Semnele Initiale

1.Un nodul care este detectat si care de obicei este izolat, solid, si de cele mai multe ori, nedureros.
2.Pielea sanului din zona subratului se umfla si are o infatisare neobisnuita.
3.Venele de la suprafata pielii devin mai proeminente pe acel san.
4.Mamelonul sanului isi modifica orientarea, dezvolta o schimbare rapida in textura pielii si are o secretie alta decat cea obisnuita (lapte).
5.O adancitura care se poate observa pe suprafata sanului.

Sanii femeilor pot dezvolta diferite tipuri de noduli, dar numai un mic procent dintre acestia sunt maligni.
In timp ce istoria de cancer in familie poate creste riscul aparitiei acestei boli, totusi majoritatea cazurilor de cancer de san sunt diagnosticate la femeile care nu au astfel de cazuri in familie. Daca aveti o istorie familiala de cancer de san, ar trebui sa discutati acest lucru cu doctorul dvs.

Metode de autoexaminare

1.Examinari clinice ale sanului la fiecare trei ani in intervalul de varsta cuprins intre 20-39 ani, si dupa acest interval acest lucru sa se faca anual.
2.Auto- examinari lunare ale sanului incepand cu varsta de 20 de ani. Cautati orice schimbare aparuta la sanul dvs.
3.Efectuati mamografii incepand cu varsta de 40 de ani.
4.Mamografii o data la 1-2 ani pentru femeile intre 40-49 ani, in functie si de ce a fost descoperit anterior.
5.Mamografii anuale pentru femeile de peste 50 ani.
6.Un calendar personal in care sa inregistrati auto-examinarile, mamografiile si vizitele la doctor.
7.Dieta saraca in grasimi, exercitii regulate si fara fumat sau alcool.

Cum se face o auto-examinare la san

LA DUS, cu pernutele degetelor, palpati usor fiecare zona a ambilor sani. Folositi mana dreapta pentru examinarea sanului stang, mana stanga pentru sanul drept.

Controlati orice nodul, proeminenta sau ingrosare. Observati cu atentie orice schimbare la sanii dvs.

IN FATA UNEI OGLINZI, vizualizati sanii cu bratele pe langa corp. Apoi, ridicati bratele cat mai sus, deasupra capului.

Cautati orice schimbare in conturul fiecarui san, o umflatura, incretitura a pielii sau modificari ale mamelonului. Apoi asezati palma pe solduri si apasati ferm pentru a flexa muschii pieptului. Sanul stang si drept nu se vor potrivi exact (la putine femei se intampla lucrul acesta).

IN POZITIA CULCAT, asezati perna sub umarul drept si bratul drept sub cap. Cu degetele de la mana stanga, apasati sanul drept usor in miscari circulare, miscand vertical sau circular, acoperind intregul san. Apasati fie usor, fie cu intensitate medie, fie ferm. Strangeti mamelonul, controlati secretiile sau eventualii noduli. Repetati acesti pasi pentru sanul stang.

Intrebari despre factorii de risc

Exercitiul fizic
Reduce activitatea fizica riscul aparitiei cancerului de san?
O femeie care face exercitii 4 ore pe saptamana reduce riscul aparitiei cancerului de san. Exercitiile intaresc sistemul imunitar si reduc nivelul estrogenului.

Dieta
Ma va feri o dieta sanatoasa de cancer de san?
Mancati alimente slabe in grasimi. O dieta bogata in grasimi creste riscul aparitiei cancerului de san. Grasimea determina cresterea nivelului de estrogen, fapt ce alimenteaza dezvoltarea tumorii. Imbogatiti-va dieta cu multe fructe si legume.

Fumatul
Determina fumatul cancer de san?
Multe studii ne arata ca nu exista nici o legatura intre fumat si imbolnavirea cu cancer de san. Un studiu recent indica totusi faptul ca ar putea exista o legatura. Studiile privind relatia dintre cancerul de san si fumatul activ sau pasiv sunt inca in plina desfasurare. Totusi, fumatul scade rata de supravietuire odata ce ati fost diagnosticat cu cancer de san.

Alcoolul
Creste consumul de alcool riscul aparitiei cancerului de san?
Unul sau doua pahare pe zi de alcool cresc usor riscul aparitiei cancerului de san. Cu cat consumati mai mult alcool, cu atat riscul este mai mare.

Contraceptivele
Sunt contraceptivele orale legate de aparitia cancerului de san?
Exista un risc ridicat de aparitie a cancerului de san in cazul femeilor sub 35 de ani care au luat pilule contraceptive timp de 10 ani sau mai mult.

Auto-examinarea
Cat de des ar trebui sa-mi examinez sanii pentru a depista boala din timp?
Examinati-va sanii o data pe luna. Urmariti orice modificare aparuta in tesuturile sanului, cum ar fi, modificari ale marimii, un nodul, incretituri ale sanului, sau secretii ale sfarcului. 8 din 10 noduli nu sunt de natura canceroasa. Invatati cum sa efectuati auto-examinarea.

Istoria familiala
Cazurile de cancer in familie imi sporesc riscul de a ma imbolnavi si eu de cancer?
Daca aveti o bunica, mama, sora sau fiica ce a fost diagnosticata cu cancer de san, va veti incadra intr-un grup cu risc crescut de imbolnavire. Efectuati-va o mamografie cu cel putin 5 ani inainte de a implini varsta la care mamele sau bunicile dvs. au fost diagnosticate cu cancer de san. Duceti-va la doctor la primul simptom neobisnuit.

Mamografiile
Sunt mamografiile dureroase?
Mamografia preseaza sanul si, uneori, poate cauza un mic discomfort pentru o perioada scurta de timp. Poate fi mai comfortabil pentru dvs sa va efectuati mamografia cu o saptamana dupa menstruatie cand sanii sunt mai putin sensibili.

Istoria menstruatiei
Imi afecteaza istoria menstruatiei riscul de aparitie a cancerului?
Aveti un risc mai ridicat de imbolnavire cu cancer de san daca ati avut prima menstruatie inainte de varsta de 12 ani, daca nu aveti copii, daca ati avut primul copil dupa varsta de 30 ani, sau vi s-a instalat menopauza dupa varsta de 55 de ani.

Control
Cat de des ar trebui sa merg la doctor pentru control?
Ar trebui sa faceti un control anual. Daca apare vreun simptom neobisnuit sau vreo modificare la san, inainte de vizita anuala programata la doctor, nu ezitati sa va duceti imediat la doctor.

Miturile cancerului

MIT: Descoperirea unui nodul la san inseamna ca aveti cancer.
ADEVAR: 8 din 10 noduli sunt benigni, sau necancerosi. Daca descoperiti la san un nodul persistent sau orice schimbare aparuta in textura sanului, este foarte important sa va vada un doctor imediat. De multe ori frica le impiedica pe femei sa se supuna unor controale medicale riguroase. Uneori femeile se feresc sa-si faca controale din teama a ceea ce ar putea descoperi. Aveti singure grija de propria sanatate prin auto-examinari lunare, vizite regulate la doctor, si mamografii programate in mod regulat.

MIT: Barbatii nu fac cancer de san.
ADEVAR: 1% din pacientii diagnosticati cu cancer de san il reprezinta brbatii. Chiar daca procentul barbatilor cu cancer de san este mic, totusi si barbatii ar trebui sa-si faca auto- examinari lunare si sa semnaleze eventualele modificari medicului lor.

MIT: O mamografie poate provoca extinderea cancerului de san.
ADEVAR: Examinarea cu raze X a sanului se numeste mamografie. Razele X si presiunea asupra sanului din partea aparatului cu care se efectueaza examinarea nu provoaca dezvoltarea celulelor canceroase. Nu va lasati influentati de experientele altor oameni si faceti-va mamografie! Luati decizia tinand cont de recomandarile doctorului dvs. si intrebati-l orice vreti sa stiti despre mamografie.

MIT: Avand cazuri in familie de cancer de san inseamna ca va veti imbolnavi de cancer.
ADEVAR: Chiar daca femeile care au in familie cazuri de cancer de san se incadreaza intr-un grup cu risc crescut, majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer de san n-au prezentat asftel de cazuri in familie. Daca aveti o mama, fiica, sora sau bunica care au avut cancer de san, ar trebui sa va faceti un control la sani. Femeile cu mame sau bunice care au avut cancer de san, ar trebui sa faca o mamogafie cu 5 ani inainte de varsta la care mamele sau bunicile au fost diagnosticate cu aceasta boala.

MIT: Cancerul de san este o boala transmisibila.
ADEVAR: Nu puteti sa luati cancerul de san de la altcineva sau sa-l transmiteti altcuiva. Cancerul de san este rezultatul unei dezvoltari necontrolate a celulelor din propriul organism.

MIT: Daca stiti ca prezentati modificari la nivelul genelor BRCA1 sau BRCA2 inseamna ca puteti preveni aparitia cancerului de san.
ADEVAR: Intre 5 si 10 procente dintre persoanele bolnave de cancer de san sunt purtatoare de gene BRCA1 sau BRCA2 mutante. Alterarile acestor gene  predispun la cancer de san. Daca sunteti purtatorul unor astfel de gene, ar trebui sa fiti supravegheat indeaproape de medicul dvs. Purtatorii unor astfel de gene prezinta un risc ridicat de a se imbolnavi de cancer de san, risc care nu dispare pe parcursul intregii vieti.

dupa fundatiarenasterea.ro

Factorii de risc sunt toti acei factori care cresc riscul unei persoane de a dezvolta cancer.

Dintre factorii de risc pentru cancerul de san fac parte:
- varsta inaintata
- menarha precoce (prima menstruatie)
- femeile care nu au copii sau cele care au primul copil la o varsta inaintata
- prezenta cancerului de san sau a tumorilor benigne (necanceroase) in familie
- prezenta cancerului de san la mama sau sora
- radioterapia realizata la nivelul toracelui/sanului
- descoperirea in urma efectuarii mamografiei a unui tesut mai dens la nivelul sanului
- utilizarea preparatelor hormonale (ca de exemplu estrogenii si progesteronul)
- consumul bauturilor alcoolice
- rasa caucaziana.

Cancerul de san este uneori determinat de mutatile (defectele) genetice mostenite. Genele sunt purtatoarele informatiei mostenite de la ambii parinti. Cancerul de san transmis ereditar reprezinta aproximativ 5 pana la 10% dintre toate tipurile de cancer. Anumite tipuri de gene modificate raspunzatoare de cancerul de san sunt mult mai frecvente la unele grupuri etnice.

Femeile care au prezente gene modificate ce determina aparitia cancerului de san si care au avut in trecut cancer la unul dintre sani, au un risc crescut de a dezvolta cancer si la celalalt san. De asemenea, la aceste femei exista un risc crescut de aparitie a cancerul ovarian precum si un risc crescut de a dezvolta alte tipuri de cancer cu alta localizare.
De asemenea, barbatii care au prezente gene modificate raspunzatoare de cancerul de san, au un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.

Pentru depistarea genelor “defecte” exista posibilitatea efectuarii unor teste genetice. Aceste teste genetice se recomanda uneori si altor membrii ai familiei care prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer.

dupa sfatulmedicului.ro

LILA – AZUL ///  AZUL OSCURO – VERDE /// LIMA – ROSA ///  TV

Me aburruia y como no pos imprimi la pegatina y pam guay xd

Un lider adevarat, ca la carte. Un om care nu uita ca fiecare membru al echipei trebuie sa aiba un rol specific in atingerea rezultatelor propuse. Un om care vede imaginea de ansamblu dar ii lasa pe cei din jur sa o creeze si sa o detalieze, mai mult decat atat, lasandu-le impresia ca intreaga constructie vine de la ei.

Totul a inceput cu comunicarea viziunii, a proiectului, a carui analiza urmeaza sa stabileasca daca e viabil sau nu. Apoi, pentru ca situatia era cumva noua, confuza si contradictorie pentru participantii la intalnire, comparand cu obiectivele zilnice, i-a ajutat pe toti sa o vada. Viziunea. Ideea.

Ce a urmat a venit natural: in primul rand evaluarea situatiei actuale si distanta ce trebuie parcursa pentru implementarea proiectului, faza in care input-ul tuturor a avut un rol covarsitor caci parerea fiecaruia despre obiective si resurse arata dimensiunea provocarii individuale si la nivel de echipa.

Al doilea pas: stabilirea resurselor necesare pentru realizarea sub-obiectivelor: design, pozitionare, comunicare, fiecare dintre acestea avand nevoie de cercetare, planificare, implementare.

In al treilea rand stabilirea pasilor si a calendarului ce urmeaza a fi parcursi, cu mentionarea riscurilor de neindeplinire si a factorilor de impact pozitiv sau negativ pentru a fi controlati.

Iar in final impartirea responsabilitatilor. Dupa competente, disponibilitate si potential. Apoi s-a imbracat si a plecat. Spre alta intalnire, alt proiect, alta echipa de creat si valorificat.

E clar ca nu poti multumi pe toata lumea. Indiferent ce si cum ai face, intotdeauna vor exista carcotasi, invidiosi, curiosi, invatacei, judecatori, binevoitori, apropiati sau nu, care sa-ti aprecieze munca, pozitiv sau negativ. Asa incat ai doua variante:

Iti faci treaba ca pentru tine, cu bun simt si responsabilitate, pentru linistea ta sufleteasca, dand tot ce poti pentru activitatea pe care o desfasori iar calitatea muncii e pur si simplu o rezultanta a experientei si expertizei tale. Nimeni nu te va putea invinovati pentru ca nu ai facut mai mult sau pentru ca nu ai facut mai bine.

Sau iti faci treaba ca pentru altii, dar cu acelasi bun simt si responsabilitate, insa urmarind obiectivele celor care te urmaresc: satisfacerea orgoliilor, dorinta de a controla pana in amanunt, eventual de a fi la curent cu tot ce misca la momentul respectiv. Calitatea muncii trebuie sa fie aceeasi adica ridicata fiindca doar acest nivel iti mentine o imagine buna in ochii celor din jur. Apar doar activitati suplimentare cum ar fi raportari directe, prezentari mai dese si detaliate asupra activitatilor desfasurate, poate mai mult stres.

O cale de mijloc este greu de definit fiindca sunt implicati factori psihologici si emotionali care trag catre una din parti dar indiferent de varianta de pozitionare a ta fata de munca, trebuie sa iti faci treaba bine. Cat poti tu de bine sau cat de bine ti se permite.

Avem axele de coordonate X si Y. Se da punctul trecut A de coordonate X=0 si Y=1 unde X este starea generala de spirit si ΔX este perioada de timp pe care este exprimat X. Se traseaza evolutia starii generale de spirit pe intervalul dintre punctul A si punctul prezent B cu mentiunea ca punctul B are coordonatele X=1 si Y=0. Se ia ca punct de referinta, punctul viitor C cu coordonatele X=2 si Y=-1. Din datele prezentate putem vedea clar ca evolutia starii generale de spirit pe intervalele date tinde catre -∞ cu conditia ca factorii axiomatici care determina aceasta grupare de relatii si valori sa ramane neschimbati. Desi va marturisesc din suflet ca am urat din suflet matematica inca din frageda pruncie din relatiile de mai sus ajung la concluzia ca starea mea generala de spirit se duce pulii… sau ca sa citez un grup de clasici in viata :

Constat cu stupoare ca se duc pe pula vremuri memorabile!!!

     In urma cu cativa ani, niste cercetatori americani au observat ca multi dintre oamenii care au ajuns in top in diverse domenii in S.U.A. scriu cu mana stanga. Ei s-au intrebat daca intre cele doua lucruri exista o legatura. Rezultatele cercetarilor au fost uimitoare: intre scrisul cu mana stanga – pe de-o parte – si creativitatea si succesul atins de persoana respectiva exista o legatura.

     Lucrurile stau in felul urmator: emisferele cerebrale sunt specializate. Pe langa acest aspect, fiecare emisfera coordoneaza activitatea jumatatii opuse a corpului. Astfel, atunci cand scriem cu mana dreapta, activitatea noastra este coordonata de emisfera stanga (care este specializata pe procese logice). Atunci cand incercam sa scriem cu mana stanga, se formeaza un nou centru al scrisului, de aceasta data pe emisfera dreapta (specializata pe procese emotionale, procese imaginativ-creative, perceptie holistica, imagine si muzica). Scriind cu mana stanga facem ca acel centru nervos nou format, care se invecineaza de centrul proceselor imaginativ-creative, sa-l activeze si pe acesta din urma. Pentru ca nu exista decat un centru al imaginatiei si creativitaii, cei care scriu cu mana stanga au un avantaj fata de cei care scriu cu mana dreapta: activand in mod repetat acest centru nervos ei “vad” in permanenta mai multe solutii posibile ale aceleeasi situatii. Aceasta le permite sa ia in considerare mai multi factori care influenteaza situatia si, in acest fel, sa creasca probabilitatea ca decizia pe care o iau sa fie una mai buna decat deciziile la care cei care scriu cu mana dreapta s-ar opri (de cele mai multe ori, trebuie sa recunoastem, avem tendinta sa ne oprim la prima solutie pe care o gasim).

     Ca sa avem acum o privire de perspectiva asupra fenomenului – comparatie intre stangaci si dreptaci – sa ne gandim ca in orice situatie de viata, indiferent de complexitatea ei, persoanele care scriu cu stanga au toate sansele sa ia decizii mai bune. Asta ii va propulsa, bineinteles, mult mai sus si mult mai usor, in cariera!

     Ar mai fi interesant de facut o cercetare in acest sens pentru a se stabili cam care este rata aparitiei caracteristicilor specifice geniilor printre cei ce scriu cu mana stanga, sau de vazut cam cate dintre genii scriau cu mana stanga. Este cunoscut faptul ca si Leonardo da Vinci era stangaci.