Si vous êtes comme moi et que vous aimez les bonnes choses, alors vous savez que les vertus du vin rouge sont indéniables. Mais quelle sorte de coupe choisir et quel vin est vraiment bon pour la santé ? 

Il est conseillé de prendre une coupe de vin rouge par jour. Une étude a prouvé que moins on boit du vin, plus les risques d’infarctus sont élevés. Ce sont les antioxydants contenus dans le vin rouge qui lui donne cette caractéristique. Vous ne devez toutefois pas exagérer votre consommation de coupes de vin car l’avantage du vin va perdre sa capacité. C’est vraiment en consommant une coupe quotidiennement que vous aurez la santé. Il est important de noter que ce n’est que le vin rouge qui a cette qualité. Si vous n’aimez pas le vin rouge, il ne sert à rien de le remplacer par du blanc, il ne donnera pas le même effet. Donc, vin rouge, une fois par jour. Sacrifiez-vous …

Le choix de coupe à vin est un point important autant pour votre décoration que pour votre plaisir à boire votre vin. Les coupes à vin vous permettront d’apprécier plus grandement votre breuvage. Mais lesquelles choisir? En cristal, petite, grosse, ronde ou travaillée, le choix de la coupe est difficile. Si vous possédez un vaisselier, il est primordial de choisir des coupes à vin d’une beauté à couper le souffle. Vous voulez certainement que le regard soit porté sur la beauté de vos articles.

Une coupe à vin contient trois caractéristiques principales. La première est le calice. Celui-ci est la partie la plus importante. Il s’agit de la partie du haut. Elle doit pouvoir contenir une quantité de vin acceptable tout en laissant un espace suffisant pour laisser les arômes sortir. Ensuite, il y a la jambe. Celle-ci permet de tenir la coupe sans toucher au calice. C’est important pour ainsi garder la température du vin. Pour terminer, vous avez le pied. Celui-ci doit être solide et droit afin de maintenir le verre lorsque posé sur une table. Ces trois caractéristiques sont importantes pour la fonctionnalité, mais il faut aussi prendre en considération l’esthétique.

Une coupe de vin en cristal est sans contredit une pure merveille. Elle vous fera un décor époustouflant et, si vous mettez un éclairage adéquat, reflètera plein de petits diamants. Le bémol à ce choix de coupe est le prix. Le cristal vous coûtera beaucoup plus cher que le verre. Donc, si vous avez le budget, c’est le choix à faire. Sinon, il existe plusieurs modèles de coupe en verre. Certains verres sont même très beaux. Le choix dépend ici de votre budget. 

Bref, peut importe votre choix de coupe à vin, l’important est d’apprécier le moment et ce que vous buvez. Du vin rouge, pas blanc et pas rosé, rouge pour une meilleure santé.

Et si vous avez vraiment du mal à trouver la bonne coupe pour votre vin, “Trudeau” (je n’ai aucune action chez eux) se fera un plaisir de vous aider.

Ah ! Il faut cependant que je précise que mes papilles gustatives se délectent aussi de tous les autres vins, blancs, liquoreux, champagne, rosés, cuits … Cependant leur rôle sur ma santé est quelque peu différent.

Metta a verbale la mia confessione: sono uno studioso di scienze naturali, ma non sono un materialista. Cosa sono, non lo so ancora. Ad ogni modo ritengo che non solo lo spazio e il tempo, ma anche la stessa materia sia opera della cooperativa di produzione Senso & Ragione. Il mio mondo non è composto di oggetti tangibili, ma di processi complessi. Tutte le condizioni e tutti i decorsi vi sono compresi allo stesso tempo e quindi in nessuno. Ciò che ne vediamo sono frammenti. Fotogrammi di una pellicola che vengono fatti sfilare sul proiettore temporale sistemato dietro la nostra fronte. Ci mostrano la realtà come danza di cose concrete.
Faccia questo esperimento, Schilf. Prenda la macchina fotografica. Si installi di notte sul tetto di un grattacielo. Imposti un’esposizione di vai secondi e fotografi un incrocio stradale. Cosa vede? I fari delle auto e dei tram in forma di tratti rettilinei od ondulati. Un reticolo di linee. Maggiore è l’esposizione e tanto più fitta risulta la rete.
E adesso prenda questa tazza da tè. Si immagini di poterla fotografare dall’alto impostando un’esposizione di un milione di anni. Non otterrebbe una tazza, ma un intreccio impenetrabile. Una macchia chiara al centro e sfrangiata ai bordi, dove il caolino si forma nel terreno. Tutt’intorno le tracce delle persone che estraggono il caolino e lo trasformano in porcellana. Il farsi della tazza. Il suo trasporto. Il suo uso. Il suo decadimento. Il ritorno in circolo dei suoi componenti. Distinguerà anche – siamo molto in alto, la osserviamo da un’estrema prospettiva a volo d’uccello – le storie di nascita e morte di tutte le persone coinvolte nella fabbricazione e nell’utilizzo della tazza. E inoltre le filigrane di quegli esseri e oggetti che hanno avuto, hanno o avranno a che fare con la gente della tazza. Nonché con i suoi antenati e discendenti e così via. Vedrebbe – no, non guardi da un’altra parte, guardi la tazza! – vedrebbe che questa tazza è collegata a tutto al di là dei confini del tempo e dello spazio, perché tutto è parte di un unico e solo processo. E se adesso potesse impostare il tempo di esposizione su infinito e la distanza altrettanto, scorgerebbe la realtà così com’è. Una confluenza aspaziale e atemporale.

da “Un semplice caso crudele” di Juli Zeh (titolo originale “Schilf“)

A volte i riflessi della luce disegnano altri volti, espressioni inusuali che affiorano straniando l’immagine del visto svanendo alla prima variazione di luce ma ormai immortalate nel solco profondo dell’anima e non sai se è colore colato dal tuo tessuto o solo allucinazione disegnata e impressionatasi sui muti occhi di passaggio che incroci salendo gradinate di selce rubata alle montagne o sulle mani dei mendicanti che ignori ma che ti toccano per sempre fino al giorno della fine delle forme quando i tagli sulle tele saranno unica certezza da preservare come prova dell’atto, concetto spaziale, gesto voluto per disconnettere, scollare, tagliare la narrazione del mondo. Non accettare questa storia se nella folla brulicante nel viavai intermittente nell’abbaglio del luccichio della tangenziale sprofondata nell’orizzonte perduta tra ecchimosi nebbiose e fatue colline colorate per sbaglio dal bluff della purezza non si alza nemmeno un urlo. Se almeno la merda fosse un valore aggiunto. Ma è solo evacuazione, bisogno incontinente di appellarsi ai contenuti. Fosse invece forma d’artista da inscatolare e vendere come soprammobile da ammirare. Fosse colore debordante dal suo disegno, caduto dal suo maglione, qualcosa da poter collezionare a peso. Saluteresti quei volti chiedendo forse: di che colore sei, stamani?

Si vous voulez continuer à vivre dans la peur, les conflits, la maladie et le conformisme, évitez tout contact avec des personnes présentant ces symptômes.

Cette maladie est extrêmement contagieuse. Si vous présentez déjà des symptômes, sachez que votre état est probablement irréversible. Les traitements médicaux chimiques peuvent faire disparaître momentanément quelques symptômes, mais ne peuvent s’opposer à la progression inéluctable du mal.

Comme cette maladie du bonheur provoque une perte totale de la peur de mourir qui est le pilier central des croyances de la société matérialiste moderne, des troubles sociaux graves risquent de se produire, tels que grèves de l’esprit belliqueux, rassemblements de gens heureux pour chanter, danser et célébrer la vie, cercles de partage et de guérison, crises collectives de fou-rire.

I@nn

Aucun vaccin anti-bonheur n’existe.

Ionut Nistor- http://consultjuridic.blogspot.com

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a lansat la adresa http://www.culte.ro/InitiativeLegislative.aspx un proiect privind modificarea H.G. nr. 1470/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.G. nr.  82/2001 iniţiat datorită recentei modificări a O.G. nr. 82/2001 prin Legea nr. 128/2009, precum şi în scopul eficientizării procesului de alocare şi justificare a sprijinului financiar de la bugetul de stat şi a întăririi responsabilităţii factorilor implicaţi în proces.

Mai jos, gasiti proiectul de modificare şi completare împreună cu anexele (protocolul de finanţare, cererea-tip, declaraţia pe propria răspundere şi raportul de justificare), documente care urmează a fi aprobate prin ordin al ministrului culturii, cultelor şi patrimoniului naţional.

Elementul de noutate îl reprezintă   obligativitatea obținerii de către o biserică solicitantă a avizului cultului sau al unităţii centrale de cult pentru obţinerea sprijinului financiar de la Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (art. 14, alin. 1, lit.h).

În acest sens, anexa 4 va trebui semnată de organul central de conducere al cultului.

-         prin culoarea roşie sunt evidenţiate propunerile de modificare;

-         prin culoarea albastră sunt  evidenţiate pasajele care urmează a fi eliminate din textul H.G. nr. 1470/2002.

Proiect de Hotărâre privind modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2002

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1- Prezentele norme metodologice se aplică tuturor cultelor religioase recunoscute din România, potrivit legii, care beneficiază, la cerere, de sprijin financiar, în limita prevederilor bugetare anuale, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, modificată şi completată, denumită în continuare ordonanţă.

Art. 2 – (1) În sensul prezentelor norme metodologice, prin termenul lăcaşuri de cult se înţelege imobilele, cum ar fi: biserici, case de rugăciune, temple, moschei, sinagogi, case de adunare etc., precum şi ansambluri monahale, clopotniţe, arhondaricuri, trapeze, paraclisuri, chilii şi alte clădiri şi dependinţe asimilate acestora, care deservesc cultele, asociaţiile şi fundaţiile religioase recunoscute din România, pentru desfăşurarea serviciilor religioase specifice.

În sensul prezentelor norme metodologice termenii de mai jos se definesc astfel:

a) lăcaş de cult – imobil în care se oficiază servicii religioase sau care serveşte acestui scop, respectiv: biserică, casă de rugăciune, templu, moschee, geamie, sinagogă, casă de adunare, capelă, ansamblu monahal, clopotniţă, arhondaric, trapeză, paraclis chilie şi alte clădiri şi dependinţe asimilate acestora;

b) protocol de finanţare – protocol încheiat între Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi culte sau, după caz, unitatea centrală de cult;

c) sprijin financiar – sume alocate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

(2)  Prin întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult cu venituri mici sau fără venituri, prevăzute la art. 3 lit. e), se înţelege totalitatea activităţilor de readucere şi menţinere a acestora la parametrii de funcţionare normală, respectiv efectuarea lucrărilor necesare bunei funcţionări prin asigurarea de cheltuieli materiale şi de servicii pentru:

a) întreţinere şi gospodărire;

b) procurarea de materiale;

c)  prestări de servicii cu caracter funcţional;

d) procurarea şi întreţinerea obiectelor de inventar.

CAPITOLUL II: Acordarea sprijinului financiar sub formă de contribuţii

Art. 3 – (1) Ministerul Culturii şi Cultelor şi Patrimoniului Naţional acordă sprijin financiar, în limita prevederilor bugetare, pentru:

a) plata contribuţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanţă pentru completarea drepturilor salariale ale personalului neclerical;

b) sumele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, Fondului pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondului de asigurări sociale de sănătate, aferente contribuţiilor alocate conform art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanţă;

c) proiectarea, restaurarea şi conservarea lăcaşurilor de cult care sunt monumente istorice şi care aparţin cultelor recunoscute din România;

d) restaurarea şi conservarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional mobil al cultelor religioase recunoscute în România;

e) completarea fondurilor proprii necesare întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult cu venituri mici sau fără venituri;

f) amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase;

g) construirea, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor în vigoare, precum şi repararea lăcaşurilor de cult care aparţin cultelor religioase din România;

h) achiziţionarea de imobile necesare desfăşurării activităţilor unităţilor de cult şi de asistenţă socială şi medicală susţinute de acestea;

i) sprijinirea activităţilor de asistenţă socială şi medicală organizate de cultele religioase recunoscute din România, în spitale, centre de plasamente, cămine pentru bătrâni şi alte forme de asistenţă;

j) susţinerea unor acţiuni cu caracter intern şi internaţional realizate de cultele religioase recunoscute din România;

k) construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult;

l) construirea, amenajarea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult;

m) construirea, amenajarea şi repararea sediilor unităţilor de învăţământ teologic proprietate a cultelor recunoscute;

n) împrejmuirea lăcaşurilor de cult şi a cimitirelor, proprietate a unităţilor de cult.

(2) Sprijinul financiar pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult cu venituri mici sau fără venituri se poate acorda pentru următoarele lucrări şi servicii: întreţinere, procurarea de materiale, prestări de servicii cu caracter funcţional, procurarea şi întreţinerea obiectelor de inventar.

Art. 4. – (1) Din bugetele locale ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti se alocă lunar sumele necesare pentru:

a) plata contribuţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţă, în vederea completării drepturilor salariale ale personalului neclerical;

b) plata contribuţiilor prevăzute la lit. a), în vederea achitării obligaţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

(2) Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale judeţelor se pot aloca sume pentru completarea fondurilor proprii ale unităţilor de cult destinate:

a) întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri mici;

b) construirii, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor în vigoare, precum şi reparării lăcaşurilor de cult;

c) conservării şi întreţinerii bunurilor de patrimoniu aparţinând cultelor religioase;

d) desfăşurării unor activităţi de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult.

e) amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase;

f) construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult;

g) construirea, amenajarea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult;

h) construirea, amenajarea şi repararea sediilor unităţilor de învăţământ teologic proprietate a cultelor recunoscute.

Art. 5. – Alocarea sumelor prevăzute la art. 4 se realizează prin hotărâre a consiliilor locale, judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la solicitarea unităţii centrale de cult, formulată pe baza cererilor primite de la unităţile locale de cult, care conţin documentele prevăzute la art. 14 alin (1).

Art. 6 – Personalul neclerical angajat în unităţile de cult beneficiază de contribuţii pentru completarea drepturilor salariale numai pentru posturile unde acesta îşi are funcţia de bază.

Art. 7 – Alocarea sumelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţă se face la propunerea unităţilor centrale care reprezintă cultul sau, după caz, a unităţilor centrale de cult, pe baza solicitărilor primite de la unităţile locale de cult, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Art. 8 (1) Sumele pentru plata contribuţiilor aferente perioadei în care unele posturi sunt vacante, precum şi fondurile aferente perioadei în care titularii posturilor se află în incapacitate temporară de muncă se restituie la bugetul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti.

(2) În cazul transferului unui post dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţă, sprijinul financiar aferent acestuia se asigură prin regularizare între conturile consiliilor judeţene respective, la cererea unităţii centrale de cult care reprezintă cultul sau, după caz, a unităţii centrale de cult.

Art. 9 Virarea fondurilor aprobate pentru personalul neclerical prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţă se face prin ordin de plată de către preşedintele consiliului judeţean, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, către unitatea centrală de cult care reprezintă cultul sau, după caz, de către unitatea centrală de cult, astfel încât plata drepturilor salariale cuvenite personalului neclerical să se facă cel mai târziu în ultima zi lucrătoare a lunii.

Art. 10 Justificarea utilizării sumelor prevăzute la art. 6 se face lunar, prin prezentarea listelor de plată de către unitatea centrală de cult care reprezintă cultul sau, după caz, de către unitatea centrală de cult. Listele se prezintă compartimentului de specialitate din aparatul propriu al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în perioada 1-10 a fiecărei luni, pentru luna precedentă.

Art. 11 Fondurile pentru plata contribuţiilor personalului neclerical prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanţă se asigură anual de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, la cererea unităţilor şi instituţiilor de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, aflate în subordinea cultelor religioase recunoscute din România şi neintegrate în învăţământul de stat, respectiv a Patriarhiei Române.

Art. 12 Virarea fondurilor aprobate pentru personalul neclerical prevăzut în art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanţă se face lunar de către Ministerul Culturii, şi Cultelor şi Patrimoniului Naţional către unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic prevăzute la art. 1 din ordonanţă, respectiv către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române pentru personalul neclerical trimis să deservească aşezămintele din străinătate ale Bisericii Ortodoxe Române, în lei la cursul valutar valabil la data calculării sprijinului alocat.

Art. 13 – (1) Justificarea utilizării sumelor alocate personalului neclerical, prevăzute la art. 12, se face lunar în termen de 90 de zile  către Ministerul Culturii, şi Cultelor şi Patrimoniului Naţional prin prezentarea listelor de plată documentelor  justificative specificate la alineatul următor de către unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic prevăzute la art. 1 din ordonanţă.

(2) Justificarea utilizării sumelor în valută se face lunar, în perioada 1-10 a fiecărei luni pentru luna precedentă, prin transmiterea confirmărilor de primire către Ministerul Culturii, şi Cultelor şi Patrimoniului Naţional de către personalul neclerical trimis să deservească aşezămintele din străinătate ale Bisericii Ortodoxe Române.

(2) Documentele justificative a sumelor alocate pentru personalul neclerical trimis să deservească aşezămintele din străinătate ale Bisericii Ortodoxe Române şi pentru personalul neclerical din unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic prevăzute la art. 1 din ordonanţă sunt:

a)      borderoul centralizator privind justificarea sprijinului acordat pentru personalul neclerical;

b)      copii, conform cu originalul,  după ordinele de plată cu viza bancară privind contribuţiile obligatorii prevăzute de lege pentru angajator;

c)      copii, conform cu originalul, după extrasele de cont sau borderoul de alimentare a cardurilor, cu viza bancară.

CAPITOLUL III: Documentele pe baza cărora se acordă sprijinul financiar

Art. 14 - (1) Sprijinul financiar alocat de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, potrivit prevederilor art. 3 din ordonanţă, se acordă pe baza următoarelor documente:

a) cerere tip care va cuprinde antetul şi adresa unităţii solicitante, stadiul în care se află lucrările până la data redactării cererii şi volumul de lucrări rămase de executat, precum şi motivarea solicitării; dacă este cazul se va menţiona şi dacă unitatea de cult a primit sau va solicita sprijin financiar din alte surse;

b) devizul de lucrări, la preţuri actualizate şi potrivit reglementărilor în vigoare privind taxa pe valoarea adăugată, pentru lucrările rămase de executat, datat pe anul în curs;

c) copie de pe autorizaţia de construire pentru reparaţii capitale şi construcţii noi, eliberată potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) în cazul monumentelor istorice şi al bunurilor din patrimoniul cultural naţional se va prezenta şi o copie a avizului eliberat de instituţiile specializate în domeniul patrimoniului cultural naţional, potrivit legislaţiei în vigoare privind restaurarea şi conservarea monumentelor istorice şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional;

e) în cazul lucrărilor de pictură a  lăcăşurilor de cult aparţinând Bisericii Ortodoxe Române bisericii sau a paraclisului se va prezenta şi copia autorizaţiei avizului eliberate de Comisia pentru pictură bisericească;

f) în cazul solicitărilor privind asistenţa socială se va depune proiectul acţiunii respective, inclusiv devizul aferent;

g) pentru celelalte necesităţi ale unităţilor de cult cererea de sprijin financiar va fi însoţită de documente specifice tipului de activitate în care se încadrează solicitarea;

h) avizul cultului sau al unităţii centrale de cult pentru obţinerea sprijinului financiar de la Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional;

i)  copia certificatului de înregistrare fiscală;

j)  adeverinţă certificată de bancă prin care este precizat codul IBAN al unităţii de cult solicitante;

k) copia autorizaţiei din partea instituţiei de specialitate că firma  constructoare este abilitată să efectueze astfel de lucrări, în cazul lăcaşurilor de cult care sunt monumente istorice din clasa A;

l) documente care să ateste dreptul de a desfăşura activităţi sociale sau medicale, după caz;

m) declaraţie pe proprie răspundere a solicitantului că va folosi sprijinul financiar solicitat exclusiv  pentru realizarea lucrărilor menţionate în documentaţia ataşată cererii tip;

n) fotografii cu stadiul actual al lucrărilor.

(2) Documentaţiile incomplete nu vor fi luate în consideraţie în alocarea fondurilor.

CAPITOLUL IV: Justificarea sprijinului financiar

Art. 15 La întocmirea deconturilor justificative pentru sprijinul financiar acordat potrivit art. 3 din ordonanţă se vor avea în vedere următoarele:

a) toate documentele justificative, prezentate în copii xerox, vor fi certificate prin aplicarea ştampilei şi a semnăturii beneficiarului ajutorului financiar;

b) nu se vor admite la justificare documente care conţin achiziţii de materiale sau servicii, altele decât cele pentru care a fost acordat sprijinul financiar, care nu sunt cuprinse în devizul înaintat pentru obţinerea sprijinului financiar;

c) documentele justificative trebuie să fie lizibile şi să nu prezinte ştersături; nu se admit documente trimise prin fax;

d) facturile fiscale vor fi însoţite de dispoziţii de plată, ordine de plată sau chitanţe, respectiv bonuri de casă, extrase privind viramente bancare, după caz;

e) chitanţele care atestă plăţi trebuie să cuprindă în mod obligatoriu în conţinutul lor următoarele: scopul plăţii, operaţiunea pentru care se face plata, numărul şi data eliberării. Chitanţele care atestă plăţi vor fi utilizate doar în cazurile în care nu se întocmesc facturi fiscale;

f) chitanţele de mână prin care se atestă anumite plăţi – pentru pictură şi procurări de materiale de la particulari – trebuie să cuprindă în mod obligatoriu numele şi prenumele vânzătorului, în clar, precum şi actul de identitate. Chitanţele vor fi certificate de primarul localităţii pe raza căreia se află unitatea de cult solicitantă sau de un împuternicit al acestuia;

g) actele justificative vor cuprinde în mod obligatoriu copia extrasului de cont bancar prin care se face dovada primirii banilor şi sau chitanţa de înregistrare în evidenţa contabilă a unităţii de cult beneficiare a sprijinului financiar alocat;

h) pentru lucrările de pictură bisericească se va trimite o copie a statului de plată şi a ordinului de plată prin care s-a virat impozitul pe salarii, conform legii, în cazul în care lucrările de pictură sunt executate de pictor angajat de unitatea de cult, prin contract de prestări servicii;

i) documentele justificative vor fi transmise până cel mai târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an. În cazul primirii sprijinului financiar în cursul trimestrului IV, justificarea se va face în cel mult 180 de zile de la primirea acestuia;

j) situaţia de lucrări, acolo unde unde este cazul;

k) pentru sprijinul financiar alocat, indiferent pentru care din categoria lucrărilor prevăzută la art. 3 din ordonanţă, solicitantul va depune alături de documentele justificative şi un raport de justificare a utilizării sprijinului primit.

(2) Nu se admit la justificare facturi plătite înainte de primirea sprijinului financiar sau emise în anii precedenţi acordării sprijinului financiar, chiar dacă acestea au fost plătite după primirea acestuia.

Art.  16 (1) Sumele alocate ca sprijin financiar conform art. 3 din ordonanţă pot fi transmise unităţii centrale de cult care reprezintă cultul sau, după caz, unităţii centrale de cult, vor fi transmise direct solicitantului, cu informarea unităţii centrale de cult, sau unităţii centrale de cult, după caz, integral ori eşalonat.

(2) La acordarea tranşei a doua şi următoarelor este obligatorie justificarea prin extras de cont a sumei primite anterior.

(3) În cazul transmiterii la unitatea centrală de cult a sumei alocate solicitantului, aceasta va transmite beneficiarului în termen de cinci zile lucrătoare  de la data intrării în cont a sumei respective.

(4) În vederea stabilirii detaliilor privind alocarea şi justificarea fondurilor se va încheia anual, după intrarea în vigoare a legii Bugetului de Stat pe anul respectiv,  un protocol de finanţare între Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi culte sau unitatea centrală de cult, după caz.

Art. 17 Modul de respectare a destinaţiei fondurilor alocate, precum şi justificarea utilizării acestora de către unitatea centrală de cult care reprezintă cultul sau, după caz, de către unitatea de cult beneficiară a sprijinului financiar alocat, care se face pe baza documentelor specifice, sunt supuse controlului organelor abilitate potrivit legii.

Art. 18 Modelul şi conţinutul  cererii tip, a declaraţiei pe propria răspundere,  a raportului de justificare, a protocolului de finanţare, precum şi procedura de alocare a fondurilor se aprobă prin Ordin al Ministrului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

Anexa nr.1

PROTOCOL  de FINANŢARE

nr.:…… din data de……………………..

Cap. I – PĂRŢILE CONTRACTANTE

Art.1. – Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cu sediul în municipiul Bucureşti, Sos. Kiseleff, nr. 30, sector 1, reprezentat de către………………,  în calitate de ministru al culturii, cultelor şi patrimoniului naţional, denumit în continuare Ministerul şi

………………….. (cultul religios) cu sediul în loc. ……………………, str. ………………………., nr. ……., judetul / (sectorul)……………………………………………………….., având statutul de organizare şi funcţionare recunoscut prin H.G. nr….. publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr…. din ………., numit în continuare Cultul recunoscut.

au încheiat, de comun acord, prezentul protocol.

Cap. II – OBIECTUL

Art. 2. – Obiectul protocolului îl constituie implementarea cadrului general şi a condiţiilor în care Ministerul alocă sprijin financiar unităţilor de cult pe baza Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitatile de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 125/2002, modificată şi completată şi a normelor de aplicare ale acesteia.

Cap. III DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

Art. 3. – Cultul recunoscut, prin unităţile sale locale şi centrale de cult, poate beneficia de sprijin financiar, în limita prevederilor bugetare anuale, în condiţiile legii.

Art. 4. – În cadrul procesului de alocare a sprijinului financiar către unităţile de cult componente, cultul recunoscut are următoarele drepturi şi responsabilităţi:

a) de a propune Ministerului, în fiecare an bugetar, un număr de unităţi de cult din subordine, în vederea unei finanţări prioritare, cu arătarea motivelor pentru care respectivele obiective constituie priorităţi;

b) de a informa în scris Ministerul care sunt compartimentele (sectoarele) şi persoanele competente în verificarea documentaţiilor prin care unităţile de cult solicită sprijin financiar, precum şi în urmărirea corectitudinii şi punctualităţii justificării sumelor primite;

c) de a verifica şi aviza, prin centrele eparhiale sau, după caz, structuri locale similare, documentaţiile prin care unităţile de cult din subordine solicită Ministerului sprijin financiar;

d) de a urmări corectitudinea şi respectarea termenelor pentru justificarea sumelor primite ca ajutor financiar de către unităţile de cult din subordine;

e) de a urmări, prin compartimentul specializat, realizarea efectivă şi corespunzătoare a lucrărilor pentru care a fost alocat sprijinul financiar, precum şi eficienţa în cheltuirea sumelor alocate;

f) de a lua măsuri disciplinare faţă de persoanele care sunt răspunzătoare de nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la acordarea şi justificarea sprijinului financiar, inclusiv la sesizarea Ministerului;

g) are obligaţia să ia măsurile necesare direct sau prin centrele eparhiale, după caz, pentru ca unităţile de cult din subordine care au primit sprijin financiar de la Minister şi nu l-au justificat în termenul legal să restituie la Bugetul de Stat suma nejustificată.

Art. 5. – Cultul recunoscut va coopera şi va sprijini reprezentanţii Ministerului în activitatea de verificare pe teren a obiectivelor pentru care se solicită sau a fost acordat sprijin financiar.

Art. 6. – În situaţia în care Ministerul nu poate aloca fondurile financiare direct unităţii de cult solicitante ci le transmite prin intermediul cultului recunoscut sau centrului eparhial, după caz, acesta din urmă are obligaţia de a transmite întreaga sumă alocată de Minister unităţii beneficiare în cel mult cinci zile lucrătoare.

Art. 7. – Părţile convin organizarea, prin centrele eparhiale sau, după caz, structuri locale similare, de întâlniri periodice în care să se analizeze toate aspectele referitoare la acordarea şi justificarea sprijinului financiar, cu precădere în trimestrele I şi IV. În trimestrul IV cultul recunoscut, prin centrele eparhiale, după caz, va transmite săptămânal situaţia privind justificarea sumelor alocate în cursul anului; de asemenea va fi stabilit, de comun acord, un calendar al întâlnirilor cu reprezentanţii cultului recunoscut sau centrelor eparhiale, după caz, în vederea justificării integrale a sumelor primite.

Art. 8. – Ministerul are dreptul de a nu mai aloca timp de trei ani sprijin financiar pentru unităţile de cult care nu au justificat fondurile alocate sau au justificat cu întârziere.

Art. 9. – Ministerul are dreptul de a fi prezent, prin reprezentantul său, la recepţia lucrărilor de construire sau reparare a bisericilor realizate şi cu sprijinul său.

Art. 10. – Ministerul are obligaţia să transmită cultului recunoscut, sau centrelor eparhiale, după caz, în termen de cinci zile lucrătoare de la data virării sprijinului financiar, lista unităţilor de cult din subordinea lui care beneficiază de alocaţii financiare de la Minister.

Art. 11. – Ministerul are dreptul de a solicita periodic cultului recunoscut situaţia privind folosirea şi justificarea fondurilor alocate de Minister unităţilor din subordinea sa.

Art. 12. – Ministerul are obligaţia să sesizeze organele de control, în cazul existenţei unor indicii  temeinice privind folosirea  ilegală a fondurilor alocate unităţilor de cult.

Cap IV. – DURATA PROTOCOLULUI
Art. 13.-  Protocolul de finanţare se încheie anual după intrarea în vigoare a legii Bugetului de Stat pe anul respectiv.

MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL,Ministru, CULTUL RELIGIOS(Patriarh, Arhiepiscop major, Mitropolit, Arhiepiscop, Preşedinte, Episcop, Muftiu)

Anexa nr. 3

DECLARAŢIE

Subsemnatul, posesor al buletinului/ cărţii de identitate seria……………….nr……………………eliberată de către………………………….., reprezentant legal al parohiei cu hramul “……………………..”, din localitatea………………………………., str………….nr…………., judeţul/sectorul, având CIF………………………………………, cunoscând prevederile din Codul penal privind falsul în declaraţii, îmi asum pe propria răspundere următoarele:

-         datele, informaţiile şi documentele prezentate în dosarul de solicitare a sprijinului financiar sau în dosarul de justificare a sumelor primite, corespund realităţi;

-         parohia nu are sume neachitate la scadenţă către persoane juridice ori bunuri urmărite în vederea executării silite;

-         mă angajez ca sprijinul financiar care îmi va fi alocat să-l utilizez în scopul pentru care a fost alocat.

Data

Anexa nr.4

RAPORT DE JUSTIFICARE

PENTRU SUMELE PRIMITE CA SPRIJIN FINANCIAR DE LA MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

1. DATE GENERALE

1. Datele de identificare ale unităţii de cult:

1. Datele de identificare ale reprezentantului:

II.          justificarea sumelor primite

1.         Suma primită în anul în curs

2. Scurtă descriere a lucrărilor efectuate (maxim 20 de rânduri)

1. Finanţări primite de la MCCPN în perioada 2007 – 2009 pentru unitatea de cult

4. Finanţări primite pentru unitatea de cult de la alte autorităţi publice, altele decât MCCPN (inclusiv fonduri europene),  în perioada 2007 – 2009

Declar pe propria răspundere că facturile şi chitanţele prezentate spre justificare în dosarul prezentat nu au fost folosite la alte instituţii ale statului pentru justificarea unor sume primite.

Cunoscând pedeapsa prevăzută de Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, am verificat datele din prezenta declaraţie, care este completă şi corectă.

AVIZAT UNITATEA                                                         SEMNĂTURĂ

CENTRALĂ DE CULT*                                                                                            L.Ş.

* pentru ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, reformaţi-centrul eparhial sau episcopie, pentru alte culte, organul central de conducere al cultului respectiv.

[1] Construcţie, reparaţii curente sau capitale, lucrări de pictură, asistenţă socială etc.

Corpo Automi Robot, Museo d’Arte di Lugano, 25 ottobre 2009 – 21 febbraio 2010

Je ne prétends aucune comparaison avec Michaël Phelps, ni physiquement, ni en performances aquatiques. Cependant, je ne me trouve pas si mal que cela. Je parle bien sûr des performances.

Depuis un mois environ que je traîne mon slip de bain à la piscine quasiment tous les soirs (beh oui … le naturisme, ça n’fonctionne pas trop à la piscine municipale), je m’aperçois des progrès énOOOrmes que j’ai effectués.

J’ai enfin trouvé mon rythme respiratoire, je ne m’arrête plus au bout de deux longueurs. Au contraire, je fais un sprint – façon de parler – sur 10 longueurs, puis une petite pause, et je recommence ensuite 4 fois de suite. 40 longueurs en tout, 1000 mètres. Pour l’instant ça me suffit ! Je veux juste accélérer chaque tranche et donner un maximum de puissance. Brûler des calories, faire un peu de muscle. Avec une bonne et saine alimentation derrière, le tonus et la forme semblent me redonner la pêche, en tout cas de la volonté et de la ténacité.

Juste un petit problème technique. Mes lunettes de piscine ne sont pas très étanches. Cela me procure beaucoup de gène. Il va falloir que je règle ce petit détail.

Bien sûr, faut pas que j’oublie mon âme … Elle aussi, a besoin d’un bon entretien, spirituel cette fois-ci.

Parmigiano pelosino.

Questi scatti arrivano dalle strade di Torre a Mare, un passante le ha fatte con il cellulare e ce le ha inviate.

E’ un post simpatico, nessuno se la prenda, sono incidenti che accadono mentre si lavora…anzi purtroppo c’è di peggio.

Connaissez-vous la diférence entre le vide et la forme?

Selon les maîtres zen, il n’y en a aucune car le vide est la forme. “Avoir la forme” signifie-t-il alors “avoir le vide”?

Adiconsum ha svolto un’audizione presso la Commissione Industria del Senato sull’educazione finanziaria. I tracolli dovuti ai crack finanziari, unitamente agli scarsi risultati raggiunti da alcune normative  e ad una sempre maggiore complessità del mercato e degli strumenti finanziari, pongono l’educazione finanziaria come fondamentale elemento per lo sviluppo del benessere del singolo e della collettività. Una corretta educazione finanziaria può consentire al consumatore di gestire al meglio i propri risparmi, scegliere gli investimenti meno rischiosi, ricercare le forme più idonee di indebitamento, migliorando quindi la pianificazione economica della famiglia e tutelandone la ricchezza. Adiconsum, apprezzando la convocazione dei senatori, auspica l’unificazione dei vari DDL  in un unico testo condiviso  e la rapida approvazione. Adiconsum ha sottolineato nell’audizione l’importanza della “formazione” dei soggetti deputati all’educazione finanziaria. Due infatti ad avviso di Adiconsum i rischi: 1) fornire informazioni non coerenti, perché provenienti da più soggetti diversi (istituzioni, intermediari, associazioni consumatori); 2) fornire informazioni contrastanti (valutazione del rischio, rating, rendimenti, ecc.). Ciò disorienterebbe ancora di più il consumatore. Adiconsum ritiene che le Associazioni Consumatori, in qualità di soggetti più vicini alle difficoltà e alle necessità dei consumatori e forti della loro esperienza di informazione al consumatore, possano ricoprire un ruolo importante anche in tema di educazione finanziaria.

Ecco un nuovo video di Live Tracing nel quale realizzo un Avatar in stile vettoriale partendo da una foto. Con questo sistema, basato sulla creazione di forme piene e sovrapposte, è possibile ottenere un effetto molto piacevole e “cartoon”. Il video è volutamente velocizzato e non deve servire espressamente da tutorial, ciononostante spero possa darvi un’idea del metodo di lavoro utilizzato.

Da ricordare sempre, utenti Windows :

CTRL+C (copia)

CTRL+V(incolla)

CTRL+F ( Incolla sopra )

CTRL+Z (annulla)

Come sempre, a voi l’ardua sentenza

Ciao

Excelenta pozitionare in piata, nu-i asa? Este vorba de Cartier, renumitul magazin de bijuterii de lux frantuzesc. Cum au reusit? In primul rand prin oportunitatea de a-si afisa numele. In 1847 Louis-Francois Cartier a preluat atelierul de creatie de la mentorul sau. Atelierul a fost extins iar in 1853 deservea deja o clientela proprie. Cum orasul tocmai renastea din negurile intunecate ale trecutului, Cartier a deschis un magazin pe o artera importanta a Parisului, anume boulevard des Italiens.

In 1899, Alfred Cartier, fiul fondatorului, muta sediul firmei si magazinul la numarul 13 de pe binecunoscuta rue de la Paix, in inima luxului si elegantei Parisului. Alti bijutieri il urmeaza pe Cartier, facand din zona centrul mondial al bijuteriilor. Cei trei fii ai lui Alfred Cartier pleaca in lume pentru cucerirea ei, stabilindu-se in final in Londra, Paris si New York.

Inovatiile permanente in ceea ce priveste tehnicile, dimensiunile si formele au facut din Cartier cea mai faimoasa casa de bijuterii din lume, apreciata pentru atitudinea avangardista la adresa modei. In 1902, printul de Wales si viitorul rege Edward VII al Marii Britanii numeste Cartier “Jeweller of Kings for King of Jewellers”. In 1904 Cartier creaza primul ceas de mana deschizand o noua directie in dezvoltarea business-ului familiei.

Tot inceputul secolului marcheaza aventura casei Cartier in zona formelor abstracte si geometrice, inspirate de arhitectura timpului. Aventura are succes iar codurile vremii sunt pur si simplu spulberate intr-o explozie de culori si forme. Art Deco este un stil impus de Cartier. Furnizor al casei regale a Marii Britanii, Cartier participa la fiecare ceremonie beneficiind astfel de recunoastere internationala suficient cat sa ramana vreme de 150 de ani cel mai mare bijutier din lume.

J’aime la nouvelle Honda style scooter 700cc

L’in-finito inganna e si confonde

in una gamma

di toni

in fuga, davanti a noi.

Un lampo di possibilità,

piena,

lascia un segno indefinito.

Dove la mano scivola,

e sfuma.