M420 Set compus din cercei cu surub si brosa, accesoriile sunt realizate manual din pasta polimerica 25 lei

Mai canta chitara pe undeva
Si garoafele moarte-ti zambesc –
Ai trecut dincolo fara sa stii
Si-atat de frumos m-ai invatat a iubi …

Intotdeauna formalitatile scolare,fie ca sunt ele de inceput sau sfarsit de an,imi creaza mici goluri in stomac cauzate cel mai probabil de niste lilieci care se zbat inauntru-mi.Pentru ca nu e vorba despre acea emotie incomparabila datorata implicarii in mod indirect ai unor fluturi,e altceva.E o anumita agitatie si atmosfera de-a dreptul cliseica,incepand de la crainicul tv care foloseste mereu expresia In curand clopotelul va suna iar elevii vor pasi din nou in clase,pana la scolaritele cu funda alba si hamleti albi care stau la rand la floraria de la coltul strazii pentru 3 garoafe.(serios,decat sa cumperi garoafe mai bine te duci cu mana goala;pana si irisul si narcisele,florile mortilor,is mai frumoase decat garoafele).

As vorbi despre vestimentatie (un adevarat fashion event al kitschului si prostului gust mi s-a perindat in fata ochilor in timp ce autobuzul trecea pe langa boboacele de la Industriale si SAM-uri) dar necesita prea mult timp si ma dor incredibil picioarele,chiar daca scriu cu mainile,cum obisnuieste lumea in general sa faca.

Ultima mea prima zi de scoala a fost relativ ok.Ma bucur ca macar nu am prins o atmosfera din aia prea oficiala,si astfel liliecii mei au mai stat nitel pe tusa.Ne-a bagat o tipa de la Libertatea reportofonu in fata cu privire la noul sistem pentru Bac.

• 3 probe scrise-merge.
• istoria ca proba obligatorie-neah..
• probele orale notate cu calificative-hmm…

Oricum generatia mea de a-12-a e cam cobai din punctul asta de vedere dar vom supravietui experimentului.Zic.

In principiu nu prea am avut mare chestie interesanta de zis despre ziua de azi,dar am zis sa ma mai bag si eu putin in seama pe propriu-mi blog,ca tot nu am mai facut-o demult.

Am visat maci albastri (ce-o mai fi insemnand si asta….) si m-am trezit gandindu-ma ca ar fi dragut sa existe si in realitate. Am dat search pe google si, guess what, chiar exista, spre surpriza si incultura mea.

Si exista si narcise roz (asta am aflat mai demult, cu la fel de multa surpriza/incultura).

Ah, da, si trandafiri multicolori (rainbow)…

But, guess what, tot garoafele pe care le-am primit eu mi se par cele mai frumoase 8->

   Multe garoafe pentru doua fete cuminti (!?) …

Garoafele roz erau florile mele preferate cand eram la liceu.

   Frumusetea unei garoafe si darul facut candva cu inima curata …

Prin anii ‘80 cind se apropia 8 Martie era fierbere mare: de unde facem rost de flori?

Unii incepeau sa bata “cimpii” dar mai ales dealurile sa gaseasca ghiocei sau viorele, dar daca primavara era tirzie gaseau numai iarba inghetata sub zapada. Ce dezamagire…

Daca aveai drum la Bucuresti, era mai bine: de la Romanesti si pina la Saftica, gaseai ghiocei gata culesi, caci localnicii erau si atunci pe faza…

Unii aveau “pile” si dadeau un telefon, de exemplu la serele de la Codlea. Directorul fabricii unde lucram pe atunci ma chema si-mi spunea:  Ia Salvarea si da o fuga la Codlea ca am vorbit pentru garoafe… (Salvarea fabricii era folosita mai mult pentru aprovizionare decit pentru salvat vieti…)

De vreo doua -trei ori s-a nimerit sa ajung in Piata Amzei chiar inainte de 8 Martie si am avut noroc: pe linga faptul ca am gasit la o alimentara doua pachete de unt, erau orhidee de vinzare la florarese. Pe urma am aflat de la un fost coleg de liceu, care a ajuns pilot pe cursele internationale, ca orhideele le aduceau ei si stewardesele de prin Thailanda si Singapore. Cind ajungeau la Otopeni era bataie pe ele…

Anii au trecut si cind am fost ieri la piata din Rasnov, alaturi de ceapa verde romaneasca (patru fire la un leu), salata olandeza (cinci lei), puteai cumpara aceleasi fire de Dendrobium phalaenopsis pe care le aduceau pe vremuri, la negru, pilotii. Culmea, tot la 5 lei ca acum 25 de ani…

Oricum, nu ca ar conta prea tare
Daca ma mai iubesti sau nu
Si strivesti nepasatoare garoafe sub calcai -
M-am lamurit – cruzimea o ai in sange
Si nu-mi pasa cine iti mai uda gradina,
Maine e primavara
Si atatea flori isi scot capul in lume …
Ma duc sa ma culc -
Nu-ti face griji – n-o sa te visez !

nu pot să scriu. vreau să scriu. dar în loc de a scrie îmi fac iluzii şi apoi aluzii la ceea ce aş putea scrie dacă aş avea dispoziţia potrivită. mă gândesc la floricele de porumb şi la cireşe, la alergătură fără idei şi la acadele. apoi la tine. dar fără gânduri oare cum ar fi? ele par mai mult decât fireşti, şi totuşi mă îndepărtează de ceea ce vreau să găsesc. ciocolată cu lapte şi frappe. gusturile mele pastelate şi dulci mă opresc din devieri multiple, dar nu e de ajuns. tu pur şi simplu eşti în alt loc. dacă vreau ies la magazin şi îmi cumpăr singură acadele.. chiar dacă Patrice pe Clandestino cântă Clouds, chiar dacă e noapte şi tu nu eşti, chiar dacă cearşaful e îndrăgostit de perna mea, chiar dacă alarma de la o maşină arbitrară a început să ţipe, chiar dacă garoafele cumpărate de mama şi-ar fi dorit să fie cumpărate de tine şi oferite mie. ştiai că îmi plac florile? dar e prea noapte şi nu mai vreau decât acadele .. la propriu, fără nici un figurat.