>…pe afara….asa ca am intrat intr-o atmosfera de Craciun si incep sa visez la zapada si Bing Crosby . Si imi aduc aminte de copilaria mea si cum fugeam cu sania pe afara imediat ce se punea destula zapada. Cateodata erau portiuni pe care nu era zapada dar nu conta…trageam sania dupa mine si ma duceam sa ma joc cu alti vecini. Pentru ca am avut noroc sa copilaresc intr-un cartier de case si acolo cand iesea unul dintre noi ieseam toti de pe strada. Trenuletul cu sanii, derdelus, cazemate si batai cu zapada. Asta faceam toata ziua si ajungeam ud pana la chiloti acasa si ma certau ai mei. Era perioada in care mancam de dimineata mai repede sa nu pierd timp pretios de sanie….perioada in care ai mei ma cautau prin tot cartierul dupa urma de sanii ale trenuletului….perioada in care se facea noapte si ne mai dadeam o data pe derdelus cand ne chemau ai nostri in casa ca sa ramanem cu senzatia de zapada….perioada in care zapada ni se parea mare mare…Imi este dor de iarna aceea, de prietenii mei din copilarie, de ai mei care ma chemau acasa….

Ralphie mi’a amintit cat de frumos este sa fi mic. Mai ales cat de frumos este sa fi mic de sarbatori. Magia aceea a Craciunului cand esti copil si astepti cu nerabdare sa vina Mosu’ si zapada. De curand am ajuns la concluzia ca doar copii inteleg cu adevarat magia Craciunului. Adultii sunt foarte falsi cand vine vorba de sarbatori. Totul a devenit acum o prefacatorie.

Dar copii, copii sunt altfel. Ei sunt inocenti. Pentru ei Craciunul este un prilej de bucurie, nu numai pentru ca primesc cadouri. Desigur, si acest lucru ii face sa astepte cu nerabdare aceasta sarbatoare. Dar pentru ei Craciunul inseamna mai mult. Inseamna emotia aceea a asteptarii, cand stai si te uiti pe fereastra sperand, ca poate, poate, o sa zareasca sania Mosului. Inseamna caldura aceea cara pluteste in casa si atmosfera fericita. Desi poate este una falsa, copii nu o percep in felul asta fiind asa inocenti. Inseamna placerea de o ajuta pe mama si pe bunica sa faca aluatul pentru cozonaci. Inseamna placerea de a decora bradul. Inseamna mersul pe derdelus, unde razi cu gura pana la urechi in ciuda tuturor cazaturilor. Inseamna toate astea si mai multe.

Mereu cand ma gandesc la Craciun, ma gandesc la toate acele emotii pe care le traiam cand eram mica. Poate pentru ca eu copilaresc in continuare vad aceasta sarbatoare cu alti ochi decat altii.

Cert este ca abia astept sa se umple casa de miros de cozonaci. (Bradul este deja impodobit)

Soarele bate in geam ca intr-o primavara timpurie. Si culmea mai sunt frunze in copaci. Vreo 20 am numarat eu in plopul din fata, care se mandrea cu sute prin vara. Ei, hai ca n-am avut asa o toamna ploioasa.

Eu simt ca vine primavara. Dar tot ceva, ceva nu ma lasa. Trag aer in piept. Nu e cald. O iau pe strada din spate. E umbra. Intorc capul si privesc in sus. Albastru albicios. Nori plini. Parca aud un clinchet. Doar un motan pierdut parca printre crengile aplecate.

Respir din nou, de parca nu as respira in fiecare secunda. Acum e altceva. Mie imi miroase a iarna. Si astept de ceva vreme ca in loc de o frunza ce-mi pica pe umar sa se astearna un fulg de nea.

Am deja emotii. Ma gandesc la colindul cu care o sa bat la poarta casei mele. Trec pe partea cealalta a strazii. Vad inaintea ochilor brazi, derdelus, o sorcova, un mar copt… Fug. Ma asteapta sania. Hmmm… E doar motorul zgomotos al vecinului de la patru.

Astept Craciunul.

Ca să termin cu Suceava pe anul ăsta, să vă arăt 2-3 noutăţi pentru mine, care ajung răruţ pe acolo, pentru cei care habar nu au unde este Suceava cu atât mai mari, pentru cei din Suceava care ajung pe blog…..scuze…este o noutate fumată.

1. Ăl mai mare ou de paşte.

2. 3 bărboşi…. un chioşc simpatic în parc

3.Acolo era dealul unde ne jucam  când eram mici, derdeluşul…..de ce să fiu rău…parcă a mai rămas o bucată liberă.

4. Balcoane aşa frumoase , mari şi supraetajate, construite la cateva zeci de ani după construcţia blocului,  numai în blocul în care stă bunica mea am văzut. Pentru exemplificare am pus şi poză cu balcoane  originale. Pozele făcute de la etajul 4,  balcoane parter+etaj1.

Acum ca s-a cam terminat cu concediile de vara, putem sa ne concetram pe lucurile cu adevarat importante si serioase. Cum ar fi traditionala iesire la schi.

Stiu ca exista multi oameni care s-au cam saturat de destinatiile traditionale gen Solden, Ischgl, Kaprun samd. Nu ca ar fi ceva rau cu ele, dar nici nu mai ofera surprize prea mari, mai ales daca pentru un turist/schior cu ceva experienta. Stiu ca mai exista multi oameni care ar iesi la schi prin tari straine, dar nu prea au cu cine.

Ei bine, impreuna cu echipa fantastica de la Derdelus.ro avem o invitatie: schi in Monter Rosa (Gressoney, Italia). Am cautat o destinatie mai putin umblata, mai putin aglomerata si cat mai spectaculoasa cu putinta. Scotocind prin amintiri, am pus degetul pe Gressoney, loc pe care membrii echipei Derdelus l-au vizitat in trecut. Asta e un aspect foarte important: stim ce propunem. Stim unde mergem. Nu e pe neve, nici pe trenduri de popularitate, nici pe alte socoteli.

Avem 2 serii de cate 20 de locuri: 30 ianuarie – 6 februarie si 6 – 13 februarie. Pretul pentru pachetul de baza este de 675 euro si include cazare, 2 mese/zi si cam tot ce trebuie mai putin transport. Exista o lista de servicii optionale care includ transfer aeroport – Gressoney, transfer Bucuresti – Gressoney – Bucuresti (turist + bagaje sau doar bagaje), o zi de plimbat pe coclauri cu ghid, petreceri si alte delicatese.

Inscrierile au inceput aici. Informatiile complete le gasiti aici.

Ce e mai frumos intr-o zi de iarna decat un sanius la munte?

Pentru ca ieri la Rausor a fost minunat am vrut sa pot face niste comparatii… Am ales initial STAJA , unde fiul meu isi va face revelionul zilele urmatoare . Voiam sa-l informez referitor la existenta zapezii, posibilitatea urcarii pe sosea, parcarea  …

Cum spunea si Ghiocel, la ea pe post, asa aglomeratie de masini n-am vazut de cand sunt … si sunt de ceva ani !

Initial am vrut sa urc pe drumul lui Parau dar ajungand in intersectie am vazut ca mai multe masini cu numere de judete diferite coboara si o cotesc spre parcarea de la telescaun. Asa am facut si eu , gandindu-ma ca drumul de urcus este blocat.

Surpriza a fost ca, inca inainte de parcarea de la telescaun, am intalnit oprite, pe dreapta, o multime de masinute semn ca parcarea este full. Si asa a fost. Nu ne-am hazardat sa mergem pana la telescaun, nu voiam sa-mi petrec ziua certandu-ma cu altii . Am facut cateva poze, ca sa va conving , si ne-am intors. Desi era ora 11-12 masinile nu incetau sa soseasca, nebunie mare, dar totusi inca se circula . La intersectia mai sus pomenita, nu ma abtin, si o iau in sus pe noul drum, spre disperarea lui Ghiocel.  

Drumul aproape curat, zapada spre surprinderea mea, era mai mare ca la Rausor . Am mers fara probleme, cu roti de vara si fara lanturi pana aproape in varf. Aici intr-o curba cu o panta mai mare se facuse un ambuteiaj.

Am oprit putin ,mai departe in ideea sa facem niste poze si sa ne intoarcem. Afara erau cam -10 grade, deci Ghiocel, care- i place primavara, nici sa strambe din nas nu mai putea, pentru ca-i inghetase.

Totusi am mers pana in margina partiei de unde se vede clar ca zapada este perfecta, partia la fel , poate putin inghetata la aceea ora, deci totul era OK , a sa nu uit inclusiv peisajul …

La coborare am mai facut cateva poze cu peisajul care ne-a incantat.

Am plecat spre Cheile Butii.

Ghitzuca e noul membru al echipei derdelus.ro. E rider Armada (primul din Romania) si e un tip foarte cool. De la el vine speranta ca freeski-ul va insemna ceva @ro. Se da mult, iese prin lume, e la curent cu ce se intampla, vorbeste putin si incet, ca maramuresean ce e. 

Pe derdelus.ro va scrie despre freestyle, dar nu numai. E foarte pe profilul nostru – nu are nici o retinere sa scrie ce crede. Bio si articol de prezentare. 

Toma s-a alaturat echipei de aproape o luna. Pentru cine nu stie, Toma e boarder-ul roman cu cele mai bune rezultate in Cupa Mondiala. Specialitatea lui este cross-ul, iar placerea maxima – freeride-ul. E din Sinaia, se da pe schiuri de cand merge, iar pe placa de 20 de ani. Are o poveste dupa care cred ca s-ar putea face oricand un film. Toma va scrie despre multe, dar in principal despre snowboard. Urmariti-l si pe site, si pe partie. 

Cu aceasta ocazie imi dau seama ca eu voi fi pragul de jos. Cel mai tolomac schior din echipa derdelus.ro . 

In Men’s Health (numarul din noiembrie) a aparut un shopping guide scris de echipa derdelus.ro. Daca au aparut greseli, acum stiti in cine sa dati cu rosii. Va rugam sa aveti putina intelegere – materialul a fost finalizat si paginat intr-un timp extrem de scurt. Am prezentat multe chestii hot pentru sezonul 08/09 – schiuri, placi, clapari, boots, haine, ochelari, casti, ceasuri si multe altele. 

In Esquire a aparut povestea lui Sami (aici si aici). APSI are o scurta interventie in care vorbim foarte pe scurt despre echipamentul care iti poate salva viata in caz de avalansa. 

Daca tot am deschis subiectul – in weekendul cu alegeri, la Balea se organizeaza Stop avalanse un training despre avalanse (doh!). Actiunea e organizata de Clubul Alpin Roman, iar APSI da o mana de ajutor in calitate de partener. Suntem intr-o companie selecta – ceilalti parteneri sunt Serviciul Public Salvamont Sibiu si Serviciul Regional de Prognoza a Vremii Sibiu. 

Noua versiune a site-ului se lasa asteptata mai mult decat am estimat in toamna. 

Mai avem si alte lucruri cu care am putea sa ne laudam, dar preferam sa le anuntam cand sunt in faza finala.

Mac te invita intr-o Poveste de Craciun si iti propune o colectie pentru momente speciale din viata ta.

Pentru ca de Craciun cu totii ne amintim de copilarie.

Mai multe bucatele din povestea lui Mos Craciun gasesti pe:
http://povestedecraciun.wordpress.com/

C18 Cercei din ceramica lucrati si pictati manual 10 Ron

Am strans azi cateva poze prin care imi apar diverse parti ale corpului si am zis sa le pun intr-un articolas. Aici, nu pe derdelus.ro, ca e mai private, asa.

Incepem, deci. Intai cu evaluarea terenului, dimpreuna cu Bogdan si Catalin.

Cu mare bucurie si incredere am purces catre locul din care am zis sa luam startul.

O imagine de la intrarea in traseu.

Inca una, putin mai jos.

Ar mai fi cateva, dar nu ma avantajeaza lumina.

In alta ordine de idei, pe derdelus.ro discutia despre Malin continua. Pana la urma s-ar putea sa iasa ceva idei interesante de acolo.

Cu putin noroc, mai sunt aproximativ 5 luni pana cand ne urcam din nou pe schiuri. And counting.

Cel putin pentru noi, astia de la derdelus.ro.

Bogdan e prin Chamonix cu gandul de a cobora fata nordica a lui Mont Blanc. Pe tema asta exista un serial in plina desfasurare pe site. Cand se va intoarce Bogdan, vom avea un material inchegat si frumos. Acum sunt lucruri la cald.

Azi sau maine sper sa am timp sa pun on-line povestea lui Bubulu, spua de el, Matei si Georgiana, despre coborarea de pe Blidul Uriasilor. Am citit materialul, este senzational, abia astept sa il poata vedea toata lumea.

La loc comanda, deci.

Bogdan povesteste cum a supravietuit un om mai bine de 3 ore ingropat de o avalansa. Si cum a fost salvat in, probabil, ultimile secunde cand se mai putea intampla o minune. Care s-a intamplat.

Partea 1 si partea 2.

Daca nu a fost Whiteout, macar am iesit la joaca. In curand mai multe poze, cu mai multa lume. Si mai talentata.

Din cauza de vreme nefavorabila, Whiteout nu s-a mai tinut. Comunicatul oficial aici.

Imi pare rau, pentru ca s-a muncit mult si cu entuziasm. Sambata, ziua principala ca sa zic asa, vantul a batut extrem de tare si in rafale, asa ca telecabina de 2000 nu a functionat.

Duminica importatorii s-au gandit, probabil, ca ratand ziua de sambata nu va mai fi public prea mult. In plus si prognozele anuntau in continuare vant, asa ca toata lumea astepta o confirmare pentru eventuala functionare a telecabinei. Noi am fost cu toate echipamentele sus la 2000 la ora 9 (si la 10 cu toate inapoi la 1400). Ce-i drept, vantul batea destul de tare la Cota 2000. Jos in vale (varianta de back-up) ar fi fost ok, dar din cauza orei tarzii la care s-ar fi inceput urcarea echipamentelor ar fi aparut probleme cu telecabina si inevitabila coada. Asa ca am decis sa amanam toata povestea pentru o data ce va fi comunicata ulterior .

Asta e. Am incercat, am fost foarte aproape de a reusi. Daca am fi avut putin noroc de vreme, acum am fi povestit despre noile modele de la Fischer, Elan si Rossignol.

Everybody in da casa mare! In sfarsit, am reusit sa punem in fapte o intentie mai veche: un schi-test asa cum trebuie sa fie un schi-test. Ma rog, si board-test . Vor fi prezenti Atomic, Elan, Fischer, Movement, Nitro, Forum, Sapient, Thirtytwo, Smith si Lamar. Cu tot cu asistenta tehnica si sfaturi.

Later Edit: adaugati pe lista si Rossignol. Respect!

In paralel vom organiza si o actiune de informare si de popularizare a spoturile de iarna. Decalogul schiorului, echipament si alte lucruri pe care e bine sa le stim cu totii. Sau sa ni le reamintim, daca le-am uitat.

Mai multe detalii aici.

Nu stiu cati dintre cei care citesc blogul asta ajung si pe derdelus.ro. In mod normal nu as face genul asta de recomandare, dar de data asta cred ca trebuie.

Bogdan a scris un post care merita citit de foarte multa lume. Pe de o parte m-a facut sa vreau sa plec maine, daca s-ar putea, la La Grave. Si sa imi reconsider destinatiile pentru iesirile viitoare. Pe de alta parte vorbeste foarte frumos despre Doug Coombs – unul dintre cei mai importanti 10 schiori ai tuturor timpurilor.

Asa am vrea sa scriem tot timpul. La genul asta de posturi visam in momentul in care a plecat proiectul. Si pentru genul asta de posturi vrem sa continuam. Sper doar sa avem inspiratie cat mai des.

Cotidianul de azi a publicat un articol despre schiuri. Trecand peste dificultatile de exprimare, modelele prezentate au fost alese cam dubios. Ce mi-e clar e ca persoana care a scris articolul cu pricina, nu prea stie despre ce e vorba.

Dar cireasa vine acum: “Astfel, daca luam in calcul ca prim criteriu latimea in talie, acestea se pot imparti in schiuri de piste (intre 65 mm si 70 mm), all-mountain (70 mm si 85 mm) si off-piste&park (peste 85 mm).”

Hmm… de unde mi se pare cunoscuta ideea asta? Oare de aici? Iata ce ziceam:

“Exista multe catetgorisiri, eu o prefer pe cea de mai jos, care ia ca prim criteriu latimea in talie. Asadar avem schiuri de:

- piste (intre 65mm si 70mm) – 90% partie, 10% off-piste

- all-mountain (intre 70mm si 85mm) – in general 50% partie/50% off-piste

- off-piste & park (peste 85mm) – de la 70% off-piste in sus, pana la 100%.”

Oare pot sa ii dau in judecata pentru neprecizarea sursei? Pe de alta parte nu pot sa nu ma bucur. Am ajuns in presa, baaa! Chiar daca nu ne-a multumit, domna Alina Stanciu este cititoare a derdelus.ro, deci eu ii multumesc pe aceasta cale. Si alta data, cu placere .