O noapte. Un cantec. O soapta.

*

*

O ceata densa-i peste oras

Tu esti un fulg… un ingeras

Si totu-i sters, incetinit

Tot ce e clar ca ne-am iubit.

*

Si ne-am iubit si ne iubim

Si dac-o fi sa ne-amagim,

Ar trebui sa ne gandim

Sa ne-mpacam nu sa gresim!

*

Dar asta-i doar un gand negru

Caci atunci cand iti vad mersul

Si cand te vad pasind spre mine

Nu mai am voce, nici cuvinte.

*

Ma pierd fetito-n fata ta,

O fi de vina inima

Sau poate-o fi sufletul meu

Caci am trecut prin prea mult greu

*

Sa te gasesc asa usor

Si sa indur atata dor

De-o iubire ca a noastra

O noapte… un cantec… o soapta!!!

*

*

Botiu Radu Ioan

Crezi in efectul desuurilor? Cat de importante pot fi pentru tine si relatia ta desuurile?

Orice femeie ar trebui sa-si faca un asemenea cadou… satin, dantela…

video:

Alternosfera – “Femeia nordica”

Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor. Da, şi? Pasă cui ar trebui?

Astăzi este Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

În România multe femei sunt bătute, violate sau abuzate psihic, dar numai 16% dintre ele au curaj să reclame la poliţie.

http://www.realitatea.net/

Europarlamentarul român, Corina Creţu:

Pentru eliminarea violentei impotriva femeilor

Măcar de n-ar mai fi… de s-ar opri…

Când agresorul este adăpostit de hidoasa umbrelă a PD-L, parte a cohortei de nemoşaguri a unui ramolit cu pretenţii de Crai, chiar dacă ai curajul şi reclami violenţa, hărţuirea la locul de muncă, chiar dacă Poliţia-şi face datoria şi-l amendează pe * vajnicul * nemernic, chiar dacă NU e normal ca instituţia să-l tăinuie şi să-i muşamalizeze repetat ticăloşiile bastardului, victima e repede măturată prin mijloace şi scenarii diabolice, şi-atunci, nu poţi  să nu te-ntrebi, tu OM: oare fetele, nepoatele Tartorilor ar putea suporta suferinţele, durerile, tristeţile prin care-au trecut Sibilla ŞI nişte copile nevinovate ? Până când, Doamne… ?

Şi cum am putea noi, victimele nemernicului să spunem * iartă-i, Doamne că nu ştiu ce fac *… când ei, toată armata de şobolani au ştiut tot timpul exact ce fac…  De asta muşamalizarea şi pitirea mizeriilor sub preş, legea tăcerii a acelui * nimic nu răsuflă-n afara sistemului * reprezintă punctul pe i şi degetul pe rană, pentru că,  fenomenul NU e stopat şi există mereu riscul de-a se mai întâmpla! În Twin Peakse-ul  cărăşean, victimele sunt etichetate * nebune *, agresorii sunt ţinuţi în braţe, cui pasă… Hărţuirea morală la locul de muncă, ameninţările, împroşcatul cu invective şi folosirea limbajului obscen, vulgarităţie apostrofărilor la adresa femeilor, fetelor, abuzurile de influenţă, funcţie, putere, hărţuirea psihică, bătăile, etc. sunt ridicate la rang de * merite deosebite * şi-au binecuvântarea cui ar fi putut să reaşeze lucrurile pe făgaşul normalităţii, dar… n-a fost prost cine-a spus că * peştele de la cap se împute *, d-aia duhoarea persistentă de sub nădragii muherilor în izmene, * moralii *, * modelele *, însemnaţii…

Politica socială de*  succesuri *: NU protecţia copilului, ci protejarea imaginii instituţiilor, NU interes superior al copilului, ci interesele personale ale * divelor * şi * prinţişorilor * din dotarea * Împărăţiei *, NU prevenire, măsuri, soluţii, NU stoparea comportamentelor indecente, deviante şi-ndepărtarea cauzelor/agresorilor, ci pitirea mizeriilor sub preş, NU acceptarea tristei realităţi şi conduită ca atare, NU înfruntarea realităţii-adevărului dovezilor, ci, prigonirea şi hărţuirea victimelor, pentru că au avut şi au curajul de-aşi purta cu DEMNITATE durerile. Ticăloşii,  uniţi prin ticăloşiile la care se dedau, habar NU au ce este Moralitatea, Demnitatea, Cinstea, Respectul, jalnicii, caractere josnice, se-mbată cu falsa impresie c-ar fi nemuritori.

Victimele ca noi, mai sperăm încă în… JUSTIŢIA DIVINĂ, că-n rest… cui pasă… ?

http://sfinx777.wordpress.com/2009/10/07/protectia-copilului-dincolo-de-ziduri/

http://sfinx777.wordpress.com/2009/09/25/licitatii-comisioane-contestatii-caras-severin-twin-peakse/

http://sfinx777.wordpress.com/2009/07/22/nu-abuzului-sexual-fata-de-minori-sa-denuntam-brutele/

*******

* Conduita morală nu înseamnă pur şi simplu exigenţa de a renunţa anume la plăcerile vieţii, ci mai degrabă interesul plin de solicitudine pe care-l depune cineva ca să făurească o soartă mai bună pentru toţi oamenii. *   ( Albert Einstein )

* Adevărata moralitate nu constă în a urma cărarea bătătorită, ci în a descoperi adevărata cale pentru noi înşine şi a o urma fără teamă. *   ( Mahatma Gandhi )

* Moralitatea nu este propriu-zis doctrina prin care ne putem face fericiţi, ci prin care ne putem face vrednici de fericire. *   ( Immanuel Kant )

Sibilla

citate preluate de pe www.citapedia.ro

imagine preluată de pe google.ro – www.static,panoramio

Au trecut deja mai bine de doi ani de cand ma vand. De cand ofer placere contra-cost. De cand transpir prin asternuturi straine, in compania feluritelor doamne/domnisoare care-mi solicita serviciile.

Am fost des intrebat cand ma voi retrage din aceasta meserie. Si ce anume voi face – atunci cand ma voi retrage.

Ce voi face? Asta stiu aproape sigur : imi voi deschide o mica afacere bazata pe comertul de motociclete si piese aferente. Adica voi duce mai departe o pasiune care pentru mine a devenit un mod de viata.

Mai ramane prima intrebare : cand ma voi opri? Evident – nu voi putea face la nesfarsit ceea ce fac acum. Am amanat raspunsul la aceasta intrebare pentru multa vreme. Sau – cand l-am dat – l-am dat foarte evaziv. Am avut insa timp in ultimele zile sa ma gandesc la multe. Poate la prea multe. Si am ajuns – cred – la o concluzie.

M-am apucat de prostitutie din cauza unei femei. Voi renunta la prostitutie datorita altei femei.

Am ajuns – in acesti doi ani si cateva luni – sa cunosc natura feminina mai bine decat as fi sperat vreodata. Sa observ femeia in detaliu. Si – credeti-ma pe cuvant – detaliile sunt totul. Am invatat sa ascult mai bine ca oricand. Nu doar sa aud, ci sa ascult. Am invatat sa simt actul sexual, nu doar sa-l intretin. Am invatat sa-l traiesc. Am trait senzatii care nu credeam ca exista.

Femeia e o fiinta extraordinara. Aud des expresia “barbatii se chinuie de mii de ani sa inteleaga femeile”. Pe undeva, are samburele ei de adevar. Dar femeia nu trebuie inteleasa. Misterul joaca un rol important in toata aceasta schema. Unde-ar mai fi placerea de-a cuceri femeia, daca am cunoaste-o in detaliu, daca am sti cum gandeste, daca i-am anticipa fiecare pas? Femeia nu trebuie inteleasa – ci trebuie placuta pentru ceea ce e. Pentru simplul fapt ca e femeie.

Trebuie ascultata. Nu auzita, ci ascultata. Trebuie apreciata ca un tot unitar – nu ca si entitati separate, ca “fund”, “sani”, “picioare”, etc.

Femeile sunt totul. Femeile conduc lumea. Sau ii conduc pe barbatii influenti care – la randul lor – conduc lumea. E totuna.

Am trecut prin patul multor femei. Si am ajuns – mai mult sau mai putin – sa le cunosc pe toate. Sa stiu de ce sunt in stare, sa stiu ce asteptari au si ce anume pot oferi. Sa le dezbrac de haine si de secrete. Sa le observ reactiile in cele mai intime momente, cand adevarata personalitate iese la iveala – sub lumina placerii orgasmice.

Ma voi opri din ceea ce fac atunci cand voi cunoaste o femeie diferita. O femeie… altfel. O femeie care sa ma uimeasca. Sa ma uimeasca. O femeie cum n-am mai intalnit. Cand voi cunoaste acea femeie voi renunta la stilul de viata de acum, la calatoriile dintr-un dormitor in altul, la tot ceea ce inseamna PatruActe. E o promisiune facuta mie insumi. Sunt convins ca acea femeie exista. Ma voi indragosti cand o voi cunoaste? Nu stiu. Va voi spune atunci

Revenind in prezent – inca n-am intalnit acea femeie. Inca nu… dar candva o voi cunoaste.

DOWNLOAD FisierulMeu.Ro
DOWNLOAD Filehit.Net
DOWNLOAD Centupload.Com

Pitzipoanca este acea ramura a femeilor care a descoperit ca singurul ei neuron e gay. Se pot deosebi de restul populatiei prin culorile abstracte pe care le expun pentru a compensa albul din mintea lor iar trasatura cea mai dinstinctiva este malformatia situata  intre maxilar si mandibula numita “botic”.De-a lungul istoriei(adica 2007-2009 de cand a aparut curentul pitzi) the pitzi-style a inceput sa aiba din ce in ce mai multe adepte iar asta ma seaca sa mor eu.Nu mai poti sa te plimbi in liniste prin oras de frica acelui sunet specific lor,acel ras isteric de capra fustrata care parca iti dezvirgineaza sufletul in cur.In curand o sa ajungem ca in filmele alea “Jurassic Park” … o sa fie “Pitzi park”  in Romania si ca sa va arat ca am spirit civic am sa va ofer o clasificare a celor mai infioratoare tipuri de pitzipoance care bantuie Romania la ora actuala:

1) pitziponcus banalus-sunt des intalnite in grupuri la scolile primare si gimnaziale,mai rar pe la licee.Spiritul de turma le clasifica drept barfitoare si invidioase.Trebuie avut grija sa nu respirati,clipiti,miscati,traiti in preajma lor,sfatul meu e sa va prefaceti mort pana trece pericolul.

2)pitzi avansatus-reprezinta evolutia lui pitziponcus banalus datorata culturii dobandite in urma citirii unui roman(pretul la poseta,instructiuni de folosire a prezervativului si alte opere care fac parte din literatura lor universala).Sunt des intalnite in grupulete de cate 2 creaturi unde ambele realizeaza performanta de a imita inteligenta unui singur neuron.Sunt foarte periculoase deoarece prezinta spre extrimitatile degetelor niste gheare numite “cum sa cheltuiesti 2 milioane intr-o singura sedinta de manichiura”.Sfatul meu e daca nu dispuneti de un AK-47 la indemana este sa fugiti de va ia dracu si sa nu va uitati in urma(merge si cu lansatorul de rachete)

3)pitzimus supremus-sunt acel gen de creaturi pe care celelalte 2 genuri de pitipoance le considera idoli.Sunt de obicei gasite pe la locul lor secret de intalnire de care nici un barbat nu a auzit numit “centura”.

4)manelo-pitzi – este rezultatul a mii de experimete esuate (din care au iesit emo-kids) de a combina o pitzi tipica cu o manelista.Ele dispun de o arma la care nici un barbat nu ii poate rezista si anume arma intalnita des in “Legendele Olimpului” numita “blow-job” la care sunt maestre.Sfatul meu e ca atunci cand intalniti astfel de creaturi….e sa schimbi dracului de pe taraf.

Pitzipoanca este o creatura formidabil de enervanta iar cel mai bun sfat pe care vi-l pot da este sa iesiti din postura de victima,tinand cont ca victimele pitzipoancelor sunt cocalarii,v-as sugera sa va impuscati direct si sa ma scapati si pe mine de voi…singurul dusman natural al pitzipoancelor(pe langa diminuarea valorii si a dusmanilor) sunt eu si cei ca mine carora le place sa le ia la pula de fiecare data cand le vad,24 din 24…vanatoare placuta:)….

P.S. De ce exista campanie anti-fumat si nu exista campanie anti-pitzi?…e vreo conspiratia a statului roman?vor sa ne populeze tara cu reprezentante ale prostiei pana se deporteza si singurii romani normali?

Era casatorit de 6 ani. Alaturi de cei doi copii si de sotie era fericit. Insa timpul isi pusese amprenta asupra casniciei lui. Ducea o viata monotona, fiecare zi fiind aproape identica. Dimineata era la servici , iar la masa discuta cu sotia despre necesitatile zilnice si despre copii. Apoi fiecare dintre cei doi isi vedeau de treburi. Nu mai existau momente de romantism intre cei doi, nici macar mici atentii.

Intr-o zi fusese ziua unui coleg. Iar el era invitat la petrecerea care avea loc intr-un club. Sotia nu era prezenta. Muzica era pe gustul lui iar ca sa prinda ceva curaj avea bautura. Nu avea nici o retinere in a se simti bine. O tanara domnisoara il priveste insistent. Bruneta,inalta , cu parul cret si o silueta de invidiat. Ochiii mari, negrii ii patrund pana in adancul sufletului. Ritmul muzicii il face sa uite de lumea din jurul lui. Danseaza ca si cum in acea sala plina ar fi doar ei doi. Ajung incet de la un simplu dans la atingeri si priviri pline de dorinta. Ambii isi doresc mai mult. Si in acel moment nu exista nimic care sa ii impiedice…

Ziua urmatoare trebuia sa fie una obisnuita. Venit de la serviciu, masa , discutie cu sotia iar apoi fiecare urma sa se preocupe de lucrurile care il interesau. Dar azi … era diferit. Ceva era schimbat. Isi inselase sotia si se simtea vinovat. O sotie care ii era devotata. Care isi petrecea intreaga zi ocupandu-se de familie si de copii. Isi dedicase viata acestora punandu-se pe ea pe ultimul loc. Iar el o rasplatise prin a o insela. Acum regreta … dar nu mai putea schimba nimic. Vroia sa se revanseze cumva. Ii veni in minte un plan.

Duse copiii la parintii lui. Cumparase flori si pregatise o cina romantica. Gesturi pe care nu le facuse de multi ani.

Ea sosise acasa … Observase schimbarea insa, nu puse nici o intrebare. Din acel moment stia insa ca el facuse o greseala.

- Foarte frumos gestul tau. Tu ai facut mancarea ?

- Da.

- Copiii ce fac ?

- Sunt bine. Au venit de la scoala, si-au facut temele si i-am dus la mama. Vroiam sa fim singuri …

- Si cum a fost la servici ?

- Ca de obicei , multa munca… A fost ziua de nastere a unui coleg si am fost si eu in club. Am fost toti colegii.

- Si te-ai simtit bine ?

- Da.

Apoi se asterne tacere. Nu mai intreaba nimic. Era liniste deplina…

- Stii … la ziua colegului … era si colega aceea … bruneta . Si … stii ca eu te iubesc … dar … atunci … ea arata foarte bine. Si … nu am putut rezista tentatiei … O sa ma ierti , nu ? Asa , iubire ?

- Da , iubire. O sa te iert. Se mai intampla. Insa … de azi inainte … vei dormi in sufragerie pe canapea. Si o sa vezi cat de gustosi sunt covrigi … cam …  in fiecare zi.

Timp de multi ani el se purta la fel in fiecare zi. Aceleasi obiceiuri , fara romantisme. Azi el isi schimbase comportamentul dupa atata timp. Sa existe oare al 6-lea simt al femeii? Un simt care … le spune cand sunt inselate ? sau … doar prin faptul ca voi barbatii va schimbati comportamentul … ne dam seama ?

Daca nu ar exista nici o schimbare de comportament la voi ar mai fi oare vorba de al 6-lea simt ? …

Cea mai interesanta teorie asupra fumeilor a fost prezentat anul asta de catre un geniu : “acum 3 000 de ani pe lume existau numai baruri si cazinouri iar toti barbatii erau fericiti,asta pana cand o nava spatiala a aterizat pe pamant si din ea a iesit femeia”,asa s-ar explica si de ce se crede ca fumeile vin de pe Venus.In decursul anilor am observat ca femeile sunt cele mai mari xenofobe…parca din prima zi cand s-au nascut,cand de abia ieseau din “gaura mama”  li se imprima in mentalitate: “Tu urasti barbatii! Vrei sa fii cu ei dar ii urasti! Tu trebuie sa fii superioara lor…sau cel putin sa lasi impresia”. Am fost amenintat de prea multe ori ca voi fi castrat dar(sa ma pipai sa ma asigur ca inca le am atasate) pot sa ma mandresc ca am supravietuit fiecarui atentat cu mandrie…chit ca pe urma deveneam de obicei o soprana temporara. Mentalitatea fumeilor evolueaza in tonalitate cu gradul de libertate din jur si e direct proportionala cu gradul de ignoranta pe care il oferi…cu cat le ignori mai mult cu atat te seaca ele mai mult…ceea ce e nasol daca cauti o relatie de durata.”Fumeile sunt curve” … asta aud de la toate persoanele(de sex masculin desigur) pe care le cunosc…dar de ce? … fiindca primesc prea usor avansuri?fiindca banii constituie pentru ele un inlocuitor al neuronilor?(sunt si exceptii)…cel mai posibil…dar si barbatii au partea lor de vina(cred…)… mai simplu ca sa scap de viitoarele amenintari cu castrare “fumeile sunt curve fiindca barbatii sunt porci iar barbatii sunt porci fiindca fumeile sunt curve”.Dupa mine fetele se complica prea mult,asta ar fi si deosebirea fundamentala dintre barbati si fumei,nu pula,nu pizda,nu parul de pe piept.De exemplu cand mancam o pizza,noi barbatii o mancam,ne saturam si mai zicem bancuri …pe cand ele…se gandesc in ce parte se pune furculita,cu ce cutit sa taie beregata la iubit,cum sa manance sa nu se murdareasca,ce se intampla daca se murdareste,cum s-ar curata pe urma,cum sa-l faca pe boul de vis-a-vis sa faca cinste,cum aseze servetelul,cum sa-si demonstreze superioritatea in gandire….fuck(asta daca esti barbat)…noua nu ne-ar veni prin minte asa ceva nici daca am insista…singurul lucru la care ne-am gandi e cum sa scapi de gura iubitei.Fumeile sunt complicate….adica se complica singure,barbatii cand zic ca se duc pana la magazin sa cumpere o paine,asta si fac…pe cand femeile au uitat sa omita cateva detalii din drumul lor…s-au mai inatlnit cu o prietena,pe urma s-au dus la cumparaturi,ti-au cheltuit toti banii de pe card dar important e ca pana la urma au reusit sa ia o paine…chit ca e livrata cu 2 zile intarziere.Ele sunt extrem de realiste!!!….in gandire…in practica fac greseli si dau vina pe cel mai apropiata creatura de sex masculin.Dar nici odata nu poti sa te plangi de ele…contrariile se atrag si chit ca nu ne place cum gandeste si face o fumeie n-ai ce face,e vina naturii…asa ca daca esti barbat ori iti bagi pula in natura si devii homosexual…ori esti barbat adevarat si iti faci draci din cauza unei femei…dar partea cea mai naspa e…ca de multe ori se merita,chit ca noua nu ne place sa rugam pe cineva.Daca esti barbat fi mandru,daca esti fumeie fi si mai mandra ca sa mai am despre ce scrie.

IL INVITI LA TINE

1. Sa faci atmosfera nu presupune sa schimbi mobila si sa dai casa cu susu’ in jos. Nu este necesar sa luminezi toata casa dar nici bezna ci ceva clar – obscur.

2. Nu-l face sa astepte spunand ca nu esti gata cu pregatirile… si nu il primi in capod cu parul pe bigudiuri.

3. Vei avea nevoie si de un fond muzical fara a transforma casa intr-o discoteca deoarece muzica trebuie sa “susure” iar daca vrei in mod special sa asculti o melodie mareste (dar nu mult) intensitatea.

4. Imbraca-te cat mai sexy (dar nu vulgara) si din cand in cand priveste-l tinta !

EL TE INVITA LA EL

1. Nu te duce imbracata ca de revelion.  O toaleta prea sofisticata poate sa-l dezamageasca.

2. Chiar daca tratatia nu este la nivelul asteptarilor tale fii ingaduitoare pentru ca ceea ce conteaza este ca a avut bunavointa.

3. Fii cat se poate de amuzanta dar nu incepe sa-ti povestesti viata. Cu cat spui mai putine…cu atat interesul creste…

“Nu suntem noi de vină dacă cele mai multe dintre femei ne arată, cu insistenţă, ceea ce e obscen sau inert, sau caduc în corpurile lor. Pe o femeie care-şi subliniază contururile obscene nu o poţi privi altfel decât obscen. Obiectul ne indică, de cele mai multe ori, cum trebuie el privit şi judecat. Un bărbat care priveşte cu aviditate corpul unei cocote nu poate fi învinuit de indiscreţie. Femeia ne invită întotdeauna s-o privim aşa cum vrea ea.” (M. Eliade)

Am primit pe mail aceasta descriere si nu m-am putut abtine sa nu o pun aici.

Istoria umanitatii (foarte pe scurt)
> 1.. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange.
> Barbatul descopera pestera.
> 2. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera
> focul.
> 3. Copii tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera
> toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare.
> 4. De la atata carne, Copilul se imbolnaveste de scorbut si
> beri-beri. Femeia plange. Barbatul descopera agricultura.
> 5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste
> prea mult de acasa. Femeia plange. Barbatul incepe sa
> creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.
> 6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu
> garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si
> plange. Barbatul descopera olaritul.
> 7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii
> racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul
> construieste mai intai un bordei apoi o casa
> din
> lemn si piatra.
> 8. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul
> descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate
> prelucra si confectioneaza haine.
> 9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia
> plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care
> sunt aspre si zgarie – Femeia plange), hainele din in (care
> tot aspre sunt – Femeia suspina) si intr-un final hainele de
> matase (care par a fi multumitoare – Femeia zambeste). Mai
> tarziu, Barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de
> pieile si blanurile mentionate mai sus..
> 10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi
> protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor
> pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange.
> Barbatul domesticeste cainele si pisica.
> 11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si
> incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si
> bijuteriile.
> 12.. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea
> sa-si
> largeasca orizontul. Normal ..incepe sa planga. Barbatul
> inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca
> pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de
> asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand… peste
> ani…
> n… Femeia simte nevoia de a “evada” din
> cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii
> in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e
> nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca
> de obicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar
> intelege mare lucru. Femeia ar avea asaaaaa . un fel de chef
> de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor
> necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul
> si absolut totul trebuie sa fie sub control si. Pentru a
> nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga.
> Barbatul inventeaza blog-ul.
>
> Morala: Cand femeile plang, umanitatea
> evolueaza.
> Alta morala:
> Fara femei am
> fi trait si acum in copac.

Sper să nu par din cale-afară de deplasat dacă spun că m-am săturat de prefeţele bombastice ale celor care încearcă să promoveze o carte. Uneori reuşesc doar să mă amuze.

M-am apucat oarecum de literatura japoneză acum vreo 3 ani. Încercam, cică, să-mi lărgesc orizonturile, he he. I-am citit pe Murakami (Haruki, nu Ryu), Tanizaki, Kawabata. Mi s-a părut că toate cărţile lor seamănă oarecum: dezrădăcinare, lupta vechi-nou, pierderea identităţii, la la la. Aşa că mi-am zis să le mai dau o şansă: Kobo Abe.

Lucia Popa, cea care ne spune două-trei vorbe despre carte, în pagina a doua, crede că romanul se referă, per ansamblu, la absurditatea condiţiei umane. Mie nu mi s-a părut, dar who am I to judge? E oleacă ciudat să crezi că toate romanele care au ceva kafkian în ele (deşi şi epitetul ăsta e supraevaluat) se referă la chestii adânci, impenetrabile, inextricabile şi alţi draci-laci. Din punctul meu de vedere, aria de cuprindere metaforică a romanului se circumscrie perfect greutăţii de a construi o relaţie durabilă între doi oameni, atunci când cel puţin unul dintre ei nu-şi doreşte acest lucru. Că doar de aceea cartea se cheamă Femeia nisipurilor, şi nu Lumea nisipurilor. Punct. Faptul că personajul principal este ţinut captiv într-o colibă ameninţată mereu să se prăbuşească sub greutatea perfidă a nisipului venit de nicăieri şi de pretutindeni nu cred că vorbeşte despre imposibilitatea de adaptare la lumea înconjurătoare, ci despre neputinţa de a putea coexista cu femeia cu care împarţi, forţat, habitatul. De unde extrapolarea asta? Mă rog, e doar un punct de vedere.

În rest, n-am ce comenta. Romanul e citibil, agreabil, metaforic în limite negreţoase şi uşurel fără a fi facil, totuşi. Numai că, încă o dată, mă enervează când încercăm să dăm unui lucru aparent banal conotaţii prăpăstioase. E ca şi cum, citind Capra cu trei iezi, am ajunge la concluzia că scena în care capra îl ademeneşte pe lup şi-l ucide arzându-l ne vorbeşte despre metodele de luptă şi strategiile de decimare a adversarilor politici în secolele trecute.

(Kobo Abe, Femeia nisipurilor, colecţiile Cotidianul, ed. Univers, 2007)

Preacurviosul Savatie Baştovoi se arată deranjirisit de limba pe care un homosexual i-o arată patriarhului Daniel, la una din paradele gay. Serios motiv de disconfort, zic eu, cine nu s-ar supăra dacă i s-ar arăta limba? Apoi Savatie, în alt text de pe blogul său sfânt, le spune credincioşilor că degeaba mai merg la biserică şi stau acolo două ore, dacă n-au pupat crucea pe care o ţine preotul în mână în timpul predicii sale. Înţălept om Savatie aista, dar cred că o să-l părăsesc, să mai văd ce spun şi alţi ciudaţi.

Pe un alt blog creştin, blogeriţa Natalia, impresionată de citirea unui articol dintr-un ziar,  face un proces femeilor care au sacrificat entitatea tradiţională BĂRBATUL, sau mai degrabă rolul cu care l-a înzestrat Dumnezeu,  pe altarul emancipării lor. Acum, după ce Femeia s-a eliberat nepermis de mult şi are dreptul să ceară şi să stabilească ea însăşi randevu-uri, după ce şi-a asumat prea multe sarcini pe care nu le poate duce pe umerii ei fragili, a sacrificat implicit nu doar bărbăţia bărbatului, ci, colateral, şi alte chestii romantice: “Romanța plină de taine farmecul de a face curte s-au dus. Femeia modernă este ceea care ia inițiativa și ea cere să meargă la întîlnire, luînd-o înaintea bărbatului“. Cu părere de rău, bărbatul a înţeles că e prea târziu să mai schimbe ceva, că procesul e obiectiv, aşa că nu i-a rămas altă soluţie decât să abdice: “Bărbatul modern nu vrea să mai lupte pentru că bătălia este deja pierdută. Bărbații au abdicat rolul și locul pe care i-a așezat Dumnezeu“.

După ce-l jeleşte pe bărbat cu tot cu condiţia lui degradată, blogeriţa Natalia, ca o adevărată mironosiţă, trece la fapte concrete, adică la ameninţări. Căci nu se va schimba nimic, nu-i aşa, dacă te rezumi doar la plângerea şi regretarea vechii stări de fapt, a familiei creştine idilice. Urmează să facem ceva concretno, să recuperăm tot la ce ţinem şi ne este drag. Deci, după cum spuneam mai sus, Nătăliţa ia frâiele în mâinile sale, dar, evident, nu pentru totdeauna, ci numai până când îl va determina pe Bărbat să i le preia. În acest caz, orice strategie e justificată, căci scopul scuză mijloacele. Şi, din câte ştim, cea mai redutabilă şi mai eficientă armă a unui creştin adevărat este ameninţarea. Natalia se conformează şi iată ce iese din gura ei: “Ce faci tu ca bărbat pentruca să fiii ceea ce Dumnezeu te-a creat ? Știi că vei da socoteală în fața lui Dumnezeu de felul cum îți exerciți rolul ?“.

Aş fi nedrept dacă aş acuza-o pe blogeriţa Natalia că nu face decât să învinuiască, să ameninţe şi să sperie. Pentru că nu o merită. În finalul articolului său, ea arată clar calea pe care poate merge bărbatul pentru a recupera ce a pierdut, mai întâi de toate – condiţia sa: “Dacă vrei să fii un bărbat reușit și model te invit să studiez cartea Căsătorii fără Regrete, este un studiu minunat care îți va aduce multă vindecare“.

Nu ştiu ce părere aveţi voi despre blogurile creştine, dar eu mă simt mult mai înţelept şi mai vindecat după ce intru pe ele. Apropo, dacă tot adusei vorba de vindecare, să ştiţi că nu există tratament mai eficient decât râsul în hohote. Încercaţi, şi o să vă convingeţi. Mai ales că e gratis. Nu cred că vreun bloger creştin vă va cere taxă pentru că-i vizitaţi blogul.

Din nou, încă o dată şi a nu ştiu câta oară, Băsescu, ne-a arătat până unde poate să coboare în hăul dantesc din care se întoarce întotdeauna liniştit, afişând zâmbetul lui tâmp, dar victorios, de Odiseu întors miraculos de pe mare, fără flotă bineînteles, dar şi cu creierul categoric ameţit de sirene.
Orice om întreg la minte care a văzut confruntarea dintre el şi Crin Antonescu, poate da cel puţin un răspuns la întrebarea: Oglindă, oglinjoară, cine-i preşedintele cel mai bun pentru ţară? Să fie Băsescu? Pe lângă faptul că unele răspunsuri au fost penibile, de parcă întrebările ajungeau distorsionate la el sau le modifica el în mers ca deux ex machina ce este, pe lângă faptul că spre sfârşit i-a obosit bibilica şi mai citea omu de pe foaie, (Se poate oare să se prezinte el fără tema făcută conştiincios de acasă, fără să iscodească puţin cu privire la întrăbări, să fie el spontan?), a apelat, pentru a domina un schimb de replici, pe care nu era în stare să-l câştige într-un alt mod, la cea mai josnică modalitate, atacând drama trăită de Crin Antonescu cu privire la prima sa soţie. Astfel de la discuţia despre modelul de femeie “păsărică”, (beauty with no brain)promovat de către Băsescu, învârtind pe degete aceleaşi mosoare, răspunde că numărul femeilor pe care le ai acasă e un raţionament imbatabil în favoarea respectului ce-l are pentru sexul frumos, continuând cu argumentul că el e un bărbat “căruia nu i s-a întâmplat niciun incident dramatic în care să-şi lase soţia singură şi să ajungă în situaţii dificile”, după care le-a îndemnat pe dl. Antonescu să-şi ceară scuze pentru jignirea adusă.
Asta e Băsescu şi ne-a dovedit-o de mii de ori până acum: un om total dezumanizat şi cu obsesia de a controla totul. Bineînteles că a doua zi a negat vehement acuzaţia, că doar asta e media- inventează, răstălmăceşte, interpretează, scoate sensuri la care el nici nu visa că el nici nu cunoştea trecutul candidatului advers, această poziţie de victimă prinsă în plasa jurnaliştilor netrebnici care îşi permit să “inventeze una dintre cele mai mari mizerii”.
Până aici a ajuns Băsescu, să vedem unde vom ajunge noi. Ne vom afunda in glodul infernului, sau vom întrezări măcar lumina palidă a purgatoriului?