Daca tot vrem sa fim indexati de google eu zic sa folosim asa ceva:

Poate ne mai punem si noi bine cu motorul de cautare,nu? Sa dea bine!

Azi e marţi şi unii se tem de trei ceasuri rele. Dar n-ar trebui să se teamă, pentru că e 10, ar fi trebuit să se teamă dacă ar fi fost marţi, 13. Sau n-ar fi trebuit să se teamă nici atunci? Unii nu cred, dar la un moment dat, într-o zi de marţi, li se întîmplă nişte chestii naşpa (pot să folosesc limbajul ăsta?) dintre care trei li se par chiar foarte naşpa, pentru că superstiţia spune că trebuie să fie trei ceasuri rele. După asta, încep să creadă.

Ce e superstiţia? Superstiţia presupune, ca o condiţie sine qua non, o reducere la minim a activităţii intelectuale a celui ce crede în ea. Cel care crede horoscopul, e la fel de superstiţios ca cel care crede în pisici negre şi ceasuri rele. Horoscopul insultă inteligenţa pentru că vrea să te facă să accepţi faptul că şapte miliarde de oameni pot fi împărţite în 12 categorii şi că ziua lor poate fi, în linii mari, prezisă avînd la bază doar data naşterii. Nu-i aşa că e greu de crezut că 500 de milioane de oameni trebuie să primescă bani sau să se certe cu şeful azi, pentru că aşa spune horoscopul? La fel şi ceasurile astea rele, presupun că există o lege sau o entitate care nu are altă treabă decît ca în ziua de marţi, sau pentru cei mai riguroşi, în ziua de marţi, 13, are grijă ca toată lumea să păţească nici mai mult nici mai puţin de trei chestii nasoale. În ambele cazuri, cel care crede e o fiinţă care şi-a suspendat raţiunea, presupunînd că avut ce să-şi suspende.

Nota bene: A nu se confunda superstiţia cu credinţa! Dacă aş vrea să analizez relaţia şi diferenţele dintre credinţă şi superstiţie, ar trebui să scriu un post atît de lung că nu l-ar mai citi nimeni. Plus că aş încălca toate regulile bloggingului.  Şi aşa cînd am migrat de pe blogspot mi-am pierdut toate etichetele/tagurile, ceea ce mă face foarte greu de indexat si foarte trist.

Articolul 1 din Legea privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei prevede: ” Indexarea veniturolor băneşti ale populaţiei înseamnăp recuperarea deplină sau parţială a pierderilor din veniturile populaţiei cauzate de majorarea preţurilor şi  tarifelor la mărfurilşe de consum şi la servicii şi constituie un mecxanism permanent de corectare automată a veniturilor băneşti curente ale populaţiei “. Astfel coeficientul de indexare se stabileşte în funcţie de creşterea indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, adică de inflaţie. Din sfera socială fac parte următoarele venituri salarii, pensii, burse, indemnizaţii,ş.a. Indexarea pensiilor, de exemplu, se efectuează în fiecare an la 1 aprilie, începînd din 2003, în conformitate cu Legea privind pensiile de asigurări de stat.

Dacă am înţeles corect, ceea ce unii politicieni numesc mărirea pensiilor şi salariilor este, de  fapt, indexarea lor în dependenţă de rata inflaţiei, acţiune prevăzută şi obligatorie prin lege.

Nu stiu cum se face si nici nu prea inteleg eu bine seo asta ….. Acest blog a fost lasat balta fara niciun post timp de aproximativ 3 luni. Dupa aceste 3 luni m-am trezit si eu sa adaug un post si SURPRIZA ! Postul a aparut in google dupa 2 minute ! Asta chiar nu mi-o pot explica ! La site-urile mele adaug pagini zi de zi cu continut unic si abia ma indexeaza google la 2 zile si aici minuni ! … Daca mi-ar indexa si mie google www.y7.ro asa cum indexeaza acest blog … ce chief mi-ar mai veni sa bag jocuri in continuu. Poate asa as fi fost si eu mai motivat sa ma tin de site-uri. Si daca tot vorbesc de google … stie cineva cand vine odata update-ul ala de pagerank pe care il astept de cateva luni bune ?

Şi totuşi… se actualizeaza …

Mai putin sprinten, dar hotarat, instrumentarul metodologic de organizare a informatiei da semne de inviorare. Zilele acestea, la Conferinta Nationala ABR de la Constanta, Vicky Francu a prezentat proiectul  de actualizare a standardelor de alcatuire a tezaurelor mono- si multi-lingve  (ISO 2788 si respectiv, ISO 5964). Noul standard ISO 25964 va cuprinde, pe langa problemele re-actualizate, si alte subiecte referitoare la  :

• orientari privind funcţiile electronice si formatul de afisare
• interoperabilitatea (mapping)  dintre tezaure şi alte tipuri de vocabulare (sisteme de clasificare cum ar fi CZU)
• funcţii electronice şi afişaj electronic
• specificatii functionale pentru programe de administrare a tezaurelor
• modelarea datelor si formatelor de schimb pentru tezaure

(Din : “Raportul Secţiunii de Catalogare-Indexare privind Conferinţa Naţional Asociaţiei Bibliotecarilor din România, Constanţa, 10-12 septembrie 2009″ si Project ISO 25964 Thesauri and Interoperability with other Vocabularies

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica “Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

-Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ (“George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

- Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

-Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. http://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

SiteDirector.ro – Promovarea siteului tau – Director web romanesc, locul unde gasesti linkuri de calitate. Inscriere gratuita, pana la 5 deeplinkuri, link video de prezentare.

După 3 zile de încercări am fost şi eu luat în seamă de okidoki. Am fost indexat, dar numai cu câteva pagini. E la început şi trebuie să fim înţelegători cu el. Eu îi dau multe şanse de reuşită, mai ales că e numai pentru paginile româneşti. Ce urmează: page rank okidoki, okidoki earth, okidoki căutare particularizată site-uri sau okidoki adsense. Aştept cu nerăbdare şi reclamele.

Tocmai ce mi-am înscris site-ul pe noul motor de căutare românesc (versiunea beta momentan). Nu i-am dat importanţă când a fost creat pentru că nu prea cred în relevanţa sa, nici nu cred că va surclasa Google. Dar, e românesc, indexează pagini româneşti, aşa că vom avea rezultate mai clare. Da, ştiu e la început şi nu are indexate prea multe pagini. Dar, dacă va amintiţi nici google n-avea prea multe pagini indexate la început.

Încă nu renunţ la google, dar voi folosi şi okidoki… cine ştie ce poate omite google. Spameri profesionişti pregăţiţi-vă armele pentru noul motor de căutare. Pe locuri, fiţi gata… start!

Noul motor de căutare aparţine grupului Mediapro. Succes băieţi în tentativa voastră. Eu sper să-l bateţi pe nea google la fund cu biciul.

Sursa: orlando

    Ştiam că motorul indexează repede, dar nici aşa! Aseară am scris despre George Şovu şi “O vară de dor” iar astăzi la prânz, căutând să văd dacă mai e de vânzare pe undeva cartea, articolul meu era pe locul 3 în rezultate! Asta da viteză de prelucrare.. sunt curios cât de repede parcurge întregul web, cât de mare e (cel puţin din punctul lui de vedere) şi ce lăţime de bandă au serverele lor.. e genială tehnologia din spate.

Altmarius ne informează despre ultimul anunţ legat de începerea construirii bibliotecii noastre Naţionale. Fiind curioasă să văd ce s-a mai scris în ultimul timp despre acest subiect dau o căutare pe Google destul de generală biblioteca nationala.
Iată cum arată primele rezultate (pe 5 septembrie dimineaţa):
După cum se vede (apăsaţi pe imagine pentru o versiune mai mare a ei) pagina BNR-ului este prima în listă şi are destul de multe opţiuni (produse şi servicii, carieră s.a.). Printre ele nu este însă şi catalogul bibliotecii. Pentru a ajunge la el trebuie fie ca cel ce caută să ştie cum i se spune, fie să caute pe pagina BNR. (Ca idee, de pe pagina BNR e nevoie de însă 3 clickuri pentru a ajunge la catalog). Trimiterea directă spre catalogul există printre primele rezultate de la Google însă vă las pe voi să ghiciţi care dintre linkuri ne duce la el…

Mi s-a părut foarte interesant că în lista de rezultate ale căutării pe poziţiile 4,5 şi 7 se află biblioteci naţionale neromâneşti. Abia acum am înţeles ce vroia să spuna directoarea bibliotecii naţionale din Singapore (a patra pe lista) când a prezentat la IFLA. Ea ne spunea cum instituţia ei a vrut să se facă prezentă pe internet si cum rolul unei biblioteci naţionale este şi de a prezenta acea ţară în faţa lumii. Prin urmare i se părea normal ca mare parte din căutările de pe internet care se referă la Singapore să ducă la situl bibliotecii. Aşadar munca unor bibliotecari consta în înţelegerea modului de indexare folosit de Google şi modificare sitului si a legaturilor de pe el astfel încât linkul spre situl bibliotecii să apară cât mai sus în lista rezultatelor. Dacă noi am căuta în română biblioteca Singapore primul link ne duce la situl lor. ( Nici library Romania nici biblioteca Romania nu are printre primele rezultate linkul spre BN.)

O altă descoperire interesantă mi se pare linkul al 6-lea spre situl www.biblioteca-nationala.ro.  Este vorba de un site de prezentare a aceleiaşi BN care nu a mai fost actualizat din 2006 (după cum se spune acolo). Voi ce ştiţi de acest site? A fost făcut de probă şi apoi s-a trecut la noul site?  Sincer mie mi se pare foarte interesant organizat şi cu un mare potenţial de a permite transparenţa atât de necesară în această instituşie. (Bănuiesc că de aici i se şi trage inactivitatea…) Ei bine, cu toate că există un site oficial al BN,  acest site fantoma biblioteca-nationala  face lunar trafic (mic dar trafic) după cum arata trafic.ro . Cuvintele folosite în căutări: biblioteca nationala.

O fi bine, n-o fi bine?

În perioada 5-8 august 2008 se va desfăşura la Montreal cea de-a zecea conferinţă ISKO (The International Society for Knowledge Organization). Tema conferinţei este “Culture and Identity in Knowledge Organization”. În secţiunea de postere acceptate pentru conferinţă apare şi posterul BiblioPhil, a Romanian integrated library system with multiple functionalities al Victoriei Frâncu şi al lui Cosmin Nicolae Sabu. Manifestarea va începe cu o preconferinta despre vocabularele controlate si clasificare în lumea Internetului, desfăşărută pe 5 august, aşa cum se poate vedea din program.

Ar putea fi de folos aceasta informatie despre conferinta din Sept. 2008 cu privire la clasificari si regasirea informatiei dupa criteriul continutului, mai ales pentru bibliotecarii care se ocupa de clasificare, de terminologia utilizata pentru cautarea si regasirea informatiilor organizate pe baza unei clasificari. E drept ca, in Romania, CZU este sistemul practicat in marea majoritate, dar poate ca cineva va fi incercat sa creeze sau sa aplice si alte scheme de organizare a informatiilor, mai apropiate de specificul anumitor biblioteci, cum ar fi cele pentru copii, sau cele legate de realitati locale ori argumente stiintifice/culturale neidentificate in CZU. Oricum, o structura clasificatorie noua sau o aplicare iesita din comun a schemei CZU, ori o schema semantica a unui site de biblioteca ar putea fi prezentate cu succes la aceasta conferinta. Am citit titlurile primelor comunicari deja prezente in programul conferintei si rezulta ca vor fi tratate argumente extinse la diverse scheme de arhitectura a informatiei in web, de ex. schema online a codului de catalogare RDA, sau a formatului MARC21, ori o schema geografica, ori structura unui portal.

Conferinta se va tine in campusul universitar de la Glasgow. Un numar limitat de studenti la cursurile de zi pot solicita o bursa pentru a participa in mod gratuit.

CILIP Cataloguing and Indexing Group Conference

The University of Strathclyde
3 – 5 September 2008
Introduction
“Classification and subject retrieval in the 21st century”
“You can’t make jelly without a mould”

Dear all,
The CIG conference 2008 web pages are now available at:
http://www.ukoln.ac.uk/events/CIG/2008/conf-glasgow/

Online booking is now open.

135 years after Melvil Dewey first had the idea for his classification
scheme and with the exponential growth of new information storage and
retrieval systems we are still wrestling with finding the right way to
get things in order – on the shelves and in those very systems – and
then to enable people to find them when they search. This conference is
intended to explore current developments in classification and subject
retrieval. The conference programme will cover both the longstanding
methods – such as traditional classification schemes – right up to
social networking and ‘bleeding edge’ ideas. The conference will also
include the CIG AGM and Annual Standards Forum.

Following a call for papers, the conference programme is now in place.
Papers will be considered for publication in Catalogue and Index
following the conference. Powerpoint or similar presentation files, that
accompany papers, will be published on the CIG website.

The varied programme of presentations and updates on standards will be
complemented by opportunities to network with fellow professionals.

–
Ann Chapman
UKOLN, University of Bath, Bath, BA2 7AY, UK
Email: a.d.chapman@ukoln.ac.uk
Phone: +44 1225 386 121

Iertare: urmează un post lung cât o zi de post (dar cu poze !).

1. Context

 Zilele astea (5 – 6 iunie) s-a discutat la Biblioteca Naţională „Ghidul de indexare LIVES-Ro”  (adaptarea românească a „Guide d’indexation RAMEAU”, redactat de Biblioteca Naţională a Franţei).

 Am participat doar la discuţiile despre subdiviziunile de formă (continuare a discuţiilor de la sesiunea secţiei de indexare a ABR de la Iaşi) şi la prezentarea de către Monica Achiri a schemei de indexare FAST: Faceted Application of Subject Terminology.

 Au fost suficiente „subdiviziunile de formă” pentru a se ajunge la problema fundamentală: care să fie maniera de indexare în bibliotecile româneşti, în viitor ? Şi, premiza mea — sugerată în titlul postul — este că ceea ce alegem acum, alegem pentru cel puţin 10 ani. Aşadar, trebuie să fim atenţi şi să alegem ce e mai avansat, nu ce e deja demodat, dar supravieţuieşte prin inerţie.

2. Teza (de la bun început)

 Cred că:

ar trebui să deconstruim complet ghidul de indexare RAMEAU şi să (re)construim unul complet nou, bazat pe tehnologiile contemporane.

Şi asta fără să ţinem seama (i.e. să fim inhibaţi) de capabilităţile softurilor prezente acum pe piaţă. Şi fără să fim marcaţi de „paradigma MARC”. Mai mult:

 simultan, ar trebui să elaborăm şi cerinţele minimale pentru softurile care:

1. permit maniera de indexare care ar rezulta şi
2. pun în valoare acea indexare în OPAC.

Tot de la bun început, mă declar un ferm susţinător al tradiţionalilor descriptori precoordonaţi („vedete de subiect”, cum — restrictiv — li se mai spune) şi îmi exprim opoziţia fermă faţă de „relaxarea” lor propusă de schema FAST (care, propune o degradare a indexării, prin parţiala „coborâre” la simpla asignare de cuvinte-cheie, într-o — vană, după mine — speranţă că prin coborârea standardelor va creşte calitatea şi productivitatea).

[paranteză]

Ironic: şi la noi unii bibliotecari sunt îngrijoraţi de costul ridicat al catalogării/indexării profesionale. În acelaşi timp, nu aud bibliotecari dornici să economisească prin catalogare partajată !

[/paranteză]

[paranteză]

Folosesc prilejul pentru a declara că — (cel puţin) în materie de biblioteconomie — sunt un „conservator progresist” (am furat expresia „progressive conservative” din numele unui fost partid canadian).

[/paranteză]

3. Cum şi cu ce să indexăm ?

Să rememorăm: de ce sunt buni descriptorii precoordonaţi (i.e. lanţuri de descriptori simpli) ? Păi pentru că:

1.  împiedică falsa coordonare (fenomen frecvent în cazul căutării postcoordonate);
2. permit colocarea elegantă a subiectelor/obiectelor în index, deci o baleiere sistematică;
3. dau căutătorului o idee asupra subiectelor resursei pe care o indexează (mult mai bună decât cea dată de o simplă succesiune de cuvinte-cheie izolate).

Mi se par motive temeinice să-i păstrăm. Desigur, nu pot fi impuşi, ci doar recomandaţi şi elaborarea lor facilitată. Dar aş fi furibund împotriva unor softuri care să-i interzică !

Aşadar, separată pe două planuri, propunerea mea este:

A. La momentul indexării:

Indexatorul să fie liber (aproape total) în construirea descriptorului, cu alte cuvinte să fie (aproape total) liber în alegerea  elementelor pe care să le precoordoneze.

[paranteză]

Aş fi foarte mulţumit dacă s-ar admite prefixarea fiecărui element (ezit să folosesc „termen”; o să explic mai jos de ce) cu un rol, aşa cum se făcea în defuncta (dar geniala) schema de indexare a lui Derek Austin, numită PRECIS [Preserved Context Indexing System].

[referinţă]

Lucrarea originară (ediţia a II-a):

Austin, Derek William; Dykstra, Mary. PRECIS: A manual of concept analysis and subject indexing. — London : British Library Bibliographic Services Division, 1984

Maximum ce-am găsit online:

www.musiclibraryassoc.org/BCC/BCC-Historical/BCC95/95WGFAM2.html

http://dlist.sir.arizona.edu/1764/01/SIG-CR2004Kwasnik.pdf

[/referinţă]

De altfel, cam aşa imaginasem — grupul în care lucram — în anii ‘80, aşa zisele „fraze de indexare FOCUS”. Din păcate „frazele de indexare” au rămas doar pe hârtie. Păcatele tinereţii…

[/paranteză]

B. În prealabil:

Să construim un „sistem de organizare a cunoştinţelor” [SOC] complex (mai complex decât RAMEAU !), de fapt o ontologie, în care să comasăm toate fişierele de autoritate (existente sau doar râvnite), şi care să furnizeze indexatorului „prefabricatele” convenabile pentru construirea descriptorilor precoordonaţi.

4. Fabulaţiune despre cum să fie „sistemul de organizare a cunoştinţelor” (adică ontologia)

[paranteză]

Definiţia clasică a sistemelor de organizare a cunoştinţelor, după Gail Hodge: 

The term knowledge organization systems is intended to encompass all types of schemes for organizing information and promoting knowledge management. Knowledge organization systems include classification and categorization schemes that organize materials at a general level, subject headings that provide more detailed access, and authority files that control variant versions of key information such as geographic names and personal names. Knowledge organization systems also include highly structured vocabularies, such as thesauri, and less traditional schemes, such as semantic networks and ontologies. Because knowledge organization systems are mechanisms for organizing information, they are at the heart of every library, museum, and archive.

Termenul „sisteme de organizare a cunoştinţelor” este menit să acopere toate tipurile de scheme pentru organizarea informaţiei şi promovarea managementului cunoştinţelor. Sistemele de organizare a cunoştinţelor includ schemele de clasificare şi de categorizare (?) care organizează materialele la nivel general, vedetele de subiect care oferă un acces mai fin şi fişierele de autoritate care gestionează diferitele versiuni informaţiilor-cheie, cum ar fi numele geografice şi numele personale. Sistemele de organizare a cunoştinţelor includ şi vocabularele înalt structurate, cum ar fi tezaurele, ca şi scheme mai puţin tradiţionale, precum reţelele semantice şi ontologiile. Deoarece sistemele de organizare a cunoştinţelor sunt mecanisme pentru organizarea informaţiei, ele se află în nucleul fiecărei biblioteci, fiecărui muzeu şi fiecărei arhive.

Hodge, G. (2000). Systems of Knowledge Organization for Digital libraries. Beyond traditional authority files. Washington, DC: the Council on Library and Information Resources.

Şi definiţia ontologiei după Tom Gruber:

Cea clasică (1992) – http://www-ksl.stanford.edu/kst/what-is-an-ontology.html

An ontology is a specification of a conceptualization.

O ontologie este o specificare a unei conceptualizări.

Ediţia recentă (2007) – http://tomgruber.org/writing/ontology-definition-2007.htm 

In the context of computer and information sciences, an ontology defines a set of representational primitives with which to model a domain of knowledge or discourse.  The representational primitives are typically classes (or sets), attributes (or properties), and relationships (or relations among class members).  The definitions of the representational primitives include information about their meaning and constraints on their logically consistent application.  In the context of database systems, ontology can be viewed as a level of abstraction of data models, analogous to hierarchical and relational models, but intended for modeling knowledge about individuals, their attributes, and their relationships to other individuals.  Ontologies are typically specified in languages that allow abstraction away from data structures and implementation strategies; in practice, the languages of ontologies are closer in expressive power to first-order logic than languages used to model databases.  For this reason, ontologies are said to be at the “semantic” level, whereas database schema are models of data at the “logical” or “physical” level.  Due to their independence from lower level data models, ontologies are used for integrating heterogeneous databases, enabling interoperability among disparate systems, and specifying interfaces to independent, knowledge-based services.  In the technology stack of the Semantic Web standards, ontologies are called out as an explicit layer.  There are now standard languages and a variety of commercial and open source tools for creating and working with ontologies. 

În contextul informaticii şi a ştiinţei informaţiei (aşa se zice pe româneşte ?), o ontologie defineşte un set de primitive reprezentaţionale, cu care să se modeleze un domeniul al cunoaşterii sau al discursului. Primitivele reprezentaţionale tipice sunt clasele (sau seturile), atributele (sau proprietăţile) şi relaţionările (sau relaţiile între membrii claselor)… 

(iertare: mi-e lene să traduc mai departe; e tehnic şi nu-mi foloseşte aici)

[/paranteză]

Aşadar, entităţile ontologiei ar trebui să fie: 

•  concepte
• clase
• persoane
• colectivităţi
• locuri geografice
• entităţii temporale
• situaţii (asocieri de mai multe entităţi):
• entităţi geo-politice
• evenimente
• identităţi bibliografice
• situaţii cu nume (e.g. „cearta universaliilor”)
• situaţii (fără nume), e.g. subiecte, clase
• lucrări
• expresii 

Din entităţile grupului 1 FRBR, n-aş băga în ontologie (convenţional): 

• manifestările
• exemplarele 

care — să zicem — să rămână „obiectele bibliografice”. Deşi, atât manifestările cât şi exemplarele pot fi foarte bine subiecte de lucrări. 

Ca să-mi ilustrez propunerea, o să folosesc un exemplu. Să zicem că am de catalogat/indexat: 

Varşovia : Insurecţia din 1944 / Norman Davies ; Traducere din limba engleză de Diana Elena Puşcaşu. — Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2008. — ISBN 978-973-103-493-5 

Văd că-i o traducere; găsesc repede la OCLC, în WorldCat zece manifestări (i.e. ediţii; văd că există două expresii, ambele de limbă engleză: text şi audioînregistrare) şi o aleg pe cea care-mi pare a fi prima (presupun că titlul ei e şi al lucrării): 

Rising ‘44 : the Battle for Warsaw / Norman Davies. — London : Macmillan, 2003. — ISBN 0333905687 9780333905685 

Există deja cel puţin două expresii ale lucrării, aşa că merită să fac o înregistrare de lucrare, două de expresie şi înregistrarea manifestării al cărei reprezentant îl am în mână. Să zicem: 

fig. 1

[lucrare]

[expresie]

[expresie]

[manifestare]

[persoană]

[persoană]

Acum mai trebuie să asignez lucrării (nu manifestării ! — conform filozofiei FRBR) subiectele. Să presupunem că în ontologia pe care o am la dispoziţie, am:

fig. 2 

[entitate geopolitică]

[entitate geopolitică]

[clasă]

[clasă]

[situaţie]

[situaţie]

[eveniment]

[situaţie]

[situaţie]

[eveniment]

[eveniment]

Note: 

1. În cazul claselor (e.g. “istorie”, “războaie”) situaţia e mai complicată. Termenii (substantive comune) prin care sunt designate sunt entităţi distincte (o să revin mai jos); de asta i-am prefixat în diagramă cu “>>”.
2. Fiindcă în cazul unor situaţii ordinea componentelor nu e fixă, am vrut să sugerez asta prin conectorul “<>” (în loc de “–”).
3. Ca să scot în evidenţă faptul că „neutralitatea faţă de limbă” (i.e. multilingvismul) e important în acest context, am consemnat apelaţiuni în două limbi pentru entităţile primare.
4. Notez că la evenimentul „23 august” i-am consemnat două apelaţiuni sinonime în englezeşte, ca să semnalez că îmi doresc şi această (foarte posibilă) facilitate.
5. Entitatea „istorie” am considerat-o aici o clasă (în sensul de „mulţimea evenimentelor istorice”). De fapt are o natură dublă, i.e. e şi un concept. 

Aşadar, mă folosesc de evenimentul ev-3, gata predefinit, pe care-l asignez ca subiect lucrării mele: 

Norman Davies. Insurecţia ‘44 : bătălia pentru Varşovia

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944) [despre] 

Acum, apelaţiunea lui poate apărea în prezentarea tuturor manifestărilor lucrării cu pricina, subiectul fiind „moştenit” de toate expresiile şi manifestările unei lucrări: 

Varşovia : Insurecţia din 1944 / Norman Davies ; Traducere din limba engleză de Diana Elena Puşcaşu. — Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2008. — ISBN 978-973-103-493-5.

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944) [despre] 

Rising ‘44 : the Battle for Warsaw / Norman Davies. — London : Macmillan, 2003. — ISBN 0333905687 9780333905685

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944) [despre] 

Notez en passant că, dacă nu aveam predefinit evenimentul, ar fi trebuit să pot să-l definesc şi să-l introduc în ontologie (vreau să zic că indexatorul trebuie să aibă posibilitatea să propună extensii ale ontologiei, chiar dacă, în practică, decizia lui poate fi schimbată de indexatorii „seniori” care — se presupune —supervizează ontologia). 

5. Fabulaţiune despre cum să se prezinte indexul de descriptori 

Spuneam mai sus, că unul dintre atuurile majore ale descriptorilor precoordonaţi este — după mine — posibilitatea de baleiere elegantă a indexului, pe care o oferă. Acum, mergând pe exemplul dat, să vedem cum ar putea un soft deştept să prezinte indexul, pe baza informaţiilor pe care le are din ontologie. Astfel, folosind doar signaturile în româneşte şi permutând componentele, un index „clasic” ar fi:  

Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945)

Al Doilea Război Mondial — Polonia

Al Doilea Război Mondial — Polonia — Insurecţia varşoviană

Al Doilea Război Mondial — România

Al Doilea Război Mondial — România — Lovitura de stat de la 23 august 1944

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944)

istorie

istorie — războaie

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — Polonia

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — Polonia — Insurecţia varşoviană

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — România

istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — România — Lovitura de stat de la 23 august 1944

istorie — Polonia

istorie — Polonia — războaie

istorie — Polonia — războaie — Al Doilea Război Mondial

istorie — Polonia — războaie — Al Doilea Război Mondial — Insurecţia varşoviană

istorie — România

istorie — România — războaie

istorie — România — războaie — Al Doilea Război Mondial

istorie — România — războaie — Al Doilea Război Mondial — Lovitura de stat de la 23 august 1944

Lovitura de stat de la 23 august 1944

Polonia

Polonia — istorie

Polonia — istorie — războaie

Polonia — istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial

Polonia — istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — Insurecţia varşoviană

războaie

războaie — Al Doilea Război Mondial

războaie — Al Doilea Război Mondial — Polonia

războaie — Al Doilea Război Mondial — Polonia — Insurecţia varşoviană

războaie — Al Doilea Război Mondial — România

războaie — Al Doilea Război Mondial — România — Lovitura de stat de la 23 august 1944

România

România — istorie

România — istorie — războaie

România — istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial

România — istorie — războaie — Al Doilea Război Mondial — Lovitura de stat de la 23 august 1944

Iar o prezentare mai bună ar fi: 

Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945) [n1 resurse]

                Polonia [n1-1 resurse]

                                Insurecţia varşoviană  [n1-1-1 resurse]

                România [n1-2 resurse]

                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n1-2-1 resurse]

Insurecţia varşoviană (august – octombrie 1944) [n2 resurse]

istorie [n3 resurse]

                războaie [n3-1 resurse]

                                Al Doilea Război Mondial [n3-1-1 resurse]

                                                Polonia [n3-1-1-1 resurse]

                                                                Insurecţia varşoviană [n3-1-1-1-1 resurse]

                                                România [n3-1-1-2 resurse]

                                                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n3-1-1-2-1 resurse]

                Polonia [n3-2 resurse]

                                războaie [n3-2-1 resurse]

                                                Al Doilea Război Mondial [n3-2-1-1 resurse]

                                                                Insurecţia varşoviană [n3-2-1-1-1 resurse]

                România [n3-3 resurse]

                                războaie [n3-3-1 resurse]

                                                Al Doilea Război Mondial [n3-3-1-1 resurse]

                                                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n3-3-1-1-1 resurse]

Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n4 resurse]

Polonia [n5 resurse]

                istorie [n5-1 resurse]

                                războaie [n5-1-1 resurse]

                                                Al Doilea Război Mondial [n5-1-1-1 resurse]

                                                                Insurecţia varşoviană [n5-1-1-1-1 resurse]

războaie [n6 resurse]

                Al Doilea Război Mondial [n6-1 resurse]

                                Polonia [n6-1-1 resurse]

                                                Insurecţia varşoviană [n6-1-1-1 resurse]

                                România [n6-1-2 resurse]

                                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n6-1-2-1 resurse]

România [n7 resurse]

                istorie [n7-1 resurse]

                                războaie [n7-1-1 resurse]

                                                Al Doilea Război Mondial [n7-1-1-1 resurse]

                                                                Lovitura de stat de la 23 august 1944 [n7-1-1-1-1 resurse] 

(Din pricina simetriei exemplului meu) lucrarea lui Davies apare sub jumătate dintre aceste intrări. Se observă că descriptorii formaţi din mai multe componente apar ca intrări sub fiecare componentă (componentele sunt permutate) şi astfel, cu o singură asignare, am pus lucrarea lui Davies sub 22 de intrări de index ! 

[paranteză]

Numărul ăsta poate să crească în timp, dacă cineva rafinează ontologia şi introduce locul geografic „Europa” şi situaţia „războaie <> Europa” şi reconfigurează corespunzător relaţiile existente.

[/paranteză] 

Şi asta, în timp ce în Worldcat, la OCLC, găsesc doar 3 subiecte asignate manifestării englezeşti: 

World War, 1939-1945 — Poland — Warsaw.

Warsaw (Poland) — History — Uprising, 1944.

Poland — History — Occupation, 1939-1945. 

Întrebarea e: să se genereze toate intrările posibile ? Cred că nu e cazul, şi anume, intrări precum:  

Al Doilea Război Mondial — istorie

Insurecţia varşoviană — Polonia

Lovitura de stat de la 23 august 1944 — România

Polonia — Al Doilea Război Mondial — istorie

România — Al Doilea Război Mondial — istorie 

adică intrări în care o componentă cu sens mai larg apare mai la dreapta uneia cu un sens mai restrâns, nu folosesc, din logica prezentării ierarhice (arborescente), unde progresia spre dreapta semnifică restrângere de sens. 

6. Despre libertatea indexatorului 

Să reluăm: în acest scenariu, indexatorul are la dispoziţie o ontologie din care îşi ia componentele pentru a construi descriptorii de care are nevoie. Aşadar, el ar trebui să fie (relativ) liber să facă asocierile pe care le consideră necesare pentru a construi descriptorii cei mai specifici pentru caracterizarea resursei (fie aceasta asignarea unui subiect sau încadrarea într-o clasă — NB. nu clasă în sens CZU). 

Mai mult: dacă nu găseşte în ontologie componentele de care are nevoie (sau descriptorii gata construiţi), el trebuie să poată să-şi extindă corespunzător ontologia. 

De pildă, să presupunem că am de indexat lucrarea: 

Ion Petrică. Confluenţe culturale româno-polone : a doua jumătate a sec. al XIX-lea 

încorporată în manifestarea: 

Confluenţe culturale româno-polone : (a doua jumătate a sec. al XIX-lea) / Ion Petrică. — Bucureşti : Minerva, 1976 

şi vreau să-i asignez descriptorul: “Polonia <> România <> relaţii culturale — a doua jumătate a sec. XIX”. 

Atunci, având deja „România” şi „Polonia” mai trebuie să adaug în ontologie doar conceptul „relaţii culturale” şi situaţia „Polonia <> România <> relaţii culturale”. Apoi asignez această situaţie — prin relaţia „subiect” — lucrării mele. Astfel, ea va apărea în indexul de subiecte sub intrările:  

Polonia

                România

                                relaţii culturale

România

                Polonia

                                relaţii culturale

relaţii culturale

                România

                                Polonia

                Polonia

                                România 

Mai e un aspect de discutat aici: subdiviziunile. După părerea mea, din raţiuni practice, subdiviziunile trebuie să fie doar caracterizări fine ale relaţiei „subiect” dintre o lucrare şi un descriptor. Cu alte cuvinte, să aibă statut de proprietăţi ale relaţiei şi nu să nu facă parte din ontologie. În exemplul ăsta, „a doua jumătate a sec. XIX” este o astfel de subdiviziune, şi ea trebuie să fie expusă la prezentarea lucrării, dar nu şi în indexul de subiecte. 

Ion Petrică. Confluenţe culturale româno-polone : a doua jumătate a sec. al XIX-lea

                Polonia — România — relaţii culturale — a doua jumătate a sec. XIX [despre] 

[paranteză]

Similar, astfel de proprietăţi se pot atribui şi altor relaţii între diverse entităţi. De pildă relaţiei „afiliere” dintre o „persoană” şi o „colectivitate” i se poate ataşa legitim o perioadă.

[/paranteză] 

7. Conceptele, clasele şi termenii 

La discuţia care a provocat acest text, dna. Denis Rotaru a ridicat — la un moment dat — o problemă ce mi se pare importantă: distincţia dintre „poezie” ca subiect şi „poezii” ca „subdiviziune de formă” (în jargonul RAMEAU). Mie, soluţia radicală pentru acest tip de probleme (precis foarte frecvente) este introducerea în ontologie atât a conceptului „poezie/poetry”, cât şi a clasei „poezii/poems”. Şi aplicarea soluţiei terminologice standard: introducerea termenilor în ontologie ca entităţi distincte şi designarea acestei perechi concept-clasă cu un acelaşi termen în româneşte (dar cu termeni diferiţi în englezeşte, de pildă). 

fig. 3 

Aşadar, conceptul „poezie” (cf. DEX: modalitate a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul imaginilor expresive, al unui limbaj concentrat, al afectivităţii, al rimei, al ritmului etc.) este asociat — prin relaţia „designat de” cu termenul „poezie, poezii”, iar signatura lui este „poezie” (putem conveni că relaţia de designare între un concept şi un termen expune singularul termenului). Pe de altă parte, clasa „poezii” (cf. DEX: (concr.) creaţie literară în versuri) este asociată (în româneşte) cu acelaşi termen, iar signatura ei este „poezii” (putem conveni că relaţia de designare între o clasă şi un termen expune pluralul termenului). 

Lasă că, pe de altă parte, termenul englezesc „poem, poems” designează atât clasa „poezii” cât şi subclasa sa „poeme” (sau nu ? există un termen englezesc ?). 

Tot atunci, dna. Nina Botez a ridicat şi o altă problemă care mi se pare importantă: clasele complexe. Acestea — de dragul generării intrărilor de index permutabile — ar trebui să fie reprezentate în propunerea mea ca situaţii (unele chiar cu nume propriu). Exemplul este: „scriitori de limbă maghiară din România”. Las pe altă dată discuţia fină despre ce înseamnă „din România”: născuţi pe teritoriul actual al României ? cetăţeni români ? care au trăit minimum 10 ani în România ? etc. 

fig. 4 

Aşadar, am „construit” clasa „scriitori de limbă maghiară din România”, ca o situaţie: „scriitori <> limba maghiară <> România”.  

[clasă]

[concept]

[situaţie]

Deci, intrările de index (generabile automat) ar fi:  

limba maghiară

                scriitori

                                România

                România

                                scriitori

România

                limba maghiară

                                scriitori

                scriitori

                                limba maghiară

scriitori

                limba maghiară

                                România

                România

                                limba maghiară 

dar, în afara indexului, s-ar putea folosi direct apelaţiunea (mai naturală) “scriitori de limbă maghiară din România”. 

Sigur, o să-mi spuneţi că în indexuri, în loc de “limba maghiară” ar trebui să se folosească “maghiară, limba”, ca să intre la “M”. Cred că cel mai bine e să intre atât la “L”, cât şi la “M” (n-avem de ce să facem economie de intrări). După mintea mea, oricare entitate poate genera multiple intrări de index (chiar dacă unele „ascunse”). În cazul astă, mi s-ar părea OK să avem şi „apelaţiunea fantomă” “maghiară, limba”. 

8. Epilog 

Vestea proastă e că multe detalii ale unei asemenea scheme mai trebuie gândite bine. Şi sunt destule probleme nerezolvate. Spun una de care sunt (de mult) conştient: cum să reprezinţi dinamica în timp a unei entităţi geopolitice ? Ce e aia „România” ? Statul cu acest nume având teritoriul din 2008 ? Din 1941 ? Din 1920 ? Din 1914 ? 

Apoi, cum să pui în indexuri unităţile administrativ-teritoriale ? Exemplu: 

România

                jud. Maramureş

                                com. Şomcuta Mare

                                                Vălenii Şomcutei 

sau chiar signatura: 

Vălenii Şomcutei (com. Şomcuta Mare, jud. Maramureş, România). 

Eu le-aş pune pe ambele. Bine o fi ? 

Dar, pe lângă dificultăţi, cred că ceea ce vă propun aici e în ton cu dezvoltările tehnologice contemporane, chiar dacă google-izarea webului pare a zice că trendul e spre simplu şi amatoristic.

Toata lumea doreste sa-si indexeze pagina web cat se poate de rapid. Totusi v-ati pus vreodata intrebarea cum sau ce sa faci sa nu iti indexezi pagina de web? V-ati gandit vreodata ca exista totusi oameni care nu doresc acest lucru?! Solutia pentru o nonindexare a paginii de web este una destul de simpla. In acest caz va sfatuiesc sa introduceti urmatorul tag META in pagina respectiva, si in acest fel nici un robot nu va mai indexa acesta pagina:
meta name=”robots” content=”noindex, nofollow”.
Ca orice alt tag META el ar trebui sa fie plasat in sectiunea de HEAD a paginii respective: ” html () ( ((…((( …
Continutul META tag-ului contine mai multe directive separate prin virgula. Directivele definite in acest caz sunt: [NO]INDEX si [NO]FOLLOW. Directiva INDEX specifica robotului ca trebuie sa indexeze pagina, cealalta directiva, FOLLOW, ii spune robotului ca poate sa urmeze link-urile din pagina respectiva. Setarile de baza sunt INDEX si FOLLOW. Valorile ALL si NONE seteaza toate directivele on sau off: ALL=INDEX,FOLLOW si NONE=NOINDEX,NOFOLLOW.
Iata cateva exemple: meta name=”robots” content=”index,follow”>(((<)meta name=”robots” content=”noindex,nofollow”
Observatie: numele “robots” din tag, precum si continutul sunt case insensitive(nu se face diferenta dintre majuscule si celelalte).Sa nu se foloseasca constructii gresite, ca de exemplu:meta name=”robots” content=”INDEX,NOINDEX,NOFOLLOW,FOLLOW,FOLLOW”
In cazul in care doriti ca alti roboti sa indexeze pagina, dar sa nu-i permiteti Googlebot-ului sa o indexeze atunci folositi urmatorul tag:
meta name=”googlebot” content=”noindex, nofollow”
Ps. nu uitati introducerea tagurilor la inceput de ex.: meta. si scoateti parantezele (>) lasati doar >
Mult succes!!! Livia

 Aş vrea să îi recomand pe cei care recomandă Prolibro pe net. E vorba de două biblioteci: Biblioteca V.A. Urechia Galaţi şi Biblioteca Naţională a Elveţiei.

Biblioteca V.A. Urechia Galaţi are un index al resurselor web.  Astăzi afişau 616 resurse locale, 1052 resurse naţionale, 350 resurse globale, din diferite categorii. Pentru biblioteconomie au 133 resurse, printre care, la bloguri suntem şi noi.  Dacă doriţi să contribuiţi la acest index puteţi adăuga link-uri utile aici.

 Biblioteca Naţională a Elveţiei are în germană (elveţiană) şi în franceză resurse web pentru ştiinţa informării.  La resurse pentru bibliotecari, printre multe alte bloguri de biblioteconomie in franceză, germană  şi engleză apare şi Prolibro. Tot pe aceeaşi pagină mai sunt prezentate linkuri foarte utile către organizaţii profesionale, şcoli, site-uri  şi portaluri de biblioteconomie, liste de discuţii şi forumuri, periodice, dicţionare, principii şi standarde pentru împrumut internaţional de documente, ajutor la catalogare.