<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>dezvoltare-profesionala &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://en.wordpress.com/tag/dezvoltare-profesionala/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "dezvoltare-profesionala"</description>
	<pubDate>Sat, 02 Jan 2010 03:24:45 +0000</pubDate>

	<generator>http://en.wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[European Museums Advisors Conference Helsinki ]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/11/28/european-museums-advisors-conference-helsinki/</link>
<pubDate>Sat, 28 Nov 2009 15:59:04 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/11/28/european-museums-advisors-conference-helsinki/</guid>
<description><![CDATA[&#8220;Museums matter!&#8221; 2.6.2010. &#8211; 5.6.2010, National Board of Antiquities Finland and ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[&#8220;Museums matter!&#8221; 2.6.2010. &#8211; 5.6.2010, National Board of Antiquities Finland and ]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[conferinta online dedicata interpretarii]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/11/19/conferinta-online-dedicata-interpretarii/</link>
<pubDate>Thu, 19 Nov 2009 11:24:15 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/11/19/conferinta-online-dedicata-interpretarii/</guid>
<description><![CDATA[Theme: Inspiration Uploaded Tuesday to Thursday, 1–3 December, 2009 Topics include visitor experienc]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Theme: Inspiration Uploaded Tuesday to Thursday, 1–3 December, 2009 Topics include visitor experienc]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[From the Margins to the Core? - international conference, 24-26 Mar 2010]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/11/19/from-the-margins-to-the-core-international-conference-24-26-mar-2010/</link>
<pubDate>Thu, 19 Nov 2009 07:55:35 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/11/19/from-the-margins-to-the-core-international-conference-24-26-mar-2010/</guid>
<description><![CDATA[From the Margins to the Core? &#8211; An international conference exploring the shifting roles and i]]></description>
<content:encoded><![CDATA[From the Margins to the Core? &#8211; An international conference exploring the shifting roles and i]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Life Long Learning Programme - valorizarea identităţii culturale româneşti în spaţiul european]]></title>
<link>http://scoala12hd.wordpress.com/2009/11/12/life-long-learning-programme-valorizarea-identitatii-culturale-romanesti-in-spatiul-european/</link>
<pubDate>Thu, 12 Nov 2009 21:33:39 +0000</pubDate>
<dc:creator>scoala12hd</dc:creator>
<guid>http://scoala12hd.wordpress.com/2009/11/12/life-long-learning-programme-valorizarea-identitatii-culturale-romanesti-in-spatiul-european/</guid>
<description><![CDATA[Ce bine e ca măcar din când în când să existe în viaţa omului varietate. Să aibă ocazia să iasă din ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:justify;"><a href="http://scoala12hd.wordpress.com/files/2009/11/101_9720.jpg"><img class="size-full wp-image-174 alignleft" title="so scottish :)" src="http://scoala12hd.wordpress.com/files/2009/11/101_9720.jpg" alt="so scottish :)" width="183" height="242" /></a></p>
<p style="text-align:justify;">Ce bine e ca măcar din când în când să existe în viaţa omului varietate. Să aibă ocazia să iasă din rutina serviciului, să călătorească, să viziteze o ţară în care nu a mai fost niciodată, să experimenteze o altă cultură, noul, oarecum necunoscutul. Pentru mine, o oportunitate de genul acesta a însemnat participarea în luna octombrie 2009 la un curs de formare de 2 săptămâni, pentru profesorii europeni care predau limba engleză ca limbă străină, în oraşul Dunfermline din Scoţia, Marea Britanie.</p>
<p style="text-align:justify;">Predau limba engleză de câţiva ani la Şcoala Generală Nr.12 din Hunedoara şi constat zilnic cum mediul în care trăiesc mă formează şi mă deformează, devin din ce în ce mai conştient de nevoia şi importanţa schimbării în bine şi mai ales de necesitatea modelelor, a alternativelor dintre care să putem alege, altfel trăim singura variantă ce ne este la îndemână. E valabil pentru viaţa de zi cu zi a mea şi a elevilor cu care lucrez, pentru sistemul educaţional românesc, pentru educaţie în general.</p>
<p style="text-align:justify;">Mă bucură oportunitatea pe care o am de a împărtăşi cu d-voastră importanţa participării cadrelor didactice din învăţămîntul hunedorean la programe de dezvoltare profesională de talie europeană, mai ales datorită faptului că aceste mobilităţi individuale sunt finanţate din fonduri europene, pentru beneficiul şcolii, a copiilor d-voastră, a comunităţii pe care o formăm împreună. Este copleşitor gîndul că nu îţi poţi permite financiar să cheltui sute de euro pentru pregătirea şi dezvoltarea profesională – lipsă care generează şi menţine de multe ori calitatea slabă a educaţiei şi a metodelor folosite în şcolile noastre la standarde care încă nu se ridică la nivelul european.</p>
<p style="text-align:justify;">Două săptămâni în Scoţia am avut ocazia să interacţionez cu limba şi cultura britanică, să vizitez locuri despre care învăţ cu elevii mei din cărţi, să vizitez mai multe şcoli şi să particip la orele de limbi străine, să observ diferenţele sau asemănările dintre şcolile lor şi şcolile noastre, metodele şi abordarea folosită de ei în comparaţie cu  sistemul educaţional românesc, în speţă cu situaţiile concrete cu care mă confrunt la catedră, şi nu în ultimul rând să particip împreună cu alţi profesori din ţările europene la ateliere practice de predare şi învăţare a limbii engleze, să leg prietenii, să planific viitoare parteneriate.</p>
<p style="text-align:justify;">Chiar dacă implică puţină muncă, câştigul este unul care nu poate fi pe de-a-ntregul cuantificat imediat, şi, pe lângă partea pozitivă a experienţei din punct de vedere profesional, motivaţia  şi curiozitatea elevilor creşte ştiind că profu’ sau profa de engleză a fost în locurile despre care vorbeşte, a avut cu adevărat nevoie de limba pe care o predă.</p>
<p style="text-align:justify;">Cursul l-am găsit pe site-ul instituţiei organizatoare (International Study Programme, <span style="text-decoration:underline;"><a href="http://www.international-study-programmes.org.uk/">http://www.international-study-programmes.org.uk/</a></span>), apoi am aplicat pentru finanţare la Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Bucureşti (ANPCDEFP, <span style="text-decoration:underline;"><a href="http://www.anpcdefp.ro/">http://www.anpcdefp.ro/</a>). </span>Am completat cu atenţie, am aplicat la vreme, am aşteptat cu speranţă şi am obţinut finanţarea. Încurajez pe toţi profesorii de limbă engleză (şi nu numai) să îşi facă puţin timp şi să acceseze pagina web a  Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, poate că vor găsi exact ceea ce caută. Necesită voinţă, muncă şi organizare atentă din timp a tuturor etapelor, dar nu aveţi decât de câştigat.</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://www.anpcdefp.ro/" target="_blank"><img class="size-full wp-image-175 aligncenter" src="http://scoala12hd.wordpress.com/files/2009/11/anpcd.jpg" alt="" width="600" height="114" /></a></p>
<blockquote>
<p style="text-align:justify;"><strong><em>Viziunea</em></strong><em> ANPCDEFP poate fi rezumata de urmatorul motto <strong>&#8220;Educatie si formare pentru o Europa a cunoasterii&#8221;</strong></em></p>
<p><em>In consecinta, <strong>misiunea</strong> ANPCDEFP este de a reprezenta un element cheie in dezvoltarea cooperarii in educatie si formare profesionala si tineret si a participarii Romaniei in programe de educatie, formare profesionala si implementare a politicilor in domeniul tineretului. ANPCDEFP trebuie sa ofere oportunitati de deschidere a sistemului educational si a sistemelor de sprijin pentru activitatile de tineret din Romania catre valorile europene, sa sprijine procesul de integrare europeana, prin cresterea calitatii in invatarea de-a lungul intregii vieti, in stimularea incluziunii sociale si a participarii active. </em><em>O importanta parte a acestei misiuni consta in sprijinirea obtinerii compatibilitatii intre sistemul de educatie si formare profesionala din Romania si cele similare din Europa, a recunoasterii competentelor obtinute in contexte non-formale si informale si promovarea valorizarii identitatii culturale romanesti in spatiul european.</em></p></blockquote>
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:right;">Succes tuturor!</p>
<p style="text-align:right;">Pentru îmbunătăţirea învăţământului hunedorean,</p>
<p style="text-align:right;">Ruben Bucoiu, Prof. Lb. Engleză</p>
<p style="text-align:justify;">
<p style="text-align:justify;">
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[the 4 pillars of change]]></title>
<link>http://mihaistanescu.wordpress.com/2009/11/09/the-4-pillars-of-change/</link>
<pubDate>Mon, 09 Nov 2009 15:35:40 +0000</pubDate>
<dc:creator>mihaistanescu</dc:creator>
<guid>http://mihaistanescu.wordpress.com/2009/11/09/the-4-pillars-of-change/</guid>
<description><![CDATA[Toată lumea vorbește despre schimbare în ultima vreme. Iar majoritatea „vorbăreților” au multe idei,]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Toată lumea vorbește despre schimbare în ultima vreme. Iar majoritatea „vorbăreților” au multe idei,]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[eveniment: COMPETITION, Personal Ethics And Sustainable Management in Romania]]></title>
<link>http://mihaistanescu.wordpress.com/2009/10/22/eveniment-competition-personal-ethics-and-sustainable-management-in-romania/</link>
<pubDate>Thu, 22 Oct 2009 07:43:15 +0000</pubDate>
<dc:creator>mihaistanescu</dc:creator>
<guid>http://mihaistanescu.wordpress.com/2009/10/22/eveniment-competition-personal-ethics-and-sustainable-management-in-romania/</guid>
<description><![CDATA[COMPETITION, Personal Ethics And Sustainable Management in Romania http://www.markmedia.ro introduce]]></description>
<content:encoded><![CDATA[COMPETITION, Personal Ethics And Sustainable Management in Romania http://www.markmedia.ro introduce]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Fostul angajator, noul colaborator]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/10/19/fostul-angajator-noul-colaborator/</link>
<pubDate>Mon, 19 Oct 2009 19:15:49 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/10/19/fostul-angajator-noul-colaborator/</guid>
<description><![CDATA[Situatia favorizeaza atat concediatul, care dobandeste sursa sigura de venit, cat si compania care s]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Situatia favorizeaza atat concediatul, care dobandeste sursa sigura de venit, cat si compania care se foloseste de cunostintele aceluiasi angajat, nefiind nevoita sa suporte o perioada de acomodare pentru un nou salariat. In plus, compania nu plateste taxe statului sau bonusuri extrasalariale angajatului.</p>
<p>Dezavantajele afecteaza in mai mare masura concediatul, care, daca se bazeaza doar pe colaborarea cu fostul angajator, va castiga putin si va plati de unul singur toate taxele aferente pentru o persoana fizica autorizata, sustin jurnalistii de la Business Week.</p>
<p>Astfel, recruiterii recomanda:</p>
<p>1. Cantariti valoarea castigata de pe urma colaborarii cu fostul angajator in raport cu remuneratia pe care ati primi-o la un nou loc de munca full time. Daca nevoia de a dispune de un venit mic dar stabil este imperioasa, puteti alege sa lucrati cu fostul sef pe o perioada determinata de timp. Pe de o parte, proiectul pentru fosta companie va manca timpul in care ati putea cauta o slujba cu norma intreaga. Pe de alta parte, daca gasiti un job full-time, va fi obositor sa munciti o jumatate de zi pentru ambii angajatori.</p>
<p>2. Evitati afisarea unor stari emotionale extreme. Disponibilizarea poate aduce cu sine o reticenta de a munci pentru acelasi angajator. “Angajatii care au parasit cu resentimente compania in care lucrau nu sunt pregatiti psihologic pentru a se reintoarce in acelasi mediu, parasindu-si astfel posibilitatea de a gasi o noua slujba”, sustine Rabia de Lande Long, coach in cadrul companiei de consultanta Chartwell Advisors, citata de Business Week.</p>
<p>3. Analizati impactul pe care contractul cu fostul angajator l-ar putea avea asupra situatiei financiare. Intrebati-va angajatorul care sunt indatoririle pe care le aveti si ce procent din costul total al activitatii va va reveni. Puteti constata cu surprindere ca, desi lucrati in acelasi birou ca inainte de concediere, va trebui sa platiti toate convorbirile telefonice sau benzina necesara pentru a va deplasa in interes de serviciu. In plus, aveti in vedere ca, dupa terminarea proiectului, angajatorul nu este obligat sa va reinnoiasca contractul. Astfel, veti ajunge din nou somer.</p>
<p>(sursa <em></em><em>www.wall-street.ro</em>)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[eveniment: Challenges of Coaching]]></title>
<link>http://mihaistanescu.wordpress.com/2009/10/19/eveniment-challenges-of-coaching/</link>
<pubDate>Mon, 19 Oct 2009 05:17:48 +0000</pubDate>
<dc:creator>mihaistanescu</dc:creator>
<guid>http://mihaistanescu.wordpress.com/2009/10/19/eveniment-challenges-of-coaching/</guid>
<description><![CDATA[Challenges of Coaching prima reuniune a comunităţii de coaching profesionist din România! Asociaţia ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Challenges of Coaching prima reuniune a comunităţii de coaching profesionist din România! Asociaţia ]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cum arata un interviu de angajare: teste psihologice si grafologice]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/10/16/cum-arata-un-interviu-de-angajare-teste-psihologice-si-grafologice/</link>
<pubDate>Fri, 16 Oct 2009 20:39:25 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/10/16/cum-arata-un-interviu-de-angajare-teste-psihologice-si-grafologice/</guid>
<description><![CDATA[Pentru a face o selectie atenta, companiile au introdus sisteme de verificare a candidatilor, de la ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Pentru a face o selectie atenta, companiile au introdus sisteme de verificare a candidatilor, de la cele de aptitudini profesionale pana la cele grafologice sau de personalitate. Rata de promovabilitate nu este insa tocmai buna.</p>
<p>&#8220;Testele sunt realizate in asa fel incat sa imparta candidatii in doua categorii: pentru nivelele de entry-level si middle management. S-ar putea spune ca in medie, 40-50% dintre candidati trec testul, iar dintre acestia, diferentierea se face prin interviu si contact direct&#8221;, a declarat pentru Gandul Sorin Faur, HR manager BDO Romania si membru HR Club. De asemenea, doar 30% din cei care aplica pentru o pozitie inalta trec testele. Candidatii la un job in aceasta companie trebuie sa treaca de trei teste: cel profesional, psihologic si cel de limba straina. Dupa cum explica Faur, sunt cautati si acei candidati care, prin profilul de personalitate pe care il reprezinta, nu vor pune probleme de compatibilitate cu angajatii mai vechi. &#8220;Anumite tipologii sunt pur si simplu incompatibile si trebuie evitata aparitia unor situatii tensionate doar din acest motiv&#8221;, spune el.</p>
<p>Cel putin trei interviuri dupa doua teste de verificare</p>
<p>Mai greu le va fi candidatilor care urmaresc un job in cadrul companiei P &#38; G, unde dupa ce vor trece un test online, direct de pe site-ul companiei, vor fi chemati pe urma la sediul firmei pentru a da un alt test, de data aceasta pe hartie, care le masoara abilitatile cognitive. Testul pe hartie contine 40 de intrebari de matematica usoara, logica si intelegere de text si intrebari figurale, care trebuie completat in 65 de minute si este asemanator testelor GMAT din strainatate. &#8220;In continuare, urmeaza minimum trei interviuri cu reprezentantii companiei&#8221;, a declarat pentru Gandul Maria Galca, employee relations &#38; compensation &#38; benefits manager in cadrul P &#38; G.</p>
<p>(sursa <em></em><em>www.banknews.ro</em>)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cum sa devii un angajat greu de concediat]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/10/13/cum-sa-devii-un-angajat-greu-de-concediat/</link>
<pubDate>Tue, 13 Oct 2009 20:23:03 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/10/13/cum-sa-devii-un-angajat-greu-de-concediat/</guid>
<description><![CDATA[Daca in unele parti ale lumii problemele economice sunt aproape de sfarsit, in Romania par sa se ada]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Daca in unele parti ale lumii problemele economice sunt aproape de sfarsit, in Romania par sa se adanceasca pe zi ce trece, criza financiara fiind amplificata de o continua criza politica. In consecinta, companiile sunt tot mai tentate sa ia masuri de siguranta prin reducerea costurilor si micsorarea numarului angajatilor.</p>
<p>Riscul concedierii planeaza asupra tuturor salariatilor, dar intr-o masura invers proportionala cu valoarea si importanta angajatului in interiorul companiei. Conform consultantilor in resurse umane de la CareerBuilder.com, oricine poate sa-si creasca valoarea, in acest sens ei recomandand cateva metode.</p>
<p>Adu sau economiseste bani pentru companie! Cand mediul economic nu arata prea bine, companiile incep sa-si clasifice angajatii in doua categorii mari: cei care aduc bani si cei care economisesc bani. O strategie adecvata este sa te vezi nu doar ca un simplu angajat, ci ca un centru de profit sau pierderi. Noteaza toate situatiile in care ai contribuit la profitul organizatiei sau ai ajutat la economisirea de fonduri si foloseste-le ca argument la urmatoarea evaluare de personal.</p>
<p>Fa-te indispensabil! In conditiile actuale, o greseala fatala se poate dovedi izolarea intr-un colt al biroului si ruperea legaturilor cu restul colegilor sau managerilor. E de preferat sa devii atent la ce se petrece in jurul tau, sa observi care sunt activitatile esentiale si sa te implici in ele. Fiind parte a proiectelor importante si sprijinind activitati auxiliare muncii tale, iti vei construi o pozitie greu de desfiinat in interiorul companiei.</p>
<p>Analizeaza de doua ori acceptarea unei promovari! Un rol in productie se poate dovedi mai sigur decat un rol managerial. Cand starea economiei este extrem de instabila, managerii din esaloanele inferioare stau pe un scaun mai nesigur decat angajatii obisnuiti.</p>
<p>Refa-ti reteaua de prieteni si cunoscuti! Adu-ti aminte de cunostintele cu care nu ai mai vorbit de mult timp si trimite-le un e-mail sau da-le un telefon. Restabileste lunar legatura cu cateva persoane, pentru ca una din ele s-ar putea dovedi salvatoare intr-un moment critic. Complementar, expertii CareerBuilder recomanda participarea la evenimentele din industria in care activezi.</p>
<p>Investeste in educatie! Astfel iti poti creste valoarea pe piata muncii si sansele de a-ti pastra jobul. Imbunatatirea aptitudinilor si extinderea cunostintelor sunt vitale nu doar in vremuri economice tulburi, ci si in conditii normale. Unele companii ofera programe de training sau cursuri gratuite. Tine legatura cu departamentul HR pentru a afla daca exista astfel de oportunitati.</p>
<p>(sursa www.<em></em><em>banknews.ro</em>)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[The Museum 2010]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/10/13/the-museum-2010/</link>
<pubDate>Tue, 13 Oct 2009 07:35:45 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/10/13/the-museum-2010/</guid>
<description><![CDATA[The Museum 2010 National Taipei University of Education, Taipei/Taiwan 17 –19 May, 2010 An internati]]></description>
<content:encoded><![CDATA[The Museum 2010 National Taipei University of Education, Taipei/Taiwan 17 –19 May, 2010 An internati]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Teatrul muzeal - perspective si experiente]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/10/12/teatrul-muzeal-perspective-si-experiente/</link>
<pubDate>Mon, 12 Oct 2009 08:45:57 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/10/12/teatrul-muzeal-perspective-si-experiente/</guid>
<description><![CDATA[Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania a editat cu ajutorul ed. Tritonic volumul Teatrul muzeal: p]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania a editat cu ajutorul ed. Tritonic volumul Teatrul muzeal: p]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Topul celor mai bine platite joburi de acasa]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/10/07/topul-celor-mai-bine-platite-joburi-de-acasa/</link>
<pubDate>Wed, 07 Oct 2009 08:17:41 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/10/07/topul-celor-mai-bine-platite-joburi-de-acasa/</guid>
<description><![CDATA[Grupul de reviste Burda Romania a decis sa lase 15 editori sa lucreze de acasa, facand o economie de]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Grupul de reviste Burda Romania a decis sa lase 15 editori sa lucreze de acasa, facand o economie de spatiu de 150 metri, aproximativ un etaj.</p>
<p>&#8220;Am trimis oameni sa lucreze de acasa, le-am dat computer, softuri, legaturi FTP, internet. Nu a fost nevoie sa reducem costurile prin micsorarea salariilor, atat timp cat acei oameni nu mai ocupa spatiu, nu consuma energie electrica. Pe fiecare persoana inseamna o reducere a cheltuielilor de 15-20%&#8221;, a declarat Sandi Apostoloiu, general manager al Burda.</p>
<p>Avantajele pentru o companie de a lucra cu un om din afara sunt inclusiv de natura fiscala &#8211; acestia pot fi platiti pe drepturi de autor, fara a mai trebui sa fie platite contributii sociale. Joburile din domeniul IT se afla in poll-position cand vorbim despre veniturile care pot fi realizate de acasa. Cei mai cautati in aceasta perioada sunt web designerii, care pot ajunge la venituri lunare de 2.200 de euro, dar pot lucra de acasa si programatorii de aplicatii software, chiar si administratorii de retele.</p>
<p>&#8220;Freelancerii in domeniul web design sunt foarte cautati in momentul de fata. Bugetele de marketing s-au redus foarte mult in acest an, ceea ce a obligat firmele sa lucreze mai putin cu agentii specializate si sa caute freelanceri mai ieftini&#8221;, spune Mihai Moghior, managing partner al firmei de resurse umane Brainspotting.</p>
<p>Potrivit acestuia, in timp ce tariful de agentie variaza intre 21 si 25 de euro pe ora, un web designer care lucreaza de acasa cere intre 8 si 15 euro pe ora. Insa pretentiile companiilor s-au transferat anul acesta de la agentii catre freelanceri &#8211; li se cer standarde de calitate mai inalte si li se impun termen de plata cu care nu erau obisnuiti. Un web designer era obisnuit sa-si incaseze banii la momentul predarii lucrarii, acum poate primi banii la 15-30 de zile dupa livrarea proiectului.</p>
<p>De regula, un freelancer poate face in paralel mai multe proiecte punctuale, ceea ce ii rotunjeste veniturile lunare, oferindu-i posibilitatea de a castiga mai mult decat daca ar fi angajat intr-o companie. Un angajat full time poate primi intre 500 si 800 de euro net pe luna daca este Junior web designer si pana la 1.300 de euro daca este Senior web designer.</p>
<p>(sursa www.<em></em><em>banknews.ro)</em></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ucenicia la job aduce beneficii pe termen lung]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/09/30/ucenicia-la-job-aduce-beneficii-pe-termen-lung/</link>
<pubDate>Wed, 30 Sep 2009 07:08:50 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/09/30/ucenicia-la-job-aduce-beneficii-pe-termen-lung/</guid>
<description><![CDATA[Ucenicia angajatilor novice are multiple beneficii; faciliteaza intelegerea regulilor si culturii or]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Ucenicia angajatilor novice are multiple beneficii; faciliteaza intelegerea regulilor si culturii organizatiei, dezvolta abilitati, contribuie la dezvoltarea unui plan de succesiune si creste gradul de retentie a angajatilor.  Cu toate acestea, sub o treime din companii (31%) ofera acest tip de coaching, desi alte 14% sustin ca intentioneaza sa implementeze in urmatorii doi ani job shadowing-ul.  Pentru 56,5% din companiile care adopta job-shadowing-ul, ucenicia la locul de munca este parte a unui program complex de mentorat si este obligatorie pentru mai mult de jumatate din personal. Responsabili de aplicarea programelor sunt de obicei directorii de departament in proportie de 35% si angajatii din departamentele de resurse umane (65%).  “Ucenicia este de fapt o forma de invatare experimentala (n. red. pe baza activitatilor desfasurate sau observate) absolut necesara in momentul in care o persoana promoveaza sau trece dintr-un department in altul. Ca in orice program de coaching, cei care devin “mesteri” pentru ucenicii lor trebuie selectati cu grija”, sustin Eric Davis, reprezentant al Institute for Corporate Productivity.  Desi majoritatea companiilor monitorizeaza efectele programelor, sub 9% dintre acestea calculeaza aportul monetar pe care ucenicii ar trebui sa il aduca ulterior. Succesul programului este monitorizat prin feedback de la participant (80%) si de la manageri (71%).  Studiul a fost realizat in luna iunie a anului curent pe un esantion reprezentativ de 711 de companii.</p>
<p>(Sursa <em></em><em>www.wall-street.ro</em>)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ai grija de CV-ul invizibil]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/09/21/ai-grija-de-cv-ul-invizibil/</link>
<pubDate>Sun, 20 Sep 2009 21:34:08 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/09/21/ai-grija-de-cv-ul-invizibil/</guid>
<description><![CDATA[Cererea de referinte despre abilitatile profesionale si comportamentale la fostul loc de munca repre]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Cererea de referinte despre abilitatile profesionale si comportamentale la fostul loc de munca reprezinta o practica recunoscuta in recrutare, decisiva uneori pentru angajare.  CV-ul invizibil este compus dintr-o serie de opinii ale fostilor si actualior colegi in ceea ce priveste relationarea ta cu mediul de lucru si cu valorile companiei. Odata ce aceste informatii sunt impartasite recruiterului, toata lumea va afla ce scrie in CV-ul tau invizibil, cu exceptia ta.  De exemplu, un vicepresedinte al unei companii activa in domeniul FMCG (industria bunurilor de larg consum) ridica profitul organizatiei sale in fiecare trimestru. Cerea maximul de efort de la salariatii din subordine, isi dorea cresterea eficientei departamentului de vanzari si credea despre sine ca este un pasionat al muncii depuse. La o analiza facuta de colegii sai, acesta a fost portretizat ca fiind un sef dur si deloc rezonabil in cerinte.  Ce ar trebui sa faci pentru a avea control asupra CV-ului invizibil?  1. Afla ce cred ceilalti despre tine. Cauta feedback la actiunile tale intreband colegii de incredere si superiorii. Intreaba membrii echipei in care lucrezi ce cred ca ai avea de imbunatatit in relatia cu ei.  2. Cere departamentului de resurse umane si managerului o evaluare anuala a performantelor si un feedback substantial in aceasta privinta. Intreaba ce parare au colegii despre munca pe care o depui. Intreaba ce parere are manager-ul de rezultatele tale. Si nu uita sa intrebi pe ce pozitie te afli in ierarhia talentelor din compania ta.  3. Gaseste-ti un mentor. Fie ca este un coleg de serviciu sau o persoana din afara companiei, ai nevoie de cineva care sa te sprijine si care nu numai sa iti arate punctele slabe, ci sa te ajute sa evoluezi.  4. Auto-evaluarile permanente sunt cheia intocmirii unui CV invizibil reusit. Fa o lista cu lucrurile pe care trebuie sa le schimbi si incearca sa bifezi lunar cate o reusita.</p>
<p>(sursa <em></em><em>www.wall-street.ro)</em></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ce gandesc angajatorii cand citesc un CV]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/09/19/ce-gandesc-angajatorii-cand-citesc-un-cv/</link>
<pubDate>Sat, 19 Sep 2009 17:33:47 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/09/19/ce-gandesc-angajatorii-cand-citesc-un-cv/</guid>
<description><![CDATA[Candidatii se confrunta adesea, mai ales la inceputul carierei lor, cu situatia frustranta in care t]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Candidatii se confrunta adesea, mai ales la inceputul carierei lor, cu situatia frustranta in care trimit un CV pentru un job ce pare croit pentru ei, gandindu-se ca a doua zi vor primi sigur telefon de la managerul de resurse umane al companiei, fara ca, in cele din urma, angajatorul ideal sa ii contacteze vreodata. Desi, statistic vorbind, cea mai mare parte a CV-urilor trimise nu vor primi niciun raspuns, fiecare candidat are la dispozitie mai multe posibilitati prin care isi poate creste sansele ca firmele sa ii ia in consideratie aplicatia.   Inainte de toate, scrierea CV-ului trebuie sa se realizeze avand in fata principalele interese ale angajatorului. Astfel, cu cat prezentarea este mai adecvata intereselor firmei, cu atat sansele de a primi raspuns sunt mai mari. Venind in ajutorul candidatilor, expertii de la Robert Half International, lider mondial pe piata recrutarilor, enumera cateva din intrebarile majore carora managerii de HR le cauta un raspuns in CV.   1.Poate candidatul acoperi nevoile firmei? Este prima si cea mai importanta intrebare a unei companii aflate in cautare de personal. O greseala frecventa facuta de candidati este enumerarea experientelor anterioare care ii califica pentru respectivul post, fara insa a targeta compania careia i se adreseaza. Astfel, in schimbul trimiterii unui CV generic, acelasi pentru toate companiile, aplicantul este sfatuit sa-si adapteze prezentarea pentru fiecare firma in parte.   2.Cat timp va ramane in firma? Procesul de angajare este lung, complicat si costisitor. Potrivit datelor Employment Policy Foundation din Statele Unite, o companie plateste, in medie, 13.500 dolari pentru inlocuirea unui angajat, de aceea patronii isi doresc salariati cat mai loiali si stabili. Un CV cu multe job-uri enumerate intr-o perioada scurta de timp va atrage suspiciuni din partea managerilor. In acest caz este de preferat scrierea unui CV functional, organizat in jurul rolurilor si realizarilor, decat unul cronologic.   3.Este candidatul un profesionist? Aplicantii au o sarcina la fel de dificila ca cea a unui agent de vanzari care incearca sa convinga un client ca are un produs bun doar descriindu-l fara a-l da spre testare. Asemanator, un manager de HR va utiliza doar cateva pagini tiparite pentru a-si da seama ce fel de candidat are in fata. Cum pe masa de lucru mai asteapta alte cateva sute de CV-uri, calitatea scrierii si a informatiei sunt esentiale. O greseala gramaticala sau o nepotrivire cronologica pot ridica semne de intrebare asupra calitatii potentialului angajat.</p>
<p>(sursa www.jobmate.ro)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Storytelling]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/09/02/storytelling/</link>
<pubDate>Wed, 02 Sep 2009 08:20:03 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/09/02/storytelling/</guid>
<description><![CDATA[Pe siteul proiectului ShowMuz se gasesc mai multe resurse utile pentru storytelling &#8211; articole]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Pe siteul proiectului ShowMuz se gasesc mai multe resurse utile pentru storytelling &#8211; articole]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Bursa Gabriela Tudor - domeniu: management cultural]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/09/01/bursa-gabriela-tudor-domeniu-management-cultural/</link>
<pubDate>Tue, 01 Sep 2009 07:05:41 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/09/01/bursa-gabriela-tudor-domeniu-management-cultural/</guid>
<description><![CDATA[Aceasta bursa isi propune sa pastreze vie memoria Gabrielei Tudor, unul din putinii manageri cultura]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Aceasta bursa isi propune sa pastreze vie memoria Gabrielei Tudor, unul din putinii manageri cultura]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Stam mult la munca, pe bani putini]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/08/23/stam-mult-la-munca-pe-bani-putini/</link>
<pubDate>Sun, 23 Aug 2009 11:17:12 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/08/23/stam-mult-la-munca-pe-bani-putini/</guid>
<description><![CDATA[Peste 41 de ore a stat, in medie, un angajat roman la serviciu, intr-o saptamana din ultima parte a ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Peste 41 de ore a stat, in medie, un angajat roman la serviciu, intr-o saptamana din ultima parte a anului trecut. Mult peste media europeana &#8211; 40,4 ore/saptamana &#8211; , statistica plasandu-ne in topul europenilor &#8220;muncitori&#8221;.</p>
<p>Si in privinta numarului de ore de munca anuale negociate cu angajatorul stam foarte bine: 1.840, dupa cum arata o cercetare realizata de Eurofound (Agentia Europeana pentru Ameliorarea Conditiilor de Viata si Munca &#8211; Dublin).</p>
<p>Aceste cifre, confirmate de specialistii in resurse umane, nu indica neaparat ca romanii sunt si foarte eficienti. &#8220;Nu stim daca in cazul romanilor numarul mare de ore petrecute la birou inseamna si o productivitate mare&#8221;, spune Iuliana Badea, sales manager in cadrul companiei de recrutare Lugera &#38; Makler. In plus, nu toate firmele platesc orele suplimentare lucrate de angajati.</p>
<p>&#8220;In fabricile in care se munceste in ture, orele suplimentare sunt pontate. Totusi, sunt foarte putine cazuri in care angajatii de birou care stau peste program primesc echivalentul in bani al orelor suplimentare lucrate&#8221;, mai spun specialistii in resurse umane, adaugand ca nici plata fortei de munca nu este comparabila cu aceea din tarile vestice.</p>
<p>Program scurtat</p>
<p>Daca in statele-nou intrate in Uniunea Europeana se munceste cel mai mult, francezii si germanii au timp liber din plin. Francezii muncesc doar 38,4 ore pe saptamana, cu doua ore sub media UE, iar nemtii au cele mai multe zile libere (concediu si sarbatori legale), insumand 40,5 in fiecare an.</p>
<p>Metoda prin care cele doua parti, angajatii si angajatorii, cad la un acord privind numarul de ore de lucru este, in UE, contractul colectiv de munca. Reprezentantii Eurofound afirma ca in tarile vestice programul a fost scurtat de la un an la altul si estimeaza ca acelasi lucru se va intampla si cu statele mai nou-intrate in UE.</p>
<p>(sursa <em>www.</em><span><em></em></span><em>banknews.ro</em>)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cum sa reusiti in schimbarea carierei]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/08/22/cum-sa-reusiti-in-schimbarea-carierei/</link>
<pubDate>Sat, 22 Aug 2009 19:46:02 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/08/22/cum-sa-reusiti-in-schimbarea-carierei/</guid>
<description><![CDATA[Daca slujba pe care o aveti nu va mai place sau credeti ca nu va mai aduce satisfactii profesionale,]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Daca slujba pe care o aveti nu va mai place sau credeti ca nu va mai aduce satisfactii profesionale, atunci este bine sa luati in calcul o schimbare a carierei, chiar daca este criza. Specialistii in resurse umane atrag insa atentia asupra dificultatilor pe care s-ar putea sa le intampinati, de exemplu un salariu mai mic, macar pentru inceput. &#8220;Fiti pregatit pentru ca rezultatul final s-ar putea sa fie putin diferit fata de ce v-ati asteptat. Si fiti realist cu privire la cat timp va va lua sa urcati noua «scara aleasa»&#8221;, spune Kate Donaghy, consultant al companiei Manchester Square Partners, care ofera consultanta in privinta schimbarii carierei executivilor, citata de cotidianul britanic &#8220;The Times&#8221;.</p>
<p>O solutie pentru ca trecerea de la o cariera la alta sa fie mai usoara, scrie &#8220;The Times&#8221;, este sa procedati la obtinerea unui job part-time, in paralel cu vechiul job. Daca veti vedea ca faceti fata cu succes, puteti opta pentru o slujba fulltime, in noul domeniu ales.</p>
<p>Cat de bine va cunoasteti?</p>
<p>Inainte de orice schimbare, trebuie sa fiti sigur ca v-o doriti si ca nu este vorba despre un simplu moft. Totul, spune Sorin Faur, director de resurse umane al companiei BDO Conti Audit, ar trebui sa plece de la clarificare personala si autocunoastere. &#8220;Cariera trebuie sa fie construita pe fundamente personale solide, pe o pasiune sau un interes constant al persoanei, care rezista in timp, eventual toata viata. Cel mai important lucru este sa stiti ce vreti&#8221;, afirma Sorin Faur.</p>
<p>Autocunoasterea, spune si Sotiris Karagiozidis, managing partner la compania Unlimited Potential, este extrem de importanta. &#8220;In primul rand, felul in care va vedeti influenteaza, intr-o mare masura, modul in care va percep si ceilalti, de exemplu potentialii angajatori. Trebuie sa va faceti o autoevaluare foarte sincera a abilitatilor, dorintelor, obiectivelor legate de cariera, astfel incat sa fiti sigur ca vizati domeniul si nivelul ierarhic potrivit&#8221;, spune Sotiris Karagiozidis. Autocunoasterea, subliniaza specialistul, va va ajuta sa evitati multe dezamagiri profesionale si sa alegeti calea cea buna catre o cariera de succes.</p>
<p>In cazul in care sunteti in cautarea unui domeniu care sa va pasioneze, atunci va puteti axa pe identificarea activitatilor care va fac implinit. &#8220;Daca doriti sa castigati cat mai multi bani, va puteti orienta catre descoperirea domeniilor bine platite si catre a va forma abilitatile si experienta necesare performantei. In cazul in care doriti sa va numarati printre cei mai buni dintr-un sector de activitate, aflati care va sunt punctele forte si dezvoltati-le&#8221;, recomanda Anca Deleanu, consultant al companiei Catalyst Recruitment Solutions.</p>
<p>Planificati!</p>
<p>Expertii in resurse umane spun ca un prim pas pentru reusita schimbarii carierei este planificarea. &#8220;Puneti pe hartie un plan referitor la punctul in care va aflati, punctul in care vreti sa ajungeti si mijloacele pe care le aveti la dispozitie pentru schimbare&#8221;, indeamna Sorin Faur.</p>
<p>El le mai recomanda celor care vor sa-si schimbe cariera sa se intereseze despre calificarile profesionale de care au nevoie, astfel incat sa inteleaga ce atuuri au deja. Alte intrebari la care trebuie sa va raspundeti sunt, spune Sorin Faur, &#8220;care este evolutia profesionala fireasca pentru noua cariera&#8221;, &#8220;ce salarii exista in domeniu?&#8221; si &#8220;care sunt dezavantajele si riscurile de a lucra in noul domeniu?&#8221;. La capitolul &#8220;riscuri&#8221; trebuie sa mai luati in calcul si  faptul ca, in perioada de trecere de la o slujba la alta, va va fi mai greu si va trebui sa luptati pentru castigarea credibilitatii. &#8220;In acelasi timp, trebuie sa dovediti ca sunteti o persoana care stie ce vrea si care actioneaza ferm, cu maturitate. Trebuie sa demonstrati ca schimbarea carierei nu este doar un capriciu&#8221;, mai spune Sorin Faur.</p>
<p>Fiti activ si folositi-va de prieteni!</p>
<p>Acum, mai mult ca oricand, cautarea unui nou loc de munca trebuie sa fie un demers foarte activ. Nu este de ajuns sa va postati CV-ul pe un portal de joburi sau sa trimiteti mesaje catre toate companiile care fac angajari, pentru ca astfel nu veti ajunge nicaieri. &#8220;Este necesar sa va revizuiti si actualizati periodic CV-ul, sa va personalizati scrisoarea de intentie pentru fiecare companie catre care o trimiteti si sa vedeti cum va puteti scoate in evidenta calitatile sau calificarile relevante pentru acea companie sau pentru acel post&#8221;, afirma Sotiris Karagiozidis.</p>
<p>(sursa www.<span><em></em></span><em>banknews.ro)</em></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[masa rotunda privind perspectivele de colaborare dintre teatre si muzee]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/08/22/masa-rotunda-privind-perspectivele-de-colaborare-dintre-teatre-si-muzee/</link>
<pubDate>Sat, 22 Aug 2009 07:39:47 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/08/22/masa-rotunda-privind-perspectivele-de-colaborare-dintre-teatre-si-muzee/</guid>
<description><![CDATA[Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania, UNITER si Teatrul Metropolis, impreuna cu Muzeul National ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania, UNITER si Teatrul Metropolis, impreuna cu Muzeul National ]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Scholar-in-Residence Program of the Deutsches Museum Munich]]></title>
<link>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/08/20/scholar-in-residence-program-of-the-deutsches-museum-munich/</link>
<pubDate>Thu, 20 Aug 2009 15:00:54 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alexandra</dc:creator>
<guid>http://coliasmuseo.wordpress.com/2009/08/20/scholar-in-residence-program-of-the-deutsches-museum-munich/</guid>
<description><![CDATA[Scholar-in-Residence Program of the Deutsches Museum The Deutsches Museum, Munich has several attrac]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Scholar-in-Residence Program of the Deutsches Museum The Deutsches Museum, Munich has several attrac]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Nu avansam in functie daca muncim ca sclavii!]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/08/16/nu-avansam-in-functie-daca-muncim-ca-sclavii/</link>
<pubDate>Sun, 16 Aug 2009 12:33:37 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/08/16/nu-avansam-in-functie-daca-muncim-ca-sclavii/</guid>
<description><![CDATA[Potrivit unui studiu Gallup, in luna aprilie a acestui an, numai 39% dintre intervievati au declarat]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Potrivit unui studiu Gallup, in luna aprilie a acestui an, numai 39% dintre intervievati au declarat ca pot &#8220;ajunge in frunte&#8221; daca vor munci zi si noapte. Aceasta in conditiile in care, in urma cu doi ani, romanii erau mai optimisti. Atunci, 71% dintre romani, deci aproape de doua ori mai multi, considerau ca muncind din greu ajungi in varf mai repede.</p>
<p>Studiul Gallup mai scoate la iveala faptul ca numarul romanilor care cred ca nu vor fi numiti in posturi-cheie chiar daca muncesc mai mult creste de la o luna la alta. Daca in luna aprilie a acestui an, 39% dintre repondenti considerau ca nu mai exista nicio legatura intre volumul de munca si ocuparea unei functii superioare, astazi 54% cred acest lucru.</p>
<p>Majoritatea romanilor care au aceasta parere sunt pesimisti si in ceea ce priveste nivelul de trai, dar si situatia economico-financiara a tarii. Dintre cei care nu cred ca vor avansa in cariera daca vor munci din greu, 73% spun ca viitorul le va aduce scaderea nivelului de trai, iar 63% vad economia Romaniei, in continuare, in cadere libera. In urma cu patru ani, romanii care aveau aceasta opinie vizavi de volumul de munca si avansarea in functie erau mai optimisti la capitolele nivel de trai si situatia economico-financiara a Romaniei. Atunci, 49% credeau ca vor trai mai rau, iar 53% nu aveau incredere in viitorul economic al tarii.</p>
<p>Potrivit sondajului Gallup, mai exista si romani &#8211; 20% dintre cei intervievati &#8211; care mai spera ca vor avansa daca muncesc din greu. Dar si in acest caz, 37% se tem de ceea ce le rezerva viitorul.</p>
<p>Aproximativ 60% dintre romanii care nu cred ca pot ajunge in frunte muncind zi si noapte &#8220;condamna gradul ridicat de raspandire al coruptiei din mediul de afaceri si 59% condamna coruptia din mediul guvernamental&#8221;. Aceasta in conditiile in care, anul trecut, 37% dintre romanii care nu considerau ca ajung in frunte muncind din greu condamnau gradul ridicat de raspandire al coruptiei din mediul de afaceri si 38% din mediul guvernamental. In urma cu doi ani, 63% dintre romanii care munceau din greu in speranta ca vor fi numiti pe o functie mai buna la serviciu considerau ca, in mediul de afaceri, coruptia este raspandita uniform. In prezent, numai 41% dintre romani au aceasta parere.</p>
<p>(sursa <span><em></em></span><em>www.banknews.ro</em>)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Doua treimi din angajatii concediati accepta joburi sub nivelul lor de pregatire]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/08/16/doua-treimi-din-angajatii-concediati-accepta-joburi-sub-nivelul-lor-de-pregatire/</link>
<pubDate>Sun, 16 Aug 2009 12:00:37 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/08/16/doua-treimi-din-angajatii-concediati-accepta-joburi-sub-nivelul-lor-de-pregatire/</guid>
<description><![CDATA[In efortul de a gasi un job stabil care sa le ofere un venit constant, disponibilizatii cu experient]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>In efortul de a gasi un job stabil care sa le ofere un venit constant, disponibilizatii cu experienta sunt dispusi sa se bata cot la cot cu proaspetii absolventi pentru o slujba de entry-level (63%), pentru un internship(7%) sau chiar pentru un loc de munca ce presupune relocare (41%).</p>
<p>Cei mai multi din aplicanti au peste 50 de ani si pun pe masa angajatorilor CV-uri voluminoase si o bogata experienta in munca. Cu toate acestea, aproape jumatate din cei aflati in cautarea unuo loc de munca sunt respinsi pe motiv de supracalificare</p>
<p>Mai mult, doar 28% din angajatii de peste 55 de ani concediati in ultimul an au reusit sa isi gaseasca un nou loc de munca, fata de 71% in cazul celor cu varste intre 25 si 34 de ani.</p>
<p>Totodata, un sfertu din angajatorii chestionati au precizat ca primesc constant CV-uri din partea disponibilizatilor cu experienta, in timp ce 37% din companii au in baza de date chiar aplicanti pensionati.</p>
<p>“Angajatii cu experienta si vechime in munca ofera un avantaj competitiv important angajatorilor. Companiile iau in considerare angajarea candidatilor cu experienta atat pe pozitii de entry level si middle level, cat si pe pozitii de management si consultanta. In ultimul semestru, peste 29% din angajatori au semnat cel putin un contract de munca pe o perioada nedeterminata cu un candidat de peste 50 de ani”, a spus Rosemary Haefner, vicepresedinte al departamentului de resurse umane pentru Career Builder.</p>
<p>Peste un sfert din angajatii cu vechime care au reusit sa isi gaseasca un job pe timp de recesiune au schimbat domeniul de activitate. In ceea ce priveste nivelul salarial, doar 13% din ei au reusit sa negocieze o remuneratie mai consistenta decat cea primita inainte de criza, in timp ce 48% s-au conformat cu salarii mai mici.</p>
<p>In schimb, cei care nu au fost nevoiti sa bata la portile companiilor in cautare de slujba se gandesc sa-si amane data de pensionare, angajatorii raportand o crestere de 21% a solicitarilor de prelungire a perioadei de munca.</p>
<p>(sursa <span><em></em></span><em>www.wall-street.ro</em>)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Fumatul aduce necazuri la serviciu]]></title>
<link>http://mariag.wordpress.com/2009/08/16/fumatul-aduce-necazuri-la-serviciu/</link>
<pubDate>Sun, 16 Aug 2009 11:57:45 +0000</pubDate>
<dc:creator>mariagatea</dc:creator>
<guid>http://mariag.wordpress.com/2009/08/16/fumatul-aduce-necazuri-la-serviciu/</guid>
<description><![CDATA[Pentru multi dintre angajatii din Romania, &#8220;hai la o tigara!&#8221; se transforma in pauze pre]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Pentru multi dintre angajatii din Romania, &#8220;hai la o tigara!&#8221; se transforma in pauze prelungite care, puse cap la cap, fac aproape cat un concediu. Daca pentru o tigara se petrec sase minute, iar o persoana fumeaza la serviciu zece tigari pe zi, atunci rezulta ca o ora o petrece la fumat, in detrimentul angajatorului. Asta inseamna cinci ore pe saptamana, adica aproape cat o zi de lucru! Adunate, ele ar putea constitui un concediu consistent&#8230;</p>
<p>&#8220;Cert este ca se pierde destul timp. Pana se ridica, pana merge la locul de fumat, pana fumeaza, pana se intoarce la birou si se apuca din nou de lucru&#8230;&#8221;, arata Ioana Moholea, project manager la compania de resurse umane Perspective Group, din Capitala.</p>
<p>Cine munceste mai mult?</p>
<p>Fumatul la serviciu reprezinta o sursa constanta de nemultumiri. Pe de o parte, sunt nefumatorii, care se simt nedreptatiti, sustinand ca lucreaza mai mult decat colegii lor, iar, pe de alta parte, fumatorii spun ca acesta este modul lor de a se relaxa. Diferenta este, spun fumatorii, ca la ei totul e &#8220;pe fata&#8221;, pe cand celelalte activitati &#8220;extra&#8221; job ale colegilor nefumatori, cum ar fi chatul sau vorbitul la telefon in interes personal, nu sunt chiar la vedere. &#8220;Despre fumatori se poate spune ca muncesc mai putin decat nefumatorii. si chiar daca nu ar fi asa, ei risca mai mult, pentru ca lasa impresia ca lucreaza mult mai putin, chiar daca in realitate nu este adevarat&#8221;, spune Dina Taralunga, specialista in resurse umane la compania de recrutare Ascent Group din Bucuresti.</p>
<p>Ioana Gorfiru, operator  calculator la un spital din Bucuresti, spune ca ea fumeaza jumatate de pachet la serviciu, motiv pentru care este barfita de colegele ei. &#8220;Aud fel de fel de vorbe, cum ca as pierde vremea. Insa eu imi fac treaba la fel de bine ca si ele. In fond, ele stau toata ziua pe Messenger. Doar ca asta se vede mai greu&#8221;, sustine Ioana, care s-a certat cu colegele ei nefumatoare.</p>
<p>Pauze de maximum 15 minute!</p>
<p>Specialistii in resurse umane sunt si de parere ca angajatii au nevoie de pauze. si fiecare persoana este libera sa le petreaca asa cum vrea. &#8220;Angajatii au nevoie de pauze pentru a-si reincarca bateriile si a lucra eficient. Aceasta incarcare a bateriilor difera de la o persoana la alta: pentru unii consta intr-o tigara, pentru altii &#8211; in cinci minute de discutie cu o colega. Acest lucru este valabil daca pauza de tigara este privita ca moment de reenergizare si nu se prelungeste mai mult de cinci, maximum 15 minute&#8221;, spune Mihaela Lefter, specialist in resurse umane la compania Skill Team din Bucuresti. Pe langa incarcarea bateriilor, la capitolul &#8220;aspecte pozitive ale fumatului&#8221; poate fi trecuta socializarea.</p>
<p>&#8220;Un angajat care merge la fumat are mai multe ocazii de a vorbi cu colegii fumatori si in felul acesta ii cunoaste mai bine, se integreaza mai bine in colectiv&#8221;, mai spune Ioana Moholea. In plus, subliniaza si Mihaela Lefter, in multe cazuri, angajatii folosesc pauza de tigara pentru a discuta pe marginea unor subiecte legate chiar de locul de munca si de activitatea lor, pentru a iesi dintr-un anumit cadru, astfel incat sa poata gasi solutii la o problema. &#8220;Pauza este folosita de multe ori pentru a gasi raspunsuri, solutii, pentru a solicita si oferi ajutor colegilor. Angajatii eficienti, indiferent de statut &#8211; fumator/nefumator, folosesc &#8211; in majoritatea cazurilor &#8211; pauza ca sursa de energie&#8221;, spune specialista Mihaela Lefter.</p>
<p>Un angajator care isi cunoaste salariatii, subliniaza experta, stie sa-i motiveze si sa-i pastreze in echipa pe angajatii eficienti. &#8220;Consider ca pauza de incarcare a bateriilor &#8211; printr-o tigara sau Messenger, ori discutia cu o colega- este indicata. In felul acesta,  cresc eficienta si randamentul. Atentie! Aceste pauze nu trebuie sa fie mai lungi de 15 minute, intervalul dintre acestea fiind de minimum doua ore&#8221;, adauga Mihaela Lefter.</p>
<p>Ce fac angajatorii</p>
<p>Pentru o mai buna eficienta a muncii, angajatorii fie amenajeaza locuri speciale pentru fumat in firma, fie interzic fumatul. Surse din piata spun ca sunt cazuri in care fumatul a adus chiar concedierea. Mai mult, expertii in resurse umane spun ca au avut situatii in care clientul le-a spus ca prefera angajati nefumatori. Asta se intampla in special in companiile in care cei din management nu sunt romani.</p>
<p>Insa nu toti angajatorii sunt deranjati de fumat. &#8220;In firmele in care se pune accent pe rezultate, nu pe timpul petrecut la serviciu, acest lucru nu are absolut nici o importanta&#8221;, spune Ioana Moholea.</p>
<p>(sursa <span><em></em></span><em>www.banknews.ro)</em></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
