Citisem, mai de mult leapşa(el neagă faptul că ar fi o leapşă) lui Phosporos(Insurgiam). A scris foarte mult, dar rezumat ar suna cam aşa: scrie cu ce doctrină politică te identifici şi de ce?

Ştiam că nu trebuie decât să aştept şi din leapşa respectivă, va lua naştere o frumoasă sursă de umor. Când sunt invitaţi să o preia cei de la Moshee şi Mordechai(maeştrii gafelor pe WordPress), nici nu se poate altfel.

Ioana, istorica(ce se specializează în Cluj) de la Porţile Orientului, prima pe care am citit-o(pentru că e harnică) a scris, printre nişte chestii haioase şi: „În final, asezonăm totuşi cu o repulsie şi o antipatie maximă pentru stânga. De orice tip ar fi ea. Pur şi simplu nu pot vedea nimic bun p-acolo, aşa că dacă voi observaţi aşa ceva… arătaţi-mi şi mie. Bine, ar fi ecologismul, dar asocierea lui cu stânga mi se pare idioată.”.

Mda, nu sunt eu mare politolog, dar în faţa unei asemea afirmaţii, totuşi făcută cu multă precauţie(de aceea nici nu a ieşit în evidenţă pentru cei care comentau acolo), nu pot să mă abţin să nu răspund.

Aş putea scrie câteva pagini, dar, nefiind mare ecologist nu vreau să mă arunc adânc în ocean… mi-e teamă că nu voi mai putea ieşi la suprafaţă. În fine, aceea e treaba lui Bucurenci Dragoş, că doar avem şi din aceştia.

Bine măi Ioana, acum trecând acum prin faptul că tu nu vezi nimic bun pe acolo prin stânga, presupun că ai vrea să o şi elimini dacă ai avea ocazia şi îmi dau seama cât habar aveţi voi pe acolo, pe la istorie despre trebuşoarele politice! În primul rând, dacă stânga nu ar fi fost, dumneata acum ar trebui să îţi vezi de focul care îţi dogoreşte cratiţa la bucătărie. Faptul că astăzi ai şansa de a face o facultate(pseudo-facultate în cazul tău), faptul că ai dreptul de a particpa la sufraj, faptul că, într-o mare măsură, nu mai eşti discriminată ca şi persoană feminină(ci doar după sublima inteligenţă de care te încăpăţânezi să dai dovadă) se datorează, desigur, acelei părţi din politică în care tu nu vezi nimic bun.

Datorită posibilităţii că cei care ar putea citi afirmaţiile domniei tale despre ecologism, ar putea rămâne nelămuriţi asupra faptului, dacă ecologismul este sau nu de stânga şi cum nu vreau ca ei să rămâna aşa, m-am decis să tratez problema (presu)pusă de tine.

Mişcarea ecologistă, nu a apărut pe vremea dacilor şi romanilor(după spusele tale, mândrii strămoşi ai poporului român de astăzi, hahaha) care, desigur trăiau în armonie cu natura, crescând oi, stupind albinele pentru miere şi prădând Moesia. Desigur şi pe ei(locuitorii zonei balcanice a Dunări) părea să îi preocupe schimbările climatice(care erau prezente şi pe atunci, deh, poluare, bat-o vina), urmarea fiind faptul că s-au păstrat(cică?) izvoare care atestă că în unii ani, Dunărea se putea trece cu carul, iar cireşii dădeau rod de două ori. Dar nu ei au iniţiat mişcarea ecologistă. Aceasta a fost iniţiată în SUA, în anii ’60.

Bănuiesc că, ţie Ioana, nu trebuie să îţi mai prezint faptul că dreapta are la bază principiul libertăţii individuale, dar am să o fac pentru cititorii neavizaţi! Dreapta prespune că individul e liber să facă ce doreşte, cât timp, desigur, nu îşi deranjează semenii. Stânga prespune egalitate între clasele sociale şi că fiecare individ trebuie să se afle, cel puţin pe picior de pornire la egalitate cu semenii lui(militează împotriva disciminării). Dreapta discriminează, lăsând liber mecanismul economic, fapt ce conduce în timp la oligopol şi monopol, dar pe teremen scurt şi mediu conduce la o dezvoltare economică înfloritoare. Stânga ia diverse măsuri sociale prin care limitează oligopoul sau anulează monopolul, conducând la creşterea bunăstării individuale pe termen foarte scurt şi scurt, dar pe termen lung conducând la regres economic. Acesta este pe scurt principiul actual al diviziunii politice, care porneşte de la premisa că „puterea corupe”, fapt pentru care este necesar ca puterea să nu se afle în mâinle tot aceloraşi indivizi. De aceea există alternaţa la putere în democraţia reprezentativă actuală şi de aceea există diviziunea aceasta în stânga şi dreapta(termenii provin din timpul revoluţiei franceze). Stânga şi dreapta se afla mereu în opoziţie, fiecare doctrină încercând să atraga cât mai mulţi votanţi din masa electoratului.

Bun, SUA, după cum cunoaştem, era o ţară cu tradiţie capitalistă, iar după cel de al doilea război mondial dezvoltarea sa economică a luat amploare(crize economice au avut şi ei, ce-i drept). Prin anii ’50 SUA produceau şi consumau aproximativ 50% din bunurile produse şi consumate în întreaga lume, în vreme ce populaţia SUA era aproximativ 5% din totalul populaţiei mondiale.

Producerea aceasta masivă de bunuri, cerea desigur un consum uriaş de resurse, iar efectele consumului acestora(precum tăierea pădurilor) începea să fie observată la scară largă de câtre clasa medie. Astfel că au început să apară şi protestele. Aceste proteste au condus la naşterea mişcărilor ecologiste. Mişcările ecologiste urmăreau ca statul să ia măsuri sociale care să stopeze poluarea şi să protejeze patrimoniul natural al SUA. Aceste măsuri sociale ar fi avut desigur, o urmare imediată dezastruoasă asupra bunăstării economiei americane(care era de dreapta). Pentru a câştiga sprijinul electoratului, politicienii de stânga au adoptat rapid mişcarea ecologistă.

Dar ecologismul este de stânga, că presupune luarea de măsuri sociale care defavorizează direct întreprinderile capitaliste. Aceste măsuri sociale se mai caracterizează prin faptul că conduc, pe terem lung spre binele comun, caracteristică care iaraşi se identifcă cu acţiunile de stânga. Deci, concluzia finală este că ecologismul se defineşte ca o mişcare de stânga.

Iar în final, ca să rezolv şi leapşa lui nenea Phosporos(Insurgiam), voi spune că în momentul acesta sunt simpatizant al laturii politice de stânga(nu de cum e reprezentată ea la noi în ţară, unde face front comun cu dreapta pentru atragerea electoratului format în preponderenţă din clasa săracă). Desigur, dacă şi când îmi voi face o întreprindere funcţională, voi migra spre dreapta. Cât despre politică, clasa actuală politică din România îmi repugnă, de aceea nu îmi doresc să iau parte la aceste lupte pentru ciolan, care să deşfăşoară, deocamdată la noi.