Dupa sperietura de luni, de la orele pranzului, cand sirenele electrice ale localitatii au inceput sa sune insistent, de proba, locuitorii orasului Mizil sunt pregatiti pentru exercitiul de alarmare ce se va desfasura astazi. Incepand cu ora 11.00, cele sase sirene de pe teritoriul orasului vor transmite semnalul “Alarma la dezastre”, care se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauze de 10 secunde intre ele. Stelian Dragnea, reprezentant al Comitetului local pentru situatii de urgenta, ne-a declarat, ieri, ca exercitiul de alarmare se practica din trei in trei ani, fiind urmat de evacuari de persoane din cladiri. Anul acesta, circa 150 de elevi de clasele a IX-a si a X-a de la Liceul Teoretic “Grigore Tocilescu” vor fi evacuati dintr-un corp al cladirii, intr-o simulare a producerii unui cutremur. Potrivit aceleiasi surse, nu se doreste evacuarea integrala a cladirii liceului, pentru a nu perturba intreaga activitate. Cursurile vor fi, totusi, intrerupte circa o jumatate de ora, la clasele specificate, pentru a permite intelegerea modului de actiune in cazul unui seism si ce masuri trebuie luate, atat preventiv, cat si dupa desfasurarea unui eveniment de o asemenea natura. La exercitiu vor participa, alaturi de membrii Comitetului local pentru situatii de urgenta, reprezentanti ai Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, dar si ai institutiilor a caror interventie ar fi strict necesara in urma producerii unui cutremur – Distrigaz, Electrica, Hidro Prahova. (preluare ziarul Prahova)

În continuare, vizavi de modul de comportare al “Electricii” faţă de abonaţi, vin tot felul de semnale. Unul dintre ele mi s-a părut demn de consemnat, pentru că se înscrie perfect în linia dispreţului cu care sînt trataţi clienţii acestei instituţii.

Astfel, luni, unul dintre abonaţii “persoană juridică”, după cum îmi relatează chiar patronul firmei, a îndrăznit să încerce să reclame întreruperea furnizării de curent, neanunţată, care i-a blocat pur şi simplu activitatea. De la celălalt capăt al firului i s-a cerut, ferm, numărul ultimei facturi. Interogat ca la “Gestapo” sau “Siguranţă”, noroc că prin telefon nu puteau să îi pună lampa în ochi sau să îl “calce”, pe spate, cu fierul de călcat încins – cu jar, căci de la priză nu venea nimic – dacă şi-a plătit sau nu factura, dacă… omul a insistat, totuşi, asupra unui răspuns legat de pana de curent.

După ce i s-a verificat factura şi i s-a atestat condiţia de bun platnic, fără vreo scuză sau, mă rog, o minimă “compasiune”, a fost “pasat” la un alt număr de telefon de unde i s-a dat, în silă, informaţia potrivit căreia întreruperea urma să mai dureze “pînă pe la ora 14″.

Cu asta “poc”, telefonul în nas, fără nici măcar o ameninţare legat de ceea ce i s-ar putea întîmpla dacă ar îndrăzni să nu plătească vreo factură.

Chiar dacă, banii i se iau, conform bunelor obiceiuri ale “Electricii”, cu anticipaţie. Şi uite aşa, o societate, care a devenit “stat în stat”, dovedeşte că poate să-şi “tăvălească” abonaţii după cum vrea.

Desigur, pentru că i se permite!

Luni, cei care muncesc sau locuiesc pe strada Republicii – mă rog, cei de pe o parte a străzii – au constatat că au rămas fără curent electric.

Sigur, întreruperile de curent – în general scurte dar enervante şi periculoase – sînt ceva obişnuit, uneori, cum a fost cu cîteva zile în urmă, se ţin lanţ, însă, cînd te trezeşti, acasă, în unităţile comerciale etc. etc., în imposibilitatea de a-ţi face treaba ore întregi, este mult mai grav.

La unul dintre panourile aflate într-o curte am găsit doi angajaţi, pe care scria “Electrica”, moşmondind ceva. “Cînd daţi drumul la curent?”. “Pe la două…”, binevoieşte unul să răspundă. “Două – trei, după cum merge treaba…”, adaugă zeflemitor celălalt.

Cît despre întrebarea legată de anunţarea abonaţilor “Electrica”, nici nu s-au străduit să mai îngîne ceva, fiind preocupaţi să stabilească pe unde îşi găsesc un coleg care ar fi zis că intră la “17″. Între timp, spaţiile comerciale – inclusiv farmaciile – ca şi cele de alimentaţie publică sau alte unităţi se aflau în imposibilitatea de a-şi desfăşura normal activitatea.

Bineînţeles, după cum am aflat, într-o scurtă trecere pe la cîţiva dintre cei care înjurau “Electrica”, nu i-a anunţat nimeni că se va lua curentul. Unul dintre “fericiţii beneficiari” ai întîmplării, îmi spunea că, oricum, dacă ne uităm cum sînt făcute contractele şi dacă analizăm întîmplări trecute, inclusiv cu pagube considerabile, de la cele provocate de întreruperea activităţii pînă la distrugerea aparaturii electrocasnice şi de lucru, realizăm că împotriva nesimţirii celor de la “Electrica” nu se poate face nimic.

Poate, măcar nişte amenzi aplicate de Protecţia Consumatorului, pe care le vom plăti tot noi, din tarifele uriaşe practicate de “Electrica”, din banii care se iau anticipat etc. etc., ar mai răcori un pic abonaţii deveniţi bătaie de joc.

Pentru mine, ca şi pentru alţi mulţi “consumatori”, modul în care sînt redactate contractele cu “Electrica” – în speţă “Transilvania Sud” – reprezintă o capcană în care mai bine este să nu te bagi şi să accepţi tacit toate condiţiile pentru că, oricum, nu ai vreo şansă de succes dacă încerci să înţelegi anumite lucruri, ca să nu mai vorbesc de vreo eventuală contestaţie.

Respectiva societate mi s-a părut însă şi una foarte strînsă la pungă, dacă ar fi doar să dau exemplu comunicatele de presă pe care le dă cînd ne “suflă în lampă” – adică ne întrerupe furnizarea de curent, justificat sau nu – pe care are pretenţia să le publicăm gratuit, ceea ce şi facem, fiind, chipurile, de interes public.

Aceasta, deşi toată lumea plăteşte serviciile “Electricăi”. Încheind acest expozeu, poate prea lung, vin la “chestiune”, aducînd în atenţie un scandal declanşat de o poveste cu ouă de Paşte.

Scurt, abonaţii de la “SC Electrica Furnizare Transilvania Sud SA” au primit nişte facturi – felicitare, pe care sînt desenate (fotografiate?), într-o grafică de doi bani, nişte ouă roşii, sub care sînt însăilate nişte urări banale.

Urări banale care vin dinspre “sursa ta de energie”, cum stă scris în capul foii respective. Mă rog, să fie primit, însă, s-a ivit o problemă. Pe unul din ouă, chiar în centrul făcăturii se află figurată stema Ungariei Mari!

Nu insist asupra “întîmplătoarei” apariţii grafice, însă, mă întreb, ca orice “consumator” normal, cît a costat povestea, avînd în vedere că amintita societate are peste un milion de abonaţi. Că s-o fi făcut licitaţie, că o fi fost încredinţare directă, nici nu mai are importanţă. Cert este că “Electrica Furnizare Transilvania Sud” a ouat.

Ouă roşii, însă, nu pentru clienţi, ci pentru cine o fi făcut tipăritura şi pentru cine, în calitate de ordonator al acesteia, o fi luat, poate, vreun comision.

Asta este, facturile cresc mereu, “hrănite”, desigur, şi din asemenea… ouă. Mă mai întreb doar, ca un abonat naiv ce sînt, ce s-ar fi întîmplat dacă, pe vreunul din ouăle amintite, “prestatorul” ar fi tipărit vreo femeie goală sau, Doamne fereşte, vreo zvastică?