<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>extindere &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://en.wordpress.com/tag/extindere/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "extindere"</description>
	<pubDate>Wed, 23 Dec 2009 09:41:16 +0000</pubDate>

	<generator>http://en.wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[Ziarul sistemului 2]]></title>
<link>http://pupefromdblog.wordpress.com/2009/11/20/ziarul-sistemului-2/</link>
<pubDate>Fri, 20 Nov 2009 20:57:45 +0000</pubDate>
<dc:creator>Cosmin Pupezescu</dc:creator>
<guid>http://pupefromdblog.wordpress.com/2009/11/20/ziarul-sistemului-2/</guid>
<description><![CDATA[Cum compania Melfebert Albert e un lant hotelier serios, urmeaza inca o extindere a unui departament]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Cum compania Melfebert Albert e un lant hotelier serios, urmeaza inca o extindere a unui departament din componenta lui, adica inca un ziar al sistemului.</p>
<p>Sa bagam:</p>
<p>Aprovizionare</p>
<p>&#160;</p>
<p>Extindere</p>
<p>Compania Melfebert Albert şi-a dorit întotdeauna să depăşească exigenţele clienţilor atunci când a venit vorba de aprovizionarea cu mâncare sănătoasă, şi a reuşit. De aceea v-om deschide câte o fermă de struţi, de găini, de mistreţi şi grădini suspendate de legume, iar dacă va fi nevoie v-om face chiar şi ferme de animale exotice, pentru clienţii care preferă animalele exotice în detrimentul celor deja cunoscute din meniul hotelurilor Melfebert Albert, care sunt Aripioare crocante de şarpe, fasole verde cu raniu, ardei umpluţi cu forţa, sărmăluţe umplute cu întuneric şi ciorba de picioare-n burtă.</p>
<p>Această acţiune apare ca răspuns în faţa fermierilor locali cu un spirit antreprenorial sărit de pe axa bunului simţ şi pentru a maximiza profiturile companiei Melfebert Albert.</p>
<p>Lucrările vor începe cu mult înaintea Revelionului deoarece nu mai avem nicio camera liberă în peste cele 87 de hoteluri din întreaga lume, care activează sub numele de</p>
<p>Melfebert Albert, cu speranţa ca ele să fie finalizate până la Revelion.</p>
<p><a href="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/muncitori.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-840" title="muncitori" src="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/muncitori.jpg" alt="" width="450" height="337" /></a></p>
<p>Angajatul lunii</p>
<p>În această lună, titlul onorific de Angajat al Lunii pleacă la lshmal Ackmead Mohammed Asckptooty de la hotelul din Udaţi-Mânzu, judeţul Buzău.</p>
<p>Ackmead Mohammed se declară foarte mândru de câştigarea titlului de Angajat al Lunii, şi deci premierea acestuia cu Roaba lui Dumnezeu.</p>
<p>Roaba lui Dumnezeu este o coroană onorifică pe care fiecare angajat doreşte să o câştige şi să o poată purta pe cap în ziua lui liberă.</p>
<p>Performanţele lui Ackmead Mohammed au fost unele de invidiat cu nişte rezultate pe măsură. Acesta a reuşit să aprovizioneze hotelul din Udaţi-Mânzu atunci când fermierii locali nu mai aveau absolut niciun bun pe stoc, cu toate că depozitul hotelului era plin cu alimente. Ackmead Mohammed, împreună cu câţiva colegi de muncă au plecat în pauza de masă, uitând uşa depozitului deschisă, timp în care păsările răpitoare au prădat depozitul, luând chiar şi cablurile de la instalaţia electrică.</p>
<p>Mohammed rămâne uimit când se întoarce de la masă şi vede gol depozitul, iar ora mesei pentru clienţii hotelului se apropia.</p>
<p>Aşa că acesta îşi ia roaba din dotare, fără să îşi anunţe superiorii sau măcar colegii şi pleacă&#8230; nimeni nu ştie unde.</p>
<p>Norocul lui Mohammed a fost că la masă au venit doar 2 clienţi, aşa că cele 3 borcane de zacuscă au ajuns.</p>
<p><a href="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/angajatul-lunii.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-842" title="angajatul lunii" src="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/angajatul-lunii.jpg" alt="" width="450" height="337" /></a></p>
<p>Accident la locul de muncă</p>
<p>Vasilica Cristocea este cunoscută pentru capriciile sale şi pentru slăbiciunea ei la struguri, inclusiv la vin.</p>
<p>În seara din 13 noiembrie aceasta a fost prinsă umblând iar la ciorchini şi la butoaiele de vin de către o colegă de a sa. Colega ei, Genoveva Crîşmaru, este şi ea cunoscută ca fiind o iubitoare a spirtului tras prin pâine. Acestea două după ce golesc patru buroaie de vin şi două lădiţe cu struguri încep să se ia la bătaie. Victorioasă iese Crîşmaru, care se ştie că are palma mai grea şi cunoştinţe într-ale bătăii.</p>
<p>Sunetul cocoşului din curte se aude, acestea realizează că se apropie dimineaţa, inclusiv venirea celorlalţi angajaţi la serviciu, şi se gândesc la o metodă de a umple cu ceva butoaiele golite de vin.</p>
<p>Vasilica Cristocea ştia de obiceiul macaragistului Igor Pleavă de a mai trage câte un şpriţ de vin în timp ce lucra cu macaraua, aşa că se încurajează singură şi încearcă să se suie în macara pentru a umple butoaiele de vin cu vinul lui Igor Pleavă. Genoveva Crîşmaru, crezînd că Vasilica încearcă sa fugă de ea, începe să arunce cu sticle goale după ea şi să îi adreseze cuvinte urâte, Vasilica este lovită în repetate rânduri în cap, până când aceasta ameţeşte din nou şi cade de pe macara, odată ajunsă la pământ, aceasta este lovită în continuare de către colega sa, Crîşmaru, tot cu sticla până oboseşte şi pleacă acasă.</p>
<p>Poliţia cercetează din nou condiţiile în care s-a produs accidentul şi ce a facut-o pe Genoveva Crîşmaru să-şi bată colega de muncă.</p>
<p><a href="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/femei-alcooliste.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-841" title="femei alcooliste" src="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/femei-alcooliste.jpg" alt="" width="450" height="337" /></a></p>
<p>Miss Secretară</p>
<p>Concursul de Miss Secretară Melfebert Albert a avut loc in seara de 15 noiembrie, nu cu mult timp după internarea Vasilicăi Cristocea şi arestarea colegei sale Genoveva Crîşmaru.</p>
<p>Câştigătoarea acestei ediţii se numeşte Glicheria Patină, şi lucrează la Melfebert Albert de 54 de ani.</p>
<p>Putem spune că din primele întrebări ale concursului se ştia că Glicheria va câştiga, deoarece la întrebarea „Care ar fi cele 3 lucruri pe care le-ai lua cu tine pe o insula pustie?” Glicheria a răspuns „O găleată, roaba şi o lopată”, aceste 3 lucruri sunt simbolul Departamentului de Întreţinere de la Melfebert Albert, şi juria a hotărât să pună capăt concursului deoarece restul concurentelor păreau o pierdere de vreme.</p>
<p>Glicheria Patină a rămas uimită de căştigarea Miss-ului, este prima dată pentru ea când participă, ţinând cont că are 86 de ani, nu şi-ar fi dat nicio şansă să câştige în faţa junicilor din departament, dar totuşi a venit la concurs deoarece era sătula de mofturile bărbatului său de acasă.</p>
<p><a href="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/miss-secretara.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-843" title="miss secretara" src="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/miss-secretara.jpg" alt="" width="450" height="450" /></a></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Crearea plugin-urilor jQuery (partea 1)]]></title>
<link>http://igeeku.wordpress.com/2009/11/19/crearea-plugin-urilor-jquery-partea-1/</link>
<pubDate>Thu, 19 Nov 2009 13:55:44 +0000</pubDate>
<dc:creator>igeeku</dc:creator>
<guid>http://igeeku.wordpress.com/2009/11/19/crearea-plugin-urilor-jquery-partea-1/</guid>
<description><![CDATA[Scurtă introducere Dacă te întrebi la ce or fi bune plugin-urile astea jQuery, îți voi spune eu: îți]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><iframe src='http://digg.com/api/diggthis.php?u=http%3A%2F%2Fdigg.com%2Fprogramming%2FCrearea_plugin_urilor_jQuery_partea_1' height='82' width='55' frameborder='0' scrolling='no' style='float: right; margin-left: 10px; margin-bottom: 5px; padding: 4px 0 2px 4px; background: #fff;'></iframe></p>
<h4>Scurtă introducere</h4>
<p>Dacă te întrebi la ce or fi bune plugin-urile astea jQuery, îți voi spune eu: îți permite extinderea întregii librării jQuery prin adăugarea de noi metode și funcții la aceasta. De exemplu, ai putea crea un plugin care, printr-un singur apel, va parcurge toate link-urile unei pagini, și la fiecare link către un fișier PDF va adăuga o iconiță descriptivă. Apelul va arăta ceva în genul:
</p>
<pre class="brush: jscript;">
$("a").adaugaIconitaPDF();
</pre>
<p>Idei pentru plugin-uri sunt multe, prea multe chiar, și ca să te convingi poți intra pe <a href="http://plugins.jquery.com/" target="_blank">pagina de plugin-uri jQuery</a> unde le vei găsi ordonate după categorie. La momentul actual, acolo sunt <strong>3684</strong> de plugin-uri! Deci idei sunt cu tonele, și tot apar plugin-uri zi de zi. Așa că, ori poți sta să cauți plugin-ul care-ți trebuie, ori poți învăța să creezi propriile plugin-uri, lucru despre care voi discuta în următoarele câteva articole.
</p>
<h4>Să intrăm în pâine!</h4>
<p>Pentru început, e nevoie de puțină teorie interesantă. În caz că nu știai deja, jQuery e renumit pentru faptul că poate fi folosit cu ajutorul unui singur caracter: <strong>simbolul dolar ($)</strong>. De puține ori, însă, vei da peste probleme folosind simbolul $, fiindcă nu este singurul framework care face uz de acest simbol. Așa că, pentru a evita conflicte, când este cazul, se poate folosi cuvântul &#8220;<strong>jQuery</strong>&#8220;. De exemplu:
</p>
<pre class="brush: jscript;">
jQuery("a").fadeIn();
jQuery.variabila = 2;
</pre>
<p>Acum să îți spun și care sunt acele puține cazuri când pot apărea conflicte cu simbolul $: când creezi plugin-uri, și când folosești încă un framework împreună cu jQuery, de exemplu ExtJS + jQuery. Știind acum aceste lucruri, să începem cu plugin-urile! Pentru a putea crea plugin-uri, e nevoie să știi jQuery, evident, și care sunt obiectele extensibile din jQuery:
</p>
<ol>
<li><strong>jQuery</strong>
<ul>
<li>se ocupă cu procesarea internă</li>
<li>extinde <u>metode</u> (în alte limbaje de programare sunt cunoscute ca <em>metode statice</em>, sau <em>metode de clasă</em>)</li>
</ul>
</li>
<li><strong>jQuery.fn</strong>
<ul>
<li>se ocupă de elemente HTML și interacțiunile dintre ele</li>
<li>extinde <u>funcții</u> (în alte limbaje de programare sunt cunoscute ca <em>metode de instanță</em>)</li>
</ul>
</li>
</ol>
<p>Ca să fiu sigur că nu mă vei pierde, îți voi explica ce reprezintă metodele și funcțiile. Dacă ai deja experiență în programarea orientată pe obiecte, poți sări peste paragraful acesta. Deci, metodele pot fi apelate direct, fără a instanția o clasă. Funcțiile, pe de altă parte, pot fi apelate doar asupra unui obiect ce reprezintă o instanță a unei clase. Dacă nu știi nici ce reprezintă instanțierea, e cazul să te oprești aici și să iei un tutorial de POO în C++ sau orice alt limbaj vrei.
</p>
<p>Știind acum ce obiecte jQuery pot fi extinse, voi crea un simplu plugin care afișează un mesaj la încărcarea unor elemente HTML. Apelul va fi simplu:
</p>
<pre class="brush: jscript;">
$.mesaj("mesaj la comanda");     //metodă
$("div").mesaj("m-am incarcat"); //funcție
</pre>
<p>Și acum iată codul, trivial de altfel:</p>
<pre class="brush: jscript;">
//codul pentru metodă
jQuery.mesaj = function(msg) {
   alert(msg);
};

//codul pentru funcție
jQuery.fn.mesaj = function(msg) {
   alert(msg);
}
</pre>
<p>Ți se pare complicat ? Dacă da, e grav, fiindcă în următoarele articole se mai complică, fiindcă voi discuta despre:</p>
<ul>
<li>variabile locale și globale</li>
<li>ascunderea variabilelor</li>
<li>orientarea pe obiecte</li>
<li>setările plugin-urilor</li>
<li>funcții cu opțiuni și parametri</li>
<li>template-urile cele mai utilizate pentru plugin-uri</li>
<li>și în final, o listă de guidelines, adică un mic ghid</li>
</ul>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Extindere? Da, dar unde?]]></title>
<link>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/18/extindere-da-dar-unde/</link>
<pubDate>Wed, 18 Nov 2009 20:50:59 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/18/extindere-da-dar-unde/</guid>
<description><![CDATA[Scriam intr-un articol recent ca atunci cand esti mic te bati cu cei mici, cand esti mare te bati cu]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Scriam intr-un <a href="http://mihaipintilie.ro/2009/11/12/pestele-mare-cumpara-pestele-mic/" target="new">articol recent</a> ca atunci cand esti mic te bati cu cei mici, cand esti mare te bati cu cei mari. Dar indiferent de dimensiune vrei sa fii si mai mare. Astazi vorbim despre cei mari care sunt in top, aproape de neatins, care au o reputatie solida si piete de desfacere mature, adica venituri plafonate. Ce este de facut? Caci actionarii vor mai multi bani. Raspunsul este extindere. Iar variantele sunt doua: pe verticala sau pe orizontala.</p>
<p>In primul caz se cumpara ori furnizorul, ori distribuitorul. Asa incat banii care ar fi ramas partenerului din aval sau din amonte ca profit sa apara acum in conturile companiei care cumpara. Practic elimina un intermediar prin inghitirea lui. </p>
<p>In al doilea caz extinderea se face prin patrunderea in zone geografice noi sau in alte industrii, de regula complementare. Cruciala pentru succesul afacerii in noua zona sau industrie este reputatia firmei pentru ca odata ce cumparatorii au incredere in companie si produsele ei, dezvoltarea devine mai facila.</p>
<p>Un astfel de exemplu este Dell care tocmai a achizitionat Perot Systems, firma care in Romania este cunoscuta mai mult datorita car-kit-urilor sale. Perot este insa in multe tari un furnizor general acceptat in industria medicala si in zonele guvernamentale iar trecerea lui in portofoliul Dell da acestuia din urma o bula mare de oxigen in ceea ce priveste vanzarile catre sectorul public unde vanzarile de echipamente IT ale lui Dell sunt aproape blocate. La randul lor produsele Perot vor beneficia de reputatia Dell si probabil vor cunoaste o crestere a cotei de piata iar in final banii, profitul si market-share-ul raman la Dell.</p>
<p><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/xhtgw-tOj-o&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/xhtgw-tOj-o&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Senzaţional. Numărul 1.]]></title>
<link>http://evidenttotrolemodelism.wordpress.com/2009/11/15/senzational-numarul-1/</link>
<pubDate>Sun, 15 Nov 2009 07:40:19 +0000</pubDate>
<dc:creator>RoleModelu</dc:creator>
<guid>http://evidenttotrolemodelism.wordpress.com/2009/11/15/senzational-numarul-1/</guid>
<description><![CDATA[Aşa cum am promis, şi eu, şi Diego ne-am pus pe treabă şi am pregătit pentru voi 3 articole cu iz de]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Aşa cum am promis, şi eu, şi Diego ne-am pus pe treabă şi am pregătit pentru voi 3 articole cu iz de]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Kinder - pentru cei mici sau pentru cei mari?]]></title>
<link>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/15/kinder-pentru-cei-mici-sau-pentru-cei-mari/</link>
<pubDate>Sat, 14 Nov 2009 21:48:08 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/15/kinder-pentru-cei-mici-sau-pentru-cei-mari/</guid>
<description><![CDATA[Produsele din gama Kinder sunt un exemplu excelent de marketing diferentiat. Acesta se intalneste ca]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Produsele din gama Kinder sunt un exemplu excelent de marketing diferentiat. Acesta se intalneste cand producatorul identifica cu succes consumatorii produselor sale, ii imparte in segmente distincte si ii adreseaza prin mixuri de marketing diferite asa incat sa-i acopere pe toti si intr-o maniera cat mai eficienta.</p>
<p>De regula companiile pornesc pe un drum logic, in cazul Kinder cel reprezentat de pozitionarea pe segmentul de consumatori copii si timp de ani, chiar decenii, il batatoresc bine de tot. Vine o vreme insa cand firma sau in cazul nostru brandul se confrunta cu o scadere a vanzarilor si atractivitatii. Salvarea de la esec vine din modificarea produsului si/sau din extinderea pietei careia i se adreseaza produsul.</p>
<p>Pentru Kinder compania-mama a fost suficient de curajoasa in a-si extinde piata tinta in asa fel incat oferta sa de produse Kinder sa ii atraga si pe adulti, obtinand unul dintre cele mai mari succese in privinta crearii unei noi categorii de consumatori. Rezultatul se regaseste intr-o gama separata de produse la fel de delicioase si apetisante, de vazut si clipul urmator:</p>
<p><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/9sqhwRj_SDI&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/9sqhwRj_SDI&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ziarul sistemului]]></title>
<link>http://pupefromdblog.wordpress.com/2009/11/13/ziarul-sistemului/</link>
<pubDate>Fri, 13 Nov 2009 09:34:48 +0000</pubDate>
<dc:creator>Cosmin Pupezescu</dc:creator>
<guid>http://pupefromdblog.wordpress.com/2009/11/13/ziarul-sistemului/</guid>
<description><![CDATA[Ziarul sistemului se incearca a fi un fel de jurnal de bord al unei companii, indiferent de domeniul]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Ziarul sistemului se incearca a fi un fel de jurnal de bord al unei companii, indiferent de domeniul ei de activitate, o definitie corecta si exacta nu am gasit, si cum google-ul este sarac in domeniul asta, m-am gandit sa scriu eu unul. Cu toate ca si proful s-a gandit sa fac un ziar al sistemului pentru bazele PR.</p>
<p>Intelegem ca de ziarul sistemului se ocupa Departamentul PR al respectivei companii.</p>
<p>Am ales sa folosesc brandul Melfebert Albert deoarece el face parte dintr-un vechi proiect facut anul trecut. Melfebert Albert este cel mai mare lant hotelier cu activitate in spa  (scuzati exprimarea). Lumea alege serviciile noastre deoarece tratam colaceii din jurul abdomenului. Acestia se prezinta in 3 faze, prima faza este atunci cand stai aplecat si colaceii se observa cum atarna peste cureaua pantalonilor, a doua faza este atunci cand stai drept, indiferent daca iti sugi burta, colaceii tot atarna peste pantaloni, ultima faza, si anume a 3-a sunt coleceii cu cap de ratusca, acestia apar indiferent de pozitia voastra, se intalnesc des pe la piscine si bazine. Oferim inveliri in parafina si namol de Techirghiol.</p>
<p>Sloganul companiei Melfebert Albert este Servicii de 7 stele la pret de 2 margarete.</p>
<p>Am ales sa fac ziarul sistemului pentru Departamentul de Intretinere, sa incepem:</p>
<p>&#160;</p>
<p>Extindere</p>
<p>&#160;</p>
<p>Datorită numărului mare de clienţi pe care îl are lanţul nostru hotelier Melfebert Albert, şi numărului mare de huligani şi clienţi prost crescuţi care continuă să spargă geamurile, să îşi sculpteze numele pe bibliotecile din mahon din camere, să vandalizeze băile atunci când echipa lor preferată de fotbal pierde, să se îmbete şi să spargă şemineele din marmură aflate în camere, şeful Departamentului de Întreţinere, Gogu Murdărescu a concluzionat că singura metodă pentru a nu întâmpina greutăţi în procesul de întreţinere al hotelurilor şi optimizarea timpului de răspuns al echipelor de întreţinere este extinderea, astfel nu vom mai trimite echipa de întreţinere de la hotelul din Pleşcoi la cel din Tiraspol, sau echipa hotelului din Dubai la cel din Panama.</p>
<p>Aşa că s-a ajuns la concluzia că în plină criză mondială se vor mai înfiinţa câte un Departament de Întreţinere la fiecare hotel din cadrul lanţului Melfebert Albert.</p>
<p>&#160;</p>
<p>Lucrările de extindere vor începe în data de 14.12.2009 şi se vor încheia în data de 22.07.2010 la cele 82 de hoteluri din întreaga lume, prioritate vor avea hotelurile din zona Transnistriei, Insula Şerpilor, New York, Paris, Londra, Seul, Bratislava, Bucureşti, Buhăiesti.</p>
<p><a rel="attachment wp-att-822" href="http://pupefromdblog.wordpress.com/2009/11/13/ziarul-sistemului/clip_image002/"><img class="alignleft size-full wp-image-822" title="clip_image002" src="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/clip_image002.jpg" alt="clip_image002" width="341" height="250" /></a></p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>Angajatul lunii</p>
<p>&#160;</p>
<p>Datorită efortului depus de angajatul Viorel Meşter, din Departamentul de Întreţinere, ne simţim onoraţi să îi acordăm o zi liberă, o simţitoare creştere a salariului şi un televizor cu DVD- player.</p>
<p>Munca depusă în acest department în ultima lună ne-a lăsat pe toţi uimiţi, a reuşit să repare centrala de căldură proprie, retapetarea camerelor, schimbarea parchetului in 12 camere şi înlocuirea parţială a mobilei din 218 camere, asta doar după o petrecere organizată de distinsul Gigi Becali în seara de 12 noiembrie în hotelul din Belgrad.</p>
<p>Viorel Meşter a spus că este extrem de fericit pentru titlul obţinut, şi susţine că ar repeata această performanţă oricând, profită de această ocazie şi ii transmite multă sănătate domnului Gigi Becali.</p>
<p><a rel="attachment wp-att-823" href="http://pupefromdblog.wordpress.com/2009/11/13/ziarul-sistemului/attachment/117/"><img class="alignleft size-full wp-image-823" title="117" src="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/117.jpg" alt="117" width="440" height="327" /></a></p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>Accident la locul de muncă</p>
<p>&#160;</p>
<p>Încercarea angajatului Mărcuş Pleavă de a ridica un calorifer de unul singur l-a lăsat cu o dublă fractură la membrul inferior drept al acestuia.</p>
<p>Accidentul a avut loc în seara de 2 noiembrie la hotelul Melfebert Albert din Zagreb, Mărcuş se afla în camera cazanelor cu colegul său Mihai Alibi, când Mărcuş aude un sunet ciudat venind din camera alăturată, colegul său pleacă după o cafea, neştiind de tragedia pe care o va avea Mărcuş.</p>
<p>Din spusele lui Mihai, Mărcuş nu se mai afla in camera cazanelor când s-a întors el cu cafeaua, şi au trecut aproximativ 15 minute, aşa că acesta pleacă disperat în căutarea lui Mărcuş.</p>
<p>Dupa 6 ore, Mărcuş este găsit în camera alăturată în stare de ebrietate, cântând imnul României în limba maghiară cu un calorifer căzut pe picior. Se pare că acesta a încercat să ridice de unul singur caloriferul care se alfa pe butoiul cu ţuică, împiedicându-l pe acesta să se servească.</p>
<p>Acum poliţia cercetează locul accidentului.</p>
<p><a rel="attachment wp-att-824" href="http://pupefromdblog.wordpress.com/2009/11/13/ziarul-sistemului/clip_image001/"><img class="alignleft size-full wp-image-824" title="clip_image001" src="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/clip_image001.jpg" alt="clip_image001" width="400" height="408" /></a></p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>&#160;</p>
<p>Miss Secretară</p>
<p>&#160;</p>
<p>Pentru a şasea oara consecutiv, secretara de la biroul 5, Manuela Plugaru câştigă fără urmă de îndoiala concursul Miss Secretară Melfebert Albert.</p>
<p>Aceasta se declară foarte mulţumită de organizare, de desfaşurarea concursului şi nu în ultimul rand de modul în care juriul şi-a făcut treaba.</p>
<p>Participantele au trecut prin mai multe probe: Căratul dosarelor, Preparatul cafelei, Socializarea cu prietenii şefului şi cea mai grea, Raspunsul la telefon.</p>
<p>Aparenţele fizice nu au fost luate în considerare, iar cele ce au încercat să se prezinte cu o ţinută provocatoare au fost excluse din concurs.</p>
<p>Restul participantelor susţin că Manuela Plugaru a fost ajutată din interior, şi că aceasta nu ar fi avut habar să facă o cafea şi nici să răspundă la telefon.</p>
<p>Auzind aceste lucruri, Manuela ne-a spus că celelalte participante mint cu înverşunare şi că sunt foarte invidioase.</p>
<p>&#160;</p>
<p><a rel="attachment wp-att-825" href="http://pupefromdblog.wordpress.com/2009/11/13/ziarul-sistemului/clip_image003/"><img class="alignleft size-full wp-image-825" title="clip_image003" src="http://pupefromdblog.wordpress.com/files/2009/11/clip_image003.jpg" alt="clip_image003" width="222" height="233" /></a></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Imagine pe spinarea adversarului]]></title>
<link>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/12/imagine-pe-spinarea-adversarului/</link>
<pubDate>Thu, 12 Nov 2009 19:10:30 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/12/imagine-pe-spinarea-adversarului/</guid>
<description><![CDATA[In urma studiilor facute intre clientii sai McDonald&#8217;s a decis diversificarea portofoliului de]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>In urma studiilor facute intre clientii sai McDonald&#8217;s a decis diversificarea portofoliului de produse prin extinderea lui la produse pe baza de cofeina. Zis si facut. Si a aparut McCafe. Fapt ce din punct de vedere marketing reprezinta o amenintare directa la adresa Starbucks, cafeneaua oficiala a lumii. </p>
<p>Amenintare, ei as. De unde?! Starbucks chiar se bucura. Nu numai ca business-ul lor nu a cunoscut vreun regres, dat fiind faptul ca cel putin in mall-uri sunt prezente ambele retele, dar cifra de afaceri le-a crescut odata cu venirea McDonald&#8217;s in acest segment. CEO-ul Starbucks chiar a afirmat &#8220;McDonald&#8217;s made us better&#8221;. De unde pana unde? Curiozitatea i-a impins pe multi cafegii sa incerce ambele variante, rezultatul fiind favorabil Starbucks in ceea ce priveste calitatea.</p>
<p>Fara indoiala McDonald&#8217;s va avea de profitat prin oferirea produsului clientilor sai mai ales ca mamutul fast-food este agresiv cu publicitatea si preturile in aceasta perioada. Dar mai castigat a iesit, fara sa fi facut ceva in mod special, compania care a brevetat aceasta nisa, Starbucks. Pentru marketeri, este o lectie de retinut si aplicat atunci cand apare ocazia.</p>
<p><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/14qeu7JRwt0&#038;rel=0&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/14qeu7JRwt0&#038;rel=0&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Mai sus, mai departe]]></title>
<link>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/11/mai-sus-mai-departe/</link>
<pubDate>Wed, 11 Nov 2009 19:58:22 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/11/mai-sus-mai-departe/</guid>
<description><![CDATA[Cand ai mai mult de 100.000 de angajati si 5 milioane de clienti in fiecare luna, e clar ca joci in ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Cand ai mai mult de 100.000 de angajati si 5 milioane de clienti in fiecare luna, e clar ca joci in liga seniorilor, alaturi de cei mai buni. Este cazul Lufthansa, una dintre cele mai mari companii aeriene din lume. Tintarul pe care joaca cuprinde 207 destinatii din 81 de tari, deservite de peste 500 de avioane intr-un ritm de peste 14.000 de zboruri saptamanale!</p>
<p>Calitatea, inovatia, siguranta si fiabilitatea sunt valorile dupa care Lufthansa s-a ghidat de-a lungul istoriei sale iar secolul trecut si cresterea economiei globale i-a permis extinderea operatiunilor de la spatiul Germaniei la cel global. Marturia valorii sale sta si in alianta pe care a creat-o impreuna cu alte patru companii aeriene si care poarta un nume ce a devenit un brand in sine si imaginea calitatii: Star Alliance. </p>
<p>Actualmente Star Alliance cuprinde 25 de membri care punandu-si laolalta resursele tehnice, financiare si umane au format o retea de destinatii, zboruri si conexiuni atat de eficienta incat poate deservi orice pasager din orice colt al lumii. Mai mult, puterea aliantei a dus la demararea in 2007 a unui program pe 9 ani denumit &#8220;<em>Move under one roof</em>&#8221; prin care marile aeroporturi ale lumii sa aiba terminale intregi dedicate exclusiv aeronavelor si curselor membrilor aliantei: Tokio, Bangkok, Varsovia, Bruxelles, Munchen, Shanghai, Beijing, Toronto, Seul, Cairo, Barcelona pana acum iar pana in 2015 New Delhi, Paris, Mumbai, Londra si Los Angeles.</p>
<p>Programul permite impartirea resurselor catre toti membrii: timpi mai mici pentru transfer, imbarcare mai rapida, saloane, spatii de birouri, transfer bagaje, centre de business, toate pentru satisfactia clientilor lor. Dar pentru a face parte din Star Alliance, companiile aeriene trebuie sa respecte cele mai ridicate standarde din industria de servicii pentru clienti, de securitate si infrastructura tehnica, impreuna acestea oferind o calatorie confortabila pana la capatul lumii daca e cazul.</p>
<p><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/Zh0j_WgkmxQ&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/Zh0j_WgkmxQ&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
<p>In acest moment membrii Star Alliance sunt: Adria, Air Canada, Air China, Air New Zealand, ANA, Asiana Airlines, Austrian, Blue1, bmi, Continental Airlines, Croatia Airlines, Egyptair, LOT Polish Airlines, Lufthansa, SAS Scandinavian Airlines, Shanghai Airlines, Singapore Airlines, South African Airways, Spanair, Swiss, TAP Portugal, THAI, Turkish Airlines, United, US Airways</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Clasic sau pururea tanar?]]></title>
<link>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/03/clasic-sau-pururea-tanar/</link>
<pubDate>Tue, 03 Nov 2009 05:50:12 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/03/clasic-sau-pururea-tanar/</guid>
<description><![CDATA[169 de ani de la infiintare, 1328 de magazine in 18 tari europene, 34.000 angajati, 100 stilisti, 90]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>169 de ani de la infiintare, 1328 de magazine in 18 tari europene, 34.000 angajati, 100 stilisti, 900 furnizori. Cam asa arata C&#38;A in cifre. C si A vin de la Clemens si August Brenninkmeijer, frati de nationalitate germana ce si-au deschis in 1841 un depozit de textile in Olanda. Doi ani mai tarziu au deschis un magazin ce s-a dovedit de succes prin gama oferita &#8211; articole de imbracaminte de-a gata, cu marimi diferite si preturi avantajoase pentru publicul larg. Intoarcerea acasa in Germania s-a facut abia in 1911 iar in 1922 au trecut Canalul pana in Anglia unde si-au extins operatiunile. Familia Brenninkmeijer inca detine compania iar pe Wikipedia scrie ca sunt cea mai bogata familie din Olanda.</p>
<p><img src="http://cdmr.wordpress.com/files/2009/11/c_and_a.jpg" alt="c_and_a" title="c_and_a" width="418" height="61" class="aligncenter size-full wp-image-156" /></p>
<p>In Romania C&#38;A a venit in 2009 deschizand primul sau magazin in Bucuresti in Militari Shopping Center, la care se mai adauga un magazin in Buzau. Planurile companiei de extindere a operatiunilor in Romania, 15 magazine pana la finalul lui 2010, au fost date peste cap de criza economica si la finalul anului viitor vor avea probabil jumatate din numarul de magazine planificat initial.</p>
<p>C&#38;A face parte din European Retail Round Table alaturi de alte nume mari ale retailului: ASDA Walmart, Carrefour, Delhaize Group, El Corte Inglés, H&#38;M, IKEA, Inditex, Kingfisher, Marks &#38; Spencer, Mercadona SA, METRO AG, Royal Ahold, Tesco</p>
<p>In final o reclama &#8220;de sezon&#8221; si funny pe deasupra.<br />
<span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/BcFV5g5pGPs&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/BcFV5g5pGPs&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Programare Orientata pe Obiecte folosind jQuery]]></title>
<link>http://igeeku.wordpress.com/2009/11/02/programare-orientata-pe-obiecte-folosind-jquery/</link>
<pubDate>Mon, 02 Nov 2009 00:16:11 +0000</pubDate>
<dc:creator>igeeku</dc:creator>
<guid>http://igeeku.wordpress.com/2009/11/02/programare-orientata-pe-obiecte-folosind-jquery/</guid>
<description><![CDATA[Zilele trecute am dat fără să vreau peste un articol legat de MooTools, un alt framework JavaScript.]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><iframe src='http://digg.com/api/diggthis.php?u=http%3A%2F%2Fdigg.com%2Fprogramming%2FjQuery_OOP' height='82' width='55' frameborder='0' scrolling='no' style='float: right; margin-left: 10px; margin-bottom: 5px; padding: 4px 0 2px 4px; background: #fff;'></iframe></p>
<p>Zilele trecute am dat fără să vreau peste un articol legat de <a href="http://mootools.net/" target="_blank"><strong>MooTools</strong></a>, un alt framework JavaScript. În articolul respectiv erau lăudate capabilitățile OO ale acestui framework. Se pare ca MooTools este un framework foarte orientat pe obiecte, ba mai mult, se pare că încurajează la maxim folosirea programării orientate pe obiecte (<strong>POO</strong>), lucru care m-a fascinat pe loc! Așadar, am început să răscolesc prin acest framework și am realizat că nu era nici pe departe la fel de tare ca jQuery. E drept că tot ce face jQuery se poate face și cu MooTools, însă nu la fel de repede și de ușor. Și aici au început problemele!</p>
<p>Mie îmi place la nebunie POO, iar jQuery se știe deja că nu oferă mai deloc suport pentru POO. Singura legătură pe care o are cu POO este funcția <em>extend</em> care este folosită deobicei la crearea plugin-urilor. În rest, nimic! Nu clase, nu interfețe, nu moștenire&#8230; toate se pot obține doar prin folosirea unor principii JavaScript care îți dau impresia că ai programa pe obiecte. Chiar și în JavaScript, POO este mai mult o improvizație posibilă datorită facilităților extraordinare ale acestui limbaj extrem de extensibil.</p>
<p>Revenind la jQuery și POO.. mi-a plăcut atât de mult MooTools din cauza acestui fapt, și m-am gândit: oare nu e posibil să amestec MooTools cu jQuery ? După îndelungi căutări, aflu că pot fi oarecum amestecate, în sensul că ești nevoit să separi codul MooTools de codul jQuery, lucru care nu mă ajută absolut deloc. Eu vreau să pot folosi cod jQuery în cod MooTools, beneficiind astfel de facilitățile OO oferite de cel din urmă. Eh, am dat și peste plugin-uri jQuery care încearcă să ofere astfel de facilități, dar sunt cam varză.</p>
<p>Demoralizat după atâtea căutări zadarnice, când să renunț dau peste ceva numit <strong><a href="http://github.com/digg/dui/tree" target="_blank">DUI</a></strong> (Digg User Interface). Se pare că cei de la Digg s-au trezit în aceeași situație în care mă aflu eu acum, iar ca rezolvare au considerat că mai bine să implementeze ei un model OO pentru jQuery, sub numele DUI. Evident, <a href="http://wiki.github.com/digg/dui" target="_blank">au reușit</a>, însă nu este ce-mi doream eu. De ce ? Fiindcă este o soluție destul de rudimentară, adică oferă suport doar pentru clase, singleton, și cam atât. Eu am nevoie de interfețe, moștenire, ș.a.m.d. Ce mă fac ? Digg a spus clar că framework-urile JS OO nu s-au dovedit a fi o soluție practică.</p>
<p>După mai multe căutări, am dat în cele din urmă peste o librărie JS care oferă facilități OO adevărate: <a href="http://jsclass.jcoglan.com/" target="_blank"><strong>JS.Class</strong></a>. Este exact ce aveam nevoie: are suport pentru clase, interfețe, moștenire, reflexii, și câte și mai câte. În sfârșit mi-am găsit pacea! Acum mai urmează să văd ce poate face și să-l scot la un test drive <img src='http://s.wordpress.com/wp-includes/images/smilies/icon_biggrin.gif' alt=':D' class='wp-smiley' /> </p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[MOLOVA Absenta: Britanicul Maliband e pro-extindere pentru Turcia, Ukraina si Balcanii de Vest, dar MD?]]></title>
<link>http://cbb2009.wordpress.com/2009/10/28/molova-absenta-britanicul-maliband-e-pro-extindere-pentru-turcia-ukraina-si-balcanii-de-vest-dar-md/</link>
<pubDate>Wed, 28 Oct 2009 13:45:16 +0000</pubDate>
<dc:creator>cbb2009</dc:creator>
<guid>http://cbb2009.wordpress.com/2009/10/28/molova-absenta-britanicul-maliband-e-pro-extindere-pentru-turcia-ukraina-si-balcanii-de-vest-dar-md/</guid>
<description><![CDATA[&#8220;Extindrea Europei este o forta importanta pentru dezvoltarea democratiei in fostele dictaturi]]></description>
<content:encoded><![CDATA[&#8220;Extindrea Europei este o forta importanta pentru dezvoltarea democratiei in fostele dictaturi]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[STATELE UE, MĂCINATE DE ORGOLII ŞI POPULISM]]></title>
<link>http://diminet.wordpress.com/2009/07/04/24/</link>
<pubDate>Sat, 04 Jul 2009 21:17:22 +0000</pubDate>
<dc:creator>diminet</dc:creator>
<guid>http://diminet.wordpress.com/2009/07/04/24/</guid>
<description><![CDATA[Creat din dorinţa de a reconstrui Europa „îngenuncheată” în război „proiectul european”, pe atunci d]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:justify;">Creat din dorinţa de a reconstrui Europa „îngenuncheată” în război „proiectul european”, pe atunci denumit Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), a parcurs până în prezent o cale anevoioasă. Dificultăţile au apărut încă la început, când Marea Britanie a refuzat să semneze Tratatul de la Paris (1951) de constituire a CECO. În ciuda prognozelor negative lansate de adversarii ideii, statele fondatoare (Franţa, Germania, Italia şi ţările Benelux-lui) au urmat o politică economică fermă, care deja în anul 1958, i-a adus comunităţii un succes răsunător. Mai mult, a transformat acest proiect economic în ceea ce avem astăzi: o entitate politică, socială şi economică, compusă din 27 de state. Bineînţeles, orice proiect, indiferent de natura şi amploarea sa, are de înfruntat obstacole.</p>
<p><!--more--></p>
<p style="text-align:justify;">Este şi cazul UE, care, deşi a evoluat, se confruntă cu dificultăţi şi provocări. Dar asta este firesc, şi nu reprezintă un motiv de panică, aşa cum este perceput în unele cazuri, şi de anumite personaje politice. Ca şi în trecut Uniunea are pe ordinea de zi probleme, disensiuni între statele membre, reproşuri, replici, care lasă loc de interpretări şi diverse previziuni incerte. Dar asta nu înseamnă că problemele vor rămâne fără soluţii, că nu vor fi făcute concesii, iar interacţiunea, pe alocuri agresivă dintre ţările UE, nu va fi depăşită. Proiectul european a demonstrat pe parcursul anilor că este cea mai bună alternativă de unificare şi dezvoltare a Europei. Pentru binele şi siguranţa europenilor, o cale întoarsă nu poate să existe, iar o „Cutie a Pandorei”, despre care atât de mult se vorbeşte în ultima vreme, ar putea fi deschisă numai în condiţiile unei eventuale implozii a UE, ceea ce evident nu este de dorit. Actualmente sunt vehiculate mai multe chestiuni, care în aparenţă ameninţă viitorul Uniunii. Niciuna dintre ele însă nu este bine fundamentată. La o analiză de ansamblu constatăm că avem de a face cu temeri, frustrări, orgolii şi interese politice ostile proiectului european. Problema nu este atât de gravă, pe cât i se conferă această conotaţie. 27 de ţări, cu un nivel cultural, economic şi politic diferit, cu valori şi tradiţii eterogene, toate afectate de spiritul naţionalist – e posibil să reacţioneze mereu în unison? Şi cât de reală este evitarea divergenţelor şi a replicilor dureroase? Da, impedimente există, dar depăşirea acestora nu ţine de domeniul fantasticului. Vă prezentăm mai jos cîteva chestiuni disputabile, prin prisma cărora este astăzi evaluat „conţinutul” relaţiilor în cadrul UE.</p>
<p><strong>Reticenţa faţă de extinderea UE</strong></p>
<p style="text-align:justify;">Ţările fondatoare ale UE au devenit mai reticente în ce priveşte continuarea procesului de extindere. Există mai multe motive, care explică fenomenul, dar în general, trei sunt esenţiale:<br />
1. Votul francezilor şi olandezilor împotriva Tratatului Constituţional, în urma căruia liderii europeni au convenit să „reflecteze” până în 2009. Rezultatul referendumului a evidenţiat faptul că opinia publică din unele ţări membre ale UE este acerbă faţă de o integrare mai profundă, spre deosebire de entuziasmul din anii 90.<br />
2. Discuţiile tensionate purtate în jurul bugetului Uniunii, pentru perioada 2007-2013.<br />
Disputele vizau chestiunea: ce anume să se reducă, cheltuielile agricole sau fondurile structurale? Prima parte a dilemei dezavantaja Franţa, beneficiară de cele mai multe fonduri în acest domeniu. A doua variantă însă afecta ţările mai sărace din UE, în special România şi Bulgaria. Fostul premier britanic, Tony Blair, a optat atunci pentru a doua variantă. Dacă propunerea ar fi fost acceptată, Bugetul UE pentru dezvoltarea regională ar fi fost redus cu 20 miliarde euro, afectând ţările din Europa Centrală şi de Est, dar şi Grecia, Spania şi Portugalia. În schimb aveau de câştigat cele mai bogate ţări din Uniune: Franţa, Austria, Germania, Suedia, Olanda şi Marea Britanie.<br />
3. Locuitorii UE sunt îngrijoraţi din cauza rezultatelor slabe ale noilor ţări membre, în special e vorba aici de România şi Bulgaria. Acest fapt alimentează prudenţa şi reticenţa lor faţă de extinderea UE spre est. Din păcate, UE are puţine mijloace disponibile pentru a impune ţărilor membre optimizarea performanţelor.</p>
<p><strong>Conflictul dintre bogaţi şi săraci</strong></p>
<p style="text-align:justify;">Conflictul dintre ţările bogate şi cele sărace nu este unul nou. În anii 80 se fac simţite disensiunile între statele membre înstărite (Germania, Franţa) şi ţările mai sărace (Grecia, Portugalia, Spania), care au profitat de pe urma fondurilor structurale şi de coeziune ale UE. Unul din motive este aportul mic al PIB pe cap de locuitor, a ţărilor sărace, în cadrul Uniunii. Şi diferenţa dintre nivelul diferit de dezvoltare economică, socială şi culturală îşi lasă vizibil amprenta asupra relaţiilor dintre statele membre. De aceea, avem astăzi în UE trei grupe de state: o grupă de vârf, din care fac parte cele mai bogate ţări, o grupă de mijloc, unde situaţia economică este relativ buna &#8211; Grecia, Portugalia, Spania, Cipru, Slovenia, Malta, Cehia, Ungaria şi grupa a treia, cu cele mai sărace state, printre care se numără Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, România şi Bulgaria. Conflictele nu se întrevăd doar între grupa 1 şi grupele 2 şi 3. Neînţelegeri de proporţii sunt previzibile între grupele 2 şi 3, mai ales în contextul stabilirii mecanismelor şi criteriilor de distribuţie a mijloacelor financiare. Tot aici pot fi raportate şi contradicţiile dintre statele vechi şi cele noi. Divergenţele îi despart pe cei deja obişnuiţi cu „regulile de joc“ ale UE, de statele care încă mai au de învăţat în acest sens, şi pentru care strategiile economice şi politice ale Uniunii, pe alocuri, sunt greu de „asimilat”.</p>
<p><strong>„Stat federal” versus „stat naţional”</strong></p>
<p style="text-align:justify;">Au devenit parte din cotidian conflictele dintre statele ce pledează pentru cooperarea supranaţională, de genul „stat federal” şi cele ce tind spre cooperare interstatală. Acestea din urmă, dat fiind circumstanţele istorice în care au evoluat, sunt animate să păstreze un grad mai mare de suveranitate naţională. După valurile de aderare mai vechi, cum ar fi cel din 1973 (Marea Britanie şi Danemarca) sau cel din 1995 (Suedia), a sporit numărul statelor din cea de-a doua tabără. În mod special, în urma extinderii din 2004, această tendinţă s-a amplificat. Din cauza transferului centrului de decizii politice către Bruxelles, statele membre îşi pierd, încet dar sigur, din suveranitate. Situaţia pare să fie acutizată şi de crearea instituţiilor regionale, care macină din interior statele naţionale europene. Fenomenul provoacă minorităţile, din diverse ţări şi regiuni, să pledeze pentru dreptul la autodeterminare. Cazul Belgiei este unul tipic. Belgia este afectată de conflictul mocnit dintre valoni şi flamanzi, care pune în pericol existenţa statului belgian. Potrivit lui Philippe Moreau-Defarges, cercetător la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, „ceea ce s-a întâmplat în Kosovo a fost urmărit cu viu interes de mai multe regiuni şi minorităţi din UE, care, actualmente, aspira la un statut de independenţă”. Dacă Belgia s-ar destrăma pe criterii etnice, chiar şi în mod absolut paşnic, „evenimentul” ar putea fi o adevărată Cutie a Pandorei pentru Europa.</p>
<p><strong>Elitele de la Bruxelles</strong></p>
<p><a href="http://diminet.wordpress.com/files/2009/07/uniunea-europeana.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-51" title="uniunea europeana" src="http://diminet.wordpress.com/files/2009/07/uniunea-europeana.jpg" alt="uniunea europeana" width="300" height="300" /></a></p>
<p style="text-align:justify;">Statele membre ale UE sunt conduse de un grup de elite din Bruxelles, nealese prin vot. Circa 80% din legile care ajung în Parlamentul unui stat-membru sunt elaborate de europarlamentari de altă origine. Ţările UE nu au dreptul să respingă sau să modifice semnificativ legile, fiind posibile doar rectificările aprobate de Comisia şi Consiliul UE. Mai mult, Parlamentul European este acuzat că ar fi anti-democratic, iar corpul judecătoresc, părtinitor la nivel internaţional. De asemenea, faptul că Uniunea este definită ca un ansamblu de state cu o economie comună, înseamnă şi o devalorizare economică pentru unele ţări. Europenii încă nu sunt convinşi că Uniunea poate fi condusă eficient de la centru. Ei cred mai degrabă în democraţia fiecărui stat în parte, decât în democraţia europeană. Constituţia respinsă dorea să transfere mai multă putere spre Bruxelles. Or, exact asta europenii nu şi-au dorit.</p>
<p><strong>&#8220;Europeni&#8221; sau &#8220;Atlantici&#8221;?</strong></p>
<p style="text-align:justify;">Divergenţa apare în contextul discuţiilor despre vectorul extern al Uniunii. Unele state consideră că UE ar trebui să urmeze o politică externă şi de apărare autonomă. Altele însă ( Marea Britanie) insistă asupra unei strânse cooperări cu SUA şi cu instituţiile dominate de acestea (NATO). Existenţa fricţiunilor a fost vizibilă prin prisma războiului din Irak. Atunci multe dintre ţările din centrul şi estul Europei au susţinut SUA. În acelaşi timp, statele din Europa de vest, în mod special Germania şi Franţa, s-au declarat explicit împotriva războiului.</p>
<p><strong>Regresul reformelor</strong></p>
<p style="text-align:justify;">În timpul procesului de aderare la UE, ţările candidate sunt dispuse să îndeplineasca condiţiile necesare pentru a deveni membre cu drepturi depline. După integrare însă, continuitatea reformelor suferă regres. Bunăoară în Cehia şi Polonia cetăţenii au înlăturat de la guvernare coaliţiile, care au implementat reforme dureroase. Unele dintre ţări, apreciate anterior pentru performanţe în anumite domenii, au retrogradat. Conform unui raport al Freedom House, opt din cele zece state, care au aderat la UE în 2004, nu au înregistrat progrese, reuşind doar să-şi îmbunătăţească situaţia economică. Cu excepţia Sloveniei, nicio ţară nu a reuşit să satisfacă toate criteriile necesare aderării la zona euro. Situaţia este explicată prin lipsa consensului politic, care a propulsat guverne slabe, incapabile să elaboreze şi să implementeze reforme în conivenţă cu cerinţele UE.</p>
<p><strong>Corupţia din România şi Bulgaria</strong></p>
<p style="text-align:justify;">Comisia Europeana a criticat aspru guvernele de la Bucureşti şi Sofia deoarece nu adoptă măsuri ferme împotriva corupţiei şi a crimei organizate, şi nu duc la bun sfârşit reforma în justiţie. Dintre toate ţările membre ale UE, în Bulgaria este cel mai mare numărul omorurilor, care au legătură cu crima organizată, iar România a fost plasată de Transparency International pe locul 69, alături de Columbia şi Ghana, la capitolul răspândirea corupţiei. Îngrijorate de acest fenomen, statele dezvoltate din UE au revendicat Bruxelles-ului să-şi înăsprească atitudinea faţă de corupţia gravă din România şi Bulgaria.</p>
<p><strong>Contrast între tradiţii şi valori</strong></p>
<p style="text-align:justify;">Se pare că UE este scindată de două idei lipsite de bază comună &#8211; păstrarea tradiţiilor şi existenţa unui set de valori comune. Experienţa a arătat că tradiţiile şi obiceiurile unei ţări, după aderare, intră în conflict cu acestea din urmă. Pe de altă parte, valorile europene au căpătat cu timpul un subtext politic, fiind arborate de membrii parlamentului european atunci când deciziile şi acţiunile le sunt contrastate. Faptul că valorile europene nu sunt acceptate de o bună parte a populaţiei UE este confirmat de votul negativ acordat constituţiei europene de Franţa şi Olanda. De exemplu, drepturile minorităţilor promovate la Bruxelles sunt percepute diferit în politica economică a statelor. Fenomenul cultivă disensiuni la nivel politic în cadrul statelor, care, în final lasă un impact dureros asupra economiei lor. Mai devreme sau mai târziu aceste ocurenţe vor influenţa negativ şi situaţia economică a întregii UE. Şi chestiunea respectării drepturilor omului este abordată diferit în UE. Bunăoară, libertatea exprimării libere a reuşit să creeze conflicte în masă. Dacă pentru Belgia sau Olanda o paradă a homosexualilor este firească, atunci pentru alte ţări asemenea manifestări reprezintă un afront adus bunului simţ şi moralei. Suedia, Marea Britanie, Grecia şi-au exprimat tranşant indignarea faţă de marşul invertiţilor. Nici societatea civilă din România, imediat după aderare, nu a fost tolerantă faţă de „cursa” gay-lor şi lesbienelor, care au fost huiduiţi şi împroşcaţi cu ouă. Atacurile din 11 septembrie 2001 au creat premise pentru încălcarea valorii europene &#8220;Viaţa intimă, inviolabilitatea domiciliului şi secretul corespondenţei&#8221;. Acest drept nu mai poate fi aplicat dacă statele membre doresc să păstreze integritatea şi securitatea Uniunii.</p>
<p><strong>Mesaj populist</strong></p>
<p style="text-align:justify;">În scopul captării atenţiei electoratului, unii lideri europeni au excelat în discursuri demagogice de tip populist-socialist. Fostul cancelar german, Gerhard Schroeder, denunţa insistent “exploatarea muncitorilor”, “presiunile concurenţei externe asupra salariilor” şi “injustiţiile sociale ale modelului economic anglo-american”. El a preferat să-şi dirijeze politica externă prin excluderea celorlalţi membri ai UE. Amiciţia “separata” cu Vladimir Putin, antipatia faţă de Statele Unite şi reticenţa faţă de NATO au contrariat ţările din Europa de Est şi Centrala şi Marea Britanie. Fostul preşedinte francez Jacques Chirac declara că “liberalismul şi comunismul sunt în egală măsură periculoase”. Sub conducerea sa, Franţa şi-a pierdut rolul de lider dinamic al integrării europene. Succesorul, Nicolas Sarkozy, la fel a fost rezervat faţă de lărgirea comunităţii şi liberalizării economiei. Iar premierul italian, Silvio Berlusconi, s-a străduit să-şi exteriorizeze, nu o singură dată, dispreţul faţă de UE. Şi alţi politicieni europeni au atacat vehement instituţiile europene, eurocraţii de la Bruxelles şi chiar ideea unei Europe unite. Au sperat, probabil, să sustragă atenţia publicului de la propriile eşecuri pe plan intern şi de la incapacitatea lor de a se adapta la procesul inevitabil al globalizării. Ei au instigat electoratele să apere “modelul social european” împotriva “pieţei libere”, a “birocraţilor din UE” şi a “anglo-americanilor”, care, prin promovarea “liberalismului”, ameninţă bunăstarea şi beneficiile sociale ale publicului european. (Publicat în revista „AXA”, nr. 9)</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Renovare si extindere de ateliere la Liceul JOLIOT-CURIE / Atelier Phileas   ]]></title>
<link>http://arhiconst.wordpress.com/2009/04/27/renovare-si-extindere-de-ateliere-la-liceul-joliot-curie-atelier-phileas/</link>
<pubDate>Mon, 27 Apr 2009 14:32:22 +0000</pubDate>
<dc:creator>arhiconst</dc:creator>
<guid>http://arhiconst.wordpress.com/2009/04/27/renovare-si-extindere-de-ateliere-la-liceul-joliot-curie-atelier-phileas/</guid>
<description><![CDATA[Arhitecti: Atelier Phileas Locatie: DAMMARIE-les-LYS, Franţa Client: Région Ile-de-France Program: R]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p><img src="http://arhiconst.wordpress.com/files/2009/04/451834772_05mare.jpg" alt="451834772_05mare" title="451834772_05mare" width="591" height="886" class="aligncenter size-full wp-image-361" /><br />
Arhitecti: Atelier Phileas<br />
Locatie: DAMMARIE-les-LYS, Franţa<br />
Client: Région Ile-de-France<br />
Program: Restructurare si extindere ateliere de lucru<br />
Consultant: ARCADIS<br />
Suprafata renovata: 3100 mp<br />
Anul proiectului: 2007<br />
Fotograf: Stephan Lucas<br />
<img src="http://arhiconst.wordpress.com/files/2009/04/1145058196_11.jpg" alt="1145058196_11" title="1145058196_11" width="655" height="614" class="aligncenter size-full wp-image-354" /><br />
În timpul procesului de restructurare-extensie de ateliere de lucru, s-a pus acentul pe trei puncte cheie: proporţiile din profilurile fatadelor, crearea unei rezonanţe cu spatiul verde din parcul apropiat, utilizarea de noi materiale şi reabilitarea exteriorului.<br />
<img src="http://arhiconst.wordpress.com/files/2009/04/345727208_101.jpg" alt="345727208_101" title="345727208_101" width="655" height="286" class="aligncenter size-full wp-image-356" /><br />
<img src="http://arhiconst.wordpress.com/files/2009/04/1896351288_02.jpg" alt="1896351288_02" title="1896351288_02" width="590" height="886" class="aligncenter size-full wp-image-357" /><br />
<img src="http://arhiconst.wordpress.com/files/2009/04/1798056373_08.jpg" alt="1798056373_08" title="1798056373_08" width="591" height="886" class="aligncenter size-full wp-image-358" /></p>
<p>. </p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Relocarea angajatilor in functie de nepotisme]]></title>
<link>http://sabotelu.wordpress.com/2009/03/23/relocarea-angajatilor-in-functie-de-nepotisme/</link>
<pubDate>Mon, 23 Mar 2009 08:57:35 +0000</pubDate>
<dc:creator>sabotelu</dc:creator>
<guid>http://sabotelu.wordpress.com/2009/03/23/relocarea-angajatilor-in-functie-de-nepotisme/</guid>
<description><![CDATA[Vineri de dimineata m-am trezit cu ITistii peste mine in birou, erau incarcati de echipament tehnolo]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Vineri de dimineata m-am trezit cu ITistii peste mine in birou, erau incarcati de echipament tehnologic, adica cu un calculator. Muta pe cineva la mine in birou – mi-ar dat seama imediat. Au mutat pe persoana care se ocupa cu dosarele de rate, datorita faptului ca biroul ei a fost pur si simplu inghitit de call center. Hai sa zicem ca nu am fost surprins cand am auzit de aceasta miscare, de extinderea call center-ului, dar am ramas vexat cand am auzit care este motivul acestei extinderi si, implicit, relocarea doamnei de la rate la mine in birou. Cica se intorc doua fine ale unuia dintre actionari din concediul prenatal si vor primi cate un post la call center.<br />
Faza paradoxala este ca, in ciuda faptului ca acest actionar sustine sus si tare ca relatiile intre angajati sunt interzise, el e omul care a cununat cei mai multi angajati din companie.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cabina de rugaciune]]></title>
<link>http://ambasador.wordpress.com/2009/02/22/cabina-de-rugaciune/</link>
<pubDate>Sun, 22 Feb 2009 14:35:18 +0000</pubDate>
<dc:creator>ambasador</dc:creator>
<guid>http://ambasador.wordpress.com/2009/02/22/cabina-de-rugaciune/</guid>
<description><![CDATA[Pray 2 Cronici 7.14: &#8220;Dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ru]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Pray 2 Cronici 7.14: &#8220;Dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ru]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Coreea - raiul internautilor]]></title>
<link>http://sabotelu.wordpress.com/2009/02/12/coreea-raiul-internautilor/</link>
<pubDate>Thu, 12 Feb 2009 08:02:18 +0000</pubDate>
<dc:creator>sabotelu</dc:creator>
<guid>http://sabotelu.wordpress.com/2009/02/12/coreea-raiul-internautilor/</guid>
<description><![CDATA[Coreea are in plan, pentru urmatorii 5 ani, sa conecteze majoritatea populatiei tarii la internet cu]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Coreea are in plan, pentru urmatorii 5 ani, sa conecteze majoritatea populatiei tarii la internet cu viteze de 1 gbps. Nu ca ar duce-o rau acum, conexiunile de 100 mbps sunt foarte raspandite la ei. Fratee&#8230; mie mi-e si rusine s-o zis, eu am 6 mbps si mi-ar placea macar vreo 20. Romtelecom, ma auzi?</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Câte ceva din culisele extinderilor europene. ]]></title>
<link>http://ancachiser.wordpress.com/2009/02/04/cate-ceva-din-culisele-extinderilor-europene/</link>
<pubDate>Wed, 04 Feb 2009 08:51:36 +0000</pubDate>
<dc:creator>anca</dc:creator>
<guid>http://ancachiser.wordpress.com/2009/02/04/cate-ceva-din-culisele-extinderilor-europene/</guid>
<description><![CDATA[Extinderea Europei comunitare a fost, încă de la apariţia sa ca şi concept, o temă “fierbinte”. Au e]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Extinderea Europei comunitare a fost, încă de la apariţia sa ca şi concept, o temă “fierbinte”. Au e]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Satu' global sub asediu]]></title>
<link>http://3ditorial.wordpress.com/2008/05/07/satu-global-sub-asediu/</link>
<pubDate>Wed, 07 May 2008 20:35:03 +0000</pubDate>
<dc:creator>lempereur</dc:creator>
<guid>http://3ditorial.wordpress.com/2008/05/07/satu-global-sub-asediu/</guid>
<description><![CDATA[Având în vedere rezultatele bune obţinute de blogul acesta am primit de la larakroft ideea de a ne e]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Având în vedere rezultatele bune obţinute de blogul acesta am primit de la larakroft ideea de a ne e]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Franţa s-a răzgândit: vrea extinderea UE]]></title>
<link>http://gabrielazanfir.wordpress.com/2008/01/08/franta-s-a-razgandit-vrea-extinderea-ue/</link>
<pubDate>Tue, 08 Jan 2008 22:41:08 +0000</pubDate>
<dc:creator>gabrielaeds</dc:creator>
<guid>http://gabrielazanfir.wordpress.com/2008/01/08/franta-s-a-razgandit-vrea-extinderea-ue/</guid>
<description><![CDATA[Franţa a arătat că este pregătită să susţină extinderea Uniunii Europene, renunţând astfel la ideea ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Franţa a arătat că este pregătită să susţină extinderea Uniunii Europene, renunţând astfel la ideea ]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Theologhia si pe Livejournal]]></title>
<link>http://theologhia.wordpress.com/2007/12/21/theologhia-si-pe-livejournal/</link>
<pubDate>Fri, 21 Dec 2007 15:19:57 +0000</pubDate>
<dc:creator>dancamen</dc:creator>
<guid>http://theologhia.wordpress.com/2007/12/21/theologhia-si-pe-livejournal/</guid>
<description><![CDATA[Theologhia si pe Livejournal . mda, am zis ca e bine sa maresc gabaritul si sa ma extind un pic ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Theologhia si pe Livejournal . mda, am zis ca e bine sa maresc gabaritul si sa ma extind un pic ]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
