Tags » Fatalism

Personal tendency #9: my fatalism

To declare something — This is not a final and comprehensive list. After reviewing, I have to honestly admit that I have all ten of these tendencies. 509 more words

Christian

Kara no Kyoukai, Mirai Fukuin: Breaking Stones

Management: Management: While my opinion of the show is positive overall (broken records all around), this essay, by no means, is meant to serve as a comprehensive review, but rather, as an articulation and analysis of some of what I feel is this series’ most integral and interesting themes. 1,525 more words

Essay Lite

Do you watch Fatal TV?

The world that is seen on TV
so called reality
that is exhausted by extreme personalities
to brainwash society
to accept fatalism
and serfdom is freedom… 8 more words

Nothingness

1MMD2014 [279 of 365] This is not a waste of time

…revolution does not require a reason or rhyme!

One of those fateful mornings my body wouldn’t respond to my alarm going off.

Where a sense of fatalism made me betray a Lunch so dear to me. 139 more words

Why fatalism is irrelevant

I made a mistake when I wrote my post about determinism. I used to think that determinism was the same as fatalism. There is a difference. 220 more words

Irrelevant

goala dar singura si fara mine

ptca te vreau dezbracata ca sati povestesc libertatile mele, ptca sunt alintat si vreau un pret mare, ca sa te stiu aici langa mine si totusi intors cu spatele la tine, goala si totusi invelita sub pled, a mea si totusi straina, cu tine in pat si totusi asezat la picioarele patului meu ca sa nu fiu impreuna cu tine, ca sa stiu si sami repet si sami urlu prin orice miscare si cuvant ca suntem straini si asa trebuie sa fim si asa vom ramane impotriva betiei noptii si intunericului si muzicilor acestora de acum, pt ca te simt ruinata si invinsa si lacrimanduti infrangerile si nedumeririlile si mai ales nedumeriirile tocmai acestora teribile pt ca nu intelegi cei in neregula cu noi sau cu mine, ce teribila relegie sa ne desparta si sa ne impiedice, ptca te stiu tacuta acum simtinduma virus si bacterie care sa te patrunda si imbolnaveasca dar sa te imbolnaveasca de mine tocmai in aceste momente cand sati spun cu atata seninnatate aceste cuvinte stiinduti cum iti varsa in stomac valuri de calduri si dulceturi si eu sunt acum, venin si pelin in coctailul tau, eu s ruinez totul, eu sa ma impotrivesc, eu niciodata implinit, eu ruinataor si tu mai ales neputincioasa pt ca eu un caz pierdut, niciodata intors, surd si orb, niciodata inapoi, niciodata sa cred altceva si nimic sa accept, ca suntem straini, ca acum inca nu stii si nu vreei sa stii si nu vrei sa cauti, ai impresia si iti spun ca e doar betia ca atingi si traiesti implinirea si perfectiune, nu esti tu jumatatea mea si nu eu sa cred in povesti cu androgini, eu sunt un androgin si sunt complet asa cum sunt, siiingur, esti doar un personaj, si esti pregatita si destul de puternica sa iti spun ca esti o prostituata sau esti tu atat de curajoasa si puternica sa te aperi si sa nuti pese ca esti sau nu esti asa, e fatalitatea si acesta sensul libertatii si aventurii noastre, fatalitatea, ptca maine nu vom mai fi, ne vom rataci unul de altul, dar chiar maine, peste cateva ore de parca lumina zilei ne va arata toate urateniile de pe chipurile noastre si ne vom dezgusta unul de celalatl, ca trezisti dintro betie, cu regrete si indoieli si mai ales cu mandriile noastre atinse, umiliti, ptc aexista o ciclicitate pec are inca nu stiu cum sa o numesc, e un microb in sufletul tau sau e un instinct, pt ca asa suntem crescuti si modelati de evolutie, suntem primordial egoisti si singuri, fiare, si nu e gresit si rusinos sa fim asa, asa trebuie sa fim, asa e natural sa fim, e doar senzatia iluminarii sa traiaesti si sa cunosti aceasta revelatie, sa nu i te impotrivesti cu romantisme desarte, cu iluzii umilitoare, e ca tocmai asa traiesti un altfel de sentiment, la fel de intens ca al tau, e o revelatie insa, nu o betie, pt ca rece dar nu inspaimantata ca si tine sa nu te frigi, sa nu te tradezi si amagesti, nimic din toate astea pt mine, pt ca stiu si te stiu straina si asa te privesc si te cunosc si nu te vreau mai mult decat atat, te vreau in patul meu goala dar singura si fara mine, interzisa, pt ca nu alintat sa te vreau mai mult decat corect si natural sa am, pt ca teas umili si sclaviza pe tine si tot asa mas corupe pe mine, as avea asteptari si dorinte nenaturale si periculoase si false, si nu le vreau, ma vreau sfant, ma vreau strain, nu iubesc si nu te voi iubi niciodata si stiu ca e asta inspaimantarea ta cea mai amre si cea mai umilitoare ptca e tocmai ceea ce simti acum, simti betia si implinirea si iiluzia perfectiunii acesteia complesindute si imbolnavinduute pt ca le gasesti toate metafizice si superioare si salvatoare care sa te implinesca si sa te salveze, sati dea un sens vietii si singuratatilor tale, cuvintele mele acestea si rostite asa, inspaimantatoare dar calde si cu glas copilaresc, intunericul din camera asta, umerii si ceafa mea intoarsa spre tine, goliciunile tale primordiale refuzate si incriminate acum de mine, apropierea asta calduroasa cand sa intinzi mana ca sa ma mangai si totusi apostaziile mele, cantecul acesta repetat de o mie de ori si neascultat dar auzit si simtit ca o prelungire si implinire organica a trupurilor si simtutilor noastre, patul meu, leptopul meu, cartile mele, sticlele si paharele si lumanarile si canile si farfuriile si fructele si masa si hainele mele sa le simti si vezi toate acum necesare si vitale, tocmai in cantitatea si culoare si gustul si mirosul pe care il au acum, pt ca senszatia implinirii si perfectiunii, ca sa vrei sa nu se mai sfarseasca, sa nu te mai trezesti, sa nu adormi, cand tocmai asta stii si te inspaimanti, ca simti o caldura care sa te adoarma si gandul ca degraba se face ziua, ca dupa ce vom adormi ne vom trezi ca dupa ce nu voi mai vorbi voi tacea si va fi liniste si tocmai aceasta liniste sa ne risipeasca, sa ne rataceastaca, sa ne pierdem pe drumurile egoismelor si egocentismelor si narcisislmelor si singuratatilor noastre, noi doi straini, necunoscuti, uitati, tradati, dar senini si mandri pt ca asteptat si creat si cautat acesat fatalitate, nu luptat impotriva ei inutil, nu consumati de aceste iluzii de implinire, azi totul, in seara asta, in noaptea asta, acumm, nimic maine, nimic pe urma, mainie dimineata vei face apertura si eu voi dormi toata dimineata ptca voi face chiusura, pt ca orarele nostre nu coincid si nu ne vom vedea, si atunci cand vom putea sa ne vedem voi cauta un motiv ca sa te fac sa ma astepti zadarnic, s te tradez, sa iti zgandaresc si trezesc orgoliile si mandriile tale ca sa te fac sati descoperi ca nai nevoie de mine, sati urli nepasarea si instrainarea, sa imi zambesti comun si strain si amabil pe urma ca si oricui altuia pe care il intalnesti la cumparaturi sau in parcare, straini strain strain, asa dintotdeaquna si asa mereu, de aceea totul acum sii nimic maine, androginizati in noaptea asta ca sa ne coasem rupturile toate zilele de pe urma.

Manuscripte

No Fate

Everyone seems to have something which sets their teeth on edge. Not just stuff like the sound of fingernails on a blackboard, either; for some people it’s bigotry, for others it’s legalism, for others it’s greed or corruption or something else. 1,160 more words

Character