Opasa si na asa… (ce manelistic suna).

Cat pe ce sa ma bag in dormitor si sa ma sigilez cu 40 de cuie sa nu intre parintii peste mine! Da, stau cu parintii – stiu ca e trista situatia, dar ma doare fix la banana.

Miercuri, taticu’ meu scump si drag a dat primele simptome de gripa porcina. Durere maxima-n gat, tuse seaca si febra de 38-39. A stat o zi cu aceste micute simptome si s-a dezlantuit iadu’: a inceput sa i se infunde nasu’, sa tuseasca ca un magar si a inceput sa ia vitamine, paracetamoale si ce dracu’ se mai da la guturaie. Vineri era fara febra, dar tusea. Bineinteles, nasu’ tot infundat era. Vineri seara ma trezesc ca si maica-mea incepe sa aiba aceleasi simptome. Deja am zis: “stop! ca nu e in regula. Ma sigilez in dormitor”. Si am facut-o. Mai ieseam pe hol, fara ca… in prealabil sa nu bag un ochi vad daca “gazdele” de germeni sunt prin zona – ca nu ma riscam sa ies altfel. Nu erau: ma duceam – ma spalam de 30 de ori pe zi pe maini sa nu ma trezesc ca am “porchina fliu”. Ei bine, ieri pe la pranz incep sa tusesc – “am dat de dracu’” zic eu in sinea mea. Si m-am infipt in paracetamoale si vitamina C. Efectul?! Ai mei nu mai sunt asa rau, iar eu nici nu am inceput bine, ca mi-a si trecut. Da’ toooot ma feresc eu de sufragerie. Simt eu ceva-n urina ca nu e totul ok acolo.

Oricum, treaba asta cu gripa porcina… cred ca e o mare aberatie si ca e o gripa oarecare. Nu stiu de ce se face atata tam-tam, dar cred ca se urmareste “futerea” sistemului economic la tarile cu export de carne. Gripa porcina intr-o tara care exporta carne de porc, rezulta importarea carnii de porc in tara mai sus mentionata. Hard to believe it, no?

Degeaba am spus ce am spus mai sus – tot mi-e frica de porcinoasa.

Pentru a avea flori frumoase si pe timpul iernii, trebuie sa le acorzi mai multa atentie.

Seceta iernii

Plantele sufera cand pamantul din jurul radacinilor a ajuns sa se usuce. Primul semn sunt frunzele care incep sa se ofileasca. Nu ignora  niciodata asta! In acest stadiu ma poti reface planta. Nu se va intampla la nesfarsit. In cazul plantelor lemnoase, frunzele cad de-a dreptul.

Guturai sadea

Iata unul din principalele motive pentru care iti pierzi, de cele mai multe ori definitiv, florile asezate in preajma ferestrei, in special iarna. Daca peste zi aerisesti si nu ai rija  sa muti planta din bataia  directa a aerului mult prea rece, socul caloric produs  de curentul inghetat care intra in incaperea calda, imbolnaveste orice planta. Nu le lasa in curent.

Insolatie iarna

Chiar daca e iarna, florile fac insolatie. Sticla geamului actioneaza ca o lentila si amplifica intensitatea razelor de soare. Frunzele scapa mai usor acum, iarna, dar radacinile nu. Efectul de coacere a compostului este acum amplificat. La temperatura, si asa ridicata, din interiorul camerei se mai adauga si cea a soarelui. Umbreste fereastra cand bate soarele.

Unghiul cu intuneric

Lumina insuficienta e cauza pentru care florile abia infloresc, nu infloresc deloc, cresc desirate si decolorate. Suferinta poate sa dureze luni sau chiar ani de zile inainte ca planta sa moara definitiv. Foloseste lumina artificiala sau inlocuieste-le cu plante iubitoare de umbra.

Inundatia in glastra

Foarte putine flori rezista in compost ud. Regula este, pentru majoritatea tipurilor de plante, ca intre reprizele de udat, pamantul de la suprafata sa se poata usca pana la o adancime de 2-3 cm.

Porcul Gica Jorge era un animal de toata frumusetea. O suta treij` de kile de carne calitatea`ntai plus osanza si alte porcarii laudabile, ca deh, ce porc nu s-ar lauda cu porcariile lui? Insa de la o vreme porcul Jorge s-a obisnuit cu viata buna si s-a dedat la destrabalari groaznice. Fuma, vorba ceea, ca animalul toata ziua mahoarca, baga in el numa’ nachos, tacos si burritos toata ziua, ca laturile nu-i mai placeau de cand ii construisera americanii casa noua, ditai palatul cu cocinutze mii si mii, si o tinea toata ziua in petreceri. Avea pana si contract de munca, reinnoibil in fiecare an in Decembrie. De ce tocmai in Decembrie nu stia nici el, dar nici nu prea-l durea in antricot, atata vreme cat bunatatile curgeau.

Eh, si intr-o zi, pe cand se relaxa in jacuzziul cu noroi si urmarea cu interes stirile de la ora 5 (de fapt, Diario de 5) suna cineva la usa. Jorge isi ia relaxat un prosop in jurul suncii, deschide si semneaza de primire pentru o scrisoare venita tocmai de la var`su Michitoi din Romania. Rupe plicul si citeste cu atentie: “Draga Jorge, fii dracu’ mai atent cu ce mananci, nu dormi cu geamu’ deschis,  ai mai multa grija de tine si de semenii tai, ca doar porci suntem, ce mama dracu? Aici in Romania e greu tare; americanii ne tin inghesuiti cu miile in niste ferme de cacat, ingrijitorii ne pun manele toata ziua, si intr-o noapte a fost asa frig ca vreo cateva mii din noi au racit si-au dat ortu’ popii. Pe restu’ i-au impuscat nemernicii, nevinovati i-au omorat. Numai eu stiu cum am supravietuit. Sper ca scrisorica mea sa te gaseasca bine, cu drag, var`tu Michitoi”.

Panicat in mod evident de cele citite, Jorge inchide toate geamurile, se baricadeaza in cocina si se uita la provizii: “mhm, suficient pentru cateva zile, poate trece pericolul pana atunci”, isi spune in gand, optimist. Mai linistit si crezand ca e in siguranta, Jorge isi face un Mojito si-l da pe gat. Apoi inca unul, si`nca unul, pana cade adormit in noroi. A doua zi, nu mai putea vorbi. Facuse rosu in gat, avea febra, era in ultimul hal. Racise de la gheata din Mojitourile baute fara masura; nu daduse suficienta atentie scrisorii de la Michitoi. Cu ultimele forte, Jorge se taraste afara din cocina si grohaie disperat dupa ajutor. In jurul lui, pustietate. Ingrijitorul care venise sa-i aduca mancare in timp ce era in coma alcoolica murise deja. In jurul fermei se vedeau oameni in halate albe cu masti pe fata.

Cu febra 42 si dureri musculare, gripa il devasta interior cu repeziciune. In ultimele clipe, toata viata ii trecea prin fata ochilor. Insa cea mai intensa amintire era cu gaina din vecini cu care facea prostii in tinerete. Saracuta, murise de aviara cu doi ani in urma,  si atunci Jorge nu credea ca i se poate intampla si lui. Dar iata ca neprevazutul se produsese: Jorge murea de gripa porcina, si cu ultima suflare isi grohaia mesajul catre eternitate: “fie ca moartea mea sa nu fie fara sens, sa devina un scandal mediatic cum n-au mai fost, sa apar la CNN, CBNC, ABC, Al Jazeera, OTV si Antena 3, sa se panicheze oamenii mai ceva ca la apocalipsa, sa urle ziarele ca romanii sunt de vina, si nimeni niciodata sa nu afle ca Jorge porcul a murit de guturai de la prea multa gheatza! Amin!”

Imediat dupa moartea tragica a grohacului Jorge, profetia lui lasata cu limba de moarte s-a implinit: media s-a zvarcolit, OMS`ul s-a facut maro la chilotei, si tot paranoicu` de rand umbla cu tifon la gura, nu care cumva sa se`mbolnaveasca de gripa porcina. Si presa da vina pe Romania.

Fara sa vrea, si fara sa stie, porcul Jorge a ajuns legenda. Numele lui va dainui in lumea porcina cata vreme vor exista ziare si televiziuni. N-a ajuns gratar, si n-a ajuns cel mai mare carnat din lume, ci a murit o moarte banala: de raceala. Insa testamentului lui profetic ramane, ca dovada a interdependentei insurmontabile om-porc.

V-am pupat pe portofele, si s-auzim de bine!

Utilizarea preparatelor naturale CaliVita ca tratament
pentru gripa, guturai, raceala, viroza

Guturaiul, raceala, gripa sau viroza sunt boli care debuteaza brusc (numele de gripa vine de la cuvantul “grippe” care, in limba franceza – dialectul franc – inseamna a apuca, a inhata) cu dureri in tot corpul, febra, tuse seaca, etc. In unele cazuri apar complicatii grave: pulmonare, digestive, nervoase, etc.

Cum recunoastem gripa?

Afirmatia unor persoane ca nu au temperatura cand fac gripa nu este adevarata, pentru ca aceasta boala implica obligatoriu prezenta febrei. In absenta ei, diagnosticul se exclude. Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 grade C, timp de 3-5 zile, apoi temperatura scade cand organismul reuseste sa produca anticorpi suficienti sa neutralizeze agresorii.

Boala invadeaza – afirma unii cercetatori – mai ales organismele suprasaturate de mancare si toxine, pentru ca apoi, prin pierderea apetitului, sa se produca un proces depurativ.

La febra se adauga o stare de rau general, dureri musculare, frisoane, greturi ori varsaturi repetate, tuse chinuitoare, dureri de cap de intensitate variabila, dureri de ochi, infundarea nasului, secretie nazala iritanta, usturime in gat. Aceasta usturime este, de obicei, primul semn al bolii si trebuie luate urgent primele masuri. In acest moment, temperatura nu depaseste 37,5 grade C si se considera ca viroza s-a declansat.

Respiratiile frecvente, greutatea in respiratie (mai ales la sugari si copilul mic, la batrani, bolnavii cardio-pulmonari), durerile abdominale si ale muschilor membrelor si coloanei vertebrale completeaza tabloul clinic al prezentei maladiei gripale de forma obisnuita si necomplicata.

Boala debuteaza cu o inflamatie a mucoasei nazale, dupa care aceasta inflamatie coboara progresiv spre bron¬hii. Procesul de vindecare a racelii este invers, cel mai repede vin-decandu-se mucoasa bronhiilor.

Faptul ca o persoana petrece un anumit timp in frig influenteaza aparitia racelii doar in masura in care ii scade rezistenta mucoasei faringiene fata de agentii infectiosi. Frigul in sine nu provoaca raceala; sa nu uitam ca membrii expeditiilor polare nu fac guturai, in schimb, in zilele insorite de primavara, apar deseori epidemiile de raceala. Frigul poate doar pregati terenul pentru contagiune.

Apogeul contagiunii este la debutul bolii si in primele zile ale procesului de imbolnavire. Perioada de incubatie este de 1-2 zile. Simptomele racelii se schimba in functie de evolutia afectiunii.

In prima zi, bolnavul este abatut, obosit, nu are pofta de mancare, ii este tot timpul frig si are frisoane. Majoritatea persoanelor acuza dureri estompate de cap, simtindu-si capul cat o banita. Semnificativ este faptul ca bolnavul are nasul infundat, senzatie de gadilare la nivelul nasului si stranuta des. Infundarea neplacuta a nasului se accentueaza, iar a doua zi apare o secretie nazala abundenta. Secretia nazala este fluida, apoasa, transparenta, stimuland bolnavul sa-si sufle in permanenta nasul, astfel ca are nevoie de 8-10 batiste pentru o singura zi, dar cu toate acestea secretia nazala nu scade. Pielea din jurul narilor si a buzei superioare se inroseste si se fisureaza din cauza stergerii repetate a nasului si a secretiei abundente. Bolnavul isi simte nasul mai infundat decat in prima zi si pur si simplu nu mai poate sa respire pe nas. nu mai simte mirosurile, ochii i se inrosesc, lacrimeaza. infundandu-i-se si urechile. Cand isi sufla mai energic nasul, are senzatia unor pocnituri in urechi. In aceste cazuri sunt frecvente si hemoragiile nazale. Pentru ca bolnavul respira pe gura i se usuca faringele si este chinuit de sete.

In cazurile in care raceala este ceva mai grava, gatul bolnavului se inroseste, resimtind durere, mai ales cand inghite. Sunt frecvente cazurile in care bolnavul tuseste si acuza arsuri si zgarieturi la nivelul sternului. Acestea sunt deja simptomele bronsitei.

In cea de a treia si a patra zi de boala, secretia nazala se ingroasa si devine muco-purulenta. Aceasta secretie de culoare alb-galbuie, care este si aderenta, se elimina mai greu in batista, uneori aparand chiar si firisoare de sange. Cantitatea secretiei se reduce, dispare incet senzatia de infundare a nasului, iar starea generala a bolnavului se imbunatateste. Raceala simpla, fara complicatii trece in sase-sapte zile. Pentru ca mucoasa nazala sa produca anticorpi prin care sa distruga agentii cauzatori, este nevoie de perioada amintita.

Dupa vindecarea racelii, imunitatea nu este, din pacate, cu mult mai mare decat in mod normal si nu dureaza mult. In cazul in care, intre timp se raceste si o alta persoana clin familie, cel care se racise primul, se poate reimbolnavi si atfel exista sanse sa transmita mai departe boala. Acesta este motivul pentru care in cadrul aceleiasi familii sau in colectivul dintr-un birou, raceala se prelungeste luni de zile. Incaperile neaerisite, aglomerate contribuie la raspandirea infectiei. Persoanele in varsta sau cele care au o predilectie inspre imbolnavire sunt mult mai sensibile la infectie.

Bine ar fi ca boala sa poata fi prevenita prin masuri de crestere a rezistentei organismului la infectii in anotimpul friguros. Hrana monotona, lipsita de fructe si legume proaspete, asociata cu stresul cotidian scad imunitatea.

Masuri igienice:

- repaus la pat intr-o camera calduroasa;
- abandonarea fumatului.

Iata mai jos solutia naturala propusa de CaliVita International pentru tratarea si prevenirea gripelor, racelilor, virozelor:

Legenda:

A = coloana in care se indica asocieri intre produse (prin semnul *).

* = se asociaza intre ele produsele marcate si se mai adauga cel putin un produs nemarcat.

1-1-1 = 1 dimineata, 1 la pranz, 1 seara.

(…) = produsele incadrate in paranteza sunt o alta varianta a produsului care le precede.

Mentiuni:

In cazul in care nu exista asocieri (produse marcate), atunci pot fi alese oricare dintre produsele recomandate, cu precizarea ca produsele sunt enumerate pe cat posibil in ordinea importantei lor relative la afectiunea (categoria) la care au fost incadrate.

Este bine sa consultati prezentarea aferenta fiecarui produs (prospectul produsului) astfel incat, prin alegerea si utilizarea unuia sau a mai multor produse, sa acoperiti optim o plaja cat mai larga de probleme.