On official Little Prince´s web site, In Main page! I will make other coming soon!

www.lepetitprince.com

—————– – - -

No site oficial do Pequeno Principe, na página principal! caramba tô muito feliz com isso.

Em breve espero produzir mais desenhos do Principezinho.

Don’t drum up the men to gather wood, divide the work and give orders. Instead, teach them to yearn for the vast and endless sea.

Antoine de Saint-Exupery

Artigo sobre mim no site oficial do Pequeno Principe, fiquei muito feliz com isso, reconhecimento sempre é bom…

Obrigado a todos.

http://www.lepetitprince.com/#/presentations/?lang=uk&t=0&id=10

-Rafael Valle Barradas

—————————————— – - -

“I myself own a flower,” he continued his conversation with the businessman, which I water every day. I own three volcanos which I clean out every week (for I also clean out the one that is extinct; one never knows). It is of some use to my volcanos, and it is of some use to my flower, that I own them. But you are of no use to the stars…”
- Antoine de Saint Exupéry, The Little Prince

Hidden in this passing conversation is a philosophy of ownership that I believe could battle the depths of all that silliness that just doesn’t make sense in man’s (especially the Western Man’s) need to own. De Saint Exupéry is suggesting that man’s role in being and his responsibility in his perceived ownership is an action of pouring out. It is not an action of pulling in or becoming an effectual vacuum. The great responsibility man has been given is that of his active service to the world he is a part of. The world does not exist to service man, man exists to service it.

If you haven’t read de Saint Exupéry, please do.

Depois do que foi contado…

Feito em 6 horas.

————————

After the history

Made in 6 hours

O adeus de um amigo…

Feito em 4 horas.

—————————

farewell friend

Made in 4 hours

…

                Altı yaşındayken balta girmemiş ormanları anlatan, “ Tabiattan Hikâyeler” adındaki bir kitapta acayip bir resim görmüştüm. Boa yılanının vahşi bir hayvanı nasıl yuttuğunu gösteren bir resim.

                Kitapta: “ Boa yılanları, avlarını parçalamaksızın, yutarlar. Sonra hareket edemez bir hale gelirler ve yutulan şeyi hazmetmek için altı aylık derin bir uykuya dalarlar.” cümlesi yazılıydı.

                Böylece ben de, ormanlarda geçen maceraları düşündüm ve hemen bir boya kalemi alarak ilk resmimi çizdim. 1 numaralı resmim bunun gibi bir şeye benziyordu:

 Şaheserimi büyüklere gösterdim ve kendilerine resmimden korkup korkmadıklarını sordum:

                               -Korkmak? Neden bir şapkadan korkalım ki! Diye cevap verdiler.

                Yaptığım bir şapkanın resmi değildi. Bir fili sindirmeye çalışan boa yılanının resmiydi. Fakat büyükler bunu anlayamazlardı. Bende başka bir resim yaptım: Boa yılanının içini de çizdim, büyükler açıkça görebilsinler diye. Onlara daima her şeyi açıklamak gerekir. 2 numaralı resmim aşağıdaki gibiydi.

                Bu seferde bana büyükler, bana boa yılanının içten yada dıştan resmini çizmek yerine tarih, matematik, dil bilgisi ve coğrafya ile ilgilenmemi tavsiye ettiler !!! Yani altı yaşımdayken, bir ressam olarak bu muhteşem kariyerime elveda ettim.               

                Birinci ve ikinci resim yapma teşebbüsümün başarısızlıkla sonuçlanması ile cesaretimi kaybettim. Büyükler asla kendi kendilerine bir şeyi anlayamazlar. Onlara her zaman ve daima her şeyi açıklamak da çocuklar için yorucu oluyor.

                                                                                                                              Küçük Prens

                                                                                                                             ANTOINE DE SAINT-EXUPERY

Don’t drum up the men to gather wood, divide the work and give orders. Instead, teach them to yearn for the vast and endless sea. 

Antoine de Saint-Exupery

“If you want to build a ship, don’t drum up people to collect wood and don’t assign them tasks and work, but rather teach them to long for the endless immensity of the sea. “

Antoine de Saint-Exupery, French writer and pilot

Can you do this ?  

Quem nunca ouviu falar dele, ou de sua obra mais conhecida e de fama, O Pequeno Príncipe, ou pelo menos não viu o desenho que passava com esse nome no SBT?? Foi escrito durante o exílio nos Estados Unidos, quando fez visitas ao Recife. E para muitos era difícil imaginar que um livro assim pudesse ter sido escrito por um homem como ele. Apresenta personagens plenos de simbolismos: o rei, o contador, o geômetra, a raposa, a rosa, o adulto solitário e a serpente, entre outros. O pequeno príncipe vivia sozinho num planeta do tamanho de uma casa que tinha três vulcões, dois ativos e um extinto. Tinha também uma flor, uma formosa flor de grande beleza e igual orgulho. Foi o orgulho da rosa que arruinou a tranqüilidade do mundo do pequeno príncipe e o levou a começar uma viagem que o trouxe finalmente à Terra, onde encontrou diversos personagens a partir dos quais conseguiu descobrir o segredo do que é realmente importante na vida.

Antoine-Jean-Baptiste-Marie-Roger Foscolombe de Saint-Exupéry filho do conde e condessa de Foscolombe (29 de junho de 1900, Lyon – 31 de julho de 1944, Mar Mediterrâneo) foi um escritor, ilustrador e piloto da Segunda Guerra Mundial.

Faleceu durante uma missão de reconhecimento sobre Grenoble e Annecy. Em 3 de novembro, em homenagem póstuma, recebeu as maiores honras do exército. Em 2004, os destroços do avião que pilotava foram achados a poucos quilômetros da costa de Marselha. Seu corpo jamais foi encontrado.

O que pouca gente sabe, e incluo aí ilhéus de Floripa, é que tivemos a honra de termos recebido inúmeras vezes a presença desse grande homem de letras, aqui mesmo em Floripa.

Temos uma Lagoa aqui em Floripa, a Lagoa do Peri, que há pouco tempo tornou-se Parque Ecológico e Área de Presevação Permanente, localizada a caminho do sul da Ilha de Santa Catarina. Muitas pessoas pensam que o nome Peri tem origem tupi-guarani. Ledo engano!! A lagoa fica numa área que era usada por Exupery para pousar seu avião, normalmente na praia do Campeche, vizinha da tal Lagoa. Isso lá pela década de 1930. Cada vez que o avião de Exupery surgia nos céus da Ilha, os manés nativos diziam: “Lá vem o Zé-Peri” . Em homenagem a ele, foi batizada a dita lagoa como do Peri.

*******

Leia mais: http://www.oeco.com.br/reportagens/37-reportagens/1423-oeco_14961?tmpl=component&print=1&page=

Torne-me eternamente responsável por aquilo que me cativou.

- Operatiunea anticariat s-a terminat.
- Rapid. Eu ma distrez cu Citadela.
- Ba chiar am reusit sa vind si carti in valoare de 235,00 lei. Atit costa literatura romana adunata.
- Depinde cite ai dat.
- Toate balariile cu Sadoveanu.
- Atunci ti-au dat prea mult…
- Nu, ca mai era si colectia bpt. O parte din ea.
- Bine ca e hartia ingalbenita, merge si la buda.
- Mai am 5 cutii de ciurucuri.
- bpt are unele carti bune, dar nu cele romanesti.
- Am dat si Madam Bovary.
- Duca-se!
- Si Rosu si negru.
- E aiurea, am incercat.
- La 18 ani merge. Pe ce dadeam eu banii…
- Nu se merita decat o data.
- Am dat-o bonus. Bonus am dat si gazetele de matematica. A inceput sa imi placa la nebunie. Toata familia s-a prins in sfirsit ca fac business cu carti, si ce inseamna asta. Adica totu e bonus? intreaba mama. Da, mama, sint generoasa.
- Si e incintata ca au ce vorbi cu tine, mama cu cit ai vindut aia, cine a mai venit azi.
- Zice vara-mea ca vrea sa cumpere Ion din colectia Adevarul, zic: Ce Adevaru, bai? ia de la mine cu 4 lei ambele volume. Le-a luat. Erau in stare buna. Coperta rosie. De colectie. Noi vrem pamint. Suma era simbolica, se intelege, nici un pachet de tigari nu poti sa iei, dar era mai mult vb de carat incolo si incoace, sa simta si aia sudoarea.
- Oooooooo, Ion, multa durere mi-a pricinuit cartulia aia. Dupa ea, juma de an nu am mai citit nimic.
- Dat si Rascoala si Padurea spinzuratilor si Ciuleandra. Go go go!
- Am vrut sa-i dau si Pseudokynegeticos dar am zis totusi sa nu-mi bat joc.
- Hihi.
- Pe urma i-am dat si cei trei muschetari moca. E vb de nepotul meu, totusi… nu poa` sa rateze muschetarii…
- Stai sa vin cu o tigare, ca am kef. E cald afara si merge cu geamul deschis.
- Dupa aia am inceput cu scrisorile. Am pastrat doar citeva, trebuie sa am ce face si la anu. Restul si felicitarile de 8 martie aleluia.
- Sa-ti zic de Citadela.
- Zi.
- Nu credeam ca cineva are tupeul sa scrie fraza asta. Stai asa sa o caut. „Caci doar glasul trimbitei care te smulge din somn este frumos”
- Poate e de la traducere. Sau chestie de context.
- Am ris ca o vita.
- Oooo nuuuu, in nici un context nu as baga asa ceva. Poate era surd.
- Imagineaza-ti ca vin cu trompeta si te smulg frumos din somn.
- Imagineaza-ti tu ce se intimpla dupa.
- Ma distreaza ca tot incearca sa faca misto de limbaj (ca e nul, nu cuprinde semnificantul) si de logica, de parca ar fi un cadru inchis. suna ca si cum cineva incearca sa spuna ceva, despre care singur spune ca nu se poate spune. E turmentat rau, si crestin peste masura. Viseaza o citadela, dar daca se poate el sa fie cel care o construieste, care sa dea intelesuri oamenilor, ca cica oamenii ar decadea fara ea. Din pacate, e ca-n biblie. Se crede Iisus, vorbeste mereu de citadela tatalui lui.
- Are muzicalitate.
- E tare la asta, daca avea si sufleul lui Marquez (ca tot acorda el o importanta colosala cuvantului) era genial. Mai stii vorba aia misto “nu scriu pentru femei isterice ori pt cele ce cauta alinarea”. Nice.
- Ti-a fost lene sa scrii corect.
- Imi place ca ridica o problema misto, (normal), semnificantul cuvintelor, cum pun oamenii inteles pe cuvinte (pt el biciul, munca, obisnuinta, constrangerea). Si practica chestia aia cu inglobarea contrariilor. Materialista, imi scapa sintagma exacta.
- Ma gindesc acum ce carte sa-ti aduc din ce-a mai ramas.
- Daca e ca asta, se merita, daca nu, nu.
- Am pastrat doar ce merita.
- Imi plac greselile grosolane, il fac cu atat mai uman. Pt. ca inteleg cumva ce vrea sa zica.
- Poti sa-i pipai mihnirea, poate el chiar crede ce spune acolo si asta ii da o oarecare inocenta ce te face sa-l indragesti.
- Exact teza lui.
- Daca o face constient si mai bine.
- Dar nu as vrea sa-mi construiasca el citadela, sa si-o faca lui in cap. Ca-n scurt metrajul cu catedrala.
- Ca nu e nevoie sa dai cu barda ca sa te faci inteles.
- Pt el da.
- Nu, ma, eu ziceam de ton.
- Cuvintele nu pot purta adevaruri, ci doar sa le exprime cateodata.
- De parca ar conta. E vb de felul cum o spune. O zice cu blindete si cu tristete, fara sa ne faca prosti, chiar daca sintem.
- Daca te gandesti ca e artistocrat, iti poti imagina multe. Conduc, pt ca d-zeu m-a pus sa conduc. Daca te plictisesc, vb de altceva.
- Nu ma plictisesti. Esti primul om cu care vb despre citadela. Ca nimeni n-a priceput-o sau a citit-o doar pt palmares. „a, am citit citadela, e cool” pina si loredana groza se lauda in nu mai stiu ce an. Bine, ma, ce-i aia cool? Ce-ai inteles din ea? Raspuns, fii atent: ca micul print s-a facut mare!
- E pt putinele carti pe care eu le pot clasa drept controversate. De obicei le impart in geniale-bune si jeguri. Micul print e faza cu desertul, halucinatii?? ca sa nu confund. Nu prea pare continuare.
- Pai nici nu e.
- Normal.
- Sa citesti si Curier de sud. Oricum asta sufera de o tristete iremediabila peste tot. Si e culmea ca era coleric. Cea mai ciudata combinatie. Azi esti undeva, miine in cealalta parte.
- E ceva ciudat la el. Ar trebui sa-i citesc un pic biografia. imi mai displace ca-si incalca propriile reguli de guvernare. Foloseste cuvinte pt care nu are semnificantul complet. spune despre matematicieni ca sunt simpli masuratori si important e doar visul ca vrei un pod peste dunare. are o intelegere mult prea limitata fata de matematica. l-as intreba ce s-ar intimpla cu structura lui daca scot obiectele, adica oamenii, ce ramine, le inlocuiesc cu litere.
- Nu cred ca are treaba el cu matematica.
- Ba da, e arhitect.
- A fost. Poate de-aici i se trage faza cu citadela. O fi fost vreun cutremur in vremea lui si i s-o fi prabusit vreo cladire. N-a ajuns ca Gaudi. Mai bine citadele din cuvinte.
- Si ce e ciudat, de ce foloseste cuvinte out of date chiar si pt vremea lui, actiuni, locuri asijderea. Nu spun ca nu e bine sa intri in capcanele limbajului, si tot ce scrie e livresc. Cine e Gaudi, cel care a facut Barcelona?
- Da. Mai ai mult din ea?
- Nope, ajuns cu avionul in balta ori pe un mal. jumatate am citit. e greoaie si lunga.
- Conteaza starea ce ti-o da, te scurgi ca prostu printre rindurile lui.
- E foarte tare la asta, e si traducerea buna, cu toate ca nu e corectata serios.
- O fi fost corectata la Tritonic.
- Haha…
- Ma gindesc ca un editor ar trebui sa fie foarte serios cu privire la ce carti publica, dar pe el il doare in paispe, bani sa iasa. Asa ca-i vad pe-astia acum ca pe niste branzari.
- Totusi nu vindem rosii, nu?
- Who cares. Si aici il inteleg pe Exupery, chiar ca nu e decit forfot de cuvinte. Talcioc, soro…
- Pe Exupery nu l-as da, ca imi transmite o stare.
- Lucru care el spune ca e imposibil. d-aia rad la unele pasaje ca bou`.
- Si eu punindu-ma in locul unuia care vinde carti, mi-am dat seama ca ce cacat caut eu de la scriitura daca nu altceva decit sa ma simt bine?
- Ai tu, esti parte a unui imperiu, trebuie sa accepti gaurile din broasca usii, o data cu placerea de-a te vedea pe tarabe. Asta e rolui tau. Ca o piatra din zidurile unui templu, care-si indeplineste rolul ca si cheia boltii.
- Haha. Spune-i asa si usii de la intrare. Sau iesire. Depinde ce faci. Am gasit pina si povestile pe care le scriam loserelor din clasa XI, la practica pedagogica. Si una dintre povesti se incheia: “te rog frumos ma ajuti si pe mine sa fac un semn de carte?” Sa dea dracii tot cu semnele de carte de-atunci.
- Esti stigmatizata. Uite, alta bijuterie, scrii o carte serioasa si o inchei asa: vine furtuna!!!
- Dupa mine potopul! Cit ai stat sa te gindesti… tare bijuterie…
- Nu e adevarat, betie a cuvinteleor. Cit sa inchid usa de la baie.
- Drept pt care io de-aia arunc acum mii de hirtii scrise de mine, si nici nu simt nevoia sa le recitesc. Oricum cred c-am scris aceleasi balarii.
- Uite, de ce sa ramii in istorie pt carti intregi, cd poti sa ai o singura fraza misto. Ultima!!!

Devido aos recentes comentários que tenho recebido relacionados ao Pequeno Principe no meu blog, acabei por fazer essa nova ilustração em homenagem aos que gostaram de meus desenhos e aos que gostam da Obra de Saint Exupery “O Pequeno Principe”…

O pequeno PEQUENO Principe…

(A imagem não pode ser usada para fins comerciais)

Espero que apreciem…

Feito em 7 horas