultimei şanse de a demonstra că merită să rămână pe Allianz Arena. Dacă Luca Toni nu se va reface în timp util, Poldi va juca titular şi miercuri, la Florenţa, în etapa a patra a grupelor Ligii Campionilor, indiferent de prestaţia de azi.

   1:2  

Final: Am reuşit să gestionăm cum se cuvine atacurile disperate ale gazdelor din ultimele minute şi plecăm cu trei puncte de la Frankfurt! 

88 min: Antrenorul lui Eintracht riscă tot pe cartea atacului. Scoate un mijlocaş, Steinhoefer, şi bagă un atacant de 17 ani, Juvhel Tsoumou. Cimpo, ai auzit de ăsta? Gazdele ratează una uriaşă prin Russ, care se lasă prea mult pe spate şi trage peste transversală!

87 min: Între timp s-au făcut trei schimbări, le găsiţi în caseta meciului. La noi a intrat Andreas Ottl şi a ieşit Podolski. Lukas trebuie să-şi revină, altfel va fi vai de capul lui.

78 min: Oi fi prea nesimţit dacă mai cer un gol? La cum s-a jucat am tot dreptul. Nu de altceva, dar sper să n-o comitem pe final, aşa, din senin, şi să rămânem cu un punct din trei.

70 min: TOOOOORRRRR! Ribery, după pasa lui Klose! Miro ratează în prima instanţă în faţa lui Nikolov, dar are noroc: mingea ajunge tot la el, iar el, generosul, i-o pune pe tavă lui Franck, undeva prin preajma punctului de la 11 metri. Aşa mai merge!

65 min: TOOOOORRRRR! Klose, mânca-i-aş başcheţii lui de atacant! Miro finalizează simplu, de la şase metri, o acţiune marca Ribery, la care a avut o contribuţie importantă şi Schweini! Hai, poate repetăm povestea cu Wolfsburg, poate întoarcem rezultatul.

63 min: Nasol e că nu găsim soluţii pentru a sparge apărarea beton a gazdelor. Ne paşte o nouă înfrângere, caz în care adio primul loc la finalul turului.

55 min: Incredibil! 1:0 pentru Frankfurt după autogolul lui Martin Demichelis! Argentinianul a încercat să oprească centrarea pe şase metri a lui Steinhoefer, dar a deviat în poartă imparabil pentru Rensing!

54 min: Ceva, ceva s-a schimbat, din păcate nu în ceea ce ne priveşte. În timp ce noi ne opintim tot fără folos spre poarta lui Nikolov, gazdele au început să aibă din ce în ce mai mult tupeu şi execută raiduri din ce în ce mai dese spre careul nostru, punându-i în dificultate pe Lucio şi Ze Roberto.

A început actul doi. Nicio schimbare la cele două echipe.

Pauză. Am dominat clar prima repriză, dar degeaba. Cu excepţia pasei de geniu a lui Ribery, de care Schweinsteiger şi-a bătut joc, n-am reuşit să creem mare pericol în careul lui Eintracht. Certitudinea este că jucăm cu un om în minus, pentru că Podolski e jenant de slab. Gazdele trebuie să fie mai mult decât mulţumite cu acest egal, pentru că au tras primul şut pe poartă abia în minutul 44. Vreau să cred că repriza a doua nu va consemna aceeaşi lungă şi inutilă gâdilare a balonului.

39 min: Prima acţiune periculoasă a lui Eintracht! Din fericire, Liberopoulos întârzie o secundă la şutul-centrare al lui Steinhoefer şi Rensing scapă cu faţa curată. 

36 min: Gazdele sunt mult prea timide şi nu i-au pus absolut nicio problemă până acum lui Rensing, singurul lucru care mă bucură la scorul ăsta.

30 min: Avem posesie de 67%, am tras de 6 ori la poartă, Eintracht niciodată, dar momentan echilibrul rezistă.

23 min: Schweini şi-a bătut joc de mingea de 1:0! Ribery i-a pasat perfect în adâncime, Bastian a rămas singur cu Nikolov, dar primul său şut a fost respins de portar, iar al doilea a sfârşit în plasa laterală. 

15 min: Ca de obicei, găsim cam greu trasee spre careul ălora şi, tot ca de obicei, Poldi pare din alt film. Lukas e ba cu un pas prea mult în faţă, ba cu unul prea mult în spate. La echipa naţională face spectacol, la club aduce a ceea ce Borcică numea “ciobănaş”.

9 min: Am avut două situaţii mai de Doamne ajută, dar Podolski şi Schweinsteiger nu şi-au reglat tirul. Gazdele ne cedează iniţiativa şi speră să tragă lozul cel mare pe contraatac.

Start! Bayern a avut lovitura de începere.

-7 min: Echipele şi prima surpriză! Ze Roberto va juca ca fundaş stânga în locul accidentatului Lahm. Klinsi s-a convins pare-se că Lell e cam prafone în toamna asta.

Eintracht: Nikolov – Ochs, Russ, Galindo, Spycher – Steinhoefer (86 Tsoumou), Fink – Fenin, Toski (72 Ljubicic), Korkmaz (80 Mahdavikia) - Liberopoulos. Antrenor: Friedhelm Funkel

Bayern: Rensing 6 - Oddo 6, Lucio 6, Demichelis 5, Ze Roberto 6 - Schweinsteiger 6, Van Bommel 5, Borowski 6, Ribery 7 - Klose 7, Podolski 5 (80 Ottl). Antrenor: Jurgen Klinsmann

Arbitru: Manuel Graefe

Stadion: Commerzbank-Arena

-35 min: O victorie astăzi păstrează intacte speranţele de ne cocoţa pe primul loc până la sfârşitul turului. Lipsesc Lahm şi Toni, amândoi accidentaţi, care vor fi înlocuiţi de Lell şi Podolski, foarte slabi în precedenta partidă de campionat, 4:2 cu Wolfsburg.