“Cantitatea de respest si de simpatie, pe care un om o primeste antum, este invers proportionala cu respectul simpatia si amintirea care ramin dupa moartea sa. Asa ca am inceput sa nu mai fiu asa de bucuros cind cineva ma lauda. N-as vrea ca dupa ce voi pleca, despre mine sa nu-si mai aduca nimeni aminte, decit ca autor al aceste carti”. Asta a spus Neagu Djuvara la Gaudeamus, cu prilejul lansarii cartii sale, “Amintiri si povesti mai deocheate” – editia a II-a adaugita / Humanitas. Omul acesta vrajeste. Impune. In timp ce vorbea, mi-am facut ochii roata. Asistenta, muta de admiratie il sorbea din ochi. La 93 de ani, se tine falnic si semet. Imbracat cu binecunoscutul sacou bej-maroniu cadrilat ( o avea mai multe ?) cu esarfa nelipsita la git, cu gulerul de la camasa desfacut, dar cu haina inchisa corect la toti nasturii, Neagu Djuvara se declara in final uimit, ca lumea a lasat deoparte forfota ca sa-l asculte pe el citeva minute. Nu este uimit citusi de putin. Se alinta. La sesiunea de autografe, reusesc sa prind un loc privilegiat. Voi fi printre putinii pe volumul caruia, acest boier al intelighentiei romane, avea sa scrie cu o mina mai degraba tremurinda : “Pentru D-l Tiberiu Orasan cu bune ginduri”. Semnat . Si data de azi. Dupa ce obtin autograful, ii urez sanatate. Nu aude, ocupat cu urmatorii doritori de grafie celebra, adunata pe volume poate niciodata citite. Captiv intre cei care il inconjurau, ii privesc. Oameni care se inghesuie la orice. Cartea este numai un prilej. Vor  avea cu ce sa se laude. Ca si mine acum. Regret ca m-am oprit. In definitiv, preferam sa am imaginea lui Neagu Djuvara de la Bookfest. Acolo a fost cu adevarat sclipitor. Acum, pare sa resimta povara partidului care a inceput sa-i incovoaie limpezimea gindirii. Adio Maestre. Nu cred ca ma voi mai opri vreodata in preajma Domniei Tale.

Daca veti dori sa cumparati aceasta carte, luati-va gindul de la scene erotice sau cum spune N.Dj. ‘deocheate’. Nici pomeneala de asa ceva. Sint istorisiri lejere, in care instinctul sau de istoric este dominant, cu patanii ale clasei careia i-a apartinut, axate preponderent pe micute povesti de dragoste, uneori vinovata, alteori licita. Povestiri spuse cu talentul sau greu de egalat. Plec. Ajuns tot la locul de lansare carte / Humanitas , ma opresc putin. Eugenia Voda isi lanseaza o colectie de CD-uri care contin parte din emisiunile domniei sale, in prezenta domnului Liiceanu. Amindoi sint in verva, este o placere sa-i asculti. Dar cind domnul Liiceanu incepe sa spuna ca nu mai trebuie sa spunem, ca in Romania nu prea mai sint oameni, pentru care sa merite sa mai raminem in tara, ma intristez. Si plec. Parca nici nu auzise ca Eugenia Voda tocmai anuntase, ca si ea va pleca pentru o perioada din tara. Ca sa lucreze. Nu stiu unde si nici nu vreau sa stiu pentru cit timp.

Inainte de a ma opri sa-l ascult pe Neagu Djuvara, facusem turul standurilor, fara sa cumpar nimic. Tot imi spuneam ca voi reveni si voi tirgui cite ceva. N-am cumparat decit aceasta carte si inca una a lui Carlos Fuentes. Pentru rest, probabil ca o sa ma duc miine din nou, ca sa ma lupt iar cu valurile de oameni care se uita, tinjesc, uneori cumpara iar din cind in cind cite un indraznet disperat, mai “ciuguleste” cite o carte si pasli!

Am luat parte intr-o calduroasa cordialitate la targul international de carte Gaudeamus. Printre altele remarcam: aceeasi impartire pe etaje (poate ca un alt spatiu ar fi mai potrivit, dar de unde sa-l iei…) in care se face clar distinctia intre editurile bune, “de casa” si cele asa si asa, si cele chiar asa. Am descoperit insa, la ultimul etaj, editura Amurg Sentimental , o foarte incitanta aparitie brunet-grizonata (pensionara hipsterita, gen like) oferindu-mi cadou doua numere din revista lor pentru un numar cumparat gratuit. In afara de Amurg S. doar paralela 45 a fost o surpriza placuta. Dar sa nu anticipam. Pe la ultimele etaje se pierdea deja gandul de carte, mai un kurtos kalacs, mai un cidru.

Mai semnalam: caracterul oarecum etnic si national al etajului 1.  Edituri i institute culturale armene, italiene, grecesti luand parte, desi de la italieni nu puteai lua carti. Cam atat cu etajele 1 si 2. A, si editura Ars Docendi care vanduse jumatate din “Cartea noastra”, Iubire, dragoste, amor . Adica din 10 numere, dar din celelalte, chiar a vandut. Multumiri.

La parter, ca la parter. Frumusete. Cateva edituri iti sareau la retina: Rao, Humanitas, Niculescu, Curtea Veche si Adevarul Holdings. Asta pentru ca aveau de pereti inalti pe care isi scrisese numele. Sa le luam pe rand: Rao, am uitat sa trec pe la ea, pe urma mi-am adus aminte ca mai scotea din Foucault din astia, apoi iar am uitat. Humanitas… stand mare, intins pe o suprafata mare, cu 6 sau 8 case de marcat, deci a vandut in draci. Niculescu, surprinzator pentru gardul cu afis, sub constructie, se vindeau insa carti de la Curte Veche Publishing. Curtea Veche, multe rahaturi managerial-motivationale, plus (+) literatura mai veche, puteai de exemplu sa-ti iei Ma numesc Rosu, la 25 de lei, si mai noua, A. Codrescu, The Posthuman Dada Guide: tzara and lenin play chess, tradusa si redusa la scurt timp de la aparitie. De felicitat C. V. pentru ca o sa continue seria de autor, si pt ca, daca esti un cititor interesat de produsele lor, poti sa iti lasi adresa de mail si vei primi newsletter de ka dansii. Eu am facut-o, sperand ca o sa scoata odata si autobiografia lui Codrescu. Apreciez intentia lor. Adevarul Holdings au venit cu cartile binecunoscute si cu biblioteca si fotoliile din reclama. Impunatoare dar pareau “eftinute”.

Surprinzatoare negativ (-) de data asta a fost aparitia Polirom. Rafturi (erau 2) mici, fara spatiu de conferinta prea generos, care mi-a dat ceva batai de cap sa o gasesc. Dupa Humanitas pe dreapta, mi-a explicat una dintre voluntare. Polirom a venit cu cartile lor pe care mai cu totii le uitam: E. G. alea de stiinta, ceea ce e ok. Dar in cadrul unui eveniment preponderent monden (la esentza), asta pare sa fie o …greseala?

Ce mi-a placut. Paralela 45: preturi de taraba. In special pe stiintele limbii (pragmatica, estetica, eseuri astea). Literatura, in afara de colectia preponderent verde, cam slab. Doua carti noi Manolescu, una a lui, alta o monografie, plus istoria la 150 lei. Nu au venit cu Hrabal dupa ei, ceea ce nu mi-a placut. Ce am cumparat insa, e o carte a lui Marius Ghica, pe care mi-am cumparat-o doar pt ca il are pe coperta pe Derrida langa bustul lui Eminescu.

Oricum Paralela rulz. Serios.

Editura Art nu a mai venit cu standul frumos, elegant si scump de anul trecut. Cartile, intinse pe mese, reducerile nu cine stie ce. Paul Cernat a vorbit despre noua lui carte, despre retro-modernism, La Medeleni & Garabet, sub morga lui Mircea Martin si zambetele largi ale lui Carmen Musat.

Am mai observat: la Polirom- afis megapixelat al lui Norman Manea, alaturarea cel putin simpatica dintre Mihaela Radulescu (o bomboana de scriitoare) si Salman Jah Man Rushdie, intr-o pozitie intelectual ranjita, care e cat se poate de ok) dar oamenii de la Polirom au alaturat afisele, fara intentie probabil, dovedind ca Mihaela a mers si la Salman.

In alta ordine de idei, Andreea Marin a mai lansat o carte (ca si Mihaela), iar Iuliana Marciuc Posea, o alta, despre ea.

Ce merita sa nu fie pierdut: din nou Paralela 45 plus Humanitas care iti da cele patru volume din Ingeniosul bine temperat la 40 de lei.

La inchiderea editiei. Amintim ca Dilemateca de Noiembrie (cu siguranta mai gasiti la chioscurile specializate) ne vorbeste despre fratele geaman al Gaudeamusului, Frankfurt, vedeti acolo despre scandaluri cultural-diplomatice si despre prezenta romaniei, cu sloganul taietor de respiratie: “Romania, land of culture”

“Ei si ? ” “Care-i problema?” asemenea noi intrebari, prin care noul om nou se dezbara de povara raspunderilor personale, tradeaza fidel, derapajul in care traim si de care incercam, unii dintre noi, sa ne ferim progeniturile, apropiatii si , desigur, propriul suflet. Problema e ca problema a disparut. *

Necunoscutul democratic nu sclipeste sideral si nici nu scrisneste din adincul infernului : el izbucneste vioi din urna electorala, asemenea unui dracusor cu resort.

Democratia postindustriala, consumerista, dar si cea postsovietica, dornica sa arda etapele, pentru a-si ajunge din urma suratele, este o formula de viata sociala bazata pe ambalajul poleit al aparentelor. Umblam, astazi, printre ignoranti care se ignora, in vreme ce nu suporta sa fie ignorati. Fiinte care pretind ca stiu totul, exact atunci cind stiu mai putin. Si care-si permit luxul nestiintei, intrucit nu exista adevar, ci numai “adevaruri” individuale; nu exista mister pentru ca nu mai exista ierarhie; stiinta si nestiinta devin axiologic, echivalente.

Cohorte de jurnalisti “angajati” mizgalesc la repezeala, dar mai ales la comanda – articole cu morala “sugerata”, iar bulimia consumului nu mai permite corectii de parcurs, drepturi la replica ori veritabile clarificari. Agenda publica e stabilita de secta “analistilor”.

Adus pe brinci in Uniunea Europeana, poporul, tratat ca simpla populatie, chefuieste mizer, fara ca noua lobotomizare sa-i incomodeze chermeza.

Atita timp cit trecutul recent duhneste de barbaria bolsevica, e aproape imposibil sa nu fii relativ multumit cu situatia prezenta. Cind vii din iad, purgatoriul e plin de miresme.

Daca tirania majoritatii hipnotizate se va agrava prin deriva parlamentarismului demagogic, atunci partea asiatic-infantila a sufletului nostru colectiv o va sufoca pe cea europeana, maladiv slabita de comunism.

 - Selectiuni fara crosete din cartea lui Teodor Baconski “Despre necunoscut” / Humanitas / 2007. *Din cap V. Restul, din cap I. Sublinierile imi apartin. -

Reiau aici, finalul unei postari recente : “Putem privi la lumi aproape exterminate si aici, mai aproape, acasa la noi. Numai ca aici lumile acelea au apus ??? sub cizma si tancurile Omului Rosu. A carei religie, a fost imbratisata atit de strins, de unii dintre compatriotii nostri, ca ne sufoca si azi. Aici, nu au trecut decit 60 de ani de  ciuma rosie. Dintre care ultimii 20, intr-o democratie originala, marca Kaghebusa. Care ne innabusa definitiv daca nu o stirpim acum, cind apa nu a trecut inca de… Chiar pina unde sintem bagati in apa asta rosie de singe ?”

  Destapta-te romane!  Inca mai avem timp, SA VOTAM BINE  !

UPDATE :  “Presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestagului, Gunter Krichbaum, l-a felicitat printr-un comunicat pe Dacian Ciolos pentru nominalizarea sa in functia de comisar european pentru Agricultura. “Aceasta nominalizare este atat un succes personal al lui Dacian Ciolos, cat si al presedintelui Romaniei Traian Basescu”, se arata in mesajul transmis de germanul Gunter Krichbaum.

“Acest succes arata greutatea mare pe care presedintele Romaniei o are la Bruxelles”, continua presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german. “Prin aceasta decizie, presedintele Comisiei Europene Barroso a acordat Romaniei un portofoliu deosebit de important in viitoarea Comisie Europeana”, continua parlamentarul german. “Faptul ca noului comisar roman i se acorda acest domeniu de activitate atat de important este o mare dovada de incredere pentru Romania, incheie Krichbaum. “

Nu ştiu de ce nu am zis la mai multă lume despre cartea asta. Probabil pentru că e cam depresivă. Şi se citeşte destul de greu. Vă recomand să o citiţi în zilele în care sunteţi optimişti.

Fiţi atenţi că programul de pe site-ul GAUDEAMUS nu corespunde 100%. Mai bine verificaţi cu programele anunţate pe site-urile editurilor. De aceea pun aici cîteva linkuri către acestea: HUMANITAS, POLIROM/CARTEA ROMÂNEASCĂ, NEMIRA, CORINT, CORINT JUNIOR şi LEDA.

Din ce am văzut în programele de pe site-ul GAUDEAMUS, merită menţionate cîteva titluri:

BEST TITLE EVER (TIE)
“Îngeri, demoni şi muieri” – Sultana Craia,  EDITURA BIBLIOTHECA

“Apocalypsis cumfiguris”  – Artur Silvestri, CARPATHIA PRESS & PRODUCTION

Şi acum să vedem pe ce ni se vor duce banii (lansările SF nu le-am mai prins în această listă):
—-MIERCURI

15:00 NEMIRA
Lansarea cartii Noi, ceilalti, de Stéphane Audeguy, în prezenta autorului
Vor prezenta cartea: Stéphane Audeguy si Ana Antonescu, coordonatorul colectiei Babel.

ora 17.00 CARTEA ROMANEASCA
Lansarea romanului Fugi din viata ta, revoltatoare si sluta, în cartea mea, de Daniel Banulescu Prezinta: Carmen Musat, Bianca Burta-Cernat, Paul Cernat

18.00 EDITURA VINEA
Ora de proza / ora de critica
Lansarea cartilor: “Patriarhul” – Viorel Dianu; “Anotimpul sirenelor” – Viorica Georgiana Rogoz; “Dincolo de cuvinte. Cronici literare si însemnari subiective” – Nicolae Macovei; “Dincolo de imagine. Însemnari subiective” – Nicolae Macovei; “Autograf” – Petre Rau
Participa: Viorel Dianu, Nicolae Macovei, Aurelian Titu Dumitrescu, Ion Lazu, Nicolae Tzone

ora 18.00-20.00 POLIROM
Sedinta de autografe Salman Rushdie
Prezinta: Oana Boca
(la Stand automobile Dacia din cadrul Romexpo)

—-JOI

sala Cupola – 11.00 – 12.00 UNIUNEA EDITORILOR DIN ROMÂNIA
Conferinta de presa: Asociatia Editorilor din România si Uniunea Editorilor din România anunta înfiintarea Federatiei Editorilor din România

sala cupola – 14.30 – 19.00 RADIO ROMÂNIA – GAUDEAMUS SI INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN – CENTRUL NATIONAL AL CARTII
Colocviu cu tema “Traducerea literara – între creativitate si inovare”
Moderator: dr. Rodica Binder – Deutsche Welle
Invitati: Gabriela Adamesteanu, Dan Lungu, Mara Chiritescu, Cezar Paul-Badescu, Ana Maria Sandu, Florin Bican, Anita Bernacchia, Mauro Barindi, Fanny Chartres

13.00 – 15.00 EDITURA PARALELA 45
Sesiune de autografe Nicolae Manolescu

18.00 EDITURA RAO
Lansare carte: “Dincolo de frontierele Reiki” – Vlad Popescu

—-VINERI

13.00 EDITURA HERALD
“Sabia si floarea de cires”. Lansarea volumelor: “Cartea celor cinci cercuri” – Miyamoto Musashi; “Moartea samurailor ronini” – Tamenaga Shunsui; “Bushido – codul samurailor” – Inazo Nitobe
Invitati: orientalistul Octavian Simu, Gabriela Badea

14.00 POLIROM
Sedinta de autografe Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare

—-SIMBATA

Spatiul de evenimente – nivelul 7.70
11.30 – 12.00 SOUND & IMAGE CONSULTING
Lansarea celor 2 serii noi: “Atlasul lumii” si “100 cele mai mari descoperiri ale lumii”
Invitati: Nicholas Simion, Ioan Gyuri Pascu, Ada Roseti

Bursa de contacte – nivelul 3.20 – 15.00 – 16.30 AMBASADA FRANTEI
Masa rotunda cu tema: “Romanul grafic la confluenta dintre roman si benzile desenate”
Invitati: Xavier d’Almeida (Pocket Jeunesse), Brigitte Gautrand (Casterman), Alina Darian (Editura Soarele si Luna), organizatorii festivalului de la Angouleme si de la Constanta, Anamaria Pravicencu (Asociatia Jumatatea Plina), Irina Dobrescu si Marguerite Erbouë (ilustratori), Daniela Nicolae (IFB), Viviana Quinones (responsabil Centrul National al Cartii pentru Copii)

11.30 EDITURA HUMANITAS
Lansare: “Cartea lui Mos Oposum despre Pisicile Poznase” – TS Eliot
Participă: Tudor Cristian Roşca, Viorel Ştefănescu, Florin Iaru, Cristina Comandaşu, Denisa Comănescu

12.00 EDITURA HUMANITAS
Lansare: “Amintiri si povestiri mai deocheate” – Neagu Djuvara
Participă: Neagu Djuvara, Marius Chivu, Lidia Bodea

12.30 EDITURA POLIROM – CARTEA ROMÂNEASCA
Lansarea volumului: “Ultimii eretici ai Imperiului” – Vasile Ernu
Prezintă: Eugen Negrici, Florin Iaru, Andrei Gheorghe

13.00 – 15.00 EDITURA PARALELA 45
Sesiune de autografe Nicolae Manolescu

13.30 EDITURA HUMANITAS
Lansare: “Drumul” – Cormac McCarthy
Participa: Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Florin Iaru, Denisa Comanescu

14.00 EDITURA PARALELA 45
Colectia “Fictiune fara frontiere”. Lansarea cartilor: “Valurile linistesc vântul sau pelerinii timpului” – A. & B. Strugatki; “Ministerul Cazurilor Speciale” – Nathan Englander; “Tapiserii” – Ramón Gómez de la Serna; “Teroristul necunoscut” – Richard Flanagan
Invitati: Ion Bogdan Lefter, Bedros Horasangian, Liviu Radu, Valerian Stoicescu

14.00 EDITURA POLIROM – CARTEA ROMÂNEASCA
Lansarea volumului: “Moartea lui Bunny Munro” – Nick Cave
Prezinta: Robert Turcescu, Oana Boca

15.30 EDITURA PARALELA 45
Colectia Bestseller: “Codex 632″ – José Rodrigues dos Santos; “Legamântul Machiavelli” – Allan Folsom; “Pelerinii tenebrelor” – Serge Brussolo; “Shutter Island”- Dennis Lehane
Invitati: Michel Haulica, Angelo Mitchievici, Catalin Sturza

16.30 EDITURA POLIROM – CARTEA ROMÂNEASCA
Lansarea romanului: “Si Hams Si Regretel”- Matei Florian
Prezintă: Marius Chivu, Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici

17.00 EDITURA POLIROM – CARTEA ROMÂNEASCA
Lansarea romanului Nici o privire de José Luis Peixoto
Prezinta: Filip Florian, Daniel Perdigão

17.00 EDITURA TRITONIC
Lansare Colectia Thriller: “Somalia Mon Amour” – Bogdan Hrib
Invitati: Bogdan Teodorescu, Radu Tudor

18.30 EDITURA POLIROM
Lansarea volumului: “Pastorala americana” – Philip Roth
Prezinta: Marius Chivu, Alexandra Coliban-Petre

—-DUMINICA
14.00 DECERNAREA PREMIILOR CELEI DE A XVI-A EDITII A TÂRGULUI INTERNATIONAL GAUDEAMUS – CARTE DE ÎNVATATURA

12.00 EDITURA POLIROM – CARTEA ROMÂNEASCA
Lansarea romanului “Omul duplicat” – José Saramago
Prezinta: Elisabeta Lăsconi, Georgiana Bărbulescu

12.30 EDITURA HUMANITAS
Lansarea volumelor: “Zapada de primavara” – Yukio Mishima; “Brocart de toamna” – Teru Miamoto
Participa: Angela Hondru, Elisabeta Lasconi, Cezar Paul Badescu, Denisa Comanescu

13.00 – 15.00 EDITURA PARALELA 45
Sesiune de autografe Nicolae Manolescu

13.00 EDITURA PARALELA 45
Colectia Biblioteca româneasca. Lansarea volumelor: “Pentru buna întrebuintare a timpului. Jurnal 1971 – 1976″ si “Ce se vede” – Radu Petrescu
Invitati: Adela Petrescu,Mircea Horia Simionescu, Ion Bogdan Lefter, Mihai Dragolea, Ion Buzera

Kilipirim n-a prea fost Kilipirim. Fata de alte editii, reducerile au fost.. ca pe net

In alte dati, am dat de destule carti la <10 ron, potrivite ptr buzunarul studentului care eram. Acuma, ca nu mai sunt student, parca si preturile is mai mari (stiu ca pamantul nu se invarteste in jurul meu, dar zau…). De exemplu, Onoarea pierduta a Katharinei Blum am luat-o la 7 ron acum vreo 2 ani; momentan costa 21,95 ron.
Multa lume a fost la Kilipirim, ceea ce e bine – interesul pentru carti n-a scazut. Am avut o surpriza placuta sa descopar oameni (ca nu erau edituri) care aduc carti pe comanda: cineva cu carti in spaniola (35 ron ptr Isabela Alende in spaniola) si niste fete dragute cu carti in engleza. Ok, cele in engleza probabil erau in regim de anticariat (cu note: might have slight defects), dar preturile erau foarte ok (25 ron ptr antologii de arta – cool!). Pentru amatorii de Harry Potter era o oferta speciala: toate volumele in engleza, la 120 ron.
N-am vazut anticariate romanesti, ca-n alti ani, erau standuri cu casete/cd-uri (preturi piperate). La etaj n-am urcat, cred ca era o expozitie, dar n-am mai avut timp (voiam sa ajung sa votez).

O s-o iau pe edituri. N-am vazut RAO, parca nici Corint.

Nemira avea 10-30% minus la unele carti. Care carti sigur vor avea un pret mai mic la Gaudeamus. Ce a fost dragut la Nemira – un domn (vanzator) foarte amabil, care raspundea la intrebari legate de carti, reduceri, preturi fara nervi.
Editura ALL, insa, a avut o doamna nervoasa. Probabil se saturase sa tot fie intrebata de preturi, dar ce sa le faci daca nici o carte nu avea pret?? (inacceptabil la un targ unde vin multi oameni). ALL cica avea reduceri – nu pot confirma, de vreme ce nu aparea pretul initial, si pe net nu i-am mai vizitat de mult. De la ei am luat o carte foarte dragut de masaj (cu poze si instructiuni detaliate, merge pe post de cadou) si Gargui (m-a intrigat numele, pana mi-am dat seama ca vine de la Gargoyle). Chiar nu exista un cuvant in romana ptr gargoyle? BookBlog apreciaza cartea, autorul ei vine la Gaudeamus, si o sa-i fac o recenzie mai incolo
Mai departe…. Editura Curtea Veche avea reduceri, da, erau muulte carti de self-help, de management etc., cateva de beletristica, bucataria lui Jamie Oliver (e omniprezent in bucate zilele astea). Un domn foarte dragut la stand.
Poliromul a fost timid cu reducerile (vezi Katharina Blum, mai sus). Aveau carti interesante, dar nu m-am indurat sa iau ceva acum, prefer sa astept Gaudeamus. Cred ca asa au gandit si ei. Reduceri la Amelie Nothomb (9,9 ron). Vad ca pe site au mai multe carti reduse decat aveau la targ; recomand Will Self – Cucul si pupaza. Delicios.
Editura TREI avea reduceri interesante – multe carti de Bruckner la 20 ron, romane erotice (unele scrise foarte bine!) la 5-10 ron. Imi pare rau ca trilogia lui Stieg Larsson nu e mai ieftina, dar la cate pagini are… Oricum, un stand de vizitat, inclusiv la Gaudeamus.
Oferta Editurii Univers a fost mica, dar interesanta. Vad pe site-ul lor ca au ajuns si USA, bun, sa vedem cu ce vin nou. Daca vreti carti de la Univers, cum ar fi Jostein Gaarder – Lumea Sofiei sau Jhumpa Lahiri – Porecla, vedeti ca ele au aparut deja in colectia Cotidianul. Pretul e mult mai mic, si merita, daca nu va deranjeaza coperta.
Humanitas avea un stand maricel si foarte aglomerat. Carti de la 5 ron in sus. Mi-am luat Evgheni Zeniatin cu Navala apelor (pe site e 9,5ron, la Kilipir era 5).

De la Tritonic am luat Luna plina, pare interesant subiectul singurei femei varcolac din lume (cad si eu in patima varcolacilor, vampirilor, dar tot mai simpatic e  The WerePIG – via Feeria).  Mai aveau carti politice, istorice, de comunicare – toate la reduceri (majoritatea apar si pe site). Bun asa.

In concluzie: merita o vizita la Kilipirim, chiar si cand e cu o saptamana inaintea Gaudeamus-ului. Poate nu gasiti ce voiati (sau la preturile dorite) – eu voiam Eleganta ariciului de la Nemira si Conjuratia imbecililor de la Polirom, dar mi-a trecut. Insa puteti avea surprize placute

MIERCURI 25 noiembrie

17.00
Aventurile lui Habarnam de Nikolai Nosov – audiobook în lectura lui Marian Râlea

Participă: Marian Râlea, Catinca Untaru, Marc Solomon

JOI 26 noiembrie

16.00
Volume câştigătoare ale concursului de debut literar UniCredit, ediţia a II-a , 2009
Cântecul geamănului de Gabriela Toma
Soarele răsare din televizor de Carmen Dominte
Apocalipsa după Vaslui de Dorin Cozan
Participă: Mircea Vasilescu, Paul Cernat, Gabriela Toma, Carmen Dominte, Dorin Cozan, Cristina Guseth, Gabriela Maaz

VINERI 27 noiembrie

15.30
Sahinşahul de Ryszard Kapuściński
Participă : Mihai Mitu, Jaroslaw Godun, Marius Chivu, Raluca Popescu

16.00
Poveşti impertinente şi apocrife de Andrei Cornea
Participă: Ioana Pârvulescu, Andrei Cornea, Gabriel Liiceanu

16.30
Noi apariţii în „Cartea de pe noptieră“
Curtezana de Colette
Fiecare femeie este un roman de Alexandre Jardin
Participă: Ioana Pârvulescu, Nicoleta Neagoe, Mircea Lazaroniu, Alice Ene

17.00
Jurnalul unui an prost de J.M. Coetzee
Participă: Ion Vianu, Irina Horea, Denisa Comănescu

17.30
Non-sensul giratoriu şi alte non-sensuri de ieri şi de azi de Matei Pleşu
Participă: Matei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Radu Paraschivescu, Lidia Bodea

SÂMBĂTĂ 28 noiembrie

 11.00
Sinistra doamnă. Văduva dictatorului albanez Enver Hoxha de Fahri Balliu
Participă: Excelenţa Sa domnul Dashnor Dervishi, ambasadorul Albaniei în România, Fahri Balliu,
Vladimir Tismăneanu, Tiberius Puiu, dr. Luan Topciu

11.30
Cartea lui Moş Oposum despre Pisicile Poznaşe de T.S. Eliot
Participă: Tudor Cristian Roşca, Viorel Ştefănescu, Florin Iaru, Cristina Comandaşu, Denisa Comănescu

12.00
Aminitiri şi poveşti mai deocheate de Neagu Djuvara
Participă: Neagu Djuvara, Marius Chivu, Lidia Bodea

12.30
Profesioniştii – audiobook
O serie de zece emisiuni realizate de Eugenia Vodă (TVR)
Participă: Eugenia Vodă, Gabriel Liiceanu

13.00
Viaţa începe vineri de Ioana Pârvulescu
Paticipă: Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Vlad Zografi

13.30
Drumul de Cormac McCarthy
Participă: Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Florin Iaru, Denisa Comănescu

14.00
Despre 1989. Naufragiul utopiei de Vladimir Tismăneanu
Participă: Vladimir Tismăneanu, H.-R. Patapievici, Sever Voinescu, Lidia Bodea

14.30
„Germanofilii”. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial de Lucian Boia
Participă: Lucian Boia, Neagu Djuvara, Cătălin Strat

15.00
Timpul ce ni s-a dat, vol. II de Annie Bentoiu
Participă: Vladimir Tismăneanu, Annie Bentoiu, Alex Ştefănescu, Lidia Bodea

15.30
Încă de pe atunci vulpea era vânătorul de Herta Müller
Participă: Oana Pellea, Simona Kessler, Emil Hurezeanu, Alexandru Şahighian, Denisa Comănescu

16.00
Creştetul gheţarului de Constanta Buzea
Participă: Constanţa Buzea, Ioana Pârvulescu, Lidia Bodea

16.30
Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare de Radu Paraschivescu
Participă: Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Lidia Bodea, Radu Paraschivescu

17.00
Bărbatul de la gară de Jennifer Johnston
Participă: Excelenţa Sa domnul John Morahan, ambasadorul Irlandei în România,
Antoaneta Ralian, Carmen Muşat, Marius Chivu, Denisa Comănescu

17.30
Învingătorul este intotdeauna singur de Paulo Coelho
Participă: Dana Săvuică, Mihaela Spineanu, Alice Ene

DUMINICĂ 29 noiembrie

11.00
Ediţie specială – roman Tabu
Participă: Geanina Corondan, Cristina Bazavan, Raluca Popescu, Loredana Ghidarcea,
Adina Covaci, Lidia Alexa, Andrada Rădulescu, Irina Olteanu, Ancuţa Melania Galice,
Rodica Helmis, Camelia Stoian

11.30
Povestiri despre om de Constantin Noica
Participă: Vladimir Tismăneanu, Sorin Lavric

12.00
Istorie recentă 100%. Robert Turcescu în dialog cu Valeriu Stoica
Participă: Robert Turcescu, Valeriu Stoica, Cristian Preda, Ioan Stanomir

 12.30
Zăpada de primăvară de Yukio Mishima
Brocart de toamnă de Teru Miyamoto
Participă: Angela Hondru, Elisabeta Lăsconi, Cezar Paul Bădescu, Denisa Comănescu

13.00
Dumnezeu numără lacrimile femeilor de Pia Degermark
Participă: Liliana Donose Samulesson, Gabriel Liiceanu, Lidia Bodea

Voi prezenta o parte dintre lansările de carte, inclusiv cele care mi-au strârnit interesul, ce se vor succeda pe parcursul acestui eveniment.

Miercuri 25 noiembrie

ora 17.00: La standul editurii Cartea Românească va fi lansarea romanului Fugi din viata ţa, revoltătoare şi slută, în cartea mea, de Daniel Bănulescu Prezintă: Carmen Muşat, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat

ora 18.00-20.00:  La invitația editurii Polirom, o şedinţa de autografe Salman Rushdie

Prezintă: Oana Boca

Locaţie: Stand automobile Dacia din cadrul Romexpo

Joi 26 noiembrie

ora 16.00 La standul editurii Humanitas:
Volume câştigătoare ale concursului de debut literar UniCredit, ediţia a II-a , 2009
Cântecul geamănului de Gabriela Toma
Soarele răsare din televizor de Carmen Dominte
Apocalipsa după Vaslui de Dorin Cozan
Participă: Mircea Vasilescu, Paul Cernat, Gabriela Toma, Carmen Dominte, Dorin Cozan, Cristina Guseth, Gabriela Maaz

ora 17.00: La standul editurii Polirom va fi lansarea volumului Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W., de Mircea Mihăieş

Prezintă: Cristian Teodorescu, Ioan T. Morar, Adrian Serban

ora 18.oo : La Standul Editurii Vinea: 44 – Pavilionul 17, va avea loc lansarea volumului de poezie intitulat “Sentic“. al lui Florin Caragiu.

Vineri 27 noiembrie

ora 15.00: La standul editurii Polirom va fi lansarea volumului Profeţii despre prezent. Elogiul morţii, de Nicolae Breban

Prezintă: Alex Ştefănescu, Eugen Simion, Daniel Cristea-Enache

ora 16.00 La standul Humanitas, lansarea volumului Poveşti impertinente şi apocrife de Andrei Cornea
Participă: Ioana Pârvulescu, Andrei Cornea, Gabriel Liiceanu

ora 16.30: La standul editurii Cartea Românească lansarea romanului Regele cu pene, Constantin Ciucă

Prezintă: Radu Aldulescu, Cosmin Ciotloş

ora 17.30: La standul Humanitas se va lansa cartea  Non-sensul giratoriu şi alte non-sensuri de ieri şi de azi de Matei Pleşu
Participă: Matei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Radu Paraschivescu, Lidia Bodea

La standul Polirom, lansarea volumului L-am urît pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă, de Gabriel Andreescu

Prezintă: Ovidiu Şimonca, Mihnea Berindei, Adrian Şerban

ora 18.00: La standul Polirom, lansarea volumului Inamici publici, de Michel Houellebecq, Bernard-Henry Lévy

Prezintă: Vasile Ernu, Daniel Nicolescu

Sămbătă 28 noiembrie

ora 12.30: La standul Polirom, lansarea volumului Ultimii eretici ai Imperiului, Vasile Ernu

Prezintă: Eugen Negrici, Florin Iaru, Andrei Gheoghe

ora 13.13 : La standul Editurii EIKON, standul 23, parter, (Pavilionul Central ROMEXPO), Gelu Vlașin vă invită la lansarea cărților  Don Quijote Rătăcitorul, Ed. Eikon, Cluj (eseuri, jurnal) si Omul decor, Ed. Brumar, Timișoara (antologie de poezie). Invitați: Paul Cernat, Cosmin Ciotloș si Claudiu Komartin.

ora 15.00: La standul editurii Cartea Românească  o interesantă lansare: Elena Vlădăreanu, Spaţiu privat. Cu 33 de ilustraţii de Dan Perjovschi

ora 15.30:La standul editurii Humanitas se va lansa  volumul Încă de pe atunci vulpea era vânătorul de Herta Müller
Participă: Oana Pellea, Simona Kessler, Emil Hurezeanu, Alexandru Şahighian, Denisa Comănescu

ora 16.00: Tot la Humanitas, va fi la lansarea cărții Creştetul gheţarului de Constanța Buzea
Participă: Constanţa Buzea, Ioana Pârvulescu, Lidia Bodea

ora 18.00: La standul editurii Cartea Românescă va fi lansarea romanului Medgidia, oraşul de apoi, Cristian Teodorescu Prezintă: Carmen Muşat, Paul Cernat, Cosmin Ciotloş, Daniel Cristea-Enache

Duminică 29 noiembrie

ora 11.30: La standul Humanitas, va fi lansarea volumului Povestiri despre om de Constantin Noica
Participă: Vladimir Tismăneanu, Sorin Lavric

Si uite si a doua carte de PHILIP PULLMAN pe care o termin! Si tin sa anunt ca THE AMBER SPYGLASS a fost chiar mai buna decat THE SUBTLE KNIFE! Da, ati auzit bine, am facut o afirmatie ce pana si mie mi s-ar fi parut ridicola inainte sa incep sa citesc cartea de fata.

Trebuie sa intelegeti un lucru in legatura cu ultimul volum al trilogiei HIS DARK MATERIALS: actiunea e intensa, iar cand spun asta vreau sa zic ca e inimaginabil cum de poate un scriitor sa obtina un asemenea efect… e uluitor, ce sa mai ocolim! Pot spune cu siguranta ca acesta este unul dintre cele mai bune fantasy-uri citite anul acesta!

Acum o sa va ofer sinopsis-ul cartii (care o sa va spuna povestea mai bine decat mine) si apoi o sa mai adaug cateva lucruri:

Will este purtatorul pumnalului. Acum, insotit de ingeri, are misiunea de a livra aceasta arma puternica, mortala, Lordului Asriel – la cererea tatalui sau muribund.

Dar cum ar putea sa-l caute pe Lordul Asriel cand Lyra a disparut? Doar cu ajutorul ei poate poate dezlega numeroasele mistere care nu-i dau pace. Cele doua mari puteri ale multor lumi s-au ridicat pentru razboi si Will trebuie sa o gaseasca pe Lyra, fiindca impreuna au de purtat propria lor lupta, o calatorie inevitabila care il va duce pana in lumea celor morti…

Interesant, nu? Hai ca ma las pagubas daca nu v-am facut deloc curiosi )

Si daca veti citi aceasta carte veti mai observa ceva:

1. Cartea e complexa, chiar foarte complexa, lucru ce se datoreaza partial si intinderii destul de mari – varinata in limba engleza are 550 de pagini.

2. Persoanajele – inclusiv cele ce apartin lumii fantastice – sunt atat de bine conturate incat pur si simplu par reale, extrem de verosimile – daca nu ma credeti va trebui sa cititi!

3. Romanul are o nuanta accentuata de basm (adica mai mult decat de obicei in cazul genului fantasy), dar cu toate acestea nu o sa va plictiseasca si in plus intamplarile sunt perfect credibile.

HIS DARK MATERIALS este cu siguranta una dintre cele mai bune serii scrise vreodata, iar PHILIP PULLMAN este un adevarat geniu!

Titlu: The Amber Spyglass

Autor: Philip Pullman

Editura: Scholastic Children’s Books

Editura la care cartea va fi publicata in Romania: Humanitas

Nota data de mine: + + + + + din 5

Pentru detalii (coperte, invitaţi) vă dau linkuri la paginile de ştiri din revista NAUTILUS.

GAUDEAMUS, 28 noiembrie, ora 12 SRSFF (stand librăria Nautilus)
GAUDEAMUS, 28 noiembrie, ora 13 TRITONIC, ora 13.30 HUMANITAS
GAUDEAMUS, 20 noiembrie, ora 14 PARALELA 45
GAUDEAMUS, 28 noiembrie, ora 15 NEMIRA, ora 15.30 PARALELA 45
GAUDEAMUS, 28 noiembrie, ora 16 MILLENNIUM PRESS (stand Editura Vremea)
GAUDEAMUS, 28 noiembrie, ora 17 LEDA (stand Grupul Editorial Corint)

În afară de lansările de carte, de reţinut la ora 12 decernarea premiilor SRSFF 2009.

Eu am de vorbit la 13.00 – TRITONIC, 15.00 – NEMIRA, 15.30 – PARALELA 45, 16.00 – MILLENNIUM PRESS, 17.00 – LEDA.
Zi plină, frate! Ziua în care vin sefiştii…

Mărgicile mele:

Pe prima am editat-o, în cea de-a doua am o povestire.
Ambele pot fi găsite la Millennium Press (standul editurii Vremea).

ALEXANDRU DRAGOMIR

 Oriunde se vorbeste – chiar si cu tine insuti, chiar si in porunca sau in rugaciune – este locul dialogului : pe strada, la telefon, in Parlament, la confesional, intre indragostiti. Aici nu am insa in vedere dialogul agonic, sofistic sau pe cel interdisciplinar, ci heuristic si peirastic (peirastikos), asa cum este el definit de Thrasyllos si de Aristofan din Bizant. Propun o simpla definitie de lucru a dialogului :  dialogul este dezbatere in comun, prin argumente logice, a unei teme (probleme), cu scopul rezolvarii ei. Chiar si din aceasta definitie de lucru rezulta ca dialogul ideal este irealizabil. Aproape orice dialog este pindit de la inceput de doua vicii : viciul obiectului – tema este prost pusa sau este prea vasta – si viciul interlocutorilor : fie 1) sint de rea-credinta, fie 2) au o funciara lipsa de deschidere pentru dialog : agonistii, clericii, atotstiutorii, superiorii, resentimentarii.* Ce se intimpla pe parcursul dialogului, ce elemente survin, facind dialogul cu neputinta ? 1) lipsa de disciplina : intreruperi, prolixitate, contradictii, patima, mirlanie; 2) argumente ad hominem (atac la persoana); 3) afectivitati nemarturisite (pica, invidia); 4) argumente logic gresite; 5) neintelegerea argumentelor celorlalti sau nerabdarea; 6) abateri de la tema, voite sau nu. Dialogul este favorizat si debilitat de citeva elemente istorice. Primul element : vorbirea a fost dublata (daca nu inlocuita) la un moment dat de scris. Care a fost urmarea, pentru dialog, a aparitiei scrisului se poate afla din dialogul Phaidros (sf 274 si urm.) al lui Platon. Al doilea element : in epoca noastra mai ales, vorbirea devine pletorica si se degradeaza in vorbarie. In sfirsit, vorbirea pierde astazi trenul in favoarea imaginii si “actiunii”. Practic, la TV si in presa aflam actiuni : filme de actiune, sport, evenimente, iar in politica decizii, masuri luate, terorism, orice, dar nu vorbe.( Talk-skow-ul este o replica debila la toate acestea.) De unde non-eficienta, astazi, a dialogului. Sa revenim putin la conditia dialogului. Dialogul se bazeaza pe argumente logice, rationale. El este eminamente legat de ratiune, si anume de afirmatia ca ratiunea este egal impartita la oameni. Cu toate acestea nu consensul si nu numarul interlocutorilor care intervin intr-un dialog este criteriul adevarului, ci evidenta, certitudinea, 2 + 2 = 4. Certitudinea pare a fi un criteriu garantat de subiect ( cogito ergo sum ) fundat ontologic. Deosebirea dintre certitudinea ontologica ( de tip Descartes ) si cea logica ( de tip Aristotel ) consta in faptul ca cea logica e apriorica (cf. Rene Thom ). Certitudinea logica a argumentelor este pusa in scris ( in maniera formalizata ), si nicidecum in vorbit, ceea ce inseamna ca dialogul ideal este irealizabil. Ar exista, asadar, o analogie intre dialogul viciat si limbajul natural si dialogul pur si limbajul pur. Dar cum limbajul pur nu se poate obtine in vorbire, dialogul pur e cu neputinta.

 * NEDIALOGABILI = clerul de orice religie, dar sigur cel ortodox; comunistii si extrema dreapta; posesorii adevarului; fanaticii de orice fel; prostii care se cred destepti; mincinosii.

 O scurta comunicare reprodusa din volumul “Crase banalitati metafizice” / Humanitas

IOANA   PÂRVULESCU

Când nu conferenţiază la facultatea de litere Bucureşti, unde ţine cursuri de literatură română, Ioana Pârvulescu coordonează colecţia “Cartea de pe noptieră “ de la prestigioasa editură Humanitas; iar când nu semnează în revista “România literară” unde este redactor, I.P. scrie. Titluri ca “Lenevind într-un ochi”/ed. Eminescu/1990 , “Alfabetul doamnelor”/ed. Crater / 1999 , “Întoarcere in Bucureştiul interbelic” /ed. Humanitas /2003, şi 2007, “Prejudecăţi literare” /ed Univers 1999  s-au epuizat deja. De o bună primire s-au bucurat şi traducerile domniei sale, dintre care amintesc  : Maurice Nadeau “Să fie binecuvântaţi” / Ed. Est 2002 şi Laurent Seksik “Consultaţia”/ Humanitas /2006.De această dată, Ioana Pârvulescu ne propune un eseu, despre eternul personaj caragialean, Mitică .  Se pare ca o bună parte dintre contemporanii noştri, au început să-şi pună insistent întrebarea dacă lumea lui Caragiale nu este cumva mai actuală acum decit atunci, la inceputul secolului trecut, când a fost creată.  Mai este Mitică actual ?Autoarea plonjează mai întâi, ‘în metoda’ lui Caragiale :“Într-una din amintirile lui Slavici, apare o replică spusă de Caragiale, lui Eminescu : “Drept să-ţi spun, mie Kant al tău, mi se pare un moftangiu!” Uriaşă afirmaţie !!! De fapt, Caragiale nu urmărea decât să-l stârnească pe Eminescu şi să capete gratis o lecţie de filozofie. Tot aşa proceda şi cu vânzatoarele unguroaice din piaţă, ca să le savureze limbajul şi să-l reţină pentru vreo viitoare replică. Spune autoarea :”Caragiale a ştiut ca nimeni altul în literatura noastră’ să tragă profit din răul lumii lui şi din cusururile oamenilor, pentru că nu s-a ferit de aceştia, ci din contra, şi le-a asumat ca fiind un merit propriu.  În timp ce contemporanii lui caută patriotism, […]Caragiale caută şi adună mostre de patri-hoţi, prostovani, discursuri sforăitoare şi pline de greşeli.” Din această lume vie s-a inspirat Caragiale pentru a popula “Ţara Miticilor” cu personaje diverse gen Miţa Baston, Zoe, Pristanda, Trahanache, Spiridon, Tipătescu, Farfuridi, Goe şi atâţia alţii. Toate aceste personaje sunt numai diversele faţete ale lui Mitică. Mitică cel care descinde direct din Dumitru, sfânt care e pomenit “doar ca o filă din calendar”. “Tot ce există in lumea lui Mitică, e pe măsura numelui său, adică diminutivizat. Este o lume în care nu se petrec drame ci dramolete, unde nu există Binele dar totul se obţine cu binişorul, unde multe rele mici, te împiedică să vezi Răul Mare.”Cu toate imperfecţiunile sale, Mitică al lui Caragiale, era totuşi dacă nu ’stimabil’ , macar jovial şi prietenos chiar dacă tapangiu, lacrimos chiar dacă nu reusea decât să se autocompatimească, pe scurt, deşi plin de defecte avea totuşi un profil doldora de slăbiciuni, dar uman. Mai este lumea Miticilor lui Caragiale actuală ? La prima impresie, pare că da! este actuală. Bileţele pierdute, razboaiele din presă (Pac! la Razboiu’!), intrigi, sforării, trădări, cetăţateni turmentaţi, (Eu cu cine votez ?) aproape nimic nu lipseşte. Ba, chiar prisoseşte. Ce nu este asemănător ? Încrincenarea. Încrincenarea lipseşte din lumea descrisă de Caragiale. Acolo, după ce se stabilea cît de cît,  cine pe cine a dovedit, procedau cu toţii la “Pupat Piaţa Independenţei!” Astăzi, în zilele noastre, Piaţa Independenţei nu mai există. Acum există Piaţa Media, dominată de prădătorii tranziţiei, a căror viziune proprie despre cum se pot sustrage ‘gulerele albe’ din faţa justiţiei, a devenit politică de stat. Partidele parlamentare l-au trimis pe Mitică al lui Caragiale in surghiun, tot aşa după cum contemporanii lui Caragiale l-au determinat pe acesta să se autoexilese în Germania, el care nu ştia o boabă nemţeste. Noul Mitică de pe plaiurile noastre mioritice, este agramat ca vanghelie, mitocan ca orban, puturos şi sforăitor cum este crin, prostanac dar plin de un imens gol ca geoană, slinos ca norica, învîrtit ca bolteanu, viclean ca ponta, lătrău ca buşoi, demagog si mincinos aşa cum sunt toţi aceştia deja amintiţi, şi ca cei pe care fiecare dintre noi şi-i aminteşte cu dezgust si scirba. Caragiale s-a autoexilat singur, de scîrbă. În zilele noastre, au emigrat de nevoie cîteva milioane de compatrioţi. Dacă ar fi contemporan cu noi, cred că nici Caragiale nu ar mai scrie comèdii. E prea mare tragedia pentru aşa ceva. Şi mai lipseşte ceva din lumea Miticilor lui Caragiale. Lipseşte personajul care să încerce să schimbe lucrurile în bine. În lumea noastră personajul acesta există. Şi împotriva sa, este coalizată toată haita de potăi pornite pe devalizarea ţării, atent orchestrată de kaghebuşa, cel nici cinstit, nici tocmai sărac.

Kurt Vonnegut este, pentru mine, unul dintre acei autori pe care i-am auzit lăudaţi pe toate gardurile, de către oameni în al căror gust literar aveam o oarecare încredere. Acum ceva vreme am citit “Bufoniada” (apărută tot la Humanitas) şi nu mi-a provocat niciun fel de reacţie. Dar pentru că nu mă dau bătut atât de uşor, mi-am zis să-i acord acestui om o nouă şansă. Aşa am pus mâna (şi ochii) pe această colecţie de povestiri numită, foarte sugestiv, “Bun venit printre maimuţe”.

Se pare că atunci când nu sunt un fan absolut al unui autor, îmi prieşte să-i citesc (dacă are aşa ceva) proza scurtă. Aşa mi s-a întâmplat şi cu Heinrich Boll… Revenind la Vonnegut, trebuie să spun că povestirile lui au nu doar o inteligenţă ascunsă sub masca ironiei, ci şi o doză consistentă de “miştouri”. Nimic nu este întâmplător în istorioarele lui Vonnegut. Poveţele lui îmbracă diverse forme: fie mici poveşti semi-sf  (“Chestiunea Eufio”), fie întâmplări anodine, menite să surprindă latura psihologică a chestiunii. Din punctul meu de vedere, cea mai reuşită povestire este “Încă o casă maiestuoasă”, chiar dacă fanii lui Kurt Vonnegut vor recunoaşte că aceasta este una din cele mai ne-vonnegut-iene izbânzi ale scriitorului. N-am s-o povestesc aici, pentru că-mi lipseşte, evident, talentul său şi modul extraordinar prin care reuşeşte să transforme o întâmplare banală într-o pildă emoţionantă.

Cred că, până la urmă, rostul lui Kurt Vonnegut (chiar dacă neasumat)  a fost acela de a-ţi oferi câteva ore de entertainment literar de primă mână (nimic de reproşat stilului, recunosc), dar să te şi lase, la sfârşitul parcurgerii rândurilor, cu impresia acută că te-ai uitat, în aceste 350 de pagini, într-o oglindă cât se poate de fidelă. Vonnegut scrie despre noi. Cu umor, cu patos, cu înţelegere, cu duioşie. O face într-un fel nederanjant, dar util. Fiecare poveste a lui Vonnegut ascunde o pildă. Detectabilă sau nu, depinde de starea în care te afli.

Aşa că turnul Babel există. Întrebaţi-l numai pe Kurt. Iar dacă, în loc de răspuns, o să vă facă cu ochiul, simţiţi-vă privilegiaţi. Pe bune!

(Kurt Vonnegut, Bun venit printre maimuţe, ed. Humanitas, 2008).

*reading in progress: Saul Bellow, Iarna decanului; Piotr Wierzbicki, Structura minciunii.

Cartea „O poveste de dragoste, poate” a lui  Martin Page a fost un prilej să fac cunoștință cu universul acestui autor. Auzisem mai multe despre prima lui carte tradusă în limba română și apărută tot la Humanitas „M-am hotărât să devin prost” (Comment je suis devenu stupide), o carte ce a fost bine promovată și apreciată de cititori, din câte am citit prin presa culturală.

Romanul „O poveste de dragoste, poate” este centrat în jurul unui personaj pe care eu îl găsesc bine conturat și care posedă o mare parte din însușirile individului educat din zilele noastre, care are un job interesant, suferă de instabilitate afectivă și caută în permanență modalități de a-și „pipera” existența. Cartea mi-a amintit în anumite privințe de „Eseuri de îndrăgostit” a lui Alain de Botton și într-o mică măsură de nuvela „Porumbelul” a lui Patrick Süskind. În romanul lui Botton avem parte de o analiză temeinică, chiar lucidă, a ceea ce înseamnă a fi implicat într-o relație de dragoste, aici sunt doar niște simple constatări, Virgile personajul central al cărții pare uneori că privește dinafară asta, că are nevoie de consiliere. Pretextul cărții, adică acel telefon ciudat primit de Virgile, nu are darul de a convinge, tot acel mister pe care  îl țese în mintea sa e până la urmă farmecul acestui roman, acea întrebare la care nu găsește un răspuns mulțumitor. E vorba în această carte și de singurătate, o stare ce pare autoimpusă, cumva artificială, dar specifică indivizilor din zilele noastre când totul se consumă cu rapiditate și toate etapele se ard cu repeziciune lăsând în urmă un soi de pustiire interioară.

Romanul lui Page nu mă convinge în totalitate, asta pentru că dă impresia că merge pe niște direcții deja uzitate, însăși faptul că avem parte de un nou  roman în decor parizian, un  decor cumva transformat de tsunami-ul globalizării, într-un loc al unui consumerism derizoriu, lipsit de rafinamentul specific, accesibil acum doar celor foarte bogați. Povestea are câteva ezitări, dar are și ironie,  pe alocuri umor, există un echilibru valoric dar pe ansamblu nu putem vorbi de o carte exponențială. Totuși, remarc o mână sigură, un scriitor care chiar dacă nu a făcut o treabă excelentă cu acest roman, are potențial. Aș mai citi cu plăcere și un alt roman al său, poate și pentru că mi-a plăcut cum a tratat finalul, lăsându-i cititorului o posibilitatea de a-și imagina o eventuală continuare a povestirii, doar nu degeaba cartea  se numește „O poveste de dragoste, poate”.

Text de quasiote

]]> http://tiberiuorasanu.wordpress.com/2009/11/08/despre-libertate-si-supusenie/ Sun, 08 Nov 2009 18:20:21 +0000 tiberiuorasanu http://tiberiuorasanu.wordpress.com/2009/11/08/despre-libertate-si-supusenie/

Astazi, 8 Noiembrie 2009, ar fi trebuit sa aniversam 93 de ani de la nasterea lui Alexandru Dragomir. Nu putem face acest lucru pentru ca vom comemora peste citeva zile (mai exact pe 13 Noiembrie), sapte ani de la moartea sa. Cred ca se cuvine sa nu lasam aceasta zi sa treaca, fara sa ne delectam cu una dintre prelegerile sale foarte scurte; mai mult o comunicare. Mai ales ca (mi se pare mie), se potriveste vremurilor pe care le traim.

Primul lucru de care ne izbim atunci cind vorbim despre libertate este ca, de fapt, noi nu stim ce este ea. Este un dat ? Sintem “liberi de la natura”? Si ce anume inseamna asta ? Sau, factual vorbind, a fi liber inseamna a nu avea program, a nu avea “agenda“? Stim, in schimb, foarte bine ce inseamna supusenia, de vreme ce, asa zicind ne nastem in ea si traim in ea. De mici copii traim intr-un perpetuu regim totalitar : ni se spune ce sa facem in privinta fiecarui lucru mai important. Primii sapte ani, de la tarc si pina la primul an de scoala, sint anii supuseniei primare. Ne supunem cu strictete programului pe care ni-l fac parintii acasa, educatoarele la gradinita etc. De la 7 ani si pina la terminarea facultatii stam in banci si profesorii ne vorbesc de la catedra, care e intotdeauna, intr-un spatiu fizic si simbolic, sus. Dumnezeu ii vorbeste lui Moise, care asculta “cu sfintenie”. In sfirsit, o data cu terminarea facultatii incepe alegerea slujbei care este un fel de “aleg cui ma supun”. Rezulta, din schitarea acestui parcurs, ca pina la pensie sunt supus, sint ne-liber. Trei concluzii se pot trage de aici. 1. Toata viata sintem supusi si sintem cu un asemenea firesc incit nici nu mai stim cit de multa supusenie este in noi. 2. Asa stind lucrurile, noi nu gindim libertatea in sine, ci in relatiile cu supusenia, ceea ce inseamna insa ca noi gindim nu libertatea, ci eliberarea. Nazuinta noatra este catre eliberare, nu catre libertate. 3. Libertatea nu este un dat metafizic fundamental, ci mai degraba un sentiment, “sentimentul libertatii”, unul pe care il dobindesti la capatul eliberarii si care se bazeaza pe confuzia libertatii cu eliberarea.

Ar fi insa gresit sa se inteleaga din descrierea fazelor supuseniei ca ele sint ceva negativ si ca, intr-o lume mai buna sau ideala, ele nu vor mai exista. Aceste faze sint firescul insusi al vietii omenesti si in economia vietii pamintesti nu ai cum altfel sa procedezi. E bine insa sa stim acest lucru si sa stim ca supusenia isi are justificari depline atit pe plan individual, cit si pe plan social. E bine de asemenea sa stim ca pe linga aceasta supusenie ne-voita, exista si supusenia voita, asumata : intrarea intr-un partid, francmasoneria, convertirea la o credinta religioasa, recunoasterea legilor, ascultarea unui maestru. Iar in toate aceste cazuri e vorba mai degraba de o supusenie spirituala, si nu de o supusenie, de o supusenie venita dinlauntrul meu si pe care am ales-o in mod liber. Din toate cite au fost spuse pina acum reiese un singur lucru : confuzia dintre libertate si eliberare. Noi credem ca atunci cind ne-am eliberat suntem, ipso facto, si liberi. Or, noi raminem de fapt in negativul eliberarii, in dobindirea unei stari care a aparut prin negarea supuseniei, fara sa stim, in chip pozitiv, ce inseamna sa fii liber. Este oare libertatea o proprietate miraculoasa innascuta, pe care apoi se aseaza, precum caramizile pe o temelie, constringerile supuseniei? Cert este ca port in mine sentimentul de libertate, legat ferm de eliberare si ca, gindind tot timpul dinauntrul supuseniei in care traim, noi gindim eliberarea laolalta cu sentimentul libertatii. Cum sa facem atunci ca libertatea sa fie altceva decit un sentiment care insoteste eliberarea, cum sa facem ca ea sa devina o stare in care sa ne instalam si din care sa iasa in permanenta ceva ? Pentru majoritatea oamenilor libertatea este eliberare, urmata indeobste de lene si de “fac ce vreau”. Poate libertatea sa devina un bun, atita vreme cit, traind intr-o lume, omul traieste in supusenie si aspira, cel mult, la eliberare ?

 Fragment din volumul “Crase banalitati metafizice” / A. Dragomir / Humanitas .

Ce-am mai citit:

1. “Ghidul Utilizatorului pentru Kitul de instalare Romtelecom Clicknet”
- o lectura fundamentala. rezultatele se vor vedea cam in 2 zile, cand o sa revin in secolul XXI printr-un internet bun, nu rabla asta de 60kb/secunda pe care-o am acum.

2. Jean-Claude Carriere – “Povestiri filozofice din lumea intreaga. Cercul mincinosilor 2″
- o colectie de snoave, anecdote, fabule si povesti, culese de Jean-Claude Carriere, considerate ca avand semnificatii profunde. Din punctul meu de vedere un mare esec. Cu greu am rabdat sa o parcurg pe toata. I want my money back.

3.Christopher Moore – “Mielul: Evanghelia dupa Biff, tovarasul de joaca al lui Iisus”
- merita un review separat. va fi scris in curand.

4. Tal Ben-Shahar – “Happier”
- nu merita doar UN review separat, ci vreo 10. va fi scris aici.

==============================

Ce-am mai vazut:

1. Der Untergang
- genial. review-ul exista deja aici.

2. Glengarry Glen Ross
- film bun spre foarte bun, cu o panoplie de actori unul si unul. va avea un review.

3. The Recruit
- film tipic de suspans pentru hollywood, anii 2000. nici rau, dar cu siguranta nici bun. Colin Farrell si Al Pacino, iar actrita prezenta in film arata ca un travestit. scenariul are cateva rasturnari de situatie, dar se situeaza departe de stacheta ridicata de Fincher cu “The Game”. prea mediocru pentru un review.

4. Two for the money
- desi e un film despre vanzari si despre fotbal american, reuseste sa fie incredibil de pliiiictiiiisiiiiitooooooooor. Un Al Pacino departe de pregnanta actoriceasca obisnuita, si Matthew McConaughey banal pana la dumnezeu. review: sub nici o forma.

5. Donnie Brasco
- maratonul Al Pacino continua, de data asta fiind secondat de Johnny Depp. ( E interesenant cum in aproape toate filmele lui ( mai putin Scarface ), nu prea exista femei care sa-i dea replica lui Pacino, ci doar barbati. ) Filmul e in cu totul alta categorie decat cele doua de deasupra lui, e unul din filmele mele favorite despre mafie – the Godfather imi displace profund, btw – si nici macar nu e regizat de unul din principalii regizori asociati cu filmele de genul asta ( de Palma, Scorsese sau Coppola ), ci de Mike Newell. In mod clar, va avea un review.

=================================

Pe heavy rotation: Rakim – It’s been a long time

Incredere in puterea scrisului:

http://www.radiomedeea.ro/content_cariera.php?id=71

Sincer, nu înţeleg de ce colecţiile CHIC de la Polirom şi COCKTAIL de la Humanitas sunt mereu destinate femeilor?! Începând de la titlul colecţiilor până la coperte şi descrierile din cataloage (care se adresează NUMAI femeilor). Bărbaţii de ce nu le pot citi, hă? Uitându-mă pe copertele ediţiilor internaţionale nu pot să nu recunosc că mi s-a făcut oarecum ciudă – ei au coperte normale [a se citi unisex], însă noi avem coperte feminine.
Oricum, există multe cărţi în aceste colecţii cărora nu ar fi trebuit să le fie pusă această ştampilă de „carte pentru femei”, tocmai pentru a fi accesibile unui public mai larg.
Mă rog, trecând peste aceste aspecte, trebuie să vă spun că MANUSCRISUL ANONIM, chiar dacă la început pare în genul chick-lit, se transformă curând într-un semi-thriller, pentru că alt termen chiar nu pot să găsesc.
Angel Robison, fostă vânzătoare (deşi la ei termenul potrivit ar fi librar) într-o librărie, iubitoare de cărţi, îşi încearcă norocul ca asistentă la una dintre cele mai prestigioase agenţii literare – Lucy Fiamma, care are, citez de copertă, „un ego cât casa şi pretenţii de primadonă de la angajaţi”, cât şi de la scriitorii debutanţi.
Proaspăt angajată, protagonista noastră îşi dă seama curând că viaţa ca asistentă a unei agente literare nu este tocmai raiul pe pământ ci… invers. Agende încărcate, colege ranchiunoase care ţin diete sau care se îmbuibă cu mâncare, care nu fac faţă exigenţelor şefei, manuscrise cu sutele ce trebuiesc citite şi… „descoperite”, un diavol de şefă şi un „căţel” care este mereu în limbă după Lucy. Însă lucrurile rele nu se opresc aici, căci viaţa sa personală este dată peste cap de iubitul ei, un scriitor-în-devenire (cel puţin asta speră el) şi de un autor, un italiano vero, care îşi face loc cu uşurinţă în viaţa lui Angel.
Însă cum lucrurile rele nu vin niciodată singure, un autor anonim şi un MANUSCRIS ANONIM, a cărui acţiune şi personaje, culmea!, seamănă izbitor de tare cu viaţa personajului nostru, transformă acest chick-lit într-un roman de suspans.
A fost amuzant să găsesc în această carte câteva asemănări cu Miranda Priestley şi Andy Sachs din DIAVOLUL SE ÎMBRACĂ DE LA PRADA, însă nu este deloc o copie şi nici un roman adresat exclusiv femeilor.
Stilul este extrem de uşor, acţiunea mereu în toi şi din această cauză este cam greu să laşi cartea din mână. Un roman ce ne arată lumea din spatele cărţilor, lumea despre scriitori, edituri şi agenţii. O lume descrisă cam prea… real. O lectură numai bună de citit într-un weekend mohorât.

Titlul Românesc: Manuscrisul anonim
Titlul original: Blind Submission
Autor: Debra Ginsberg
Editura Românească: Humanitas Fiction
Editura originală: Random House USA
Traducător: Carmen Olaru