V for Vintage prin Romania

-Bucuresti, Timisoara -

A fost odata un taram ciudat in care asupra oamenilor s-a abatut o boala curioasa. Ca prin minune, au uitat sute de cuvinte pe care, deunazi, le-ar fi folosit fara necaz. In schimb, au inceput sa rosteasca hot, glam, trend, street art sau lifestyle si sa-si faca mici statui din noii zei de import.

Si nimeni nu radea, cum s-ar fi potrivit, pentru ca toti erau tare bolnavi.

Pentru ca am auzit de new look, Alexander McQueen si Bollywood.

Pentru ca toti stim ce inseamna LBD.

Pentru ca ne place sa ne inspiram «din afara»

Punem pauza.

Ne intoarcem acasa.

Targul de cultura vintage «V for Vintage » revine la cea de-a treia editie.

Tematica : etnic si traditional

Vintage autentic, 40 de standuri/

Colectii inspirate de costumul traditional romanesc : Bianca Popp, Mariana Buse, Valentina Vidrascu, George Neagu, Freevole, Andra Clitan etc/

Arta casnica Tismana/

Ceramica Horezu/

UNDE, CAND, CUM ?

Bucuresti : 10 OCTOMBRIE, Cafepedia 3, str. Pictor Arthur Verona nr. 2

Timisoara: 24 OCTOMBRIE, Iulius Mall

INTRE ORELE : 12.00 – 20.00

Mai multe pe: www.v4vintage.ro

Un eveniment V4vintage

Contact : Laura Calin (0723 636 276)

Lombok (population 2950105 in 2005) is an island in West Nusa Tenggara province, Indonesia. It is part of the chain of the Lesser Sunda Islands, LOMBOK ISLAND INTERACTIVE – Online guide, Portal & Information, Vacation Gateways & Booking Centre and up to date resources to discover. Lombok tourism and travel information such as accommodation, festivals, transport, maps, activities and attractions in Lombok.

Open source travel guide to Lombok, featuring up-to-date information on attractions, hotels, restaurants, nightlife, travel tips and more. Great Lombok hotel deals where you’ll find cheap Lombok hotels to meet your accommodation needs with HotelClub.  Lombok villas reservation services, offers special rates for villas and hotels accommodation and general information about Lombok Island, Indonesia.

Comprehensive traveling information to lombok and beyond islands including tour packages,car rental,online reservation for hotels,villas,accommodation in Discount rates for Lombok Hotels and accommodation including Senggigi hotels, Gili Trawangan Hotels, Gili Air Hotels, Gili Meno Hotels and Kute Beach.

Maps Lombok – Lombok tourist maps and tourist information. Created primarily to help people who plan to visit Lombok get a general idea of the major areas .

Sigur, exista si biserici care stralucesc de curatenie, in care toate sunt la cele mai inalte standarde. Dar de cele mai multe ori, din pacate, aceste biserici atractive nu retin vizitatorii. Exista un anumit spirit de “elitism” sau perfectionism, de competitie cu altii sau chiar cu sine, incat se pierde din vedere ca toate eforturile sunt pentru altii. Biserica perfecta? Nu exista. Decat in imaginatia celor obsedati de aceasta idee. O biserica inteligenta este o biserica imperfecta. Una in care cel care nu se ridica la standardele de curatenie, imbracaminte, vocabular, sau cunostinte sa se simta bine primit si acceptat.

Din acest punct de vedere, o biserica inteligenta este o biserica “murdara”. O biserica in care “miroase urat”. Isus compara adunarea in Imparatia sa cu pescuitul cu navodul. Dar putini stiu ca acest gen de pescuit are si partile lui mai putin placute. La mal trebuie sa stai si sa alegi pestele bun de cel necomestibil. In ochiurile navodului se prinde adesea iarba de mare sau se se prind scoici. Iar acestea incep sa miroasa la scurt timp. Pestele incepe si el sa miroasa. Pescuitul cu navodul implica uneori mirosuri pestilentiale (vizitati o cherhana sau un sat de pescari). Implica sa iti folosesti mainile sa cureti. Este o treaba destul de murdara. Dar acolo unde vizitatori din toate clasele sociale sunt acceptati, va exista si mizerie si va mirosi greu. La propriu si la figurat. Ati accepta ca o persoana sub influenta bauturilor alcoolice sa participe la inchinare? Sau acesta va fi invitat afara pentru ca “deranjeaza”? Sau unul din copiii din satra de peste drum vine la Scoala de Sabat impreuna cu ceilalti copii. Dar el nu este imbracat la fel, si starea lui de curatenie lasa de dorit. Va fi acceptat, sau va fi trimis sa se spele si sa se imbrace frumos, mai intai? Ce reactie au copiii nostri fata de el?

Acceptam printre noi persoane care sunt divortate? Sau pe cei care traiesc in concubinaj? Cum privim pe cineva despre care se stie ca este pedofil? Sau care are marcat pe brat prin tatuaj faptul ca de curand a iesit din inchisoare? Va gasi o femeie abuzata un loc in biserica noastra? Dar o femeie a carei meserie este prostitutia? Pescuitul cu navodul este o ocupatie murdara, urat mirositoare. Dar o biserica inteligenta va fi un loc unde orice categorie sociala, etnica, sau economica sa se simta acceptata.

Am avut ocazia sa vizitez persoane care mi-au promis ca in Sabat ne vor vizita biserica. Dar nu i-am vazut nici in primul nici in Sabatele urmatoare. In cele din urma m-am hotarat sa ii vizitez din nou. M-au primit cu o usoara stanjeneala. Stiau ca imi promisesera ca vor veni, dar . . . cand au vazut cu ce haine se imbraca cei ce apartin acelei biserici, si ce masini sunt parcate in fata bisericii, s-au simtit in inferioritate, si au renuntat. Ce atitudine are biserica ta? Este o biserica inteligenta? Este o biserica imperfecta? Este o biserica “murdara” si unde “miroase urat”?

http://rapidshare.com/files/234511274/Dadaruhi.rar


http://rapidshare.com/files/231529453/Kirac_-_Garbiyeli_2009.rar

http://rapidshare.com/files/230945282/Avaz.rar

http://rapidshare.com/files/230776095/VKM.rar

Cateodata, deschizi dulapul bunicii si privesti cu drag basmalutele ingalbenite de vreme, poate-poate le poti accesoriza cu vreo tinuta. La târgurile vintage stai mult timp şi te gândeşti dacă pantofii în culorile electrice ale anilor ’80 chiar îţi sunt folositori sau nu.

De cele mai multe ori, înainte de a ne asculta dorinţa în ceea ce priveşte alegerea vestimentară, ne gândim la “ce vor spune cei din jur?”. Originalitatea este o caracteristică extrem de greu de obţinut, chiar cu preţul privirilor dezaprobatoare ale oamenilor obişnuiţi de pe stradă. Însă nu vei ieşi niciodată din anonimat gândindu-te la părerea celorlalţi. Vara aceasta, La Mignnone îţi spune că poţi purta…:

1. Turbane. Orientul este din nou în lumina reflectoarelor graţie supermodelului Kate Moss. La Gala Costumelor găzduită de către Muzeul Metropolitan din New York, vedeta a purtat un turban auriu realizat de Stephen Jones alături de o rochie Marc Jacobs.

2. Dantelă. Designerul Stella McCartney afişează cu eleganţă materiale uitate: dantela neagră, tot în cadrul evenimentului găzduit pe 30 aprilie 2009 de Muzeul Metropolitan din New York.

3. Costume-pijama. În cadrul colecţiei Louis Vuitton pentru primăvară-vară 2009, fustele şi pantalonii cu buline, din materiale fluide, gen pijama, au fost elementele cheie.

4. Broderiile şi imprimeurile etnice. Scoate din dulap obiectele vestimentare cumpărate din ţările exotice şi poartă-le sezonul acesta. Anna Sui a realizat o întreagă simfonie a specificului naţional în colecţia pentru vara aceasta.

5. Tul. Fie că îţi croieşti singură o fustă din tul lila, fie că urmezi exemplul Verei Wang, care a acordat acestui material o importanţă deosebită în colecţia pentru primăvară vară, în mod cert vei ieşi in evidenţă, iar privirile trecătorilor nu vor fi decât admirative.

Sezonul acesta, îndrăzneşte să visezi, să descoperi noi valenţe ale materialelor sau croielilor demult uitate, şi poate că vei mai descoperi puţin din propria persoană.

Barack Obama

Ahir vaig veure i sentir la presa de posessió del 44è president dels Estats Units d’Amèrica.  És evident que la seva elecció ha despertat molta esperança a tot arreu. El que per a mi és evident, i m’agrada, és que Barack Obama representa un canvi important en l’escena política nordamericana, des del moment que representa l’integració, en el sistema de llibertats nordamericà, de sectors importants de la societat, que podien sentir-se’n exclosos.

En el punt de mira...

El que també m’agrada, potser més fins i tot, és que Barack Obama representa la continuitat en la defensa dels valors lliberals que lideren els EUA, i que té voluntat de seguir liderant a nivell mundial. Establint aquesta línia clara, entre el bé i el mal, deixa molt clar amb qui podrà entendre’s internacionalment. En resum, que les dictadures, els totalitarismes, l’islamisme integrista, i tots els qui no defensen la llibertat, continuaran estant en el punt de mira dels EUA. Que segueixin tenint por, doncs, perquè els Estats Units no han baixat la guàrdia. Déu beneeixi Amèrica!!

Vegem el seu discurs, i ho veurem clar:

George W. Bush

Em trobo avui aquí amb humilitat davant la tasca que afrontem, agraït per la confiança que m’ha sigut atorgada, conscient dels sacrificis dels nostres avantpassats. Agraeixo al president Bush el seu servei a la nostra nació, així com la generositat i cooperació que ha demostrat al llarg d’aquesta transició.

Ja són quaranta-quatre els nord-americans que han fet el jurament presidencial. Aquestes paraules han sigut pronunciades durant marees de prosperitat i aigües tranquil·les de la pau. I, no obstant, a vegades el jurament es fa enmig de nuvolades i furioses tempestes. En aquests moments, Estats Units s’ha mantingut no només per la perícia o visió dels alts càrrecs, sinó perquè nosaltres, el poble, hem sigut fidels als ideals dels nostres antecessors i als nostres documents fundacionals.

Així ha sigut. I així ha de ser amb aquesta generació de nord-americans.

Les Torres Bessones

Que estem enmig d’una crisi és un fet molt assumit. La nostra nació està en guerra contra una xarxa de gran abast de violència i odi. La nostra economia està greument debilitada, com a conseqüència de la cobdícia i la irresponsabilitat d’alguns, però també pel fracàs col·lectiu a l’hora d’elegir opcions difícils i de preparar la nació per a una nova era.

S’han perdut cases i llocs de treball i s’han tancat empreses. El nostre sistema de salut és car; les nostres escoles han fallat massa; i cada dia aporta noves proves que la manera en què utilitzem l’energia reforça els nostres adversaris i amenaça el nostre planeta.

Aquests són els indicadors d’una crisi, segons les dades i les estadístiques. Menys tangible però no menys profunda és la pèrdua de confiança al nostre país, un temor persistent que el declivi dels Estats Units és inevitable i que la pròxima generació ha de reduir les seves expectatives.

Avui us dic que els desafiaments a què ens enfrontem són reals. Són greus i són molts. No els afrontarem fàcilment o en un curt període de temps. Però Estats Units ha de saber que hi farem front.

La fí del dogma?

Avui ens reunim perquè hem elegit l’esperança sobre el temor, la unitat de propòsits sobre el conflicte i la discòrdia. Avui hem vingut a proclamar el final de les queixes mesquines i les falses promeses, de les recriminacions i els dogmes caducs que durant massa temps han estrangulat la nostra política.

Seguim sent una nació jove, però, segons les paraules de les Escriptures, ha arribat el moment de deixar de banda els infantilismes. Ha arribat el moment de reafirmar el nostre esperit de fermesa: d’elegir la nostra millor història; de portar endavant aquest valuós do, aquesta noble idea que ha passat de generació en generació: la promesa divina que tots són iguals, tots són lliures i tots mereixen l’oportunitat d’aconseguir la felicitat plena.

Neixament d'una nació

Al reafirmar la grandesa de la nostra nació, som conscients que la grandesa no és mai un regal. Ha de guanyar-se. El nostre camí mai ha sigut de dreceres o de conformar-se amb menys. No ha sigut un camí per als pusil·lànimes, per als que prefereixen l’oci al treball o busquen només els plaers de la riquesa i la fama. Més aviat, han sigut els que han assumit riscos, els que actuen, els que fan coses -alguns d’ells reconeguts, però més sovint homes i dones desconeguts en la seva tasca, els que ens han portat cap endavant pel llarg, escarpat camí cap a la prosperitat i la llibertat.

Per nosaltres es van emportar les seves poques possessions materials i van viatjar a través dels oceans a la recerca una nova vida.

Per nosaltres van treballar en condicions infrahumanes i es van establir a l’oest; van suportar el fuet i van llaurar la dura terra.

Omaha Beach

Per nosaltres van lluitar i van morir en llocs com Concord i Gettysburg, Normandia i Khe Sahn.

Una vegada i una altra aquests homes i dones van lluitar i es van sacrificar i van treballar fins a tenir llagues a les mans perquè poguéssim tenir una vida millor. Veien els Estats Units més gran que la suma de les nostres ambicions individuals, més gran que totes les diferències d’origen, riquesa o facció.

Aquest és el viatge que continuem avui. Seguim sent la nació més pròspera i poderosa de la Terra. Els nostres treballadors no són menys productius que quan va començar aquesta crisi. Les nostres ments no són menys inventives, els nostres béns i serveis no són menys necessaris que la setmana passada, el mes passat o l’any passat. La nostra capacitat no ha disminuït. Però el temps de l’immobilisme, de la protecció d’interessos limitats i d’ajornar les decisions desagradables, aquell temps segurament ha passat. A partir d’avui, hem d’aixecar-nos, espolsar-nos i tornar a començar la tasca de refer Estats Units.

Wall Street

Perquè allà on mirem, hi ha feina a fer. L’estat de l’economia requereix una acció audaç i ràpida i actuarem no només per crear nous llocs de treball sinó per aixecar nous fonaments per al creixement. Construirem carreteres i ponts, les xarxes elèctriques i les línies digitals que alimenten el nostre comerç i ens mantenen units. Posarem la ciència al lloc on es mereix i aprofitarem les meravelles de la tecnologia per augmentar la qualitat de la sanitat i reduir-ne el cost. Utilitzarem el sol, el vent i la terra per alimentar els nostres automòbils i fer funcionar les nostres fàbriques. I transformarem les nostres escoles i universitats per fer front a les necessitats d’una nova era. Tot això podem fer-ho. I tot això ho farem.

Alguns qüestionen l’amplitud de les nostres ambicions i suggereixen que el nostre sistema no pot tolerar gaires grans plans. Les seves memòries són curtes. Perquè han oblidat el que aquest país ja ha fet; el que homes i dones lliures poden aconseguir quan la imaginació s’uneix a l’interès comú i la necessitat a la valentia.

El que no entenen els cínics és que el terreny que trepitgen ha canviat i que els arguments polítics estèrils que ens han consumit durant massa temps ja no serveixen.

Casa Blanca

La pregunta que ens fem avui no és si el nostre govern és massa gran o petit, sinó si funciona -ja sigui per ajudar les famílies a trobar feines amb un sou decent, assistència que puguin pagar i una jubilació digna. Allà on la resposta és sí, seguirem avançant i allà on la resposta és no, posarem fi als programes. I als que controlem el diner públic se’ns demanaran comptes per gastar amb saviesa, canviar els mals hàbits i fer la nostra feina a la llum del dia, perquè només llavors podrem restablir la confiança vital entre un poble i el seu govern.

La qüestió per a nosaltres tampoc és si el mercat és una força del bé o del mal. El seu poder per generar riquesa i expandir la llibertat no té rival, però aquesta crisi ens ha recordat a tots que sense vigilància, el mercat pot descontrolar-se i que una nació no pot prosperar durant molt temps si afavoreix només els rics. L’èxit de la nostra economia sempre ha depès no només del nostre Producte Nacional Brut, sinó de l’abast de la nostra prosperitat, de la nostra habilitat d’oferir oportunitats a tots els que ho desitgin, no per caritat sinó perquè és la via més segura cap al bé comú.

Guantánamo

Pel que fa a la nostra defensa comuna, rebutgem per falsa l’elecció entre la nostra seguretat i els nostres ideals. Els nostres pares fundadors, enfrontats a perills que gairebé no podem imaginar, van redactar una carta per garantir l’imperi de la llei i els drets humans, una carta que s’ha expandit amb la sang de generacions. Aquells ideals encara il·luminen el món i no hi renunciarem per conveniència. I als altres pobles i governs que ens observen avui, des de les grans capitals al petit poble on va néixer el meu pare: sapigueu que Amèrica és l’amiga de cada nació i cada home, dona i nen que persegueix un futur de pau i dignitat i que estem preparats per assumir el lideratge una vegada més.

Recordeu que generacions anteriors es van enfrontar al feixisme i al comunisme no només amb míssils i tancs, sinó amb sòlides aliances i fermes conviccions. Van entendre que el nostre poder sol no pot protegir-nos ni ens dóna dret a fer el que ens sembli. Sabien per contra que el nostre poder creix a través del seu ús prudent, que la seguretat emana de la justícia de la nostra causa, la força del nostre exemple i les qualitats de la temperància, la humilitat i la contenció.

US Army a l'Afganistan

Som els guardians d’aquest patrimoni. Guiats de nou per aquests principis, podem fer front a noves amenaces que exigeixen encara més esforç -fins i tot més cooperació i entesa entre les nacions. Començarem a deixar l’Iraq, de manera responsable, al seu poble, i forjar una pau guanyada amb dificultat a l’Afganistan.

Amb vells amics i antics contrincants, treballarem sense descans per reduir l’amenaça nuclear i fer retrocedir el fantasma d’un planeta que s’escalfa. No demanarem perdó pel nostre estil de vida, ni vacil·larem a defensar-lo, i per a aquells que pretenen aconseguir els seus fins mitjançant el foment del terror i de les matances d’innocents, els diem des d’ara que el nostre esperit és més fort i no se’l pot trencar; no podeu perdurar més que nosaltres, i us vencerem.

Segregació racial

Perquè sabem que la nostra herència multiètnica és una fortalesa, no una debilitat. Som una nació de cristians i musulmans, jueus i hindús, i de no creients. Estem formats per totes les llengües i cultures, procedents de cada racó d’aquesta Terra; perquè hem provat el mal trago de la guerra civil i la segregació, i ressorgit més forts i més units d’aquell capítol negre, no podem evitar creure que els vells odis s’esvairan algun dia, que les línies divisòries entre tribus aviat es dissoldran; que mentre el món s’empetiteix, la nostra humanitat comuna es revelarà; i Amèrica ha d’exercir el seu paper en el naixement d’una nova era de pau.

Al món musulmà, hi busquem un nou camí endavant, basat en l’interès mutu i el respecte mutu. A aquells líders en diferents parts del món que pretenen sembrar el conflicte, o culpar Occident dels mals de les seves societats, sapigueu que els vostres pobles us jutjaran pel que pugueu construir, no pel que destruïu.

Ahmadinejad

A aquells que s’aferren al poder mitjançant la corrupció i l’engany i la repressió de la dissidència, heu de saber que esteu en el costat equivocat de la Història; però us allargarem la mà si esteu disposats a obrir el puny.

Als pobles de les nacions més pobres, ens comprometem a col·laborar amb vosaltres perquè les vostres granges floreixin i deixar que flueixin aigües netes; donar menjar als cossos desnodrits i alimentar les ments famolenques. I a aquelles nacions que, com la nostra, disfruten de relativa abundància, els diem que no ens podem permetre més la indiferència davant el patiment fora de les nostres fronteres, ni podem consumir els recursos del món sense prendre en compte les conseqüències. Perquè el món ha canviat, i nosaltres hem de canviar amb ell.

Al contemplar la ruta que es desplega davant nostre, recordem amb humil agraïment aquells nord-americans valents que, en aquest mateix moment, patrullen deserts llunyans i muntanyes distants. Tenen una cosa per dir-nos, igual que els herois caiguts que descansen a (el cementiri nacional de) Arlington murmuren des dels temps llunyans. Els rendim homenatge no només perquè són els guardians de la nostra llibertat, sinó també perquè encarnen l’esperit de servei; la voluntat de trobar sentit en una cosa més gran que ells mateixos. No obstant, en aquest moment -un moment que definirà una generació- és precisament aquest esperit el que ha d’instal·lar-se en tots nosaltres.

Thomas Jefferson

Per molt que el govern pugui i hagi de fer, en última instància aquesta nació depèn de la fe i la decisió del poble nord-americà. És la bondat d’acollir un estrany quan es trenquen els dics, l’abnegació dels treballadors que prefereixen retallar els seus horaris abans que veure un amic perdre el seu lloc de treball, el que ens fa superar els nostres moments més foscos. És la valentia del bomber al pujar una escala plena de fum, però també la voluntat del progenitor de cuidar un nen, el que al final decideix la nostra sort.

Els nostres desafiaments podrien ser nous. Les eines amb què hi fem front podrien ser noves. Però aquests valors sobre els quals depèn el nostre èxit, el treball dur i l’honestedat, la valentia i el joc net, la tolerància i la curiositat, la lleialtat i el patriotisme, aquestes coses són velles. Aquestes coses són verdaderes. Han sigut la força silenciosa darrere del nostre progrés durant tota la nostra història. El que s’exigeix, per tant, és el retorn a aquestes veritats. El que se’ns demana ara és una nova era de responsabilitat, un reconeixement, per part de cada nord-americà, que tenim deures amb nosaltres, la nostra nació, i el món, deures que no admetem a desgrat, sinó que acollim amb alegria, ferms en el coneixement que no hi ha res tan gratificant per a l’esperit, tan representatiu del nostre caràcter que entregar-lo tot en una tasca difícil.

Aquest és el preu i la promesa de la ciutadania.

Aquesta és la font de la nostra confiança, el saber que Déu ens crida a donar forma a un destí incert.

Racisme

Aquest és el significat de la nostra llibertat i del nostre credo, de manera que homes i dones i nens de totes les races i de totes les fes poden unir-se en una celebració de cap a cap d’aquesta magnífica esplanada, i un home el pare del qual, fa menys de 60 anys, no hauria estat servit en un restaurant ara està davant vostre per prestar el jurament més sagrat.

Així que, assenyalem aquest dia fent memòria de qui som i que llarg que ha sigut el camí recorregut. L’any del naixement d’Amèrica, en un dels mesos més freds, una reduïda banda de patriotes s’aplegava davant les minvants fogueres a peu d’un riu gelat. La capital s’havia abandonat. L’enemic avançava. La neu estava tacada de sang. En un moment en què el desenllaç de la nostra revolució estava més en dubte, el pare de la nostra nació va manar que es llegissin al poble aquestes paraules:

“Que s’expliqui al món del futur que en les profunditats de l’hivern, quan res excepte l’esperança i la virtut podien sobreviure … l’urbs i el país, alarmats davant un perill comú, van sortir al seu pas.”

God Bless America!

Amèrica. Davant els nostres perills comuns, en aquest hivern de les nostres privacions, recordem aquestes paraules eternes. Amb esperança i virtut, evitem novament els corrents gelats, i aguantem les tempestes que ens caiguin a sobre. Que els fills dels nostres fills diguin que quan vam ser posats a prova ens vam negar a permetre que aquest viatge acabés, no vam girar cua, i amb la vista posada a l’horitzó i la gràcia de Déu a sobre nostre, portem aquest gran regal de la llibertat i el fem a mans de les generacions venidores.

Gràcies, que Déu us beneeixi, que Déu beneeixi Amèrica.

PR-ul fetelor de la Etnic anunta ca trupa s-a inscris la Eurovision, cu doua piese. Nimic spectaculos. Comic mi s-a parut insa ca impresarul formatiei, Radu Baron – cel care a trecut printr-un scandal de proportii cu fosta lui iubita Betty, fosta Etnic – isi marturiseste speranta ca cel putin una din melodii sa ajunga macar in semifinale! Deci recunoaste din start ca nu are vreo sansa de a reprezenta Romania cu fetele lui, dar macar in semifinale de-ar intra, si tot ar fi ceva! Intelegem ca Eurovision nu este pentru aceasta formatie decat un prilej de a se mai face vazuta si altfel decat prin scandaluri. Miza nu e castigarea vreunui concurs, ci, ca intodeauna, publicitatea. Dar nici asta nu mai e spectaculos, nu…?

Links : TOP  : Chat Club 13 | Eleva Porno| Horoscop 2009
PR dixit:
“Trupa Etnic va participa cu doua piese la Selectia Nationala pentru Eurovision Song Contest 2009: o piesa in limba romana, iar cea de-a doua in limba engleza. Cele doua cantarete, Roxana si Elena , au fost curtate de mai multi compozitori, insa managerul trupei, Radu Baron, impreuna cu trupa Etnic au decis sa inscrie in competitie, piesele a doi binecunoscuti compozitori, care au colaborat de-a lungul anilor cu RBA Management: Dragos Docan si Daniel Lazarica. Prima piesa, “Norocul si Busuiocul” apartine lui Dragos Docan, fiind in acelasi stil care a consacrat trupa Etnic, iar cea de-a doua – “The love is the life”, semnata de Daniel Lazarica este prima piesa in limba engleza a trupei, piesa ce va fi inclusa pe unul dintre cele doua albume Etnic ce vor fi lansate in 2009. Dragos Docan este acelasi compozitor care a semnat hiturile “Blestem” si “Zorilor”, piesa “Zorilor” interpretata de Etnic si Haiducii, castigand de altfel si premiul “Best Etno “ in cadrul MTV Music Awards. Albumul in limba engleza reprezinta de asemenea o premiera pentru trupa Etnic, fiind destinat in primul rand pietei internationale si creat din dorinta celor doua cantarete de a-si pune in valoare vocile si  prin abordarea altor genuri muzicale. <Eurovision a pornit ca un concurs intre creatii muzicale originale specifice fiecarei tari, iar trupa Etnic pastreaza in repertoriul sau elementele reprezentative  pentru tara noastra, motiv pentru care ma astept ca cel putin una dintre piese sa ajunga in semifinale” – a declarat Radu Baron, managerul trupei Etnic. “Toti vedem ca acest concurs s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o competitie menita sa arate ce are mai bun fiecare tara in materie de muzica, intr-o competitie de interese, insa sper ca romanii sa invete sa fie mai solidari si sa sa fie mandri de muzica neamului lor> -  a adaugat acesta. “

|  Mp3 download | Funny Pictures |

.

Alte Articole :

MacBook Wheel Laptop-ul fara tastatura

Motorola MOTO W233 – Telefonul ecologic

Isterica la TV – Nu ratati !!!

Zeci de motociclişti din Nigeria au fost arestaţi pentru că purtau pe cap, în loc de căşti de protecţie, dovleci, oale de bucătărie sau cauciucuri

“Alexandra Adam – Lily Star Club Download” – cel mai cautat

Sandra Bullock dezbracata ( poze / video )

elevul porno bisexual 2009 – Batut si dat afara din casa

Primul film al elevei porno | ” Eleva porno, exmatriculata ” | Sex in Public

Si “elevul porno” s-a apucat de prostitutie pe doar 200 lei cu femei si barbati

Sexy-braileanca si sanii ei cei noi

Sexy-braileanca Florina Mihăila Indragostita de un prezentator Tv

Andreea Spătaru, gravidă după maratonul sexual

Vezi poze cu actrita din “Tigru si Dragon” pupata pe fund ( HOT PICTURES !)

Monica Columbeanu Dezbracata de Revelion

Inchisoare pentru sex !!! de la 1 Ianuarie 2009 in Norvegia

Simona Sensual… blonda in derapaj

Club al homosexualilor in PlayStation Home

Batik is a drawing art above cloth for made clothes technically resist use wax material. The word of batik comes from Javanese. It means to write. Batik’s technique has been recognized since thousands of year ago. There is no self explanatory history about batik genesis. There is assumption this technique comes from nation of Sumerian, is later developed by in Java after brought by all merchant of India. Batick, bathik, battik, batique and batiks and also batix is other mention of batik.
Now batik can be found in many states like Indonesia, Malaysia, Thailand, India, Sri Lanka and Iran. Beside in Asia batik is also very popular in some state in the continent of Africa. Even though, very famous batik in world is batik coming is Indonesian.

Shopping Batik Online

In the global era, commercial activities have developed which sale by on line is through internet. That’s sale called e-commerce, nowadays, there are thousands of e-Commerce in the world, BoliBelle is one of them.
BoliBelle is online batik shop sells batik of Pekalongan. You can have all our collections, you don’t need come to us, and you can even order it just from your seat.
If you wish to go shopping batik, please select wanted Category.
But our suggestion will be better if you read, Way of Transaction to get to know the procedure.
Beside that, we suggest you to read Agreement of Transaction in order to know the rule of shopping.

Ieri, redacţia “Curentul” a fost ţinta unei incredibile agresiuni “diplomatice” venite din partea Ambasadei Republicii Ungare la Bucureşti.
Iulia Nueleanu, redactorul şef al publicaţiei noastre, a fost împroşcată cu zoaie chiar de către ataşatul de presă Barabas T. Janos. Acesta a sunat pe telefonul de redacţie recomandându-se oficial drept diplomat al Ambasadei şi apoi a început să debiteze pe un ton ridicat o serie de acuze, ameninţări şi jigniri la adresa interlocutoarei, care, după un moment de perplexitate,    a pus pe speaker telefonul pentru a putea auzi toţi cei de faţă bălăcăreala diplomatului maghiar.

Diplomaţii maghiari ies la drumul mare

Sursa: Curentul

Am scotocit prin www şi am dat de site-urile, să spunem, de mâna a doua. Unele vedete mioritice par să-şi chinuie atât de mult vizitatorii , încât click-urile se transformă în picături chinezeşti pe scăfârlie !
Dacă ar fi să decernez acum corespondentul premiilor Zmeura de au pentru site-urilor, fără doar şi poate l-aş da în primul rând site-ulului unui mustăcios: Nicolae Guţă.
Nu că aş avea mari pretenţii de la spiritul său creator – dar, chiar şi-aşa, să-ţi tragi o poză din profil, care urlă “oooofff, viaţa meeeeaaa” nu prea dă bine. Domnul Guţă încearcă şi el marea cu deştu’ şi, sub sloganul “Dacă vrei muzică bună, Pune mâna şi ne sună, Dacă vrei să-ţi meargă bine, Fă afaceri doar cu mine”, le propune vizitatorilor noutăţile discografice combinate cu oferta unei agenţii imobiliare!
La egalitate cu Nicolae Guţă e un coleg de gen, marele compozitor cu Euro, viziune şi Euroviziune, Umberto Tomassi, cunoscut mai curând drept Costi Ioniţă.
Fostul Valah îşi pune drept temelie pe site prezentarea sa. Nu sunt eu în măsură să-mi dau cu părerea asupra meritelor şi realizărilor, dar, totuşi 13!!!! pagini de text (asta dacă îl transferaţi într-un editor Word) e cam mult. Încă pe atâta şi ceva poze şi ieşea un roman pentru iubitorii genului !
Un alt site care îţi plonjează în orbite şi te abureşte câteva clipe până apuci să-ţi revii este site-ul cântăreţului de muzică uşoară Adrian Enache. Aici, la categoria Fan-Club, puteţi afla mai multe despre Asociaţia Culturală Adrian Enache, care are ca unic scop promovarea artistului.
Dacă tot am trecut de la un gen muzical la altul, le fac pe final o vizită şi iubitoarelor de folclor din trupa Etnic. Aflu că nu mai sunt trei, ci doar două, dar, judecând după titlurile articolelor de pe site şi blog, fetele cu toace şi bundiţe nu se plictisesc. Deeeci:
“Roxana şi Elena, hărţuite de vântul puternic” – Trupa Etnic a fost invitată să susţină un concert la Lunca – Botoşani, pentru a înveseli oamenii prezenţi la “Festivalul harbuzului”, aflat la prima ediţie.Cele două cântăreţe s-au mai dezmortit dansând pe propriile ritmuri etno, dar un vânt nebunatic le-a “hărţuit” neîncetat, ridicându-le fustiţele pe toată durata concertului, oferind astfel publicului imagini inedite cu trupa Etnic. »
V-aş citi şi alte etno-ştiri, dar aştept un festival viitor până să mai intru pe site-ul fetelor. Cine ştie, poate pe la festivalul de mâncat cârnaţi sau pe la festivalul barabulelor sa mai aibe parte spectatorii de asemenea « imagini inedite » şi vizitatorii site-ului de asemenea ştiri !

Catre,

Consiliul Judetean Covasna, domnului presedinte Tamas Sandor

Obiect: concurs pentru ocuparea postului de director la Biblioteca Judeteana Covasna

Va solicit in baza legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public sa ne comunicati in termenul legal de 10 zile toate actele normative sau legislative in baza carora candidatii la ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene sunt obligati sa cunoasca limba maghiara. Conform anuntului dintr-un cotidian local Consiliul Judetean Covasna organizeaza in data de 15 septembrie 2008 concurs pentru ocuparea postului de director la Biblioteca Judeteana Covasna.

In speranta unui raspuns prompt,

03.09.2008

Dan Tanasa,

Contact: dantanasa@yahoo.com

Nr. 8761 din / 09 / 2008

Ind. dos. I / C / 15

Către

Dan Tanasa

Ca urmare a solicitării dumneavoastră, formulată în virtutea

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informaţiile de interes public,

şi înregistrată la

Registratura generală a

Consiliului Judeţean Covasna sub nr. 8761/10.09.2008,

vă trimitem ataşat O.G. nr. 26/2005 privind managementul

instituţiilor publice de cultură,

aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2006.

Cu stimă,

TAMÁS Sándor

PREŞEDINTE

SZTAKICS István Attila

DIRECTOR EXECUTIV

Catre,

Consiliul Judetean Covasna

Sediul: Piaţa Libertatii, nr. 4, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna

Persoana de contact: Angela Kovacs

Obiect: reclamatie administrativa la Consiliul Judetean Covasna

Stimate doamna Kovacs,

Urmare adresei Consiliului Judetean Covasna nr. 8761 (Ind dos. I/C/15), prin prezenta formulez o reclamatie administrativa conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public intrucat consider raspunsul CJ Covasna nesatisfacator deoarece nu raspunde solicitarii mele adresata institutiei in data de 10 septembrie 2008.

Astfel, una din primele reguli ale gramaticii limbii romane pentru o comunicare eficienta spune ca jumatate din raspuns se afla in intrebare. In adresa inaintata CJ Covasna am cerut sa mi se comunice in baza caror legi a impus cunoasterea limbii maghiare ca si conditie obligatorie pentru candidatii care vor sa participe la concursul organizat de aceasta institutie in data de 15 septembrie 2008 pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene Covasna. Din adresa CJ nu se intelege exact care este obiectul raspunsului.

Mai mult, prin adresa CJ mi-a fost trimis un material, nu un document oficial, redactat in Word, al OG 26/2005 privind managememntul institutiilor publice de cultura. Pentru conformitate si pentru a ilustra seriozitatea raspunsului CJ Covasna ma asteptam sa primesc copii ale legilor din Monitorul Oficial.

Intrucat nu posed cunostinte juridice va solicit sa imi comunicati, in termen legal, urmatoarele:

- hotararea CJ Covasna pe baza careia s-a organizat concursul pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene Covasna

- notele de fundamentare pe baza carora a fost luata hotararea organizarii concursului

- numarul legii si articolul exact in baza caruia CJ Covasna a impus ca si conditie obligatorie cunoasterea limbii maghiare pentru candidatii care vor sa ocupe postul de director al Bibliotecii Judetene

- care este motivul exact pentru care adresa CJ nr. 8761 nu are data exacta?

Pentru a evita ipoteza rusinoasa in care Consiliul Judetean va fi chemat in instanta pentru incalcarea drepturilor cetatenilor de acces la informatii de interes public oferite de legea 544/2001 va solicit sa raspundeti cu exactitate prezentei adrese.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

18.09.2008

Catre,

Prefectura Judetului Covasna, domnului prefect Gyorgy Ervin

Sediul: Piaţa Libertatii, nr. 4, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna

Obiect: sesizare privind impunerea abuziva de catre Consiliul Judetean Covasna de cunoastere a limbii maghiare candidatilor la concursul pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene Covasna

Stimate domnule Prefect,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Consiliului Judetean Covasna a organizat in data de 15 septembrie 2008 concurs pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene Covasna. Institutia a facut publice conditiile de organizare a concursului printr-un anunt in cotidianul local Observatorul de Covasna in data de 21 august 2008. Printre conditiile obligatorii impuse candidatilor pentru ocuparea acestui post a fost si aceea de cunoastere a limbii maghiare.

Am solicitat CJ Covasna in data de 10 septembrie 2008 sa imi comunice in baza caror legi a impus candidatilor la concursul pentru ocuparea acestui post cunoasterea limbii maghiare iar institutia amintita mi-a trimis azi o adresa in care face referire la OG 26/2005 aprobata prin legea nr. 114/2006.

Intrucat in nici unul din cele doua documente nu se face referire la obligativitatea cunoasterii limbii minoritatilor nationale intr-o unitate administrativ teritoriala in care acestia depasesc un anumit prag ca si numar consider ca ne aflam in fata unui abuz al CJ Covasna. Prin impunerea cunoasterii limbii maghiare a fost ingradit dreptul cetatenilor Romaniei, care nu sunt cunoscatori ai acestei limbi, sa participe la acest concurs.

Avand in vedere acestea, va solicit ca, in baza legii 554/2004 sa atacati in contencios administrativ hotararea CJ Covasna prin care a organizat acest concurs.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

18.09.2008

Catre,

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, domnului presedinte Csaba Ferenc Asztalos

Sediul: Piaţa Walter Maracineanu, nr. 1-3, sector 1, Bucuresti

Obiect: sesizare privind impunerea abuziva de catre Consiliul Judetean Covasna de cunoastere a limbii maghiare candidatilor la concursul pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene Covasna

Stimate domnule Presedinte,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Consiliului Judetean Covasna a organizat in data de 15 septembrie 2008 concurs pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene Covasna. Institutia a facut publice conditiile de organizare a concursului printr-un anunt in cotidianul local Observatorul de Covasna in data de 21 august 2008. Printre conditiile obligatorii impuse candidatilor pentru ocuparea acestui post a fost si aceea de cunoastere a limbii maghiare.

Am solicitat CJ Covasna in data de 10 septembrie 2008 sa imi comunice in baza caror legi a impus candidatilor la concursul pentru ocuparea acestui post cunoasterea limbii maghiare iar institutia amintita mi-a trimis azi o adresa (nr. 8761) in care face referire la OG 26/2005 aprobata prin legea nr. 114/2006.

Intrucat in nici unul din cele doua documente nu se face referire la obligativitatea cunoasterii limbii minoritatilor nationale intr-o unitate administrativ teritoriala in care acestia depasesc un anumit prag ca si numar consider ca ne aflam in fata unui abuz al CJ Covasna. Prin impunerea cunoasterii limbii maghiare a fost ingradit dreptul cetatenilor Romaniei, care nu sunt cunoscatori ai acestei limbi, sa participe la acest concurs.

Avand in vedere acestea, va rog sa luati masurile legale pentru sanctionarea acestui act de discriminare.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

18.09.2008

Sursa: Dan Tanasa Blog

Articol scris pentru consursul lui Visurât si Arhi

La prima vedere, titlul articolului pare paradoxal. Multă lume se va întreba, cum m-am întrebat şi eu la început, ce să caute dacii în Asia?

O poezie a lui Mihai Eminescu mi-a atras atenţia în mod special asupra acestui paradox al existenţei dacilor în Asia. Poezia marelui nostru poet naţional se numeşte „De la Nistru pân’ la Tisa” şi zugrăveşte următoarea stare de lucruri:

Ca poet, Eminescu poate fi acuzat de naţionalism exacerbat, dar când şi istoricii, şi mai ales istoricii străini, afirmă acelaşi lucru, atunci trebuie să te apuci de treabă şi să cauţi dovezi pentru a sprijini „naţionalismul” lui Mihai Eminescu!

Prin urmare, m-am apucat de treabă şi dovezile… au început să curgă găsindu-i pe daci ca locuitori şi element civilizator al Asiei din neolitic şi până… în secolul XV d.Ch !

Pelasgii în Orientul Apropiat şi în Orientul Mijlociu

Din Dacia, locul unde a luat naştere şi s-a dezvoltat cultura şi civilizaţia pelasgă, dacii străvechi (pelasgii) s-au revărsat nu numai peste întreaga Europă străveche ci şi peste continentul asiatic. Prima lor escala în Asia a fost Orientul Apropiat şi cel Mijlociu.

În ceea ce priveşte Asia Mică, Strabon ne spune, citându-l pe Menecrat Elaita, că toată regiunea maritimă, ce se numea pe atunci Ionia, a fost locuită de pelasgi (Geographia, XIII.3.3) fapt confirmat şi de Herodot care-i numeşte pe pelasgii care locuiau aici, Ionieni (Istorii,VII.94). Ionienii, au înfiinţat aşezări renumite precum oraşul Efes, unde au ridicat una dintre minunile lumii antice, Templul Artemidei. De remarcat că Artemis este figurată, nu aşa cum au perceput-o grecii, ca patronă a vânătorii şi pădurilor, ci ca zeiţă mamă, având pieptul plin de sâni. Alt oraş întemeiat de pelasgii ionieni, Milet, i-a dat lumii antice şi moderne pe Thales considerat unul dintre cei şapte înţelepţi ai antichităţii şi pe Hecateu, istoric al lumii antice. Tot Milet-ul a fost multă vreme o forţă maritimă rivalizând cu Cartagina şi Fenicia.

O altă grupă însemnată de pelasgi, stabiliţi în Asia Mică la nord de Ionieni, au fost Eolii ( Istorii,VII.95) despre care aflăm de la Strabon că se extindeau până în Lidya inclusiv pe şesul Troiei (Geographia,XII.1.3). Cea mai renumită aşezare a lor, a fost Troia despre care legendele spun că avea zidurile construite de Apollo şi Poseidon.

Tot de naţionalitate pelasgă erau şi Lelegii care locuiau în Pisidia făcând parte din acelaşi neam cu Lelegii din părţile Troiei şi Cariei (Geographia XIII.1.59) şi pe care Iliada îi aminteşte alături de caoconi şi pelasgii divini.

Despre alte seminţii pelasge răspândite în Asia Mică, aflăm din Geographia lui Strabon: Mysienii (VIII.3.2), Bithynii (VII.75) şi Caoconii (VIII.3.17), iar din Istorii-le lui Herodot, aflăm ce de aceeaşi origine erau Phrygienii (VII.73) şi Lydienii (I.171).

După textele antice, locuitorii Capadociei, regiune situată în Anatolia de azi, făceau parte din acelaşi neam cu Frigienii. Mai mult, unul dintre oraşele Capadociei situat în partea de către Armenia, se numea Dacusa Euphratis iar un altul pomenit de Strabon (XII. 1.4) purta numele de Romnena (de la Râm, despre care Miron Costin spunea, ca de la el ne tragem toţi. Istoricii spun că acest Râm este o transliteraţie a cuvântului Roma.. Fie vorba între noi, greu de crezut că marele cărturar Miron Costin nu ştia pronunţa şi scrie corect Roma!).

Herodot, spune că armenii erau descendenţi ai phrigienilor (Istorii,VII.73) care se trăgeau din marea tulpină pelasgă, dar Strabon (Geographia.XI.4.8) le atribuie o origine thesaliotă ei venind din Thesallia sub conducerea lui Arminius, participant la expediţia argonauţilor, care mai apoi i-a colonizat în văile superioare ale Tigrului şi Eufratului. Oricum ar fi, originea lor rămâne tot pelasgă întrucât Thesallia era locuită în vechime de pelasgi.

În Mesopotamia prezenţa pelasgă se face simţită printr-o serie de toponime precum: Deba (asemănătoare fonetic cu Deva şi Beba din România actuală), Ombrea, Drobeta (v. Drobeta Turnu Severin din România) şi Nisibis. Mai mult, civilizaţia mesopotamiană, a avut ca prim centru al dezvoltării sale, Sumerul ale cărui fundamente culturale sunt situate în zona Dunării de Jos, în Dacia pelasgă. Ne dovedeşte acest fapt scrierea „sumeriană” descoperită pe tăbliţele de la Tărtăria de Mureş mai veche cu cel puţin 1000 de ani decât civilizaţia sumeriană, precum şi tipul somatic al conducătorilor sumerieni care se adresau maselor cu expresia Sag-gig (capete negre) ceea ce înseamnă ca ei nu erau bruneţi ci şateni asa cum ne arată I.I.Russu. Pentru originea pelasgă a civilizaţiei sumeriene pledează şi statuetele descoperite la Tell-Asmar, în templul lui Abu, care prezintă caracterele rasiale ale subtipului uman carpatic precum si elemente de vestimentaţie asemănătoare pană la identitate cu portul tracilor macedoneni şi cu cămăşilor lungi bărbăteşti încinse la brâu, purtate de daci. Miturile sumerienilor ne învaţă că sumerienii erau originari dintr-o zonă muntoasă de la soare răsare adică din răsărit. Mai uimitor este faptul că unul dintre eposurile literaturii sumeriene face referire expresă la Dacia. Mitul se numeşte „Zborul lui Ethan spre cer” si oferă detalii despre Dacia! În repetate rânduri se aminteşte de „marea de lângă cetatea munţilor” Ciudat… nici una dintre regiunile învecinate Sumerului nu posedă asa ceva. Prima regiune care corespunde acestei descrieri din apropierea Sumerului este….Transilvania! Depresiunea Transilvaniei, Ardealul, apare ca o cetate naturala înconjurată de munţi iar în imedita ei apropiere se afla Marea Neagră!

La toate acestea, se mai adaugă un fapt deloc de neglijat: limba sumerienilor are foarte multe cuvinte comune cu limba română. Paul Lazăr Tonciulescu si Eugen Delcea cercetând literatura de specialitate au descoperit nu mai puţin de 83 de cuvinte sumeriene identice ca înţeles cu cele din daco-română.

Primii locuitori ai Palestinei sunt descrişi în Vechiul Testament drept războinici şi având o statură impunătoare (Iosua 12:4) asemenea giganţilor situaţi de Nicolae Densuşianu în nordul Dunării de Jos. Existenţa pelasgilor în Palestina este documentată şi prin existenţa unor toponime ca: Scytopolis, despre care Pliniu ne spune că era o colonie de sciţi, Rama, Arimateea, etc.

Populaţia cea mai războinică a Palestinei preebraice se numea Amorei derivat din etnonimul Aromei / Aramei , nume purtat de toate seminţiile locuitoare cândva în teritoriile Siriei, Asiriei, Sumerului, Babilonului şi Arabiei. Aceasta înseamnă ca acest nume reprezenta o altă denumire etnică a pelasgilor.

Şi în Peninsula Arabia avem toponime care amintesc de pelasgi: Istriana (v. Istru) Satula (v. Sătulă), Lugana (v. Lugaş, Lugoj, Lungana), Carna (v. Cerna, Cârna), Domana, Amara, Draga, Nassaudum (v. Năsăud).Arabii erau cunoscuţi în antichitate ca făcând parte din neamul Arameilor. Numele etnic al arabilor se presupune că se trage din numele părintelui lor eponim Arabus un fiu al lui Hermes sau Armis al Daciei (Strabon, I.2.34)

Pelasgii au constituit de asemenea, elementul dominant şi civilizator al Indiei.

Rama, printul scit

Cele mai vechi scrieri religioase indiene poartă titlul Veda. Ele sunt în număr de 4 si cuprind Revelaţia hindusă. Ceea ce este interesant însă este faptul că Revelaţia este „descoperirea” sau „vederea interioară” iar titlul acestor scrieri poate fi apropiat foarte lesne de cuvântul românesc „a vedea”.

armani şi Rami/Ramni, nume sub care erau cunoscuţi pelasgii la unii autori antici ca urmaşi ai lui Ra/Ram, zeul cerului şi al Soarelui.

Mai mult, studiind poemele clasice ca şi scrierile religioase indiene, Nic. Densuşianu ne pune în evidenţă peste 40 de cuvinte cu corespondent român si latin.

Continuitatea pelasgo – dacică în continentul asiatic

Felix Colson, istoric francez, ne atrage atenţia afirmând categoric: „toţi dacii sunt pelasgi” (şi adăugam noi, oriunde s-ar afla ei).

Continuitatea neamului pelasg sub forma etnonimului dac în Asia, este atestată de numeroase izvoare antice şi cercetări moderne.

După cum am văzut, în epocile vechi, pelasgii erau elementul dominant şi civilizator în întregul continent asiatic. Interesant este însă ca urmaşii lor, dacii, sunt prezenţi în aceleaşi teritorii pe care erau răspândiţi şi pelasgii, însă par a se extinde mult mai departe ajungând chiar până în China. Şi se pare că, asemenea pelasgilor în epoca străveche, dacii au jucat în antichitatea clasică, roluri deloc de neglijat.

De pildă, Ana-Maria Coman, care a scris un articol pe marginea unei lucrări a lui J. Saint – Martin, ne atrage atenţia spunând: „ originea parţilor este legată mai ales de tribul Dahae sau Dahi. Cu ajutorul lui şi-a dobândit Thiridate independenţa; (aceştia) erau printre cele mai puternice neamuri scitice, numeroasele lor ramificaţii fiind răspândite în Europa şi Asia”.

Mai mult cărţile lui Zoroastru vorbesc despre acest neam straşnic de tot, care a dat printre altele şi numele Mării Caspice.

Herodot de asemenea afirmă că încă înainte de Cyrus multe triburi Dahae pătrunseseră în interiorul Persiei.

În condiţiile în care neamul dacilor se răspândise, încă din străvechime până în Persia, nu mai trebuie să ne mire faptul că Decebal, în faţa ameninţarii romane, a cerut ajutorul lui Pacorus regele Partilor. În timp ce Traian era ocupat cu războaiele cu dacii, prinţii din a doua ramură Arsacidă au atacat posesiunile romane din orient .

Extraordinara extensiune a dacilor ca neam este dată şi de afirmaţia Anei Maria Coman că Bactria, provincie învecinată Chinei, era locuită de numeroase triburi Dahae. Mai mult în lucrările istoricilor chinezi, Bactria purta numele de Tahia, mai exact de Dacia.

Această denumire coincide cu cea care serveşte la denumirea ţării pe care Dahii, o posedau în Europa

La autorii chinezi apare alături de Bactria şi Dahia arsacizilor extinsă în Persia şi Armenia.

Xenofon ne vorbeşte despre dacii din regiunea transcaspiană. Tot pe coasta orientală a Mării Caspice, Pliniu cel Tânăr semnalează populaţia numită Dahae.

Pârvan îi semnalează pe daci, sub numele de Dahae, în Turkestan, iar în sud estul Mării Caspice exista în antichitate un teritoriu numit Dahos.

Apoi, anticul Parthyene, ţinut situat azi în partea asiatică a Rusiei, poartă şi numele Dakistan.

Pe malul sudic al Mării Caspice, la nord de Azerbadjan, se află Daghestanul (Dag fiind tot o derivaţie a termenului etnic dac).

Massageţii sunt menţionaţi în documente încă din secolul VII î.Ch ca locuind între Marea Caspică si Amu-Daria. În istoria Asiei ei sunt cei care ,sub conducerea reginei Tomiris, sunt cunoscuţi ca învigători ai puternicului rege persan, Cyrus. Numai că dovezi recente arată că aceştia se întindeau pană în China.

După opinia specialiştilor, străini de astă dată, dacii sunt cunoscuţi în China sub numele de Yu-Ci, ortografiat Yue-Tchi, Yue-ti, Yut sau Ye-Ta. Pentru vechimea elementului etnic dac în China, pledează şi numele împăratului care a fondat dinastia Xia pe numele sau Dayu (Yu cel Mare). Principalele ramuri ale geţilor sunt cunoscute în analele chineze sub numele Marii Yue-tchi, Micii Yue-tchi şi Yue-tchi al Huandong-ului. Sub aceleaşi nume, dacii apar amestecaţi şi printre tibetanii occidentali.

Marii Yue-tchi au fabricat sticla colorată sub Daowu Di din dinastia Goei.

După Strabon familia Yue-tchi cuprinde neamurile asii-lor, pasiani-lor, tochari-lor şi sakarauţi-lor.

Această mare famile de daci (Yue tchi) şi-a avut aşezările între Munţii Nan-Shan, afluenţii Burunghirului şi partea superioară a Huang-he-ului. Prin urmare posedau o parte din China si Tangut.

Dat fiind conservatorismul dac, este de presupus că odată cu mişcarea neamurilor dace spre China, s-a mişcat şi credinţa lor, zamolxianism-ul, întrucât se ştie că dacii credeau că nu există alt zeu în afară de al lor. Unde poate fi surprinsă înfluenţa zamolxianism-ului în China?

Există o religie care nu prea are nimic de-a face cu speculaţiile religioase chinezeşti, anume daoism-ul. Însuşi cuvântul Dao, derivă din etnonimul dac, ştiut fiind că frigienii îi numeau pe daci daous, având semnificaţia cale. Concluzia este că daoism-ul este calea dacilor de a ajunge la Zeu. De ce? Pentru că toate religiile chineze poartă numele fondatorului lor (v. Confucianism-ul). Dar daoism-ul nu are aproape nimic în comun cu filozofia lui Lao-Tzi şi nici nu-i poartă numele. Cu atat mai mult cu cât daoism-ul nu a avut o influenţă foarte mare în China , ci numai pe alocuri pe unde erau răspândiţi dacii. Originea dacică a daoism-ului poate fi probată şi prin existenţa masivă a toponimelor şi antroponimelor dacice în regiuni apropiate de China, la stabilirea lor în această ţară dacii nerenunţand la religia lor originară, care împletindu-se cu vechile credinte chinezesti au dat naştere daoismului

Geţii au existat ca popor de sine stătător si în India fiind cunoscuţi subnumele de Yut Yat Jut Jhut. Ei ocupau Hindustanul septentrional si valea Indului. Specialiştii sunt de acord că populaţia rurala din Pundjab se trage din acest corp etnic al Yut-şilor. De asemena populaţia Yut formeza pricipala etnie din regiunea Sindi, iar în Belucistan, poporul Yut a format prin amestecul cu baluchii, poporul Jugdalli.

Descendenţii dacilor cunoscuţi sub numele Yut în India si Yue–tchi în China erau prezenţi şi în secolul XIX în India, în nord-estul provinciei Gudjarat aflându-se regiunea Jutvar (Ţara lui Yut sau a Yut-şilor)

Iată ce am descoperit în urma afirmaţiei dintr-o poezie a lui Eminescu !

Dacii; după cum putem observa, au dat o notă aparte civilizaţiei orientale prin religia lor introdusă în China, sub forma daoismului, prin infiinţarea dinastiei Arsacizilor , ei constituind şi un procent important din populaţia Asiei.

Acum, fiind dovedită cu destule dovezi credem noi, existenţa dacilor în Asia, nu putem decât să-i dăm dreptate lui Eminescu, care spunea: “De la China pân’ la Rin / De geto-daci pământu-i plin”:)

zamolxe

Bibliografie:

1. Nicolae Densuşianu, Dacia Preistorică, Ed. Arhetip, Bucureşti

2. Paul Lazăr Tonciulescu şi Eugen Delcea. Enigmele Terrei. Istoria începe în Carpaţi, vol. I, Ed. Obiectiv, Craiova

3. Alexandru Pele, Etnonimele românilor. Dac/get, Ed. Abadaba, Oradea

4. Strabon, Geographia, Ed. Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

5. Herodot, Istorii, Ed. Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

“Ne putem duce oriunde in lume. A devenit o moda in politica internationala chiar ca, sub matca apararii drepturilor minoritatilor, sa se incerce afectarea integritatii teritoriale a statelor. Romania, din acest punct de vedere, este extrem de ferma si spune da drepturilor individuale pentru orice minoritar, dar un NU categoric drepturilor colective”

“nici un joc in numele minoritatilor pentru a afecta integritatea teritoriala a statelor nu este posibil si nici admisibil”