Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese, asa cum considera fiecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cum nimic libertatea de actiune a celorlalti si nici acestia sa nu-l jeneze cumva in ceea ce el intreprinde. De aici decurge ca libertatea de actiune este o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. Acest comportament s-a conturat treptat si este sinteza experientei acumulate de agentii economici. Este recunoscut ca necesar si singurul posibil de acceptat de toti, intrucat ii pune in conditii de egalitate sub multiple aspecte: se aplica tuturor, fara discriminari pozitive sau negative; nu ingradeste pe nimeni in promovarea actiunilor de interes propriu; respectarea sa nu implica costuri sau alte conditii materiale prealabile pentru niciun agent economic obtinut pe seama altuia/altora; din aplicarea si respectarea sa nu decurge niciun fel de avantaj pentru nici un agent economic in actiune; stimuleaza deopotriva creativitatea tuturor, intrucat, asigurand libertatea de actiune, realizarea interesului fiecaruia depinde de ingeniozitatea proprie.

          Si pentru ca cei care realizeaza activitatea economica ar putea interpreta aceasta conditie dupa bunul plac, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa, precum si modalitatile prin care poate fi restabilita. Asemenea legi exprima acceptia pe care o da societatea libertatii de actiune in economie, intrucat ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese si ele in mod liber.

          Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici si asigura totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprima, in primul rand, exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le utiliza, de a dispune de ele si de uzfructul lor.

          In viata economica, libera initiativa sau libertatea de actiune are numeroase fatete, forme de manifestare pe cat de multe, pe atat de diferite. In acest sens, se remarca mai intai dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzatori, consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu caracter economic. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale economice si bunurile care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa, stimulare, responsabilitate si competenta.

          Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatii private si ale regimurilor politice bazate pe democratie. Pe fundamentul acesteia se creeaza acel comportament economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la realizarea unei activitati economice eficiente, atat pentru fiecare proprietar in parte, cat si pentru societate in ansamblul sau.

          In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata prin formarea consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale, libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai fi sursa de eficienta si rentabilitate, de implinire a liberatii fundamentale a omului. Se produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.

          Libertatea de actiune creeaza premisele ca agentii economici sa participe asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile fiecaruia. In acest fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei si isi indreapta eforturile spre ceea ce este cu adevarat necesar si eficient, orientand resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitatilor utile.

          In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent, liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si inflexibilitatea la schimbare si innoire.

          Libera initiativa implica restructurarea activitatii economice in interesul agentilot economici, prin intermediul proprietatii private. Acest tip de proprietate ii determina pe proprietari sa urmareasca afirmarea propriei eficiente, si, totodata, pe a celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor fi inegal distribuite in societate pentru ca reflecta inegalitatea eficientei activitatii agentilor economici la baza careia se afla deosebirile dintre ei, sub aspectul instructiei, disciplinei, potentialului capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii, vointei, aptitudinilor, spiritului inovator, etc. Inegalitatea devine astfel rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare a fiecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea libera initiativa va determina afirmarea valorilor conform acestor criterii, inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.

De curand Lafarge – uriasul din domeniul constructiilor si WWF – World Wildlife Fund – una dintre cele mai mari organiziatii non-guvernamentale de protectie a mediului, au reinnoit parteneriatul dintre cele doua pentru inca patru ani. Parteneriatul ce dateaza tocmai din anul 2000 are ca scop colaborarea intre organizatii pentru minimizarea efectelor actiunilor Lafarge asupra mediului in locatiile in care activeaza in toate colturile lumii, parteneriatul fiind unul global.

De altfel Lafarge a fost primul jucator industrial ce a devenit partener al WWF, fiind si acum cel mai mare partener si primind ca urmare a rezultatelor obtinute certificatul “WWF Conservation Partner”. Acest certificat utilizat de Lafarge pe scara larga, de la scrisori pana la website, de la comunicate de presa pana la bilantul anual reprezinta si o dovada de marketing social din partea Lafarge, fapt ce-i atrage o perceptie pozitiva din partea clientilor, partenerilor si nu numai.

CEO-ul Lafarge spunea la semnarea prelungirii parteneriatului ca “din anul 2000 Lafarge a facut o multime de pasi in vederea imbunatatirii impactului asupra mediului, o multime de alti pasi mai sunt insa de facut.. un astfel de parteneriat e o ocazie fantastica de a confrunta viziunea unui mamut industrial cu cea a unei ONG“.

Zonele in care colaborarea este activa de ambele parti sunt tarile cu economii emergente (Brazilia, China, India) in care investitiile Lafarge sunt foarte mari datorita cererii in crestere si conjuncturii economice, de asemenea domeniile cheie sunt reducerea emisiilor de dioxid de carbon – se stie ca acestea sunt mari in cadrul activitatilor procesatorilor de ciment, reducerea poluarii permanente cu diverse materiale rezultate din activitatea de productie, reducerea consumului de apa, reabilitarea carierelor de extractie.. Piatra de temelie a constituit-o definirea si implementarea unor instrumente de masurare si monitorizare a efectelor activitatilor Lafarge asupra mediului, de aici pornind masurile de control si imbunatatire a operatiunilor.

Interesant este faptul ca dupa semnarea parteneriatului dintre cele doua parti, mai multi jucatori industriali si-au aratat interesul si disponibilitatea de a colabora cu WWF, vazand in ea nu doar un instrument de marketing ci si unul de crestere a eficientei sau o provocare in realizarea unei imbunatatiri a eficientei activitatilor proprii.

Gestionarea unui hotel necesită îndeplinirea mai multor sarcini cum ar fi: organizarea activităților de zi cu zi (care includ recepţia, restaurantul, rezervările etc.), supravegherea din punct de vedere financiar a cererii și ofertei, promovarea prin intermediul campaniilor de publicitate, recrutarea, angajarea şi monitorizarea nevoilor de securitate ale hotelului.

Este de la sine înţeles că toate aceste activităţi nu pot fi realizate de către o singură persoană. Aşadar, formarea unui grup care să însumeze calităţile necesare pentru efectuarea acestor sarcini este o necesitate. La fel de importantă este şi gestionarea adecvată a modului în care aceste echipe funcționează. Pentru a realiza acest lucru, un manager se poate baza pe parametrii numiți “KPI” (Key Performance Indicators – Indicatori Cheie de Performanță). Atunci când sunt cuantificați și urmăriți în mod adecvat, acești indicatori pot ajuta organizaţia să-şi îndeplinească scopurile şi obiectivele într-un mod economic şi în timp util.

În cazul managementului hotelier, indicatorii de performanță pot fi urmăriți din următoarele perspective:

• Perspectiva Financiară
• Perspectiva Clientului
• Eficienţa per ansamblu
• Perspectiva Personalului

Perspectiva financiară cuprinde costurile salariale, profitul anual al exploatării per cameră, costurile produselor alimentare ca procent din vânzările de produse alimentare, procentul creșterilor cu salariile, profitul obținut din organizarea de evenimente și altele.

Perspectiva clienților poate fi urmărită prin numărul de feedback-uri, numărul de reclamaţii primite, rata de răspuns, etc.

Eficiența poate fi mărită prin utilizarea unor parametri KPI cum ar fi gradul de ocupare a camerei, rata de conversie în vânzări a campaniilor de marketing, rezervările pe internet, etc.

În sfârşit, din perspectiva personalului eficiența poate fi îmbunătăţită prin urmărirea unor indicatori cum ar fi fluctuația personalului, competenţele acestuia, etc.

Obstacolele directe şi imediate întâmpinate în acest sector de activitate sunt legate de numărul tot mai mare de concurenţi, la care se adaugă cererile clienţilor care sunt din ce în ce mai specifice. Recrutarea şi instruirea personalului trebuie să devină astfel din ce în ce mai complexe, pentru ca gradul de competență al personalului să fie la înălţimea aşteptărilor clienţilor , determinând fidelizarea acestora. Proiectarea şi amestecul specificului local cu valorile culturale din alte zone ale lumii cu siguranță nu reprezintă un lucru ușor. Mai mult decât atât, în cadrul industriei hoteliere, pregătirea și urmărirea evoluției personalului necesită o atenție deosebită. Activitățile desfășurate de orice angajat trebuie să fie conform cu cultura organizațională a companiei în ceea ce privește relația cu clientul.

Prin KPI se asigură faptul că resursele utilizate, fie că este vorba de resurse umane, financiare sau în natură, sunt utilizate cu meticulozitate şi într-un mod profitabil. Aducerea la un stadiu de compatibilitate între obiectivele individuale şi cele organizaţionale este un alt domeniu, în care indicatorii de performanță își au rolul lor. Acești indicatori specifici, măsurabili, pe baza cărora se pot lua decizii și se poate acționa, sunt indicatorii de încredere ce trebuie consultanți atunci când subiectul este “măsurarea performanţei”. Odată ce au fost stabiliți o serie de indicatori, în funcţie de punctele forte şi cele slabe, oportunităţile şi ameninţările existente, aceștia trebuie urmăriți de către top management pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză și pentru a acționa astfel încât obiectivele pe termen scurt și lung să fie îndeplinite.

Pentru a rezuma, KPI sunt măsuri cuantificabile care vin în ajutorul managerilor atunci când este nevoie de un barometru care să calibreze performanțele organizaţionale. Cu indicatorii care urmăresc ca niște ochi de vulturi activitatea și direcția în care se mișcă organizația, eforturile depuse au mai multe şanse de a se transforma în rezultate favorabile. Pentru gestionarea unui hotel, indicatorii de performanță contribuie la convergenţa resurselor astfel încât acesta să se diferențieze față de concurență.

Cand a proiectat aceasta casa, beneficiarul a dorit ca locuinta lui sa fie atat de diferita de tot ce exista pana acum in Australia, incat a decis ca fiecare particica din ea sa arate ca un cub, din orice unghi ai privi constructia.

Cum a reusit sa o construiasca? A inceput cu structura de otel…

Si a continuat cu inchiderile de beton aerat si izolarea…



Casa va fi finalizata la finele acestui an si va arata asa:

sursa: http://ibcfocus.blogspot.com/

Am fost… am facut… am terminat… In vacanta voi pleca cu el/ea la… Ma iubeste atat de mult… Mi-a luat… M-a dus la…

Verbe, actiune, miscare, dinamism… totul se misca… povestea trebuie sa se scrie cat mai repede, nu avem timp… suntem atat de ocupati fiecare cu viata lui/ei incat chiar nu mai avem loc de partea descriptiva in povestea noastra. Incercam sa fim cat mai eficienti in comunicare, sarim peste pasajele lirice pentru ca, in fond, nu sunt importante. Esential este ce se intampla, ce s-a intamplat… cu mine… cu noi…

Dinamisul, actiunea, proza eficienta este si in noi… Trandafirul rosu nu mai este o planta cu miros placut, aspect interesant cu care vrem sa asemanam frumusetea persoanei careia il daruim. Trandafirul rosu este un instrument prin care reusim sa punctam. {Rog persoanele mai deocheate de fel sa nu se gandeasca la conotatia jargon a verbului “to score”}. Este una din metodele de actiune prin care ajungem sa ne atingem unul din obiectivele intermediare din strategia de construire a unei relatii.Planificam actiunile, fie pe termen lung, fie pe termen scurt, pentru a minimiza posibilitatea unui esec deoarece nu avem timp sa gresim. Vietile noastre sunt atat de agitate incat nu mai avem timp de poezie.

Nu mai putem crea un tablou perfect in care sa asezam bijuteria de pe coroana… iubirea. Nu mai petrecem timp construind ci aplicam metoda empirica… testam. Vedem una bucata potential partener, ne concentram eforturile pe testare.  Si asa incep testele… actiune toate… cum se reguleaza… cum se poarta cu prietenii mei… cum se comporta cu familia mea… cum sunt parintii lui/ei… unde ma duce… cum pot trai cu el/ea de proba in aceeasi casa timp de x luni… La sfarsitul examenului… daca totul  a iesit de la acceptabil in sus… incepem planurile… rezervam locatia cu un an inainte si apoi restul pregatirilor…

Si cel mai important… facem multe poze/filmulete oriunde mergem… Nu mai vrem sa ne ocupam spatiul de stocare organic din interiorul cutiilor craniene… e mai simplu sa ma uit intr-o poza sa vad cum aratam intr-o poza cu o cladire mare in spate, specifica unui anume oras, in timp ce un alt turist (japonez probabil) ne facea poza iar noi zambeam catre lentila de sticla a unui aparat din plastic… cu zambete la fel de sincere ca declaratia de dragoste facuta unui aparat din plastic cu lentila de sticla. Chiar nu mai are niciun sens sa imi ocup memoria cu imaginea ochilor ei/lui la apus de seara, pe faleza din statiunea X, simtind mirosul unic al marii si briza de seara care imi facea pielea gaina, sau poate era atingerea ei/lui care facea asta.  E chiar inutil sa tii minte asa ceva. E mai eficient sa am o poza facuta de ea/el, cu mine in fata unei fantani de la restaurantul ala scump de unde mi-a luat caracatita in sos… si pe care a dat foarte mult…

Am ajuns sa avem vieti de poveste… sau mai bine zis de povestit… cu exces de verbe si penurie de adjective si adverbe. Poate pentru ca vrem sa ne traim iubirile nu sa le filosofam… sau poate am uitat poezia asta…

In incheiere va las una din ultimele poezii de dragoste cu verbe si cu descrieri…

<<<So when I’m lying in my bed… thoughts running through my head… and I feel that love is dead… I’m loving angels instead… and through it all she offers me protection… a lot of love and affection… whether I’m right or wrong… and down the waterfall wherever it may take me… I know that life won’t break me… when I come to call she won’t forsake me… I’m loving angels instead.

When I’m feeling weak and my pain walks down a one way street…. I look above and I know I’ll always be blessed with love… and as I’m feeling grose… she breathes flesh to my bones and when love is dead… I’m loving angels instead…>>>

Iubiti frumos sau iubiti eficient, e alegerea voastra

“Bea, bea nu te lasa
Uita ca viata e grea,
Bea, bea nu te lasa
Uita ca viata e grea,
Mai dati-le-n colo de chinuri si beti
Ca viata-i frumoasa baieti,
Mai dati-le-n colo de chinuri si beti
Ca viata-i frumoasa baieti!

(solo de acordeon)

Chiar Moise din sfanta lui gura
A dat o porunca in plus
Ea nu prea e scrisa-n scriptura
Dar iata ce Moise a spus:

Bea, bea nu te lasa
Uita ca viata e grea,
Bea, bea nu te lasa
Uita ca viata e grea,
Mai dati-le-n colo de chinuri si beti
Ca viata-i frumoasa baieti,
Mai dati-le-n colo de chinuri si beti
Ca viata-i frumoasa baieti!

i-auzi!”

Nu era o greu să-i răspund la întrebare; ştiam motivul pentru care scriam pe blog: era o modalitate prin care îmi ţineam prietenii la curent cu ce se întâmplă cu mine. Iar de când m-am oprit din scris am primit reclamaţii, nemulţumiri, cereri să încep să scriu din nou .. Nici nu-mi aminteam ultimul post pe care l-am pus (şi pe deasupra ţineam minte că am tema cu gărgăriţe); WordPress ar fi putut la fel de bine să-mi şteargă contul.
Dar şti cum e vorba aia: ce e rău nu piere! Aşa că încerc să îmi îndeplinesc atribuţiile de bună prietenă şi o promit că EI o să aibă ce citi din nou.
Mi-am terminat/susţinut/uitat deja licenţa.
Am fost la cabană, în cel mai nepotrivit weekend, dar a ieşit cu multe amintiri/poze/poveşti de transmis copiilor şi un puzzle rezolvat.
Am animat pentru o clipă atmosfera din centrul Clujului.
Am fost şi eu în sfărşit în vacanţă cu Ale.
Am fost în road-trip cu mom şi auntie.
Am fost solidară cu sis.
Am stat în Cluj pe timp de vară.
Încă sunt fan şi client Starbucks şi Mc.
Nu am avut nici un accident cu maşina. (:D)
Tot nu am maşina mea.
Mi-am şters un lucru de pe “Things to do before I die” (oricum nu schimbă situaţia, pentru că adaug zilnic altul).
M-am înscris la master şi surprinzător, chiar am reuşit.
Încă nu i-am dat cadoul Laviniei pe care i l-am adus din state.
Dar i-am luat deja cadou lui Adrian.
Că veni vorba, nici lui todea nu i-am luat cadou; nici lui Ale.
Am adresa mea pe imaginetact.ro .
Numărul de oameni care nu mă vor pe lângă ei când spun bancuri a crescut considerabil.
Încă fumez.
Hmm..Some will say I procrastinate, I say I am taking my time.

Parerile sunt impartite iar extremele sunt dominate de i. companiile mercenare care profita de pe urma angajatilor ieftini si nepregatiti care mai devreme sau mai tarziu isi exprima nemultumirile plecand din organizatie; ii. companiile care chiar in vreme de criza pastreaza bugetele de training si investesc in angajati pentru ca acestia sa devina mai buni, mai eficienti.

Ambele tipuri de organizatii cauta absolventi dar in vreme ce prima se limiteaza singura intrucat oamenilor nepregatiti nu le poti cere performanta, a doua categorie se pregateste sa isi extinda prezenta in piata in care activeaza caci lucrurile decurg cam asa:

- absolventii intra in companie pe pozitii entry-level bineinteles, cu atributii mai mult administrative chiar daca sunt distribuiti anumitor departamente;
- concomitent cu micile activitati sunt implicati in programe de training in cadrul carora le sunt descoperite aptitudinile, li se dezvolta abilitatile si mai ales primesc knowledge-ul necesar desfasurarii activitatii; o urmare poate fi redistribuirea in alte departamente ale companiei;
- odata trainuiti angajatii produc rezultate si bani pentru companie;
- sunt inclusi in noi programe de training pentru a li se dezvolta capacitatile de lucru si pentru a li se oferi cunostinte privind managementul timpului si comunicare de business;
- angajatii devin mai eficienti; munca lor aduce valoare companiei;
- sunt promovati pe nivele superioare de management; promovarea lor nu reprezinta o amenintare pentru manageri caci acestia, fiind chiar mai experimentati, sunt redistribuiti catre operatiunile in extindere ale organizatiei;
- manageri fiind, primesc instruire in zone de leadership si coaching, ajungand sa sustina traininguri si sa coordoneze noii absolventi selectati pentru a lucra in companie;
- performanta personala atinge cotele maxime insa performanta organizatiei este mai mare decat suma individualitatilor pentru ca intreaga echipa trage in aceeasi directie, cultura organizatiei si atitudinea angajatilor sunt omogene pentru ca nu exista intruziuni din afara. Angajatii din top management sunt promovati intern, acestia avand nu un job, ci o cariera.

Tu, unde vrei sa lucrezi?

Criza cerne deopotriva oameni destoinici si blazati, motivati si nemotivati, manageri si executanti, performeri si neperformanti, functie de dorinta patronilor sau deciziilor consiliilor de conducere.

Cei mai multi dintre ei nu-si gasesc acum un nou loc de munca asa incat putem spune ca aceasta criza duce la o tragedie sociala: reducerea dramatica sau chiar lipsa veniturilor, concurenta acerba pentru pozitiile vacante si lipsa de motivare in atingerea performantei. Pentru ca oamenii sunt redusi la treapta cea mai de jos a piramidei lui Maslow, cea care spune ca angajatii muncesc strict pentru a-si asigura locul de munca si astfel salariul necesar intretinerii nevoilor de baza: hrana, casa.

Confortul locului de munca ce favorizeaza comunicarea in companie si transparenta deciziilor; recunoasterea meritelor ce favorizeaza senzatia de apartenenta la organizatie; realizarea profesionala ce duce la adevarata performanta; toate par istorie.

Ne intoarcem la momentul in care fiecare lupta, la propriu, pentru sine; colegul de langa este un rau necesar; conditiile de munca prezinta o importanta (mai) redusa; iar munca se realizeaza strict in ograda proprie.

Dupa ce si-au propus sa eficientizeze operatiunile prin taieri de costuri, inclusiv de personal, organizatiile se vad acum nevoite sa lupte cu inca doua probleme: reducerea productivitatii angajatilor si managementul fondului de stres acumulat prin desfasurarea restructurarilor si a lipsei performantelor.

Am citit astazi aici un articol care indirect se plange de faptul barbatii ca folosesc expresia “pula mea” prea des, in orice circumstanta, fara a intelege cu adevarat care sunt intelesurile ascunse din spatele acestor doua simple cuvinte (cu toate ca autoarea ma asigura ca nu ii este necunoscut sensul, tot doresc din spirit stiintific sa scriu acest articol).

“Pula mea” nu este folosita, cum vor sa creada multe fete spre a insulta si a fi vulgar, ci este o manifestare a eficientizarii discursului masculin. In cele mai multe cazuri exprima ori indiferenta fata de un eveniment, impotenta in fata unui pericol, sau pur si simplu o stare neutra, undeva pe la “fac bine, dar nici atat de bine”. In unele cazuri, folosita la vocativ, dupa accent poti exprima prin “pula mea” si un spectru extrem de larg de emotii sau sentimente, de la euforie pana la revolta.

Contrar ideilor preconcepute “pula mea”, dat ca raspuns intrebarilor de genu “Ce mai faci?” nu semnifica dorinta de a incheia discutia, ci ofera partenerului posibilitatea de a intra in detaliu daca acesta doreste sa o faca, lasandu-ti totodata libertatea de a refuza o astfel de dorinta. Nu vi s-a intamplat sa intrebati din politete “Ce mai faceti tanti Cutarica?”, fara sa doriti insa sa aflati raspunsul, iar aceasta tinandu-te in mijlocul strazii mai mult de 3/4 de ora numai pentru ati povesti despre cum nepoata ei s-a casatorit cu un inginer in Maimutostan si acum isi ia bataie de la sot? “Pula mea” evita o astfel de situatie. “Ce mai faci coane Mircica?” “Pula mea”. Scurt si la subiect, socializare incheiata, imi pot vedea de drum cu inima-npacata, si cu 3/4 de ora in care pot sa ma dedic unei activitati placute.

Practic este comprimarea a tot ceea ce un barbat nu considera ca necesita mai mult de doua cuvinte pentru a fi impartasit lumii. q.e.d.

Lector: Hadley Barrett –  Fondator, Oxford Management

Sursa: RoGBC

(pentru meet the sun, ca să-i treacă supărarea)

scriu versuri negre pe alb
beau bere la terasă
să nu creadă lumea ca-s bolnav.
nu prea ascund subiectul
să fiu sigur că vezi obiectul.
recunosc,
îmi place să scriu pe alb.
cu negru,
l-am tatuat pe harap alb.

Acesta e un test de wp. Postez din delta, de pe vapor, de la nunta unui prieten vechi, folosind ifonu.

Ce e foarte tare .. Pozele le fac in timp ce scriu pe blog:)
Acu pot pune unele facute mai devreme:

Deci, va dati seama ca o sa pot face asta de pe deal da? Pot să scriu și cu diacritice:)
Gata! La distractie! Fa cartoafo, halești un dans?

Sunt inconjurat mereu de multa lume. Si anumite persoane care stau prin preajma mea, au cateodata un vocabular care imi e strain. Si ca sa nu par strain de ce se intampla, ii mai mistocaresc si eu si vorbesc cu ei cum vorbesc ei cum mine. Dar totusi cred ca asta nu e solutia optima mereu.

Si astazi dimineata cand m-am urcat in autobuz, un coleg mi-a facut semn sa ma duc sa stau langa el. Si atunci mi-a scapat “viu acu`” ! Ha ? De cand pana mea cuvantul asta in vocabularul meu ? Parca am avut o revelatie. De cand cu “joaca” asta de`a mistocareala mi`am dat seama ca unele cuvinte si`au facut loc in vocabularul meu ( nu ca ar fi unul super-bogat, dar oricum ) aproape involuntar. Si uite asa in loc de “vin acum” imi scapa “viu acu`” sau in loc de “dumneavoasta” imi iese “alde matale” … wtf ?

Chiar vreau sa scap rapid de ticurile astea verbale, chiar nu sunt eu cand le folosesc anyway, parca ar interesa pe cineva. Vorbeste cum si cat vrei, atata timp cat esti eficient in comunicare

Aici ar fi trebuit sa fie un post despre EFFIE.

Dar mi-am dat seama ca mi-as pierde timpul, rabdarea si nervii, scriind despre acest eveniment pe care il consider irelevant, lipsit de credibilitate si cu o reputatie de toata jena pentru ceea ce ar fi trebuit sa fie de fapt.

Asa ca am hotarat, plagiind subtil un filozof, EFFIE a murit!