Potrivit unui studiu intern efectuat la nivel national de catre departamentul de credite retail al unei banci din top 10, romanii nu debordeaza de inteligenta atunci cand vine vorba sa insele vigilenta bancherilor, in speranta obtinerii unui credit. Potrivit documentului, topul tentativelor de frauda arata cam asa:
1.Angajati la companii recent infiintate, cu salarii mult mai mari fata de functia detinuta si cu majorari substantiale in ultimele luni – 35 %
2. Angajati la companii cu un singur angajat/ SRL-uri de mici dimensiuni care prezinta contract individual de munca- 26%
3. Companii de la angajatii carora s-au primit mai multe solicitari de credit decat salariati are compania potrivit evidentelor de pe Min Finantelor/ lista firme/ alte baze de date- 24 %
4. Companii fara telefon fix – 6%
5. Titularul/ adresa postului telefonic declarat nu corespund cu datele angajatorului – 5%
6. Documentele prezentate au inconcordante la informatiile despre relatia de munca.- 4%

Unul dintre oficialii bancii amintite a declarat ca aceste metode sunt deja “mirosite” de angajatii bancii si ca au existat cazuri in care a fost sesizata Politia pentru fals si uz de fals. “A existat o situatie in care unul dintre solicitanti a venit cu o adeverinta de salariu pe care trecuse echivalentul a 8000 de euro lunar. Un salariu cam mare pentru un srl cu 3 luni de viata. Cand am verificat compania, am observat ca era detinuta de chiar mama solicitantului. Iar acesta -solicitantul adica, se afla in toate evidentele posibile ale rau platnicilor. De la CRB, BC, inclusiv CIP printr-o firma mai veche, aflata in interdictie. In acest caz am sesizat organele de Politie, pentru ca era clar ca nu discutam de o neglijenta ci de o tentativa repetata de frauda”, a declarat oficialul bancii citate.El a mai mentionat exemplul unei companii inregistrata la Finante cu 5 angajati, din partea careia se primisera nu mai putin de 48 de solicitari de credit. Si in acest caz a fost sesizata Politia.

După ce au stat cuminţi de Paşte şi 1 Mai, hoţii par că au început săptămâna în forţă. Luni, un bărbat din Alba a rămas fără 8.600 de lei, după ce i s-a furat portofelul, dar şi pentru că a dat dovadă de o comoditate de-a dreptul falimentară. Suma nu era în portofel, ci în două conturi bancare, însă când scrii pe spatele cardurilor PIN-ul, e ca şi cum ai umbla cu toţi banii la tine. La fel de ingenioşi s-au dovedit a fi şi cei care l-au jefuit pe om, pentru că i-au lichidat conturile de la un bancomat supravegheat cu cameră video. În concluzie, nu s-a întâlnit hoţul cu prostul, ci prostul cu proştii.

Mai prevăzători s-au dovedit a fi cei care au golit conturile a zeci de clienţi Bancpost. Da, e vorba despre acea bancă cu reclama în care Napoleon însuşi rosteşte o replică memorabilă: “Crede şi nu cerceta!”. Adică un fel de “Dormi liniştit!”. Ca să revin la autorii fraudei, aceştia au scos banii de la bancomate din Bulgaria, deci sunt mai iscusiţi decât pungaşii din Alba.

Cum vina nu poate fi decât a sa, Bancpost susţine că va returna banii tuturor clienţilor păgubiţi, chiar dacă suma totală ar putea fi una cu multe z€roruri. Nu se ştie însă cine va returna băncii credibilitatea de dinaintea scandalului. Probabil o campanie de PR elaborată, pentru care Bancpost va plăti tot o sumă cu multe z€roruri.

În tot acest timp, Sorin Freciu vorbeşte, cu ocazia împlinirii a doi ani de The Money Channel, despre faptul că românii au depăşit stadiul în care, în ziua de salariu, scoteau toată leafa de la bancomat, ca să se ştie cu banii în mână. O fi de bine asta? Pentru că şi hoţii au depăşit stadiul în care te lăsau fără bani în troleu şi operează acum inclusiv online.

Aşteptăm deci cardul cu depozit sub saltea sau la ciorap, ca să ne ştim din nou banii în siguranţă. Nota bene, Bancpost!