Aflu acum câteva minute de incendiul din Pipera şi nu găsesc de fapt nicio informaţie relevantă despre ceea ce s-a întâmplat. Din presă (ziare care aupreluat ştirea unul de la celalalt, cum s-a putut, şi câteva agenţii de presă) am doar câteva idei principale, foarte vagi (boldez ce este relevant):

• Incendiul a fost în Pipera (pe dreapta…);
• A ars un depozit ilegal de anvelope (nu mă interesează că era legal sau nu!);
• Cauciucul ars eliberează substanţe toxice, cancerigene, in atmosferă (dioxină sau ceva similar ca efect);
• A bătut vântul, ceea ce e rău, că s-a împrăştiat (în cele patru zări? pe ce direcţie? pe ce rază? ce zone sunt contaminate?);
• substanţele vor rămâne în solul zonelor afectate şi vor trece în plantele care vor fi mâncate de animale şi păsări şi deci vor trece şi în carne şi ouă, poluând hrana produsă în zonă zece ani de acum încolo;
• Gheorghe Mencinicopschi  (sau specialistul în nutriţie apocaliptică) ne sperie cu efectele oncogene.

Vreau să ştiu:

• unde exact a fost incendiul;
• care sunt zonele peste care a trecut norul de fum toxic;
• în ce direcţie a bătut vântul;
• care este raza afectată în jurul locului unde s-a produs incendiul;
• cum ne putem feri de efectele pe termen lung?

În momentul ăsta nu mă interesează deloc dacă depozitul era sau nu legal, pentru că ilegalitatea nu face substanţele alea mai  toxice decât sunt. Nu mă interesează că Oprescu s-a sumeţit că organizează controale în zonă (încă aştept autostrada paralelă cu inelul circular…). Nu mă interesează că proprietarii depozitului au fost amendaţi cu 60000 de lei.

Mă interesează doar cum fac să nu mă afecteze povestea asta şi ce zone ar fi bine să evit. Atât.

Presa, vă rog, informaţii complete, documentate şi relevante! Şi “pensionaţi-l” pe Gheorghe Mencinicopschi.

Later edit

Cu excepţia titlului, iată cel mai bun articol pe tema asta pe care l-am putut găsi: Poluare fatală! Fumul degajat în incendiul de la Pipera poate duce la cancer testicular sau de sân.

A propos de incendiul de sambata seara din Pipera, in urma caruia s-ar fi degajat in atmosfera dioxina (sau o substanta asemanatoare, n-am inteles exact, cert e ca cica ar fi foarte toxica si oncogena), caut de vreo juma’ de ora prin net in lung si in lat, pe site-urile ziarelor si agentiilor de presa. NICAIERI nu am gasit ESENTIALUL:

• care sunt zonele afectate?
• catre ce directie a batut vantul?
• pe ce distanta a inaintat norul de fum?

Cu alte cuvinte, eu de care zone ma feresc? In ce zona e bine sa nu cumpar pamant sau daca am deja in zona aia, sa nu cultiv nimic comestibil? Din ce zona sa nu cumpar rosii sau cartofi de pe marginea drumului? Din ce zona sa nu beau apa nici macar fiarta? De produsele din ce zona sa ma feresc zece ani de acum incolo?

Presa romaneasca e o varza.

M-am întâlnit cu acest articol

Puteți citi acolo un pps dintre cele care circula pe email plin cu informații detaliate despre componentele tampoanelor interne.

Pe lângă bumbac și niste ață, aparent tampoanele conțin azbest, vîscoza și dioxina. Care e problema?

Păi azbestul, o substanță ignifugă este un cunoscut agent cancerigen.

Vîscoza (sau rayon în engleză) este o substanță artificală cu capacitate bună de absorbție

Dioxina este o substanță toxică în cantități mari folosită în special pentru albirea bumbacului având aplicații și în industria alimentară.

Toate astea se unesc pentru a deveni cauza evidenta a sindroamelor de șoc toxic și a cancerelor cervicale și ale tumorilor uterine.

Să luăm însă afirmațiile sildeshow-ului pas cu pas.

1. Tampoanele conțin azbest pentru că azbestul te face să sângerezi mai mult și prin urmare vei folosi mai multe tampoane.

Nu, tampoanele nu conțin azbest. Folosirea azbestului este guvernată de legi internationale și organizații guvernamentale care au verificat (cel puțin în Statele Unite), dacă exista acest gen de material în tampoanele interne. Răspunsul este NU, si nu exista nici o cauză posibilă a acestui zvon. E doar o invenție.

2. Tampoanele conțin vîscoză.

Asta este adevărat, și e un lucru bun. Vâscoza (rayon) este un absorbant foarte bun și își face treaba cu eficiență după cum puteți atesta. Acel slideshow însă afirmă ca vâscoza împreună cu dioxina generează o problemă. Și asta pentru că fibrele de vâscoză rămase în urmă păstrează urme de dioxină în organism, dioxină care evident este periculoasă.Problema cu această afirmație este una simplă: e falsă. Vîscoza este mult mai densă decât bumbacul simplu (unul dintre motivele pentru care a fost creată) și nu lasă fibrele să cadă cum cad firele de păr de pe câine. Bumbacul face asta în schimb, deci schimbarea tampoanelor cu unele “nealbite” nu ar rezolva problema ci ar înrăutăți-o.

3. Tampoanele conțin dioxină

Asta este o afirmație adevărată, însă trebuie să luăm în considerare riscurile asociate. Dioxina este folosită pentru albirea fibrelor de bumbac și evident o parte din acele fibre vor ajunge în tampoane. Cât însă, e greu de spus, nu există un consens asupra riscurilor dozajului. Mai multe măsurători au descoperit că aceasta substanță este rareori detectabilă în tampoane însa este prezentă. Cantitatea descoperită la un studiu din 1995 este de o parte dioxină la 3 miliarde părți bumbac + vâscoză.  Aproximativ echivalentul unei lingurite intr-un ocean.

Trebuie să întelegem că procesul de cultivare a bumbacului este unul dintre cele mai intensive în folosirea pesticidelor si proceselor de albire, așa că riscul expunerii la dioxină este mai mare dacă luați un tricou alb decât dacă folosiți un tampon. De asemenea dioxina este prezentă în produse alimentare (celebrul caz Danone și multe altele) astfel încât evitarea completă nu este posibilă. Dar asta nu înseamnă că vă veți îmbolnăvi (nivelul de dioxină fiind extrem de mic în toate cazurile) însă nu e cazul să schimbați timpul de tampon pentru atâta lucru.

În plus, dioxina nu se înmulțește spontan!!! Este o substanță artificială, o hidrocarbură, nu o bacterie sau altceva.

Evident, nu exista o legătură cauzală între diverse tipuri de cancer și tampoane. Singurele riscuri sunt acele reacții de șoc toxic, care pot fi însă legate și de alte cauze.

O igienă corectă și schimbarea tamponului la intervale regulate rezolvă aceste probleme. În Statele Unite au existat într-o vreme tampoane care teoretic nu necesitau înlocuire de-a lungul întregului ciclu menstrual. Acelea au generat multe probleme, dar sper că voi aveti mai multă minte decât să vă imaginați că e normal să nu aruncați ceea ce corpul vostru aruncă.

Sursa 1

Sursa 2

Sursa 3

24 al 27 de junio del 2009 en la sede de la Universidad Nacional “San Juan Bosco”.

XVI CONGRESO ARGENTINO DE TOXICOLOGÍA 
I CONGRESO INTERNACIONAL DE TOXICOLOGIA DE LA INFANCIA Y LA ADOLESCENCIA
 

Organizado por la Asociación Toxicológica Argentina, el Centro Colaborador de OPS/OMS en Salud Ambiental Infantil, y auspiciado por la Municipalidad de Puerto Madryn a realizarse desde los días 24 al 27 de junio del 2009 en la sede de la Universidad Nacional “San Juan Bosco”.

Este congreso fue declarado de interés municipal, por el Consejo Deliberante de la ciudad de Puerto Madryn (DECLARACIÓN Nº 052-CD/08. Cuenta con el Aval académico de la Facultad de Ciencias Naturales de la Universidad Nacional de la Patagonia San Juan Bosco
CURSOS

1 Metodología de Evaluación de Riesgos para la Salud Infantil en Sitios Contaminados
 
Docentes Invitados:
Dra. Jenny Pronczuk (OMS)
Dra. Amalia Laborde (Uruguay)

 
2 Comunicación de Riesgos y Salud Ambiental Infantil
 
Docente Invitado:
Dr. Diego González Machín (OPS/OMS)
Lic. jorge Castro (INQA)

 
3 Emergencias Químicas y Salud Ambiental
 
Docentes Invitados:
Dr. Diego González Machín (OPS/OMS)
Ing. Daniel Méndez (UTN/Madryn)
4 Emergencias Toxicológicas y Drogas de Abuso
 
Docentes Invitados:
Dra. Ana Ferrer Dufol (España)

5 Topicos de Genetica Toxicologica.  Biomarcadores en Sangre Periférica Humana
Coordinación: Marta Carballo

6 Aseguramiento de la Calidad de los Resultados de un Laboratorio Toxicológico
Coordinación:  Edda Villaamil (UBA)
Docente Invitado:
Eleuterio Umpierrez (Uruguay)
 

TALLER

7 Investigación en Toxicología Clínica
Discusión de protocolos de investigación en temas de Toxicología en la Infancia y la Adolescencia
 
Docentes invitados:
Dr. Pablo Durán,
Dr. Fernando Ferrero,
Dra. Marta Vacchino

SIMPOSIOS SATÉLITES
 
1 Simposio ATA-SAP sobre Consumo Infanto-Juvenil de Drogas de Abuso.

2 Simposio ATA-SAP Perinatox.

3 Toxicología y Derecho Ambiental: Sitios Contaminados y Salud.

4 Simposio ATA – ALAC: El Desafío de la Calidad en los Laboratorios.

5 Simposio ATA – SETAC: Ecotoxicología de Plaguicidas. Glifosato y Endosulfan.

 
TEMAS DE CONFERENCIAS Y MESAS REDONDAS:

1 Desde la concepción a la adolescencia: impactos tóxicos y ventanas de vulnerabilidad. 

2 Salud Ambiental Infantil y Sitios Contaminados. Cáncer infantil y contaminación ambiental

3 Exposición prenatal y posnatal temprana a tóxicos. Evaluación de daño de origen tóxico en el desarrollo. Toxicología de la reproducción. Disruptores hormonales y salud materno infantil.

4 Evaluación de pruebas neuroconductuales en población infantil expuesta a plaguicidas y a metales.

5 Evaluación de riesgos toxicológicos en los Registros de Plaguicidas de Mer.Co.Sur.
 
6 Plaguicidas y Salud Ambiental Infantil. 

7 Los tóxicos en la Cuenca Matanza Riachuelo.

8 Intoxicaciones con Plomo. Niveles de intervención.

9 Biomarcadores de exposición, susceptibilidad y efecto en población infantil. Bioindicadores de genotoxicidad. Toxicogenómica, proteómica, metabolómica y otras técnicas de evaluación de susceptibilidad y daño por tóxicos.

10 Toxinología: Floraciones algales nocivas. Venenos animales

11 Actualización sobre uso de antídotos.

12 Neurotoxicología de las adicciones. Drogas de abuso y trauma. La cuestión legal de las adicciones.

13 Comunicación de riesgos y estrategias de prevención de adicciones, de intoxicaciones no intencionales en el hogar, de intoxicaciones ambientales. La escuela como ámbito de prevención en toxicología. Educación ambiental. Técnicas y evaluación de impacto. 

14 Hacia una Red Latinoamericana sobre Salud Ambiental Infantil.
 

CON EL AUSPICIO DE:
 
  Organización Panamericana de la Salud / Organización Mundial de la Salud
Fondo para la Investigación Científica y Tecnológica (FONCYT) Agencia Nacional de Promoción Científica y Tecnológica – Ministerio de Ciencia, Tecnología e Innovación Productiva  Consejo Nacional de Investigaciones Científicas y Técnicas (CONICET)
International Union of Toxicology (IUTOX)
Sociedad Argentina de Pediatría (SAP)
Asociación de Laboratorios de Alta Complejidad (ALAC) y Fundación ALAC
Sociedad Uruguaya de Toxicología y Ecotoxicología (SUTE)
Universidad Tecnológica Nacional (UTN) Regional Puerto Madryn
FUENTE: ATA ONLINE  ASOCIACION TOXICOLOGICA ARGENTINA
Adolfo Alsina 1441, Oficina 302 – (1088) Capital Federal – República Argentina  TEL/FAX (54 11) 4381-6919 -E-mail: ata@dd.com.ar

De: Rodrigo Mires <agarti33@hotmail.com>
Fecha: Dom, 10 de May, 2009 3:41 pm
Asunto: La Historia de las Cosas

Les recomiendo este video, es buenísimo:
 
“La Historia de las Cosas”

http://video.google.com/videoplay?docid=-5645724531418649230
 
Saludos y suerte,
 

Este prima zi de Craciun si prin urmare va urez Sa fiti veseli! E inca dimineata si amenintarea sarmalei nu s-a prefigurat la orizont. Imi incep ziua cu o ciocolata alba (de mici dimensiuni). Desi aseara am baut o SILVA va veti intreba de ce Tuborg Christimas Brew? De ce nu? Pana la urma tot romanul de sarbatori beie si manca. Beie o berula sau ce i-o mai pica prin mana. Unchiul meu (alcoolic) bea de exemplu absolut orice picatura de alcool disponibila in raza vizuala a satului in care sade pentru ca ulterior sa-si bata mama de 80 de ani, sa-i sparga capul si sa tipe ca a doua zi dupa ea, pe motiv ca el se simte rau in prima zi de Craciun.

Tot de Craciun, romanul mananca. Pe caltabosh, lebarbush, toba si alte produse elegant pasteurizate in plastic tipa etichetele cu “NU CONTINE DIOXINA!”. Mama imi povesteste ca s-a distrat cand le-a ales de pe raft din supermarket. Fie si asa. Eu porc tot n-o sa mananc.

Altfel, am schimbat cadouri cu reactii pozitive. Am decorat bradul de plastic si am constatat ca globurile mi se imputineaza de la an la an. N-am mai gasit globul cu scufita si nici bradutii colorati pe care mi-i faceam cercei. Mi-am amintit apoi de pisica alba presarata cu zgrumtureala sclipitoare pe care o atarnam cu frica in pom sub “amenintarea” ca nu stiu ce patesc daca se sparge. Mi-am amitit si de pisica mea (Dumnezeu s-o aiba in paza in caz ca n-a calcat-o vreo masina pana acum) care in fiecare an sarea in brad si-l punea la pamant cu arta unui ninja-boy. Apoi am citit un articol induiosator despre ultimul sas din satul Gherdeal (pe langa Sibiu) care traieste singur si uitat de lume si care se hraneste doar cu nuci si mere. Una din new year’s resolutions de anul asta este sa merg sa-l cunosc pe omul acesta. Apoi am citit alt articol cum ca vrabiutzele sunt pe cale de disparitie din cauza poluarii. Imi pare rau ca nu avem grija de vrabuite. Ar trebui s-o facem.

Pe final de Ajun am adormit pe Gaitele lui Chiritescu la sanul omului meu drag.

Dupa cum se vede mie imi plac sarbatorile. Spiritul Craciunului se mai vede pe ici pe colo si asta e bine. Chiar daca familia mea e mai degraba rupta dintr-un episod de E.R. (Doctors at risk!) decat din o scena festiv-familiala tip “Home alone” dar n-am ce-i face. Chiar daca asociez Craciunul mai degraba cu reclamele de la Coca Cola si filmele tematice de la TV decat cu adunarile in familie. Asa cum o fi. Mie imi place.

Inchei cu o poveste scurta a 3 navetisti cu care ne-am intalnit in acceleratul de Cluj si care mergand de la Ploiesti la lucru-n capitala m-au trezit dandu-mi una dupa ceafa ca sa aiba loc pe bancheta pe care dormeam. Ei au avut energia de a povesti timp de aproape o ora despre reducerile, ofertele si campaniile promotionale la bere cu ocazia sarbatorilor. Nu in ultimul rand de asta avem “Tuborg Christmas Brew” pentru ca in ultima instanta asta ne intereseaza. 5 beri + 1 gratis si O CANA CADOU.

Sa fiti veseli!

Hm neica ai auzit cumva de dioxina,ce ie aia mai muica ,cu ce se mananca cu ceapa cumva.

Fugiţi, că vine criza vacii nebune cu dioxină şi gripă aviară! A, şi suntem în război cu terorismul mondial. Era unul, Orwell, care a zis că războaiele nu-s făcute ca să fie câştigate, ci ca să fie continue, că aşa câştigă averi de pe urma lor băieţii deştepţi din complexele militaro-industriale. Mai ales că, după cum se vede, n-ai cum să câştigi cu mijloace convenţionale un război cu teroriştii, dar ei pot juca de minune rolul de bau-bau nevăzut ce poate apărea de oriunde (apropo, unde-s Ben Laden şi mollahul Omar?). E o veche tehnică de manipulare colectivă: inventarea unui inamic comun pentru a obţine coeziunea societăţii în jurul conducătorului iubit. O coeziune bazată pe frică e cam de cacao, dar ce contează!

De la izbucnirea scandalului cu dioxina din carnea de porc din Irlanda, autorităţile româneşti au retras de pe piaţă 40 de tone de carne contaminată, adică o treime din cantitatea importată. Restul s-a transformat în mezeluri, iar pericolul a trecut pentru că (argument românesc) carnea contaminată s-a vândut şi s-a consumat deja. Adică mezelurile cu dioxină sunt mai cool decât carnea cu dioxină, iar pericolul a trecut fiindcă a fost deja mâncat. Şi ce, a murit cineva intoxicat cu dioxină? Nu, sau n-a zis (dar l-a întrebat cineva?). Românul are şapte vieţi în pieptu-i de aramă: după boiaua cu miniu de plumb şi smântâna cu aracet de pe vremea regretatului de unii, cine se crede carnea asta cu dioxină?
Ei, cum şi-a găsit dioxina asta să atace tocmai porcii irlandezi! Şi asta la scurt timp după ce boşii de la UE se ofuscau că poporul irlandez a respins proiectul de Constituţie a Europei ca fiind nedemocratic (a fost singurul popor european căruia i s-a mai cerut părerea prin referendum). Desigur, şutul cu efect tras zootehniei irlandeze e doar o coincidenţă, nu putem insinua că la Bruxelles şi Strasbourg se practică presiuni economice, acolo veghează numai gânditori diafani, integri şi democratici, adevărate exemple de moralitate, de autosacrificiu pentru binele celor pe care-i reprezintă şi, ce s-o mai lungim, de sfinţenie ireproşabilă, incontestabilă şi absolută. Şi irefutabilă (e de bine şi asta, băieţi).

Aşa e şi cu criza financiară mondială. Vrei, nu vrei, te pricepi, nu te pricepi, musai să arunci la fiecare două vorbe trei despre criză. Criza s-a banalizat, ca alte gogoriţe ale noii limbi de lemn, gen „tranziţie”, despre care nimeni nu mai ştie ce înseamnă. Important e să se repete cuvântul până la saturaţie, ca să ne intre în cap şi să se adauge la lista cu inamici nevăzuţi de care cică ne apără tătucii de la guvernare. Ce criză? Păi noi suntem cu o sută de ani în urmă, iar după cozile din „iepoca de aur” şi debandada inflaţionistă din anii 90, criza asta a creditelor e doar un fel de spirit de glumă cu caracter hazliu.
Dar cu pretextul crizei de la ei, aşa-zişii americani de la Bechtel vor să concedieze 2300 de angajaţi, din care 1500 din Bihor. După atâţia ani şi umflaţi cu bani prin contractul secret semnat cu Năstase, au făcut doar cinci kilometri de autostradă, şi-ăia cu fisuri. În schimb, în ciuda crizei, Direcţia Finanţelor Publice face angajări, adică guvernul, reprezentat de mutrele acre care se strâmbă la tine din ghişee, veghează pentru tine.

(Jurnal bihorean, 18 dec. 2008)

Azi mă uitam pe Realitatea, abia coborât din tren, şi ce văd? Emisiunea lui Stelian Tănase, 3×3. Nimic deosebit. Doar că era subiectul exact carnea, mă rog, mezelurile, cu dioxină. Şi ce aflu?

Că dioxina este băgată înadins într-un ulei pentru transformatoarele electrice pentru a le creşte eficienţa. Sau ceva de genul. Şi că întro fabrică de nutreţuri din Irlanda cineva a băgat în furaje în loc de ulei vegetal, ulei de transformator electric.

Pauză. Mintea mea s-a supraîncălzit. Logica executa flotări de care nici eu nu mă credeam capabil. Cât de idiot, de bou, de cretin odios poţi să fii să încurci un ulei vegetal cu un ulei de transformator electric? Sau dacă nu eşti idiot, cât de sadic? Şi când mă gândesc câţi mici am tot mâncat din septembrie încoace… mai ales că nu de la restaurant.

Ah, pentru cine e curios de unde îmi iau eu mici. Singura micărie bună pe care o ştiu în Buzău e în piaţă, cum intri dinspre părculeţ pe dreapta. Straşnici mici. O delectare a papilelor gustative.

Ieri, şi eu ca tot omu’ căriua îi este foame şi bate vântul pe acasă, m-am dus la vânătoare. Pândesc eu o bucată de porc, ochesc, şi… cumpăr. Cum mai aveam ceva gloanţe am zis să vânez şi nişte murături că tot s-a deschis sezonul. În magazinul respectiv bagă radio, probabil să nu te plictiseşti, iar eu cum iar am uitat mp3 player-ul pornit, mi s-a descărcat bateria şi n-am avut încotro şi am ascultat ce era pe la radio. Ştiri. Porc, dioxină, nu intraţi în panică, s-a mâncat, bla, bla. Ce chestie, eu de o săptămâna tot halesc la friptane de porc. Dar, cum sunt sigur că am mâncat şi pui gripaţi, ştiu că sunt invincibil. 

Din curiozitate îmi zic să văd ce-i dioxina asta exact, că ştiam cu ce se ocupă. Mă uit pe wiki. La cum arată chestia aia, dacă era porcul infestat sigur mă înecam.

Hai, poftă bună şi mai vorbim pe la anul în aprilie

PS: Eu nu arăt aşa. Cel puţin nu încă. (dacă se întreba careva care nu ştie cum arăt).

E deja un subiect in “heavy rotation” zilele acestea: aproximativ 130 de tone de carne de porc contaminată cu dioxină, substanţă cancerigenă, au ajuns în Romania, dupa ce s-au plimbat vreo 2 luni prin toata Europa: Belgia, Polonia, Ungaria. Niciuna din aceste tari nu s-a procopsit cu porcii infestati, in schimb romanii i-au primit cu bratele deschise si i-au distribuit frateste in toata tara:

Arges, Gorj, Vaslui, Alba, Cluj, Caras-Severin, Dimbovita, Maramures, Timis, Olt, Bistrita-Nasaud, Prahova, Teleorman, Suceava, Neamt, Sibiu, Mehedinti, Bihor, Ialomita, Vrancea, Hunedoara, Satu-Mare, Bacau, Braila, Bucuresti.

Care e treaba cu dioxina?
Trecind peste formula chimica, fiindca prea putini o inteleg, dioxinele sunt reziduuri rezultate in urma diferitelor procese industriale. Iata citeva surse de dioxine:

- incinerarea deseurilor
- productia de fier, fonta, aluminiu, plumb, zinc, etc
- productia de pesticide
- productia de ciment
- productia de asfalt
- consumul de carburant
- fabricarea hirtiei
- fabricarea textilelor

si lista poate continua. Practic suntem inconjurati de dioxine, in diferite cantitati. Ele se gasesc insa concentrate in special in grasimea animalelor, iar oamenii, cu precadere cei care consuma multa carne, acumuleaza in timp cantitati deloc de neglijat de dioxine.
Dioxina asimilata in cantitati mari, pe o perioada mai lunga de timp, duce la afectiuni ale pielii – acnee severa, afectarea ficatului, a sistemului nervos, aparatului reproductiv, in general slabirea sistemului imunitar.

Teoria glontului magic si psihoza dioxinei

Boala vacii nebune, gripa aviara…porci cu dioxina. Nu, nu vine sfirsitul lumii, cum ar crede mamaitele de la tara. Sunt manevre prin care oamenii sunt manipulati mai mult sau mai putin grosolan, cu ajutorul mass media. E de ajuns sa se spuna la tv ca bintuie gripa aviara in nu stiu ce judet, ca oamenii sa ia de bun asta. Pe urma vin inspectorii sanitari, sacrifica pasarile, iar taranii cumpara pasari de la magazin, importul prospera si toata lumea e fericita. Un singur “glont” lansat de mass media atinge intreaga populatie, fara prea mare efort.

In cazul de fata, porcii toxici aveau nevoie de un teren instabil unde sa fie “lansati”. Si ce tara e mai vulnerabila zilele astea, decit Romania, care tocmai a trecut prin niste alegeri, iar porcii vin la fix ca sa mai distraga din atentia alegatorului de la cum se prostitueaza politicienii doritori de ciolan. Credeti ca oamenilor le mai pasa acum ca PDL face alianta cu PSD? Cind nu mai stiu cu ce si din ce vor face sarmale de Craciun?

Se face tot posibilul in perioada asta pentru ca criza sa loveasca cit mai mult, cit mai adinc. Asta insa e o poveste mult mai lunga.
Pina una-alta, porcii Europei sunt in Romania. Isi negociaza locurile in parlament, in timp ce romanii stau cu frica sa nu moara intoxicati cu dioxina. Probabil vor fi ceva cazuri de trichineloza dupa revelion, ca urmare a cumpararii de carne de porc de la gigeii neautorizati.

Un vechi proverb romanesc spune ca “la omul sarac nici boii nu trag”. Cam asa si cu romanii si Romanica noastra. Dupa criza medicamentelor, dupa haosul cu taxa de inmatriculare, dupa bataia pensionarilor pentru bilete la tratament, dupa parodia cu alegerile si numirea primului ministru, dupa intrarea masiva in somaj, dupa invazia de tichete cadou in loc de prima de Craciun, ce mai lipsea? Comercializarea de carne de porc infestata cu dioxina. Oare cum de nu ne sare nici o nenorocire? Daca ceva nefast se intampla in lume, sigur  se intampla si la noi. Sau trebuie sa n-i se distraga atentia de la alte probleme importante ale tarii ? De ce nu se inventeaza un vaccin contra prostiei, a nepasarii, a arogantei, a minciunei, a hotiei ? Sau poate este undeva prin Japonia si nu stim noi ? Si asta se poate. Prea la noi e asa si la ei altfel.

Apropos, am citit ca se pot face sarmale si cu carne de pui. Cred ca sunt bune, de ce nu ?! Ce daca nu consumam de Craciun traditionalii carnati, toba, costita afumata si maios !  Avem pui, peste, branzeturi, oua, masline, ciupercute, salate, legume, fructe de tot felul. Asta e! Nu se moare din atata lucru. Sunt altele si mai rele.

]]> http://elucubratie.wordpress.com/2008/12/11/mie-cantariti-mi-din-ala-cu-pesta-va-rog/ Thu, 11 Dec 2008 14:53:07 +0000 Messa http://elucubratie.wordpress.com/2008/12/11/mie-cantariti-mi-din-ala-cu-pesta-va-rog/

Situatia e de porc. La propriu. Au raspandit irlandezii bomba porcina, adica tone de gligani taiati la betie cu whisky si infestati cu dioxina, prin toata Europa.

La noi s-a vandut ceva din cantitate intr-o sumedenie de orase, printre care, desigur, si Bucuresti; al dracu sa fie  asadar ala care o mai cumpara carne de la magazin! In weekendu’ asta, cel tarziu urmatorul, plec la tzara sa imi aleg o suina musculoasa de vreo 70-80 de kile, vaccinata sau nu antipesta, cu sau fara trichinella si sigur fara dioxina si fara nitrit de sodiu.

Cu dioxina sa manance UE, fiindca ne freaca la melodie cu vaccinul ala antipesta, si Basescu, pentru ca e presedinte.

Va e clar ca amaratii care au apucat s-o cumpere nu o arunca si nu o duc inapoi la magazinele de unde au luat-o (poate s-ar duce, dar raman fara carne si cu banii luati, nu le da nimeni la schimb carne buna), ci or s-o prepare si or s-o maance si pe urma se vor ruga la Doamne-Doamne sa nu li se intample nimic.

Ba-shit™.

_____________________________

P.S. Am facut o poezioara din taguri, se intituleaza sugestiv “Fese-ne”:

Porc? Dioxina,
pesta porcina.

Carne? Toxina.
UE? Bashina.