De curand am fost implicat in alegerea unui nume ce, cu putin noroc si mult efort, va deveni un brand, caci toata lumea isi doreste un brand, nu-i asa, marca e demodata. Sa va spun cum s-a desfasurat: intai brainstormingul, desfasurat ca la carte, mai ales dupa regula “nimic nu se comenteaza, totul se aduna”. Am adunat la final 483 de variante de nume. Sa nu uit, este vorba de numele unui site Internet, activitatea desfasurandu-se in mediul online.

Pasul al doilea: critica. Toate numele care nu au sunat bine sau nu au dat bine cu www in fata si cu .ro in spate au fost excluse. Rezultatul: 128 de variante unice. Inca multe drept pentru care am aplicat regulile de baza: sa fie scurt, sa fie sonor, sa fie un nume propriu, sa fie simplu, etc. Am ajuns la 35 de nume dezirabile, majoritatea pe gustul si profilul nostru.

In continuare, verificarea disponibilitatii domeniului .ro, etapa care a mai “ars” 18 denumiri, ramanand deci o lista scurta de 17 variante una si una. Cum alegi cand toate merg? Tabel, valori, valorile site-ului, ale afacerii, nu valori numerice (inca), prioritati, ponderi, calcule si in final au ramas 6 variante. Urmeaza verificarea la OSIM pentru a ne asigura in prima faza ca nu vom avea opozitie pe denumirile pe care urmeaza sa le comunicam, in al doilea rand pentru a le inregistra. In final va ramane un nume care, cu mult noroc si inca mai mult efort va deveni brand, un site vizitat si cu o multime de clienti.

Cred ca numele articolului ar fi putut fi si “Branding cu costuri minime”, nu-i asa?

   În mod cert nu trebuie să amâni o treabă dacă ai posibilitatea de a o face la momentul potrivit din comoditate, lene sau mai ştiu eu ce – apoi, dacă o amâni totuşi, vei fi nevoit la un moment dat să o iei în seamă şi asta la modul imperativ – condiţiile s-au schimbat, efortul e mult mai mare, iritarea pe măsură şi în pofida unei bericici menite să îndulcească contururile tot rămâne mult mozol  de suportat.

Ma gandeam sa scriu un articol despre spamul idiot care l-am primit ieri printr-un comentariu, in care trebuia sa trimit cate 10.000 de lei (noi) la 6 persoane care imi spuneau ei si sa astept acasa sa ma imbogatesc..  Asa ca, daca vreti sa va imbogatiti peste noapte cu o investitie de “doar 60.000″ de lei, cereti detalii.

Acu ca tot veni vorba de bani, mai stiti povestioara aia din copilarie cu Iliuta?  Ei bine, Iliuta al nostru era cea mai mare putoare existenta, asa ca multi dintre voi.  Intr-o zi, tatal lui ii cere un galben. Iliuta, ca o putoare ce era, se duce fuga la mama sa-i ceara bani. Mama, buna la suflet, ii da un galben. Se duce Iliuta bucuros de izbanda la tatal lui si ii da galbenul. Tatal lui arunca moneda in foc si ii cere alta. Iliuta insista in puturosenia lui si merge iar la mama. Mama, din nou, ii da un galben.   Il da tatalui sau, iar acesta, din nou, il arunca in foc si ii cere altul. Se duce Iliuta nedumerit, dar tot puturos la mama lui sa-i mai ceara un galben. Mamei sale ii vine mintea la cap si nu-i mai da. Iliuta a fost nevoit sa munceasca.. in premiera bineinteles.  Asa ca, se duce Iliuta de-si rupe coastele si face bataturi o zi intreaga, castiga un galben si merge cu el la tatal sau. Acesta il ia si-l arunca in foc. Iliuta disperat baga mana in foc si scoate galbenul de acolo. 

Care-i morala?     

imagine preluata de pe  www.istockphoto.com

Funcţie psihică caracterizată prin orientarea conştientă a omului spre realizarea unor scopuri şi prin efortul depus pentru atingerea lor.

Ne trezim dimineaţa. Cu chiu cu vai. Unii dintre noi ne bem cafeaua, lipsiţi de orice poftă de viaţă, alţii ne fumăm Marlboro-urile, aruncaţi pe un frig cumplit, în dorinţa de a nu deranja non-fumătorii. Ne uităm pe fereastră/ balcon, şi ne-am dori să stăm în pat, să dormim toată ziua, până s-ar termina ziua, sau eventual, până ne-ar trece lipsa de chef.

DAR…. cumva, tot reuşim să ne sculăm, să ne apucăm de treabă. Cum se face aceasta? Necesitatea de a aduce bani în casă, pentru a susţine familia,  aspiraţiile către viitor care ne impulsionează in a ne documenta, plăcerea de a avea un corp bine format, care ne convinge a ne strofoca suficient de mult până ne pierdem răsuflarea in sala de forţă..

În tinereţea unora dintre noi, am apucat să prindem anumite desene animate care ne inspirau o motivaţie incredibilă pentru săvârşirea anumitor acţiuni… Mai târziu, in adolescenţă, am întâlnit anumiţi mentori, chiar dacă palpabili (aflaţi în jurul nostru), sau de prin mass-media/ din mediul cultural ce ne-au putut convinge asupra scopului nostru în viaţă. Poate chiar munca unora în muzică, pictură, arte marţiale, şi multe altele au reuşit să ne îndrume calea spre ţelul nostru… Povestea oamenilor care nu ştiau să renunţe în activităţile lor ne-au fascinat pe unii dintre noi într-atât de mult încât vroiam sa fim precum ei, zeii noştri nestăviliţi în voinţa lor de fier.

Dar… ce te faci atunci când.. Eşti lipsit de voinţa de a face orice? Atunci când nimic nu reuşeşte să te impulsioneze în vreun fel, suficient de mult încât să te facă să îţi doreşti ceva de la viaţă? Care este soluţia optimă pentru aceasta? Să le enumerăm…

1)Sinuciderea? Nu apuci să vezi rezultatele…

2)Terapie prin psihologi specializaţi în probleme de genul? Costisitor tată…

În mod stupefiant, am reuşit să fac o legătură extrem de interesantă: oamenii care nu au văzut, să zicem din categoria masculină: dragon ball pe tvr1, dintre tinerii generaţiei 90, manifestă o voinţă ceva mai redusă decât cei care au făcut-o… O persoană care nu are multe obiecte personale, si nici o situaţie financiară prea bună este predispus să îşi dorească mai multe de la viaţă, dar indiferent de multele circumstanţe în care se dezvoltă personalitatea unei persoane, dintre persoanele cu care am discutat, afirmaţia mea de mai sus se păstrează ca o axiomă în cazul tuturor, fără o excepţie.

Însă… daca tu ai trecut de adolescenţă, timpul în care încă mai absorbim informaţii  ca un burete (relativ), care poate fi procedeul practic prin care îţi poţi căpăta voinţa? Acest subiect il voi relua când voi fi documentat pe deplin, atât asupra acestuia, cât şi asupra rezolvării problemei.

Eu am fost un caz fericit. Am ştiut dintotdeauna câteva lucruri, printre care faptul că nu pot permite unei persoane să se afirme ca fiind superioară, în condiţiile în care, să zicem, eu ştiam că aveam potenţialul să îi contracarez superioritatea. Dorinţa de a stabili adevărul, concretul, dreptatea, acestea m-au motivat pe mine să obţin rezultate foarte frumoase, cât şi timpurii asupra vitezei de scriere la tastatura, într-unul din cazuri. Zilele trecute m-am apucat de acest blog dintr-o dorinţă frenetică de a-mi dezvolta liniaritatea gândurilor, cât şi pentru faptul că mă ajută în documentarea mea, spre realizarea unor articole viitoare. Totul spre bine…

Pentru reprezentantii multor firme o astfel de modalitate de promovare care leaga numele firmei de cel al unei alte companii pare o idee de neconceput. Ar trebui totusi sa fie luata in seama pentru ca are o serie de avantaje si aduce un set de beneficii semnificative intr-un buget afectat de criza. Inainte de toate, sa definim promovarea incrucisata: o forma de reclama ce implica doua sau mai multe parti, fiecare partener din aceasta intelegere promovand produsele sau serviciile oferite de alt partener. Este esential ca produsele sa fie complementare luand in calcul profilul cumparatorului, modul de a face cumparaturi al acestuia si bugetul de cheltuieli disponibil, asa incat nici una dintre parti sa nu fie prejudiciata.

Cateva exemple de promovare incrucisata:

La capitolul avantaje avem urmatoarele dar nelimitandu-ne la acestea:

Dintre beneficii enumar:

Chiar daca te straduiesti cu ardoare si pasiune si cu tot ce ai sa faci ceva, ceilalti pot si vor ramane in continuare in stare de ignoranta si pasivitate.

Chiar daca cerul si pamantul te iarta pentru greseli, daca singur nu inveti sa te ierti vei plati la infinit si vei suferi la infinit.

Atunci cand cineva, fie om sau animal sufera cumplit, ar trebui, poate, ca intreaga lume sa se opreasca in loc. Dar nu se intampla niciodata asa. Dimpotriva, suferinta sa este acompaniata de rasetele si nepasarea universala.

Imagine invizibila: sa mananci, razand si aniversand, un gratar dintr-un animal torturat lent pana la moarte, fiind incaltat si cu pantofi din pielea lui si stand pe un scaun imbracat cu pielea lui.

Nu pierde timpul cu formalitati si discutii despre banalitati. Nu pierde timpul cu oamenii care spun ca pe o poezie, desi nu ai relatii profesionale cu ei, expresii de genul “O zi buna”, “Spune, te rog” si alte formule stas nesincere.

Cand esti impacat si zambitor, ti se intampla lucrurile bune mult asteptate. Cand esti trist, singur si ai avea nevoie de ajutor, nu il poti “atrage” spre tine, ci numai cand esti senin si fericit. Oarecum nedrept, dar asa se intampla. Binele din exterior vine dupa ce s-a instaurat binele interior. Dupa ce l-ai instaurat TU.

Se intampla ca firma sa aiba azi mai putini angajati decat acum 6, 9 sau 12 luni? Se intampla ca seful vostru sa va ceara sa lucrati la inca un proiect pe langa cele pe care le aveti de facut in mod curent si care va ocupa tot timpul? Sau mai mult, sa va ceara sa lasati orice activitate si sa va ocupati de sarcina noua data?

Ce faceti in acest caz?

Ramaneti sa lucrati peste program? S-ar putea ca cei in masura sa nu observe, voit sau nu, efortul personal. Faceti eforturi mai mari ca sa rezolvati toate problemele in timpul orelor de lucru? S-ar putea sa nu mai fiti la fel de eficienti si sa sufere toate activitatile, nu doar una. Ii spuneti “nu” sefului? S-ar putea sa va riscati viitorul in firma fiind luati in vizor pentru insubordonare, lipsa spiritului de echipa sau sa vi se inventeze sau insceneze cine stie ce grozavii..

Inainte de toate incercati sa gasiti motivatia cererii. E posibil ca sefului vostru sa i se fi cerut sau sa i se fi impus de catre managerul de pe nivelul superior. Cazul cel mai fericit in care el are responsabilitatea iar voi resursele. Este bine sa aflati termenul real de predare a rezultatelor, sa ii solicitati ajutorul in sensul alocarii de resurse suplimentare (colegi care sa va ajute, orele suplimentare sa fie platite, o prelungire a termenului), sa obtineti beneficii imediate (resurse suplimentare pentru proiectele voastre, termene prelungite, etc) sau sa obtineti garantia, cel mai probabil nu mai mult decat verbala, ca la un moment ulterior efortul vostru va fi considerat si rasplatit.

E posibil ca cererea sa vina in urma unei schimbari de strategie la nivelul organizatiei, mai ales in timp de criza cand firmele obisnuiesc sa evalueze rezultatele cu o periodicitate mai mare si sa ajusteze planul de afaceri si bugetul mai des decat normal. In acest caz evaluati impreuna proiectele la care lucrati si vedeti care din ele mai sunt valide si operationale in noile conditii. Ar fi pacat sa irositi timp si efort pentru proiecte sau activitati care nu mai sunt necesare dar despre care, din varii motive, nu ati fost informati la timp.

In fine, e posibil ca solicitarea sa va vizeze direct, fie ca o testare a limitelor stresului, disponibilitatii, efortului; fie ca o modalitate de a va constrange sa plecati; fie ca o recunoastere a valorii si increderii cu care ati fost investit. Din nou, trebuie sa aflati motivatia cererii ca sa va pregatiti pentru ce urmeaza: evaluare, despartire, promovare, etc.

Bafta!

   Un joc fără sfârşit într-o gamă minoră, epuizarea tuturor energiilor pentru a nu obţine decât o satisfacţie mai mult virtuală – nu mai mult decât o clipă în care poţi spune că ai învins, că ai reuşit şi apoi tot efortul sisific luat de la capăt – învăţarea de minte e un proces tare anevoios – poate lua şi eoni întregi până să fie realizată .

   Un efort colosal, o abnegaţie fantastică pentru a nu obţine în final mai nimic căci rosturile sunt întotdeauna altele decât ceea ce este la vedere – prostie, speranţă, încăpăţânare – câte puţin din fiecare, însă poate că a venit şi vremea pentru abordarea unel alte căi, complet diferite care să garanteze ieşirea dintr-un cerc vicios ce pare a se perpetua la nesfârşit .

Te-ai născut împrejmuit de cercuri. De cercuri de oţel, care în loc să se slăbească, pe măsura trecerii prin timp şi prin viaţă, s-au strîns în jurul tău din ce în ce mai tare. Te sufoci din ce în ce mai intens, de parcă ai fi un butoi cu un conţinut fermentat, care inevitabil va plesni din pricina unei combustii interioare.

Te-au ajuns temerile, te-au înşelat aşteptările, ţi s-au zădărnicit eforturile, ţi s-au interzis bucuriile, ţi-au căzut în derizoriu credinţele, ţi s-au luat în deşert iluziile, te-au părăsit puterile şi nu-ţi rămîne decît să te găvozdeşti inutil în cercul tău strîmt, auzindu-ţi bolboroseala exasperant de hîrcîitoare a organelor interne. Deşi încerci să te-ascunzi de evidenţe, eşti bolnav. Nu vrei să pari ipohondru, preferi să fii inconştient. Nu vrei să fii prizonierul bolii, deja resimţi maladiv prizonieratul neputinţelor, al condiţionărilor fondului-intim-străin, al obligaţiilor improprii. Dar nu poţi să nu recunoşti că numai în boală şi disperare fiinţa ta prinde coerenţă, că toate elementele se compun ca într-o perfectă potrivire într-un puzzle al răului şi-al condamnării. Îţi ieşi din fire cu ură faţă de tot ceea ce n-ai reuşit să fii şi de tot ceea ce ai sfîrşit a fi. Lehamitea ta e strigătul din nişte plămîni obosiţi şi obturaţi. Tensiunea creşte în tine, şi cercurile existenţei te strîng într-o neputinţă atroce. Eşti asemenea unui must oţetit care pişcă limba cui îl gustă, dar care nu va avea ocazia să mai devină vin, să mîngîie lasciv vreo buză însetată. Vrei să crăpi, ştiind că alte şanse de a rupe zăgazurile nu mai are rost să aştepţi.

Ahh, si cu cata nerabdare asteptam perioada asta.Dar m-a prins intr-un moment psihic cam neprielnic.Vroiam sa intru asa cum trebuie in munca, sa imi iasa fum pe urechi si sa consum doua galeti de apa la fiecare ora.Nici o cana de apa nu imi vine sa mai dau pe gat..si e bine ca inca raman la apa! Timpul care mi se parea prea mult acum ma apasa incredibil de mult.Zilele devin din ce in ce mai aglomerate.Presiunea creste.Parca as alerga fara sa am o linie de sosire.Un sfarsit exista,stiu.Dar vreau sa ajung la finish cu capul sus,media pentru efort ridicata si fara nici un resentiment.Pe strada merg mereu,dar din pacate nu ma plimb.Am inceput sa maresc pasul,iar imi da timpul beep: Vezi dobitocule ca maine intrii la 12 Rutina.Prieteni noi sincer nu mai am nevoie,o sa mi-i fac pe parcurs.Cei vechi sa ramana unde vor si daca vor,sunt un egoist.Paul zicea ca trateaza oglinda cu fundul din motive estetice,eu o tratez cu fata din motive psihice.Sa vad cam cum am evoluat sau decazut.Nu imi zice nimeni ce-am devenit..

Stateam asa comod pe un scaun in ratb ..si de ce sa nu stau din moment ce mi-am miscat fundu pana in statie la ASE ..da da..in loc sa urc la ROMANA, m-am intors practic o statie..m-am dus pana la ASE, special ca sa apuc un loc pe care sa stea comod fundul meu pe toata durata traseului …pana acasa
Si cum stateam eu asa comod pe scaunul meu, obtinut printrun oarecare “efort” , priveam acum la toti care se loveau, inghesuiau, impingeau, .injurau, icneau, da icneau! pt ca scoteau tot felul de zgomote ” iihh” …” ahh” …”aaaa”…..care mai de care sa apuce sa stea jos, pentru ca da ..suntem o natie de puturosi, comozi….care nu suportam ideea de a sta in picioare in ratb.
Buuun si cum stateam eu linistita pe scaunul meu..urca un nene mai in varsta .. mai batran asa..ok, muuult mai batran! ….care s-a pozitionat STRAGTEGIC!!! langa mine. Si Doamne …numai eu stiu cat am mers pe jos de colo colo ..si cate etaje am urcat.. si tot traseul ala de la ASE la UNIVERSITATE…pe joos ( ..pe tocuri de 10 (((..pe cuie ..da ..pe cuie (pana si mie incep sa mi-se para cuiee..care cred ca m-am nascut ele in picioare..parca vad.. “ incredibil !!! aseara, o mama a reusit cu greu sa dea nastere unei fetite care s-a incapatanat si nu vroia sa mai iasa pentru ca isi ratacise un pantof” :| ) Asaaa ..si cum va explicam ..s-a pozitionat ‘dumnealui’ langa mine, cat mai langa mine, de fapt, jumate statea pe mine …
Offff, ce ganduri mi-au invadat pe moment ’seiful’ ..ganduri nu foarte curate :| …si cum eu incerc un fel de program de stapanire al nervilor ..terapie in grup …doar eu !!! ))) ca restul au fugit (exagerez evident ..terapia = gandul cu care plec de acasa in fiecare dimineata “NU TE MAI ENERVA … NU TE MAI ENERVA ….NU TE MAI ENERVA” …si nu..nu are legatura cu nimenea ..nici cu tine …nici cu tine ..nici cu tine.. incerc sa o fac doar pentru mine …asa ca mars la cotetz potaie! Ok …revenim …mosul insista, si se tot impingea, si impingea, si impingea..si eu nimic …” cum fratee sa am eu norocul asta ???? Sa nu ma bucur eu de locul meu..platit cu 1,3 ron”..”m-am intors din drum tatae..stii asta?” ..atata efort dus pe apa sambetei..cate vise spulberate …”distrugator de vise ce esti”
Stiu…stiu ca e frumos si arati ca esti educat atunci cand oferi locul tau, batranilor sau femeilor gravide ..mi-a zis-o mama de atatea ori pana am ajuns …uite unde am ajuns…sa ma gandesc ca scot o arma…si poc-poc direct in capul mosului ” shot down”… hihihi
OOOOffffffff …Ok ..sa se noteze asta undeva..va rog..doresc sa se tina o evidenta …
- Doriti sa stati jos? .. “evident ca vrea danielo“
- Multumesc frumos, ce draguta sunteti ..bla bla bla ” hai da-te-n beeeeeep .. “
Mda …si acum stai Danielo ca sardinele … intrun picior..si intepenita ca doar ai vrut sa fi fata finuta si educata …ia si suporta vreo 10 statii…ca meriti
Si stiu ca.. undeva in trafic..intr-un ratb, ti-se intampla si tie asta..doresc sa facem schimb de ganduri necurate ..
Sincer …nu-mi place sa fac asta si totusi o fac..si nici macar nu se poate clasa la ” fapte bune” pentru ca nu o fac din suflet ..deci nu stiu de ce o mai fac.. ar trebui sa fiu scorpie pana la final..

Dupa efort un fizic pronuntat, a doua zi abia mai reusim sa mergem din cauza febrei musculare. Mama mea ma tot punea sa iau cate o aspirina dupa efort. Bunica ma punea sa mananc miere de albine si tot asa.

Ca sa nu ma mai cicaleasca am luat problema pe cont propriu. Am inceput sa ma documentez asupra acestei “afectiuni “.

Si iata ce am aflat. Conform unui studiu facut se pare ca in cazul febrei musculare nu ne ajuta nici analgezicele, nici vitamina C si nici mierea de albine a bunicii. Singurul lucru care ne este intr-adevar de ajutor este antrenamentul, efortul fizic facut treptat.

Asa ca nu incercati sa pacaliti muschii, ei colaboreaza in cazul efortului  doar daca sunt antrenati in prealabil.

Prin munca se intelege efortul facut pentru a ajunge la un rezultat necesar.
De regula munca nu este perceputa ca fiind un lucru placut, ci doar ceva trebuincios pentru atingerea unui scop  (de intrebat pe cei din metroul de 5 dimineata !).
Dar, cand acest efort e constientizat ca placut, atunci i se spune mod de viata.
Sau pasiune.

Concluzie: munca e pentru cei ce nu iubesc munca !

tare epuizat te mai simți după o zi caniculară si ceva  activitate intelectuală. ajungi in fața orizontului si te târntești in el si iti dai drumul. te patrunde cate putin, pana când suntem ai lui,și acolo uit de mine vreo 12 ore in linie neîntreruptă. si ma simt bine apoi. o beatitudine vinovată, iar am pierdut 12.

asa sunt: ce imi place mă cucerește și mă ține in priză.  cred că prea in priză.

Are probabil peste 80 de ani. Îl văd în fiecare zi de la geamul biroului. Nu are baston, ci un întreg dispozitiv cu 4 picioare pe care se sprijină. Are trupul atât de slăbit încât picioarele nu îl mai duc. Dar, cu picioarele pe pământ și măinile pe micul sprijin de metal reușește să se deplaseze. Mă fascinează când văd răbdarea, liniștea, mulțumirea cu care străbate 30 de metri în 10 minute. Îl admir sincer pentru că sunt conștient că pentru el e un efort imens, dar pe care îl face totuși. Probabil se gândește că dacă ar sta imobilizat ar fi același lucru cu a fi mort. Dar el alege să se ridice, să meargă, să lupte. Ține de viață.

   Eforturi zadarnice in mare masura, temeri mai mult sau mai putin justificate de eventuale consecinte si un curs al evenimentelor previzibil si pacatos – nicio iesire din rutina unei vieti ce nu se mai sfarseste in ceea ce are ea mai imund si ingrozitor si cu toate astea o efervescenta neastepatata suprapunandu-se peste tot restul, dar asa a fost mereu – lumini si umbre, fara invingator si invins … doar pentru moment, deocamdata inca mai e spatiu de manevra si de sperante tembele .

Citeam zilele trecute un articol intr-o revista plina cu retete culinare , alimente care protejeaza inima , ca sa iti prelungesti viata , etc . Am gasit acolo si ceva care am crezut de cuviinta ca ar trebui scris .

Toti vrem sa nu ne imbolnavim fie iarna , fie vara . Toti dorim sa fim sanatosi tun insa uneori cand mancam ceva nu ne gandim cate E-uri contine acel produs alimentar si cat de nociv poate fi pentru organism . Oricat ai incerca sa ai o alimentatie sanatoasa , uneori tentatia e mare si mai “cazi in pacat” .

Vrei sa stii care sunt cele mai bune 13 alimente pentru sanatatea ta?

Avocado: previne cancerul,bolile de inima si diabetul
Merele: previn cancerul si bolile de inima
Afinele: previn problemele de vedere,cancerul si diabetul
Varza: previne cancerul si virusii
Usturoiul: previne cancerul,racelile si infectiile
Ciupercile: previn cancerul,infectiile virale si hipertensiunea
Migdalele: previn bolile de inima si te ajuta sa slabesti
Ouale: protejeaza inima si creierul
Semintele de in: reduc inflamatiile
Rodiile: previn bolile de inima si cancerul
Vinul rosu: face bine la inima
Ciocolata neagra: previne bolile de inima si are putine calorii
Pestele si uleiul de peste: previne cancerul,diabetul,artrita si depresia

Dupa cum vedeti , cam toate au rolul de a preveni cancerul . Doar a venit vara si toti (sau aproape toti) ne dorim sa aratam bine , sa scapam de surplusul de grasime ,  si sa diminuam stratul adipos . Pentru asta trebuie sa adopti o dieta hipocalorica combinata cu exercitii de aerobic , fitness , alergat , sau alte exercitii prin care sa depui efort , sa transpiri si sa elimini calorii . Iar daca nu ai posibilitatea de a-ti face abonament la o sala , poti face si acasa foarte usor … doar Youtube-ul e plin .