Dintr-un articol din Evenimentul zilei:
“Pentru Mariana Istrăţoiu, bunica băiatului pe care l-ar fi lovit Traian Băsescu, ieri a fost cea mai tensionată zi din viaţă. De dimineaţă, femeii i-au cedat nervii şi s-a baricadat în casă împreună cu cei doi nepoţi. Bătrâna a fost literalmente scoasă din casă de primarul liberal al comunei Drajna de Jos, Mihail Gavrilă.

Acesta primise ordin de la partid, de la şefii din organizaţia judeţeană a PNL Prahova, să ajute televiziunea Antena 1 să obţină un interviu de la bunica băiatului. Reporterul Antena 1 Ploieşti l-a sunat pe edil convocându-l în faţa casei bătrânei. Acesta s-a conformat şi, în cinci minute, s-a prezentat la apel. Primarul liberal s-a transformat într-un eficient intermediar pentru jurnalist, obţinând numerele de telefon ale mătuşii copilului şi negociind un interviu cu bătrâna.

Gavrilă a îmbrăţişat-o pe femeie şi a pupat-o pe obraz, în ideea de a o relaxa. Printre altele, acesta a povestit presei că s-a aflat şi el la mitingul electoral din 2004, dar „atunci eram şi noi şi PD-ul de aceeaşi parte a baricadei şi nu îmi aduc aminte să fi văzut ceva”. Singurul eşec notabil al primarului a fost refuzul bunicii şi al unchiului copilului de a furniza adresa din Italia. „Nu ştiu, domne, vă jur că nu ştiu! Liliana (mama lui Bogdan Istrăţoiu – n.r.), fiică-mea, îmi trimite bani la lună, dar pe cuvânt că nu ştiu unde stau”.

„A greşit şi copilul”

Consemnul tăcerii a fost respectat cu sfinţenie şi de unchiul băiatului: „Bă, nu mă mai filmaţi pe ascuns că pun câinii pe voi!”. Bărbatul a fost temperat de primar: „Lasăi, mă, Grigore, că să afle şi lumea ce s-a întâmplat cu copilul ăsta. Să ştie şi românii pe cine aleg”.

În Drajna, Bogdan Istrăţoiu este cunoscut ca fiind un puşti isteţ, dar „ciudăţel”. „E foarte tupeist, domne”, spune o vecină din capătul uliţei. Câţiva a do les cenţi de vârsta lui Bogdan ne povestesc că acesta e un tip popular în sat, dar destul de agasant. S-a mutat la mama lui, care mun ceşte ca menajeră în Italia, în luna iulie a acestui an. Liliana Istrăţoiu locuieşte în Peninsulă de patru ani.

Principala grijă a bunicii şi a unchiului lui Bogdan se rezuma, simplu, ţărăneşte: „Eu nu vreau ca tot scandalul ăsta să-i provoace greutăţi în Italia, la ei, că ştiţi că acolo îi împuşcă pe români pe stradă. Domnul Băsescu nu l-a lovit rău aşa, a greşit şi copilul, o fi greşit şi dânsul că s-a enervat, a fost ceva aşa, de genul dă-te mai încolo”. Întrebată cu cine o să voteze pe 6 decembrie, Mariana Istrăţoiu răspunde simplu: „Cu Băsescu! El e bun!”. “

Va fi greu de stabilit proportiile. Tiberiu Lovin, pe Reporter virtual,  remarca faptul ca OTV a luat iar caimacul .

Realitatea în schimb manipula in aceasta seara la greu, prezentând declaratia pustiului, “Nu e nimic adevarat din ce se sustine la TV. Va rog sa incheiati cu acest subiect”, sub titlul mincinos “Isi retrage acuzatiile”.

Problema e ca pustiul nu a acuzat pe nimeni. Realitatea si Antena3 au acuzat. Problema acestor posturi e ca, ieri noapte, Dan Diaconescu a reusit sa vorbeasca cu copilul care e in Italia. La ora respectiva, pustiul daduse deja o declaratie pentru Observatorul Prahovean (“Iniţial domnul preşedinte mă luase pe scenă şi am vrut să spun ceva legat de Iliescu şi Năstase. Probabil, de emoţii am spus că Iliescu şi Băsescu nu sunt buni sau ceva de genul. Apoi domnul preşedinte m-a dat jos de pe scena. S-a enervat că spusesem o prostie şi când m-am dus lângă dânsul vroiam să-mi cer scuze, dar m-a împins. Chiar am râs, nu a fost ceva care m-a marcat”). Diaconescu a vorbit la telefon cu matusa pustiului, care a spus ca nu a vazut scena, era la miting, undeva, mult mai in spate, a adus-o in studioul OTV, de la Ploiesti, pe femeia care tipa si i-a intins dosarul lui Basescu, l-a adus in studio pe Iurascu, martor la eveniment.

UPDATE Intrerup putin textul aici pentru a insera o observatie fina pusa la comentarii de catre Marius Delaepicentru:

Nu-i poţi cere unui om să fie coerent la prima vizionare a unui material manipulator. Afectul este prea puternic. Sofismul “coerenţei”, pe care detractorii preşedintelui îl folosesc, era folosit de către organele de represiune din sistemele totalitare. Ele te speriau/manipulau cu ceva, apoi te puneau să dai o declaraţie sub imperiul afectului. La procesul în instanţă, dacă schimbai declaraţia şi o aduceai pe tărîmul raţiunii, ţi se opunea declaraţia anterioară. Cea dată la cald. Iar din punctul ăsta de vedere, mass-media sunt extrem de inumane. Cine neagă existenţa afectului, şi capacitatea lui de a perverti realitatea subiectivă, mai ales cînd obiectul manipulării este chiar subiectul de drept, neagă practic validitatea tuturor sistemelor judiciare ce permit schimbarea declaraţiilor. Cu alte cuvinte, pledează pentru barbaria excesului de drept din sistemele totalitare.

Pustiul a vorbit la OTV pâna la 4 dimineata si nu a acuzat pe nimeni! Era sigur pe el, parea matur pentru varsta lui. A spus ca a stat pe scena cu Basescu, ca a spus niste prostioare din cauza emotiei, ca Basescu l-a dat jos de pe scena la un moment dat, ca nu a fost lovit in plex (asa cum a mintit cu nerusinare Patriciu), a spus ca ca Basescu a declarat la microfon ceva de genul “copiii spun lucruri traznite” când l-a dat jos.

Dupa ce a fost dat jos de pe scena ar fi incercat sa ia din nou legatura cu Basescu, sa-i ceara un autograf pe palma. Basescu era stresat cu femeia aia. Putiul a recunoscut ca a facut-o “nebuna” pe tipa care i-a dat dosarul lui Basescu, dar a negat ca ar fi dracuit-o. A spus a Basescu l-a atins, ca i-a dat “o palma, sters” într-o incercare de a-l indeparta, si ca a râs dupa ce a fost atins de Basescu pentru ca râdea si Basescu.

Pustiul chiar s-a rastit la un moment dat la matusa lui din Romania, Cecilia, care era la telefon si încearca evident sa manipuleze si sa traga dezbaterea spre teoria “Basescu l-a batut pe copil”, i-a spus sa-si ceara scuze, ca el nu a spus niciodata asa ceva, el preciza tot timpul ca a fost atins, “sters”, si parea deranjat de “matusa Cecilia”.

Citeste si:

• Băsescu a lovit un copil. Realitate sau trucaj?
• Bătut sau traumatizat?

Irealitatea TV, 24 noiembrie 2009, ora 12:30, transmisiune în direct de la sediul de campanie PDL, conferinţă a preşedintelui Traian Băsescu; jurnalismul de elită Irealitatea – Caţavencu loveşte din nou: în timp ce transmite declaraţia lui Traian Băsescu, televiziunea SOV afişează de 3-4 ori, timp de vreo 10 secunde, pe întregul ecran, un fragment din Raportul Comisiei Stanomir, mai precis dezavantajele parlamentului unicameral.

- monocameralismul poate fi punctul de plecare al unei tendinţe de tiranie a majorităţii politice.
- o singură cameră poate fi inadecvată în cazul în care intenţia este de a reprezenta, nuanţat, minorităţi politice sau grupuri regionale.
- unicameralismul nu garantează posibilitatea evitării blogajelor de natură constituţională: o a două lectură în camera superioară poate fi salutară, după cum departajarea atribuţiilor între cele două camere poate fi utilă.

Din păcate pentru pseudo-jurnaliştii de la Irealitatea – Sorin Ovidiu Vântu – Caţavencu, unii dintre noi chiar au citit raportul caracterizat de ei, cu dispreţ, drept “o constituţie pentru Zeus”, iar realitatea este cu totul alta decât cea prezentată de ei. Raportul Comisiei Stanomir conţine o serie de propuneri de reformă constituţională, unele dintre ele excluzându-se reciproc, dar toate fiind prezentate cu avantajele şi dezavantajele lor. În ciuda a ceea ce vă spun angajaţii lui Vântu, documentul Comisiei Stanomir nu se mărgineşte la aspectele negative ale unicameralismului, incluzând şi o enumerare a avantajelor pe care le prezintă soluţia unicamerală. Să deschidem la pagina 34:

-soluţia unicamerală este adaptată structurii unui stat unitar, care nu cunoaşte ramificaţia federală;
- din unghiul de vedere al costurilor, ea permite reduce numărului de parlamentari;
- organizarea unicamerală poate da naştere unui proces mult mai rapid de adoptare a legilor, prin eliminarea redundanţelor procedurale;
- unicameralismul este adecvat ideii de unitate a naţiunii. O singură naţiune conduce la ideea instituirii unei singure camere parlamentare;
- în contextul creat de generalizarea Curţilor Constituţionale, controlul acestora din urmă se substituie tipului de cenzură politică rezervat, iniţial, camerelor superioare.

Stimaţi compatrioţi, nu vă încredeţi în televiziuni, folosiţi-vă propriul cap.

P.S. Raportul Comisiei Stanomir se găseşte la această adresă .

Inca de dimineata a circulat un zvon printre ziaristii de media ca la dezbaterea din seara asta TVR pune la dispozitie toata tehnica, dar ca producatorul emisiunii va fi parasutat de la Antena3 .

Acum Sassu chiar si-a dat in petic. Despre aceasta (ultima) porcarie scrie marca TVR-Sassu-Hrebenciuc, scrie Costi Rogozanu:  TVR vă prezintă varianta Hrebenciuc de dezbatere: 7 în dezbaterea principală

Deci au stat zile şi nopţi, au discutat şi ies fiecare cu cîte o opinie. PSD, prin Hrebenciuc, vor 7 în studio, multă aglomeraţie şi doi lătrăi, Vadim şi Gigi, care îi vor asigura liniştea candidatului Geoană. Voinescu iese şi anunţă că s-au înţeles pentru 5 candidaţi. Nu pentru 7. Iar Duvăz confirmă că sigur va fi Geoană acolo. Ponta anunţă că există temeri din partea candidatului Băsescu. Fără comnentarii. Să citim comunicatul TVR.

Si face o declaratie Sebastian Lazaroiu, care ii cere si demisia lui Sassu:

Noi ne-am intalnit aici, cele cinci staff-uri, impreuna cu dl Sassu. Am cazut toti de acord, inclusiv dl Sassu ca dezbaterea trebuie sa fie in cinci. Dupa ce a plecat de aici, dl Sassu a propus sapte. Aceasta este propunerea dl-ul Hrebenciuc de ieri, care nu a agreat-o nimeni. Din acest motiv, credem ca dezbaterea din aceasta seara este organizata de PSD si TVR si de aceea, Traian Basescu nu va participa. Mai mult, ii cerem demisia d-lui Sassu din functia de presedinte director general al TVR, intrucat in loc sa serveasca interesele publicului serveste interesul PSD-ului.

Ambasadorul SUA la Bucuresti, MArk Gittenstein a transmis un comunicat prin care cere presei “sa actioneze in mod responsabil” si reaminteste ca “guvernul SUA nu sustine vreun candidat anume” în alegerile prezidentiale.

Guvernul SUA nu sustine vreun candidat anume pentru functia de presedinte al Romaniei si nicio agentie a Guvernului SUA nu desfasoara actiuni care sa influenteze cursa prezidentiala. Fac apel la mass-media sa actioneze in mod responsabil si sa prezinte  realitatea in mod corect. Fac apel la cetatenii Romaniei sa ii analizeze pe toti candidatii si sa voteze in cunostinta de cauza in ziua alegerilor.
Mark Gittenstein

Codianul si politicieni ai PSD si PNL (Norica Nicolai) au aberat zilele acestea cum ca cele doua carti aparute in SUA ar fi “torpile” ale administratiei Obama contra lui Basescu.

Cele doua carti sunt “Pradarea Romaniei”, scrisa de Victor Gaetan, catalogat drept “omul lui Iliescu in SUA” chiar de catre Mugur Ciuvica, si “Basescu-Rusinea Romaniei” (scrisa sub pseudonim si promovata contracost de o firma de PR si de un blog, americansagainstcorruption, inregistrat de cei care au clonat  siteul de campanie al lui Basescu.

Gardianul a descoperit ca “blogul american are in spate acelasi sponsor, aceeasi adresa, precum si alte elemente de identificare identice cu entitatea care a clonat pentru a doua oara site-ul de campanie al lui Traian Basescu, infiintând domeniul www.traianbasescu.org. Daca site-ul clona care parodiaza mesajele de campanie ale lui Traian Basescu a fost infiintat pe data de 2 noiembrie, blogul care promoveaza cartea „Basescu: Rusinea României” a fost infiintat pe data de 1 noiembrie. Asa cum am aratat, www.traianbasescu.org, care se pare ca are in spate aceiasi oameni care au infiintat domeniul www.americansagainstcorruption.org, au detinut si domeniul www.traianbasescu.ro, recuperat in cele din urma de oamenii presedintelui. Reamintim ca liderul PSD Mircea Geoana, considerat principalul contracandidat al lui Traian Basescu in cursa prezidentiala, a inregistrat, la data de 25 mai 2004, prin ICI-ROTLD, domeniul www.mirceageoana.ro. Acesta este site-ul oficial de campanie al liderului social-democrat. Domeniul se afla pe acelasi cont de Google Analytics cu primul site “clona” www.traianbasescu.ro. Astfel, codul google analytics al site-ului www.mirceageoana.ro este “UA-10714301-1”, in timp ce codul google analytics al site-ului www.traianbasescu.ro este “UA-10714301-2”. Prima parte a codului este numarul de cont, in timp ce ultima cifra reprezinta numarul site-ului inregistrat. Comentariile sunt de prisos.

Het VRT-programma Volt heeft een veroordeling van de Raad voor de Journalistiek gekregen omdat het undercover ging filmen bij huisartsen.Volt organiseerde namelijk op 22 oktober 2008 een debat rond het voorschrijfgedrag van huisartsen. Het programma ging over tot deze actie omdat psychiater Joël Boydens gezegd had dat artsen te snel antidepressiva voorschrijven. Om het debat te illustreren, ging Volt undercover filmen bij vier huisartsen. Een belangrijk punt dat de raad van de journalistiek aanhaalde voor het veroordelen van het programma, was dat de VRT ten onrechte gebruik heeft gemaakt van deze undercovertechniek om informatie te verzamelen over dat thema. We laten Wim Schrooyen aan het woord over deze kwestie. Hij is een voormalige huisarts die pas op pensioen is gegaan maar nog steeds actief is in verschillende organisaties. Hij is 20 jaar voorzitter geweest van de huisartsenkring in Essen en twee keer zes jaar tuchtrechter voor de Orde van Geneesheren, waar hij nu plaatsvervanger is. Hij is tevens lid van de Hoge Raad voor Geneesheren verbonden aan het Ministerie van Volksgezondheid. Zijn belangrijkste functie met betrekking tot deze kwestie is echter zijn voorzitterschap van de profielencommissie van het RIZIV. Dit is het Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering. Deze profielencommissie beschrijft het voorschrijfgedrag van elke Belgische arts en rapporteert hierover aan elke individuele dokter. Indien de commissie onregelmatigheden opmerkt, wordt de arts in kwestie opgetrommeld en de kans gegeven om zich te verantwoorden. Nu laten we de heer Wim Schrooyen, vooral vanuit zijn achtergrond bij de profielencommissie, zijn mening geven over deze zaak.

Het probleem in deze zaak is eigenlijk dat iedere huisarts manipuleerbaar is. Het beroep van huisarts is immers gebaseerd op een intermenselijke relatie waar sommige zaken niet met honderd procent zekerheid kunnen bewezen worden. Bijvoorbeeld zaken zoals hoofdpijn, kniepijn of maagpijn zijn niet echt meetbaar. Terwijl er natuurlijk ook echt meetbare zaken aan bod komen zoals koorts, anders zou het enkel giswerk zijn. Dus als er iemand naar een dokter gaat en zegt dat hij kniepijn heeft, terwijl hij er eigenlijk geen heeft, zal de dokter hem vrij snel geloven. Deze waardemeting is dus vrij subjectief. Een huisarts is ook vrij manipuleerbaar door het feit dat het de baan is van een dokter om mensen te helpen. Hij geeft ook geen garantie op genezing enkel de belofte dat hij zijn uiterste best zal doen. Hij zal dus altijd de patiënt proberen te helpen. Wanneer men immers als dokter altijd moet beginnen twijfelen aan de oprechtheid van de patiënt, wordt zijn werk wel zeer bemoeilijkt.

Tegenwoordig wordt er gezegd dat er teveel antibiotica, psychofarmaca en antidepressiva worden voorgeschreven. Dit klopt voor een deel maar heeft vooral een economische reden. Door de huidige economische toestand leven we immers in een vrij gestresseerde maatschappij. Vroeger kon men zonder problemen een week thuis blijven als men zich niet goed voelde. Vandaag de dag is dat echter ondenkbaar geworden. Het is zeer belangrijk dat men kan blijven functioneren in zijn werk want wanneer er ontslagen moeten vallen, zal men altijd eerst kijken naar degenen die regelmatig ziek of afwezig zijn. Als gevolg hiervan worden er uiteraard meer pillen geslikt. Een andere reden voor het grote aantal medicamenten dat voorgeschreven wordt, is het feit dat er zeel veel dokters en apothekers zijn in België. Maak de vergelijking maar met Nederland en je zult zien dat daar veel minder antidepressiva worden voorgeschreven en tevens veel minder dokters en apothekers gevestigd zijn. Het is zelfs zo erg in België dat er de komende vijf jaar een apothekersstop ingelast is om het grote aantal wat in te perken. Om een concreet voorbeeld te geven kunnen we de Belgische gemeente Kalmthout en de Nederlandse stad Roosendaal met elkaar vergelijken. In Kalmthout wonen er ongeveer 20 000 mensen en zijn er meer dan 5 apothekers, terwijl er in Roosendaal gemakkelijk 80 000 mensen wonen en er slechts 5 apothekers zijn. Dit is een duidelijk voorbeeld van het overaanbod dat we nu meemaken in België.

Het probleem bij de undercoveroperatie die Volt deed, is dat deze helemaal niet nodig was. Er was geen enkele reden om die informatie op die manier te verkrijgen. De profielencommissie van het RIZIV maakt immers zeer regelmatig 10 000 profielen van het voorschrijfgedrag bij artsen. De meest recente profielenmeting toonde ons bovendien dat slechts 144 artsen buiten de lijntjes hadden gekleurd en zeker een 50-tal konden dat verantwoorden. Dit kan bijvoorbeeld doordat een dokter enkel een zeer specifieke niche van patiënten dient. Ik denk hiervoor onder andere aan oudere dokters die vooral bejaarden als patiënten hebben.

De artsen krijgen dit profiel, opgesteld aan de hand van objectieve maatstaven, ook opgestuurd zodat ze hun voorschrijfgedrag eventueel kunnen bijsturen. De undercoverreportage van Volt ging slechts over 4 huisdokters en ik denk dat dit een zeer subjectief beeld geeft van het voorschrijfgedrag van de Vlaamse huisarts. Indien de VRT een rechtvaardig beeld over het voorschrijfgedrag bij huisartsen had willen tonen, hadden ze bij ons zeer gemakkelijk die cijfers kunnen opvragen en dan was er ook geen vuiltje aan de lucht geweest.

VTM heeft woensdagavond op bevel van een rechter een reportage van Telefacts niet mogen uitzenden. De reportage ging over een man die zes jaar geleden in Telefacts te zien was met zijn extreem gelovige vrouw. De man had in het geheim videobeelden van zijn vrouw gemaakt om aan te tonen hoe de vrouw haar extreme geloof aan hun kinderen oplegde. Telefacts heeft de man opnieuw geïnterviewd nadat hij via de rechtbank het hoederecht over zijn kinderen had gekregen. Toen de vrouw hoorde dat Telefacts de reportage wou uitzenden, stapte ze naar de rechter, die haar gelijk gaf. De discussie gaat hier over enerzijds de schending van de privacy en anderzijds de vrijheid van meningsuiting.

Telefacts heeft het recht om die man te interviewen en zijn mening te laten meedelen over het extreme geloof van zijn vrouw. Maar beelden uitzenden van die vrouw in haar privésfeer is een stap te ver. De vrouw was zich niet bewust dat ze werd gefilmd en dan zou plots heel Vlaanderen kunnen meekijken op welke manier zij haar geloof ervaart. Religie en religieuze rituelen zijn onderwerpen die absoluut maatschappelijk relevant zijn, het is belangrijk dat deze thema’s voldoende aan bod komen in de media. Maar ik heb wel sterke twijfels over de relevantie van de privépraktijken van die vrouw voor de maatschappij. Ik vind het een goedkope en sensationele manier om aandacht te trekken naar deze thematiek.

Dezvaluirea din Hotnews.ro -Mircea Geoana – o intalnire de taina la Moscova, a fost tinuta la secret timp de trei zile de cele doua televiziuni de stiri.

Ieri, planurile le-au cam fost date peste cap de declaratia lui Crin Antonescu, care, la un eveniment electoral in direct, i-a interpelat pe Geoana si Basescu. Realitatea a acoperit cât de cât subiectul, mai ales pe site, pentru Antena3 pare sa nu existe asa ceva. Lucrurile se vor acutiza, si vom vedea daca subiectul este in continuare cenzurat sau deturnat cumva.

Basescu a facut declaratii ieri seara la Nasul pe tema asta,

Nu pot decat sa va confirm ca Mircea Geoana a fost la Moscova. Ca sa aveti imaginea completa, aduceti-va aminte ca dupa luna aprilie, am spus “e bine ca pleaca din CSAT”. Aveam in vedere exact acest lucru, nu poti sa fii vicepresedinte CSAT si sa pleci la intalniri organizate la Moscova fara sa informezi presedintele CSAT.

Crin o tine pe-a lui si azi a revfenit cu o declaratie:

Nici Traian Băsescu nu a răspuns, cel puţin aseară, la întrebarea pe care i-am pus-o domniei sale în legătură cu acest subiect. Aştept un răspuns oficial la scrisoarea pe care i-am adresat-o tot oficial, în calitate de preşedinte al CSAT, să ne spună dacă fusese informat, dacă are sau nu informaţii până la această dată şi de când le are, în legătură cu conţinutul discuţiilor purtate de Mircea Geoană cu domnul Golovin, fost ofiţer spionaj-contraspionaj GRU la Moscova. Traian Băsescu a dat aseară un răspuns care sporeşte şi mai tare misterul. A spus că va răspunde şi că de aceea a apreciat că e bine că Geoană nu mai este vicepreşedinte al CSAT, ceea ce era la data vizitei. Asta sugerează că domnul Băsescu ştie nişte lucruri, cred că e de datoria sa ca preşedinte să le facă publice, era de datoria sa de când le-a aflat să le facă publice, nu să le ţină ca elemente de şantaj în campania electorală.

Si Geoana a iesit cu declaratii. Sa vedem ce va urma pe televiziuni.

TVR anuntase la un moment dat ca renunta la Bogdan Chireac. Dupa ce am vazut la Real;itateaTV zilele acestea, nu m-ar mira sa-si reconsidere pozitia. Ma gândesc ca omul acesta a fost principalul comentator al televiziunii publice. In septembrie nu am scapat de el de pe ecranele TVR. Dincolo de emisiunea plictisitoate pe care o avea sambata, care nu avea niciun fel de influenta pentru ca la ea nu se uita nimenea, Chireac a fost plimbat ca sfintele moaste la Telejurnal, la emiunea “tema zilei”. Pe 8 septembrie, in cadrul telejurnalului, a comentat la televiziunea publica pentru popor tema: “Calcule electorale vs sindicate”, pe 23 septembrie tema “Din ce in ce mai corupti?” (despre un raport Transparency International), pe 28 septembrie – “Criza in coalitia de guvernare” si, doar doua zile mai tarziu, pe 30 septembrie – “Romania in criza”. Astea nu erau interventii scurte, de 15-30 sec., ci interviuri de câte 8-10 min. care ii erau luate in cadrul celei mai urmarite emisiuni, Telejurnalul.

Suntem depasiti de evenimente… si oricum subiectul SRS-Bogdan Chireac-Catalin Macovei e bine acoperit de blogosfera. Uitati un transcript al interventiei de marti a lui Traian Ungureanu, la RealitateaTV:

“Oana Stancu: Domnule Ungureanu, ne-a anunţat astăzi preşedintele României că de fapt, nu intenţionează să dizolve Parlamentul. Asta după ce ameninţa să facă asta chiar pe 7 decembrie, dacă va fi reales. Să înţelegem că are o garnitură de premieri de sacrificiu, pe care să îi tot propună Parlamentului, până la un vot favorabil?

Traian Ungureanu: Ar trebui să înţelegem că dacă vreţi, ar trebui să vorbim despre Dinică restul emisiuni. E, cum bine a spus domnul Guşă, cum bine a spus domnul Diaconu, un mare român. Dacă nu, iertaţi-mă, nu cred că mă pricep la lucrurile astea, şi vă întreb unde sunt cei doi oameni care ar putea să ne lămurească în privinţa asta, domnul Chirieac şi domnul Stănescu, stâlpii Realităţii TV?

Oana Stancu: În privinţa cărui subiect?

Adrian Ursu: Aţi făcut un salt de gazelă, de la…

Traian Ungureanu: Am făcut un salt… pe care dumneavoastră îl evitaţi într-un mod jenant, şi vă întreb de ce ştirea extrem de gravă despre doi ziarişti români care sunt bănuiţi de şantaj, şi sunt doi ziarişti de marcă ai României, nu apare în dezbatere? De ce vreţi să dăm mai departe filmul cu Băsescu? Chiar nu vă interesează ce se întâmplă în România?

Adrian Ursu: Vreţi să discutăm despre textul ăla?

Traian Ungureanu: Nu, vreau să vă întreb de ce nu aţi discutat o clipă subiectul ăsta? Unde e ştirea? La Realitatea, unde e?

Adrian Ursu: Noi nu suntem la o emisiune de ştiri. Dacă nu ştiţi la ce aţi venit, aţi venit la o dezbatere. Într-o dezbatere, poate fi lansată orice temă. Iată, aţi lansat-o.

Traian Ungureanu: Ăsta nu e un subiect de dezbatere?

Adrian Ursu: Iată, aţi lansat-o.

Traian Ungureanu: Adică vă prefaceţi că nu cunoaşteţi ştirea asta? Ei bine, o să vă spun eu despre ce e vorba. Există suspiciunea gravă pe o înregistrare audio, că domnii Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au încercat să şantajeze un funcţionar al statului pentru a distruge reputaţia altor ziarişti. Vreţi să discutăm despre asta?

Adrian Ursu: Altor ziarişti?

Traian Ungureanu: Mă scuzaţi, altor politicieni. Nu vreţi să discutăm despre asta? Nu vi se pare interesantă această temă?

Adrian Ursu: Dacă aţi lansat această temă…

Traian Ungureanu: De ce ascundeţi ideea asta?

Adrian Ursu: Nu ascundem, domnule Ungureanu.

Traian Ungureanu: Dar unde e?

Cozmin Guşă: Domnul Ungureanu, acceptaţi dezbaterea? Staţi un pic, vreţi un monolog?

Traian Ungureanu: A fost în vreun buletin de ştiri al Realităţii?

Adrian Ursu: Nu ne trageţi pe noi la răspundere.

Traian Ungureanu: Vă întreb. A fost sau nu a fost?

Cozmin Guşă: Dom’ne, eu accept dezbaterea. Vă rog frumos, uitaţi-vă la mine.

Adrian Ursu: O fi fost, n-o fi fost, sunteţi la o dezbatere, domnul Ungureanu…

Traian Ungureanu: Lucraţi aici. A fost sau nu a fost?

Cozmin Guşă: Aş putea să îi captez atenţia domnului Ungureanu?

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu are de interpretat un rol acum.

Traian Ungureanu: Dar nu dumneavoastră, avem aici un post de televiziune care susţine că…

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu, v-am văzut repertoriul actoricesc…

Traian Ungureanu: Dumneavoastră faceţi un spectacol de teatru, care ocoleşte realitatea.

Oana Stancu: Atunci, domnule Ungureanu, ziarist fiind, spuneţi-ne dumneavoastră, nu ne-aţi precizat care este sursa acestei înregistrări. Eu vă recunosc, mie mi-a scăpat acest lucru.

Traian Ungureanu: Dar dumneavoastră nu cunoaşteţi, vă faceţi că nu aţi văzut lucrul ăsta în ziare, astăzi?

Oana Stancu: În ziare, astăzi?

Traian Ungureanu: Deci dumneavoastră nu aţi văzut ştire asta.

Oana Stancu: În ziare, astăzi? Citaţi-mi dumneavoastră ziarul.

Traian Ungureanu: Dar de ce să vă citez eu? Sunteţi ziarist de actualitate. Eu sunt parlamentar.

Oana Stancu: Pentru că mă acuzaţi că n-am citit. Am citit astăzi „Gândul”, „Evenimentul”, „Adevărul”, „Jurnalul Naţional”, „Cotidianul”.

Traian Ungureanu: Şi numai la astea v-aţi uitat. Dacă nu e în astea, nu există. Deci dumneavoastră nu ştiţi.

Cozmin Guşă: Nici domnul Diaconu nu ştia despre ce este vorba.

Oana Stancu: Nu, dar dacă ne acuză, să ne spună în ce zi…

Traian Ungureanu: A, deci eu trebuie să vin să vă informez.

Oana Stancu: Vă rog, dacă aţi deschis subiectul, spuneţi asta, în ce ziar a apărut această înregistrare şi care este…

Traian Ungureanu: În momentul în care există o situaţie care ar fi ţinut prima pagină oriunde în lumea asta…

Cozmin Guşă: Dom’ne, dar decât să reproşaţi, nu vreţi să discutăm subiectul?

Traian Ungureanu: Dumneavoastră nu o discutaţi, o ascundeţi. Asta faceţi.

Cozmin Guşă: Nu vreţi să discutăm subiectul? Haideţi să discutăm subiectul, dacă vreţi.

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu, nu ar fi bine, uite, avem un ceas, alocăm nişte minute pentru acest subiect.

Traian Ungureanu: Să ştiţi că eu pot să tac, şi vă faceţi show-ul cu Băsescu în continuare, nicio problemă.

Adrian Ursu: Dumneavoastră faceţi un show, domnule.

Traian Ungureanu: Eu nu fac niciun show. Eu întreb un post de televiziune de actualitate de ce îi privează pe români de o ştire de mare importanţă?

Oana Stancu: Nu am făcut asta.

Traian Ungureanu: Aţi făcut asta.

Oana Stancu: V-am solicitat detalii suplimentare, ziarul…

Traian Ungureanu: De ce trebuie să fac asta? Angajaţi-mă la redacţia de ştiri.

Adrian Ursu: Păi aţi fost angajat în trustul ăsta, domnul Ungureanu.

Traian Ungureanu: Şi ce dacă?

Adrian Ursu: Aţi dorit să plecaţi.

Traian Ungureanu: Şi mă bucur că am plecat.

Adrian Ursu: Şi atunci, cereţi reangajarea acum?

Traian Ungureanu: Mă bucur foarte mult că am plecat.

Adrian Ursu: Nu se mai plăteşte la PD-L?

Traian Ungureanu: Observ că dumneavoastră selectaţi ştirile. Ştirea asta nu vă interesează.

Adrian Ursu: Am înţeles.

Cozmin Guşă: Aş dori să prezint această ştire pe care domnul Ungureanu doreşte să facă scandal.

Traian Ungureanu: Nu vreau să fac scandal.

Cozmin Guşă: Şi îmi aduc aminte de perioada în care am lucrat în presă, şi o să încerc, pentru că eu am fost chiar şeful doamnei Stancu aici, şi mi-a făcut plăcere să fiu şeful dânsei.

Adrian Ursu: Iată ce mică e lumea!

Cozmin Guşă: E mică lumea. A apărut într-un ziar gratuit, care nu mai ştiu dacă e ziar, sau e numai site, se numeşte curentul.ro, un ziar apropiat PD-L, care nu a citat sursa acelei înregistrări.

Oana Stancu: Mai există ziarul?

Cozmin Guşă: Nu ştiu, nu l-am mai văzut în formă fizică. Am văzut site-ul, l-am citit pe internet. Care relata o înregistrare a discuţiei unor jurnalişti, respectiv Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu, avută împreună cu un domn, deloc nevinovat, domnul Cătălin Macovei de la ANI, care discuta despre problemele pe care le are cu un împrumut la care a asistat, fel de fel de lucruri. Subiectul acestei discuţii între cei trei domni fiind controlul averilor celor mai bogaţi oameni din PD-L, respectiv Adriean Videanu, posesorul unei averi de câteva sute de milioane de euro, Radu Berceanu, posesorul unei averi mari, nu ştim cât e, şi domnul Vasile Blaga, posesorul unei averi foarte mari. De asemenea, nu ştim cât e. Obiectul discuţiei a fost de ce investigaţia în cazul domnului Blaga s-a încheiat, în condiţii amiabile, ştiind că domnul Blaga avea probleme atât cu justificarea banilor, cât şi cu justificarea împrumutului, cât şi cu cumpărarea casei de la domnul Verestoy Attila şi alte lucruri aflate în conflict de interese, asta a fost o parte a discuţiei, şi dacă conturile existente în străinătate, presupuse, recunoscute inclusiv de către Cătălin Macovei, şeful ANI, ale domnilor Berceanu şi Videanu, ar putea să fie alimentate, pentru a se dovedi că ele există. Dacă domnul Cătălin Macovei, şeful de la ANI, s-a simţit şantajat, nu ţin minte, ca în calitatea dânsului de fost procuror, să fi făcut vreo plângere organelor statului, că nişte ziarişti fioroşi, înarmaţi cu nişte pixuri de-astea, au stat cu el de vorbă şi l-au şantajat, nu ţin minte aşa ceva. Dacă dumneavoastră vreţi să prezentaţi asta ca pe un act de şantaj, că e campanie electorală, puteţi să o faceţi. Şi nu numai că e campanie, şi dacă nu ar fi campanie puteţi să o faceţi. Eu însă, pentru că şi eu pot să fiu selectiv, am reţinut de aici aceste fapte. Domnul Macovei s-a lăsat şantajat cu mare plăcere, ca să folosesc termenul dumneavoastră, nu a reclamat niciunde acest şantaj, şi am mai reţinut că trei dintre şefii dumneavoastră de partid au mari probleme legate de manipularea banilor, probleme care au fost acoperite de către instituţia statului numită ANI.

Adrian Ursu: Asta e lectura dumneavoastră.

Cozmin Guşă: Da, e interpretarea mea.

Traian Ungureanu: Foarte bine. Nu vă e un pic jenă? Vine domnul Guşă aici şi vă face emisiunea de ştiri.

Cozmin Guşă: Datorită dumneavoastră.

Traian Ungureanu: Dumneavoastră de ce nu aţi dat un telefon lui Chirieac, de ce nu aţi dat telefon lui Sorin Roşca Stănescu, să îi întrebaţi? Băi, îşi bate unul joc de voi. Cum se face că subiectul ăsta nu există? Dacă preşedintele României spunea ceva de un ziarist, două zile nu vedeam altceva.

Oana Stancu: Îi rog pe colegii din regie să deschidă curentul.ro, pe care eu, personal, refuz să îl citesc vreodată.

Traian Ungureanu: Foarte bine că refuzaţi.

Oana Stancu: Pentru că este folosit în campaniile electorale, cu toate armele murdare, am scris ultima dată despre…

Traian Ungureanu: Dar doi oameni, doi ziarişti care ar putea târî în noroi toată tagma ziariştilor, asta nu vă interesează.

Oana Stancu: Vă răspund, domnule Ungureanu, că nu am nicio ruşine…

Traian Ungureanu: Unde e Clubul Român de Presă, vă întreb? Unde e opinia dumneavoastră, unde sunt analizele dumneavoastră?

Oana Stancu: Dar ne spuneţi dumneavoastră, ca ziarist, când a fost făcută această înregistrare?

Traian Ungureanu: Dar nu mă interesează. V-am întrebat de ce aţi fugit de subiect.

Cozmin Guşă: Domnule, nu îl lăsaţi pe domnul Ungureanu să modereze emisiunea?

Oana Stancu: … că nu am citit curentul.ro şi nici nu am să îl citesc vreodată. Acum, că ne-aţi dus dumneavoastră…

Mircea Diaconu: De ce nu explicaţi, că deschideţi subiectul ăsta, de la unu noaptea, când oricum copiii se culcă, şi se pot deschide subiecte impudice.

Oana Stancu: Nu, dar poate ne spune, înţeleg că e vorba de o înregistrare. Experienţa îmi demonstrează că în această perioadă sunt aruncate pe piaţă tot felul de înregistrări…

Traian Ungureanu: De ce nu aţi vorbit despre asta în timpul zilei deloc? Cum se face?

Oana Stancu: Domnule Ungureanu, ne-aţi certat, ne-aţi executat. Acum răspundeţi-ne, vă rog, şi la întrebare.

Traian Ungureanu: Nu vă răspund la nicio întrebare.

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu, doriţi să participaţi la o discuţie cu noi, sau aţi venit…

Cozmin Guşă: Să îl lăsaţi să modereze.

Traian Ungureanu: Sunt doi oameni ai dumneavoastră implicaţi în povestea asta.

Adrian Ursu: Unde aţi stabilit că sunt ai noştri?

Traian Ungureanu: Dar ai cui sunt?

Cozmin Guşă: Domnul Ungureanu, domnul Ursu este un invitat remarcabil, poate că aţi uitat.

Traian Ungureanu: Domnul Chirieac şi domnul Stănescu, unde apar?

Adrian Ursu: Unde apar oamenii? Dumneavoastră unde apăreţi, domnul Ungureanu?

Traian Ungureanu: Unde mă cheamă lumea. Ce frecvenţă de apariţie au oamenii care desluşesc adevărul aici?

Cozmin Guşă: Pot să fac o propunere? Dacă îmi permiteţi…

Traian Ungureanu: Şi dau lecţii de moralitate – da?

Cozmin Guşă: Domnul Ursu este un invitat remarcabil în emisiuni. Doamna Stancu de asemenea, i-am văzut. Nu vreţi să moderaţi dumneavoastră emisiunea asta, dacă suntem cu toţii de acord?

Traian Ungureanu: Nu, eu nu vreau să moderez. Eu mă întreb la ce televiziune suntem aici.

Cozmin Guşă: Păi la întrebări nu vreţi să răspundeţi.

Traian Ungureanu: Asta mă întreb.

Cozmin Guşă: La o televiziune unde aţi lucrat şi unde aţi câştigat foarte mulţi bani.

Adrian Ursu: La telefon aţi acceptat să veniţi.

Traian Ungureanu: Domnul Guşă, puteţi să îmi explicaţi de ce o televiziune se fereşte de un subiect?

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu…

Cozmin Guşă: Nu se fereşte de un subiect. Nu a aflat de el.

Oana Stancu: Nu ne ferim de subiect, v-am adresat întrebări, v-am rugat să îmi spuneţi care este sursa înregistrării.

Traian Ungureanu: Nu e treaba mea să răspund la întrebări. Dumneavoastră aveţi de răspuns la întrebări, nu eu.

Oana Stancu: Da, dar dumneavoastră aţi creditat acest subiect ca fiind unul demn de discutat la această emisiune.

Traian Ungureanu: Nu am creditat nimic. V-am întrebat de ce vă faceţi că nu există subiectul ăsta?

Oana Stancu: Este un subiect demn de discutat la această emisiune?

Traian Ungureanu: Eu v-am întrebat altceva, de ce a trebuit să vin eu aici, să vă spun de lucrul ăsta?

Oana Stancu: Domnul Ungureanu, nu îmi răspundeţi, vă rog, cu alte întrebări.

Traian Ungureanu: Dacă eu nu veneam să vă spun de lucrul ăsta, îi dădeaţi mai departe cu Băsescu, şi tocaţi mărunt până la 12 noaptea – da?

Cozmin Guşă: E o demonstraţie remarcabilă că domnul Băsescu are dreptate, asta înţeleg de la domnul Ungureanu.

Adrian Ursu: Deci înţelegem acum că dumneavoastră doriţi să faceţi politica editorială a tuturor televiziunilor…

Traian Ungureanu: Mi se pare scandalos ce aţi făcut.

Adrian Ursu: Dar noi putem înţelege că e scandalos că dumneavoastră vreţi să interveniţi în politica editorială şi să daţi deoparte subiectul Gheorghe Dinică, cel care a ţinut astăzi agenda televiziunilor…

Traian Ungureanu: Asta e o porcărie, ce spuneţi acum.

Adrian Ursu: Păi m-aţi întrebat ce am făcut toată ziua de astăzi – da? Luaţi desfăşurătorul emisiunilor la Realitatea TV.

Traian Ungureanu: Nu, nu v-am întrebat de ce nu aţi vorbit de Dinică, v-am spus că mai bine am vorbi numai de Dinică. Dar cum puteţi să vorbiţi aşa, domnul Ursu? E posibil să vorbiţi aşa?

Adrian Ursu: Păi şi de acolo aţi făcut un salt, repet, de gazelă şchioapă, spre un subiect complet…

Traian Ungureanu: V-am întrebat de ce ignoraţi subiectul ăsta. Asta e. Puteţi să îmi spuneţi de ce?

Adrian Ursu: Perfect. N-aţi dorit să facem o dezbatere… domnul Guşă v-a oferit această şansă, de a face o dezbatere, noi am acceptat să facem o dezbatere, domnul Diaconu, trebuie să ne cerem scuze cu toţii că-l punem într-o situaţie de-a dreptul jenantă pentru noi şi anume la a asista la ceva despre care nici dânsul nu are habar.

Traian Ungureanu: Dar dânsul nu are sarcina asta, dumneavoastră aveţi sarcina asta.

Adrian Ursu: Putem să nu jignim telespectatorii şi să vorbim coerent, dacă se poate…?

Traian Ungureanu: Dumneavoastră i-aţi jignit pe telespectatori pentru că le-aţi ascuns un lucru foarte important.

Adrian Ursu: N-aţi fost luat cu forţa.

Cozmin Guşă: Am eu o întrebare de fost jurnalist…

Adrian Ursu: Şi dumneavoastră aţi jignit breasla gazetărească trecând în politică.

Traian Ungureanu: Nu-i nicio jignire. Cum adică am trecut în politică şi nu pot fi gazetar?

Cozmin Guşă: …dar mai subiectiv. Eu vă întreb ceva: oare credeţi dumneavoastră că acest subiect în care se vorbea despre uriaşele averi ale domnilor Berceanu, Videanu şi Blaga, era un subiect bun pentru campania domnului Băsescu? Eu vin din partea astalaltă. Eu nu sunt implicat acolo.

Traian Ungureanu: Nu mă interesează, eu am o întrebare la care nu primesc răspuns.

Adrian Ursu: Aţi pus-o de 100 de ori.

Cozmin Guşă: Doriţi să dialogăm? Credeţi că dacă s-ar fi analizat sutele de milioane de euro pe care-i are domnul Videanu ca avere evaluată şi despre care s-a vorbit în acea scrisoare, averea ciudată a domnului Blaga şi Berceanu, cercetate de ANI, era un lucru care v-ar fi ajutat? Că eu pot să spun în felul următor: dom’ne, domnul Ungureanu are dreptate şi dumneavoastră, prin faptul că nu aţi dat această ştire, l-aţi ajutat pe Traian Băsescu şi PD-L-ul. Dacă mă apuc, fac teoria asta acum.

Mircea Diaconu: N-aveţi un alt studio, să ne mutăm puţin?

Traian Ungureanu: Nicio problemă, plec eu dacă vă deranjez, nicio problemă, plec acum, că nu ar rost să vă strict combinaţiile.

Adrian Ursu: Dar asta a fost singura misiune a dumneavoastră?

Traian Ungureanu: Nu e misiune. E misiunea dumneavoastră de ziarist şi n-aţi făcut-o şi mi se pare scandalos ce aţi făcut şi dacă o ţineţi aşa…

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu, dumneavoastră sunteţi un ziarist care aţi făcut politică şi când eraţi zis independent…

Traian Ungureanu: Eu n-am ascuns lucrul ăsta, dumneavoastră aţi ascuns un lucru extrem de grav.

Adrian Ursu: Rămâneţi acolo în politică şi desfăşuraţi activităţi…

Traian Ungureanu: Nu mai fugiţi de răspundere, că aţi făcut ceea ce un ziarist n-are voie să facă.

Oana Stancu: …l-aţi aruncat pe piaţă într-o publicaţie obscură pe care PD-L-ul a folosit-o şi în alte campanii electorale şi dumneavoastră veniţi aici în emisiune să propagaţi acest subiect?

Traian Ungureanu: De ce n-aţi spus un cuvânt, dacă ştiţi aşa de bine cum sunt lucrurile?

Oana Stancu: Pentru că nu citesc, vă mărturisesc cu toată fermitatea română.

Traian Ungureanu: Dar sunteţi obligată să citiţi presa română…

Adrian Ursu: Colegii dumneavoastră de la partid au avut şanse mai mari, colegii noştri din regie de un sfert de oră…

Traian Ungureanu: Aveaţi un lucru foarte simplu de făcut, trebuia să daţi telefon la Blaga, la Chirieac, unde voiaţi dumneavoastră, numai să băgaţi în ţeavă subiectul ăsta.

Cozmin Guşă: Există în revista “România Mare” nişte articole foarte interesante despre domnul Traian Ungureanu. Ar fi jurnalistic să le dezbateţi în această emisiune?

Adrian Ursu: Nu.

Traian Ungureanu: Domnul Guşă, acum nu ştiu ce încercaţi. A devenit foarte simplu: presa e un subiect sensibil în România, ca peste tot în lume, în momentul în care se întâmplă ce se întâmplă sau există bănuiala că s-a întâmplat ce s-a întâmplat, cred că e inevitabil ca asta să fie un lucru care e adus la cunoştinţa românilor. Nu acuz.

Cozmin Guşă: Nu. Dumneavoastră acum chestionaţi cenzura, de fapt dumneavoastră vorbiţi despre cenzură…

Traian Ungureanu: Asta e cenzură internă, la Realitatea TV.

Cozmin Guşă: A dumneavoastră, care veniţi şi de 25 de minute vorbiţi ce doriţi în emisiune.

Traian Ungureanu: …care a decis că acest subiect trebuie ascuns. Şi aşa a făcut-o.

Cozmin Guşă: Asta este strategia domnului Băsescu care vorbeşte pe toate televiziunile de dimineaţa până seara, nu vreau să vă jignesc că ar fi inspirat domnul Băsescu în strategia dumneavoastră, poate dumneavoastră l-aţi inspirat pe el. Faceţi teoria cenzurii…

Adrian Ursu: Deci în clipa de faţă se produce un abuz grave de deturnare a unei discuţii pe care puteam s-o purtăm civilizat dacă dumneavoastră doreaţi acest lucru, inclusiv…

Oana Stancu: Aveţi pe ecran site-ul curentul.ro.

Adrian Ursu: Nu se încarcă de 20 de minute de când aţi sugerat acest lucru. Până vom reuşi să încărcăm site-ul acesta la care dumneavoastră ne faceţi trimitere, eu zic să continuăm totuşi discuţia pentru ca telespectatorii să nu se uite la ceva din care nu înţeleg absolut nimic – ceea ce s-a întâmplat până acum, da?

Traian Ungureanu: Dar au înţeles ceva despre subiectul pe care-l ascundeţi?

Adrian Ursu: Sigur. Au înţeles ce trebuia să înţeleagă despre fiecare dintre cei prezenţi aici în studio.

Traian Ungureanu: Deci l-aţi lămurit şi pe ăsta, da?

Adrian Ursu: Nu. Să ştiţi că există telespectatori inteligenţi, chiar dacă dumneavoastră nu credeţi acest lucru şi ei înţeleg.

Traian Ungureanu: Asta-i o afirmaţie năstruşnică, eu în locul dumneavoastră aş fi mai atent la părerea telespectatorilor faţă de un post de televiziune care a făcut ce aţi făcut dumneavoastră. Şi nu la mine.

Adrian Ursu: Aveţi o măsurătoare exactă a telespectatorilor?

Traian Ungureanu: Am o măsurătoare foarte simplă. Dacă un eveniment de asemenea proporţii se produce, e datoria ziaristului să-l semnaleze.

Adrian Ursu: Care sunt proporţiile?

Traian Ungureanu: Vă interesaţi, aflaţi şi poate mâine daţi ceva la televiziune.

Adrian Ursu: Promitem că vom face asta, pentru dumneavoastră.

Oana Stancu: Înţeleg că Traian Băsescu simte ce simte poporul român, dumneavoastră ştiţi ce ştiu telespectatorii noştri…

Traian Ungureanu: Nu. Dumneavoastră ar trebui să faceţi ce ar trebui să facă un ziarist.

Adrian Ursu: Putem să discutăm despre lucrurile care îi preocupă într-adevăr pe oameni.

Traian Ungureanu: Dar de unde ştiţi că asta nu i-ar preocupa?

Adrian Ursu: Şi anume ceea ce se întâmplă cu viitorul lor din punct de vedere financiar, social…

Traian Ungureanu: Dar ce se întâmplă cu ziariştii din România nu credeţi că interesează? Cine le spune ce se întâmplă în România…

Adrian Ursu: Mi-e teamă că mult mai puţin decât faptul că am depăşit criza.

Traian Ungureanu: De ce nu încercaţi să aflaţi?

Oana Stancu: Domnule Ungureanu, aţi fost de acord să veniţi la o emisiune cu o temă anunţată, înţeleg că aţi vrut să dinamitaţi, să faceţi propagandă subiectului pe care aţi considerat…

Traian Ungureanu: Înţelegeţi greşit, aşa cum v-aţi înţeles greşit şi datoria de ziarist.

Adrian Ursu: Îi rog pe colegii mei din regie să difuzăm acel rol interpretat de domnul Traian Ungureanu, în deschiderea mitingurilor electorale, poate în felul ăsta înţelegem care este misiunea, emisiunea… la care a venit domnul Traian Ungureanu.

Traian Ungureanu: Şi vă las cu el, la revedere şi succes!

Adrian Ursu: Mulţumim, înţeleg că nu doriţi să participaţi la o discuţie de niciun fel. Bun, rog imaginile de la mitingul de la Craiova.

Cozmin Guşă: Sănătate.”

Aceasta lozinca se potriveste mai bine Realitatii TV decât “Noi vrem respect!”. Am urmarit in seara aceasta, in paralel, Nasul, pe B1TV (Catalin Macovei, Pora, Roncea si Talpes) si RealitateaTV, emisiune la care Adrian Ursu si colega lui au avut nefericirea de a-l avea drept invitat pe Traian Ungureanu, alaturi de Gusa si Diaconu. Discutau, bineinteles, despre Basescu.

La un moment dat, Traian Ungureanu le-a curmat brusc delirul si i-a intrebat de ce au cenzurat subiectul santajului SRS-Chireac-Catalin Macovei? Au urmat 10-15 minute de balbaieli penibile din partea lui Ursu si Stancu (Oana Stancu o cheama pe colega lui, ultimul transfer de la trupa lui Felix): ca noi nu facem stirile, ca nu citim Curentul, chiar mai exista Curentul?, dar cum de-a aparut acea înregistrare? etc. Traian Ungureanu a tinut-o pe-a lui: sunteti televiziune de stiri, cum de ati cenzurat un asemenea subiect? Dupa care a plecat din platou.

La Nasu’ au fost momente antologice cu interventia telefonica a lui Bogdan Chireac care spunea ca nu e santaj la seful ANI pentru ca srs nu a cerut vreo functie, vreo demnitate, nici bani.

EvZ: Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac stabilesc priorităţile Integrităţii
Mircea Marian: Liga ziariştilor Roşca şi Chirieac
Romania libera: Munitie electorala de la ANI: conturile lui Blaga, Videanu si Berceanu

In speech-ul la c,onferinta bloggerilor, World Blogging Forum, Traian Basescu a semnalat un fenomen care nu e caracteristic doar Romaniei: ziaristii care tin la libertatea de exprimare incep sa se mute pe internet, pe bloguri. Fenomenul este evident în România unde-i avem pe Dan Badea, Tiberiu Lovin, Cristian Sutu, Dan Tapalaga, Mihnea Maruta etc. , dar si alte tari. Chiar in ziarele mari din Vest, cele mai interesante perspective sunt de gasit pe blogurile asociate publicatiilor respective.

In principal marile trusturi de presă din România sunt trusturi de presă care au fost create de oameni de afaceri din cu totul alte domenii decât presă şi trusturile de presă au început de mult deja să fie utilizate ca instrumente de influenţă a deciziei politice sau ca instrumente de obţinere a unor favoruri economice.

Acest lucru a făcut ca foarte mulţi ziarişti de bună calitate să se refugieze în zona internetului, unde cred că sunt la fel de eficienţi în a-şi spune punctul de vedere cinstit în numele libertăţii, adresându-se însă în mod categoric, cel puţin deocamdată, unui public mai restrâns decât cel al marilor trusturi mediatice. Când vorbesc de mari trusturi mass-media din România, vorbesc de trusturi care deţin simultan şi presă scrisă, şi radiouri, şi televiziuni, transferând informaţia sau jocul politic într-un mijloc incorect. Ce este drept, în ultima perioadă şi internetul a intrat în acest joc, de multe ori se lansează o mică informaţie pe internet, este preluată de ziarul unui trust, amplificată de radiouri şi adusă la vârf de dezbatere pe televiziunile aceluiaşi trust. Asta nu i-a împiedicat pe jurnaliştii care au făcut din libertatea lor un mod de a trăi, un mod de a se exprima liber, să rămână sau să se retragă din trusturile de presă şi să se dedice adevărului, dreptăţii în sistemul pe care toţi îl cunoaşteţi atât de bine.
Traian Basescu

Sub deviza “santajati, manipulati, ca ceva tot ramine”, cei doi mari analisti si jurnalisti Rosca Stanescu si Bogdan Chireac, care scriu cu o mina dupa dicteul mogulilor si cu cealalta dupa cel al fostilor colegi din Securitate, au incercat un santaj nereusit. Dupa esecul manipularilor “Basescu Teroristul” si “Basescu-Hayssam”, SRS  a incercat la Agentia Nationala de Integritate (ANI), in speranta ca va scoate de acolo niscaiva “detalii, numere”, orice, despre Blaga, Videanu si Berceanu. Gugustiucul luat la santajat este chiar seful ANI, Catalin Macovei,  dovada ca baietii tintesc sus, direct la rechini.

Santajististul-sef, pe numele lui Rosca-Nasul, zis si “Deleanu”, dupa cum il strigau pe vremuri securistii, avea in buzunar un document compromitator, semnat de prezidentul peste controlul averilor si integritatii demnitarilor romani. In schimb cerea informatii si anchete rapide despre ministrii lui Basescu. Nu de alta, dar in numele “poporului” si al “sistemului” voia sa le stringa “intre genunchi co…e”. Sa le stringa cu toata forta celui care joaca “in alta liga”, asa incit opinia publica abonata la moguli sa mai fie spalata putin pe neuroni. Cum SRS stie ce e ala un dead line, i-a spus lui Macovei ca datele trebuie livrate in campanie.

De aici incolo sint mai multe alternative.

1. Gugustiucul Macovei nu a inteles, desi a repetat de citeva ori “am prins ideea”.
2. Nu s-a executat de frica sa nu “apara totul pe bloguri”
3. N-a gasit nimic.

“Maestrul”, adica Bogdan Chireac, se angajeaza sa fie cureaua de transmisie, desi era cam suparat caci, ghinion, tocmai il lasase amanta. In sfirsit, baietii pareau experti in necazurile pe care le pot aduce amantele si chiar nevestele care, “daca n-ai grija de ele, te varsa”.

Interesant e cum a fost palmat subiectul. Dupa cum era de asteptat, Antenele le-au dat santajistilor ocazia sa dea vina pe nenorocitele de “servicii” care livreaza marteriale cui nu trebuie, adica nu lor. Realitatea, mai obiectiva, nu a dat nimic. Tacerea e de aur, vorba din poporul mogulist.

Acum, intrebarea e: Unde sinteti voi ONG-uri, CRP-uri si marii aparatori ai deontologiei, libertatii de exprimare, democratiei? Unde v-ati pitit voi luptatori cu dictatura basesciana? Tu, societate civila, unde esti? Alooooo

Ziare.com trage linia la jumatatea campaniei electorale. AICI aveti versiunea integrala, mai jos doua fragmente:

Pe niciun ecran nu am vazut vreo discutie profesionista, aplicata, cu programele candidatilor in fata. Cei care clapane fara incetare, moderatori si invitati, nici nu le-au citit, macar in diagonala si, Doamne!, cate intrebari zac acolo nepuse. Marile intrebari ale acestei campanii raman nepuse. (…)

In schimb, ce auzim? Ca Traian Basescu e betiv, ca n-are fata de presedinte si ca-l voteaza, potrivit lui Ludovic Orban, doar alcoolicii, prostituatele si tiganii, in general “Jos Basescu!”. Sincer, spuneti-mi o singura idee, cat de mica, un singur proiect politic comun, cat de vag al majoritatii de 65% exceptand “Jos Basescu!”.

Spuneti-mi ce-i leaga pe acesti oameni decat o ura comuna.

De partea cealalta, auzim mereu despre toxicitatea aliantei Grivco si a presei, de parca ei l-ar fi obligat pe Traian Basescu sa umble mereu cu tancul pe campul plin de mine al politicii romanesti.

Bruiajul acesta dement are doua efecte letale: scarbeste si distrage atentia de la temele importante. Oamenii fie merg cu Traian Basescu, fara sa-si puna intrebari, fie sunt decisi sa voteze antiBasescu. Atat doar ca un vot anti nu exista pe buletinul de vot. El se traduce inevitabil intr-un vot pentru altcineva si ar trebui sa stim exact cine este acest altcineva, ce poate, ce vrea, ce stie, cine e in spatele lui.

Duminica, Basescu a vorbit despre libertatea presei in termenii in care a mai facut-o cu ocazia ultimului discurs din Parlament Potrivit Hotnews.ro, Basescu a precizat ca nu va sustine o lege a presei si si-a exprimat convingerea ca dupa alegeri, presa va fi mult mai responsabila.

Sunt bucuros ca, in mandatul meu, presa a fost libera, daca este nevoie sa se compromita singura. Si a reusit s-o faca. Ceea ce se intampla cu presa astazi nu este un rau. Eu nu acuz presa. N-o sa fiu niciodata de acord sa facem o lege pentru presa, s-o bagam in patratele stabilite prin articole. Nu. Presa trebuie sa fie libera si am convingerea ca dupa lectia acestor cinci ani va deveni o presa mult mai responsabila.

Crin Antonescu s-a rafuit cu sondorii de opinie: “Ati mai publicat azi unul, suntem toata tara atenti la voi. Puneti-i 30%, 34%, 58%, puneti-mi mie cat de putin puteti, n-am nevoie de sondajele voastre. Am incredere si am nevoie de voturile romanilor!”. Dupa ce, miercurea trecuta, a admis ca Vântu si Voiculescu “se folosesc de trusturile de presapentru a influenta politica acestei tari”, Crin s-a prezentat la Sinteza Zilei si la 100% pentru a dezminti o eventuala sustinere a lui Basescu în turul doi.

Regardez le drôle de vidéo du show de Jean-Marc Parent cela représente bien la société dans laquelle on vit!!!

Vidéo de Jean-Marc Parent sur Dailymotion

Merci à Pierre Barette pour cet envoi sur Facebook

Din ce in ce mai des ma lovesc de reprosuri aruncate jurnalistilor referitor la modul in care isi practica meseria. Multi critica din banca lor articole scrise la comanda mogulilor si sustin sus si tare ca mai degraba ar parasi corabia decat sa isi indoaie putin coloana si printre osanale sa scrie articolul respectiv. Majoritatea nu este insa formata din oameni de presa. Este evident mult mai comod sa iti dai cu parerea din pozitia de observator decat din cea de actor. Colega mea de la master s-a lansat intr-o astfel de argumentare aruncand cu noroi in toti jurnalistii care scriu cum nu i se pare ei ca ar trebui. Cei despre care crede ea ca ar face concesii. Si in discursul ei utopic ne explica faptul ca nu intelege cum ar putea accepta cineva sa scrie un lucru impus. E a mia oara cand ma lovesc de astfel de reactii. Nimanui nu ii convine sa ii stearga pantofii lui X sau lui Y si imi imaginez ca frustrarile cu care te confrunti ca jurnalist in cazuri de genul asta sunt uriase. Numai ca nu prea gasesti cale de mijloc. In viziunea ei idealista lucrurile sunt albe sau negre. Fie iti negociezi clauze speciale la angajare – yeah, right ! Cine poate impune asemenea conditii venit de pe bancile facultatii ? Fie te revolti si pleci daca esti obligat sa scrii ceva cu care nu esti de acord. Din nou – yeah,right ! Do that cand trebuie sa te gandesti la chirie, rata la masina si vacanta.

Subiectul este unul foarte delicat. Pana acum nu m-am lovit de asemenea situatii dar pot  gestiona cazuri de genul asta prin tratative, evident:)

Colega mea este la masterul de comunicare politica. Imi pot da seama de pe acum cum vor arata campaniile de marketing politic pe care le va crea. Cu aplicabilitate zero in realitate.

Vladimir Tismaneanu scrie despre mizeria de azi din Cotidianul lui Vantu&Nistorescu: Nistorescu reinfiinteaza “Tribunalul poporului”:

Este echivalentul contemporan al infectiilor aparute in 1990 in “Azi”, “Dimineata” si “Romania Mare”.  Un text imbibat de ura si instigand la lapidarea celor desemnati drept “dusmani ai poporului”.  Voi spune doar ca poate intra pe o lista a recordurilor intru infamie, abjectie si turpitudine.
Vladimir Tismaneanu

Nu credeam ca o sa ma refer prea curand la Cotidianul lui Nistorescu, dar citind materialul din deschidere de azi, m-am crucit. Am avut impresia ca citesc Romania Mare. Fara nicio noima, echipa Nistorescu ii identifica pe “fripturistii” lui Basescu si ii caracterizeaza intr-un limbaj sub orice critica. Tot pamflet!, ar zice ridicand tamp din umeri maretul director de ziar.

Nu mai departe de cateva luni Cornel Nistorescu preda lectii de jurnalism Mirelei Corlatan despre cum se publica un material. Punctul de vedere al celui care face subiectul anchetei trebuie sa fie sfant! Si nu prin telefon, ne avertiza jurnalistul de geniu Nistorescu. In cazul materialului de azi, “echipa” de la Cotidianul l-a sunat doar pe redactorul sef sa-si arunce ochiul banuitor asupra jegului scremut din cateva minti duse cu sorcova.

Mi-e mila de cei cativa jurnalisti cu coloana vertebrala ramasi la respectivul ziar si care sunt tavaliti in noroi de conducerea publicatiei. Pe unii ii cunosc sau chiar am lucrat cu ei. In numele lor imi cer scuze fata de cititorii siderati ai noului Cotidianul.

Vantule….ai un vecin dus cu pluta! Grija mare ce lasi seara prin curte.

Galeria de comentatori cu dintii muiati in singe basescian incepe sa fie completa la Cotidianul SOV-ului. Politrucul Adrian Paul Iliescu, informatorul Petru Romosan, consilierul traseist Bogdan Teodorescu, seful coruptilor pesedisti Nastase-Zambaccian si, ultimul pe lista, cu voia dumneavoastra, marele fost jurnalist Cornel Nistorescuuuuu. Din aceasta panoplie lipsea, pina de curind, cea de-a treia putere in stat…insasi Justitia.

Omisiunea a fost “reperata” de Cornelul in cautare disperata de noi guri de foc. N-a trebuit sa caute mult. Nimanui nu-i putea scapa prezenta sindicalista, guraliva si impartiala a doamnei care s-a luptat sa rupa de la gura contribuabilului sporurile si majorarile salariale ale magistratilor. Da, ati ghicit, e vorba chiar Mona Piviniceru.

Doamna judecator-lider de sindicat a primit un spatiu generos in foaia de lupta antibasesciana numita “Cotidianul”. Prolificei Mona Pivniceru nu-i ajunge insa un numar, asa incit scrie in serial. Scrie pe parti. Partea I din epopeea “Reforma sistemului judiciar, intre contestare si declin” a fost publicata saptamina trecuta. Nu ne-a atras atentia decit prin lungime si miorlaiala obisnuita fata de starea cumplita in care se afla Justitia si salariile ei.

Partea a II a e mult mai interesanta. Constatam ca

1. doamna Mona Pivniceru scrie cum vorbeste… si

2. Nu stie sa faca nici una nici alta. Mai exact, scrie la fel de agramat cum vorbeste.

Va las sa cititi singuri. Daca ati inteles ceva, spuneti ce.

Dar cum rămâne cu cetăţeanul? Mai este acesta raţiunea singulară, măsura tuturor lucrurilor, în numele căruia se organizează societatea şi chiar sistemul judiciar în sine? Este de ajuns doar să îl invocăm, să îi cerem sprijinul în a critica ori folosi nemulţumirile acumulate în a reglementa după cum se doreşte drepturi şi situaţii juridice ale altora, ori trebuie în respectul drepturilor pe care trebuie să şi le exercite să se realizeze translaţia spre efectivitatea lor, aşa încât să se producă o substituţie importantă între a contesta dreptul altora şi realizarea dreptului propriu?
Mona Pivniceru

Op de site van de Gazet van Antwerpen bericht men over een Canadees onderzoek dat zou bewijzen dat een breed gezicht synoniem staat voor agressie. Ik vind het schandalig dat er over zo’n zaken gerapporteerd wordt. Dit doet me terugdenken aan de pseudowetenschappelijke redevoeringen die gebruikt werden in de Tweede Wereldoorlog. Toen werd de wetenschap gebruikt om de holocaust te verantwoorden. Termen zoals übermensch en untermensch werden hierbij vaak gebruikt. Ik heb altijd gedacht dat men nu wijzer zou geworden zijn en zich niet meer zou bezig houden met onderzoek naar een verband tussen uiterlijke kenmerken en innerlijke kenmerken.

Het onderzoek aangehaald in de Gazet van Antwerpen gaat echter niet zo ver als de titel wel doet vermoeden. Dat ging erover dat wanneer onderzoekers foto’s van een breed mannengezicht lieten zien die door de deelnemers als meer agressief aanschouwd werden. Het brede uiterlijk zorgde er voor dat de mannen als opvliegend werden afgeschilderd. Het is echter de zin daarna die mij vele zorgen baart. Er staat dan immers en ik citeer: “Uit eerder onderzoek blijkt die perceptie niet helemaal onjuist te zijn. Zo zouden mannen met een breed gelaat zich ook effectief agressiever gedragen.” Hallo!? Welk onderzoek bedoelt de journalist hier? Of is dat algemene kennis? Men kan vanaf nu misschien beter iedereen zijn gelaat meten en degene met een extreem breed gelaat al op voorhand opsluiten om het veiligheidsgevoel te verhogen…