<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>inovatii &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://en.wordpress.com/tag/inovatii/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "inovatii"</description>
	<pubDate>Sat, 02 Jan 2010 10:18:22 +0000</pubDate>

	<generator>http://en.wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[Tehnologie, apa, muzica, viziune egal spectacol]]></title>
<link>http://mihaipintilie.ro/2009/11/08/tehnologie-apa-muzica-viziune-egal-spectacol/</link>
<pubDate>Sun, 08 Nov 2009 17:42:59 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://mihaipintilie.ro/2009/11/08/tehnologie-apa-muzica-viziune-egal-spectacol/</guid>
<description><![CDATA[Stiati ca prima fantana muzicala din lume a fost construita la Targu Mures? A fost realizata intre 1]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Stiati ca prima fantana muzicala din lume a fost construita la Targu Mures? A fost realizata intre 1820 si 1822 si avea baza in forma de cerc, doua scari arcuite de o parte si de cealalta a &#8220;scenei&#8221; si acoperis in forma de cupola sustinuta de piloni verticali. Principiul de functionare a fost pur mecanic, bazat pe forta apei angrenate in miscare, de asemenea cantece populare erau redate din ora in ora. Fantana a fost distrusa de o furtuna de zapada in 1836 si nu a mai fost restaurata. Cu toate acestea, o copie aproape identica a fost construita la Budapesta in 1936 folosind electricitatea ca mod de functionare. Restaurata in 1954 dupa distrugerea ei in timpul celui de-al doilea razboi mondial si apoi in 1997, functioneaza si astazi pe insula Margit din capitala Ungariei.</p>
<p>Cronologic, urmatoarele fantani muzicale au fost construite in Denver, Colorado (1908), Indianapolis, Indiana (1916) si New York (1939) pentru ca incepand cu anii &#8216;70 numarul lor sa creasca simtitor si nu doar in masura cantitativa ci si calitativa. Fantanile muzicale de astazi au ajuns pana la a crea imagini tri-dimensionale, folosindu-se de undele sonore, lumina si lasere pentru reflecta si refracta lumina in apa. Fantanile muzicale sunt de la cele mici, de casa, care costa cateva mii de dolari, pana la uriasele fantani muzicale din cele mai cunoscute locuri din lume, care costa milioane de dolari.</p>
<p>Daca cea mai vestita este fantana hotelului Belaggio din Las Vegas lunga de 300 metri si cu o suprafata de 36.000 metri patrati, cea mai mare este cea din Dubai, piesa centrala a complexului Downtown Burj Dubai, cu 25% mai mare decat surata din Las Vegas in ceea ce priveste dimensiunea lacului. Ambele fantani sunt capabile sa arunce apa pana la inaltimea de 150 metri, echivalentul inaltimii unei cladiri de 50 de etaje.</p>
<p>Pentru delectare va propun un film realizat de una din companiile care realizeaza astfel de fantani:</p>
<p><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/jrQgcXw7nrk&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/jrQgcXw7nrk&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Bijutierul regilor]]></title>
<link>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/07/bijutierul-regilor/</link>
<pubDate>Sat, 07 Nov 2009 19:30:38 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://cdmr.wordpress.com/2009/11/07/bijutierul-regilor/</guid>
<description><![CDATA[Excelenta pozitionare in piata, nu-i asa? Este vorba de Cartier, renumitul magazin de bijuterii de l]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Excelenta pozitionare in piata, nu-i asa? Este vorba de Cartier, renumitul magazin de bijuterii de lux frantuzesc. Cum au reusit? In primul rand prin oportunitatea de a-si afisa numele. In 1847 Louis-Francois Cartier a preluat atelierul de creatie de la mentorul sau. Atelierul a fost extins iar in 1853 deservea deja o clientela proprie. Cum orasul tocmai renastea din negurile intunecate ale trecutului, Cartier a deschis un magazin pe o artera importanta a Parisului, anume boulevard des Italiens. </p>
<p>In 1899, Alfred Cartier, fiul fondatorului, muta sediul firmei si magazinul la numarul 13 de pe binecunoscuta rue de la Paix, in inima luxului si elegantei Parisului. Alti bijutieri il urmeaza pe Cartier, facand din zona centrul mondial al bijuteriilor. Cei trei fii ai lui Alfred Cartier pleaca in lume pentru cucerirea ei, stabilindu-se in final in Londra, Paris si New York.</p>
<p>Inovatiile permanente in ceea ce priveste tehnicile, dimensiunile si formele au facut din Cartier cea mai faimoasa casa de bijuterii din lume, apreciata pentru atitudinea avangardista la adresa modei. In 1902, printul de Wales si viitorul rege Edward VII al Marii Britanii numeste Cartier &#8220;Jeweller of Kings for King of Jewellers&#8221;. In 1904 Cartier creaza primul ceas de mana deschizand o noua directie in dezvoltarea business-ului familiei.</p>
<p>Tot inceputul secolului marcheaza aventura casei Cartier in zona formelor abstracte si geometrice, inspirate de arhitectura timpului. Aventura are succes iar codurile vremii sunt pur si simplu spulberate intr-o explozie de culori si forme. Art Deco este un stil impus de Cartier. Furnizor al casei regale a Marii Britanii, Cartier participa la fiecare ceremonie beneficiind astfel de recunoastere internationala suficient cat sa ramana vreme de 150 de ani cel mai mare bijutier din lume. </p>
<p><img src="http://cdmr.wordpress.com/files/2009/11/cartier.jpg" alt="cartier" title="cartier" width="425" height="474" class="aligncenter size-full wp-image-206" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Premiul Nobel pentru Fizica in 2009, catre inventatorii senzorului CCD]]></title>
<link>http://mihaipintilie.ro/2009/10/07/premiul-nobel-pentru-fizica-in-2009-catre-inventatorii-senzorului-ccd/</link>
<pubDate>Wed, 07 Oct 2009 18:58:38 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://mihaipintilie.ro/2009/10/07/premiul-nobel-pentru-fizica-in-2009-catre-inventatorii-senzorului-ccd/</guid>
<description><![CDATA[Academia Regala de Stiinte din Suedia a acordat premiul Nobel pentru Fizica pentru anul 2009 cerceta]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Academia Regala de Stiinte din Suedia a acordat premiul Nobel pentru Fizica pentru anul 2009 cercetatorilor care au inventat senzorul CCD, binecunoscut lumii intregi pentru ca echipeaza in proportie covarsitoare aparatele foto digitale. Cei doi carora le datoram fotografiile de zi cu zi sunt Willard Boyle si George Smith, inventatorii circuitului de imagini din materiale semiconductoare &#8211; senzorul CCD, in 1969.</p>
<p>Tehnologia CCD (Charge-Coupled Device) foloseste efectul fotoelectric definit de Albert Einstein (si pentru care a primit la randul sau premiul Nobel in 1921) pentru a transforma lumina in semnale electrice. Realizarea celor doi a constat in principal in crearea unui senzor de imagine capabil sa receptioneze si sa stocheze semnalele electrice intr-un numar mare de puncte de imagine, binecunoscutii pixeli, intr-un timp foarte scurt.</p>
<p>Tehnologia CCD este folosita nu doar in productia aparatelor foto digitale ci si in aplicatii medicale pentru diagnosticare si microchirurgie, si in aplicatii stiintifice de cercetare: studierea universului, oceanelor, etc. Gasiti <a href="http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/2009/info.pdf" target="new">aici un link</a> catre un document PDF de 8 pagini redactat de Academia Regala suedeza, dedicat cercetatorilor care au primit anul acesta premiul Nobel pentru fizica.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Certificatul digital de securitate SSL – de ce, cand, cum?]]></title>
<link>http://mihaipintilie.ro/2009/09/29/certificatul-digital-de-securitate-ssl-%e2%80%93-de-ce-cand-cum/</link>
<pubDate>Tue, 29 Sep 2009 12:10:15 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://mihaipintilie.ro/2009/09/29/certificatul-digital-de-securitate-ssl-%e2%80%93-de-ce-cand-cum/</guid>
<description><![CDATA[De ce? Pentru ca de multe ori cumparatorii sau clientii unei organizatii au nevoie sa stie daca site]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>De ce? Pentru ca de multe ori cumparatorii sau clientii unei organizatii au nevoie sa stie daca site-ul pe care il vad in browser este intr-adevar cel pe care si-au propus sa il viziteze; pentru ca au nevoie de confortul dat de informatia ca datele lor personale sunt prelucrate in siguranta, pentru a finaliza tranzactia.</p>
<p>Cand? Atunci cand puneti la dispozitia cumparatorilor mijloace de plata electronice: card de debit, card de credit, card de fidelitate (ex. magazine on-line). Cand operatiunile implica afisare/tranzactionare de informatii bancare sensibile (ex. tranzactii, conturi, coduri PIN). Cand informatiile transferate catre/de la client sunt confidentiale (cabinete medicale, asigurari, user-name, parole).</p>
<p>Cum? Prin instalarea pe serverul web al companiei a unui certificat digital de securitate. Furnizorii acestor certificate de securitate sunt Verisign si GeoTrust dar pot fi achizitionate si de la revanzatori, unii cu prezenta chiar in Romania. Certificatul de securitate se achizitioneaza pentru un URL bine stabilit iar valabilitatea poate fi de un an sau mai multi.</p>
<p>Cum functioneaza? Prin criptarea datelor folosite la accesarea unui server sau aflate pe canalul de transmisie intre server si utilizator. Nivelul de criptare a crescut in timp trecandu-se prin 40 biti, 56 biti, 128 biti si 256biti. Cu cat browser-ul pe care il foloseste utilizatorul pentru accesarea unui site este mai nou, cu atat creste gradul de recunoaste din partea browserului a nivelelor mai ridicate de criptare. De cealalta parte, certificatele de securitate avand o durata de valabilitate relativ scurta si presupunand faptul ca sunt actualizate pe server, asigura gradul de protectie maxim.</p>
<p>Protocolul de criptare SSL (Secure Socket Layer) foloseste o cheie publica pentru criptarea datelor in browser si o cheie privata, specifica certificatului de securitate instalat pe serverul web, care valideaza serverul si decripteaza datele.</p>
<p>In acest proces, fiecare dintre parti are acces doar la informatia care o priveste. Beneficiile sunt intangibile dar substantiale: cumparatorul sau clientul serviciilor furnizate are siguranta si linistea ca informatiile tranzactionate sunt securizate iar viata privata si informatiile confidentiale sunt respectate; pe de alta parte organizatia beneficiaza de credibilitate si de reputatia de a fi un partener de incredere.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ce mai expoziţie!]]></title>
<link>http://liliastrix.wordpress.com/2009/09/19/ce-mai-expozitie/</link>
<pubDate>Sat, 19 Sep 2009 21:33:30 +0000</pubDate>
<dc:creator>liliastrix</dc:creator>
<guid>http://liliastrix.wordpress.com/2009/09/19/ce-mai-expozitie/</guid>
<description><![CDATA[&#8220;O parte din timp ne este răpită, alta ne este sustrasă, alta se scurge.Dar cea mai urîtă pier]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>&#8220;O parte din timp ne este răpită, alta ne este sustrasă, alta se scurge.Dar cea mai urîtă pierdere este cea datorită neglijenţei şi dacă vei voi să bagi de seamă, vei vedea că cea mai mare parte a vieţii noastre o pierdem făcînd ce nu trebuie, o mare parte, nefăcînd nimic, întreaga  viaţă &#8211; făcînd altceva&#8221;, ne spune Seneca. Aşa mă gîndeam şi eu în drum spre Moldexpo. Cu toate că necesitatea de a vizita Moldexpo a existat şi anul trecut, pentru prima dată am văzut ce reprezintă centrul de expoziţii cîteva zile în urmă.Nu aş putea spune că am rămas dezamăgită, dar uimită- cu siguranţă&#8230;Îmi închipuiam o clădire de proporţii considerabile, de formă sferică, fără geamuri, iar în interior mai multe pavilioane. Am văzut în schimb un teritoriu îngrădit cu un paznic după poartă, alei şi clumbe cu flori- îngrijite şi destul de drăguţe. Cum nu se desfăşura nicio expoziţie în acea zi am ridicat ochii spre cer de indignare- proful a făcut mişto de noi&#8230;a cîta oară&#8230;Privirea mi s-a fixat pe frunze. M-am gîndit că degrabă se vor îngălbeni şi îşi vor lua zborul spre pămînt, aşa că,  în iureşul turbat al vieţii noastre cotidiene, care ne îndepărtează tot mai mult de natură, ar putea fi ultima ocazie să le admir anul acesta. Peisajul m-a readus în copilărie- nu-mi amintesc exact ce am desenat la prima oră de artă plastică, dar primul meu desen pe care mi-l amintesc a fost o frunză de viţă de vie&#8230;La un moment şirul amintirilor a fost întrerupt de de priveliştea unei clădiri părăsite, cu gratiile ruginite şi acoperişul găurit. În închipuirea mea un centru de expoziţii, unde logic ar trebui să fie prezentate inovaţiile şi ineditul, nu se asociază cu o construcţie în curs de ruinare&#8230;Şi nicidecum nu mă aşteptam să văd acolo monumentul lui Ilici. La Moldexpo merg merg oameni care au cu totul alte interese ( cel puţin aşa credeam pînă acum ) : de a vedea prezentul, dar mai mult viitoul şi nu pentru a preamări trecutul, de a găsi noi parteneri de afaceri, de a-şi vinde produsul&#8230;Dar în ţara în care totul e posibil ar trebui să mă mire doar faptul că mă mai pot mira&#8230;În fine, avem ce avem şi cred că asta şi am meritat. Ieşind pe poartă m-am gîndit că tot ce se face e spre binele nostru, acum că am văzut ce reprezintă aşa zisul centru de expoziţii pe timp de pace şi linişte, voi putea să compar cu ceea ce va fi pe timp de război, adică în plină desfăşurare a următoarei expoziţii- cea de mobilă, unde diferiţi participanţi îşi vor expune propria creaţie, prezentînd-o ca pe cea mai, cea mai&#8230;</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ce este CAPTCHA?]]></title>
<link>http://mihaipintilie.ro/2009/09/19/ce-este-captcha/</link>
<pubDate>Sat, 19 Sep 2009 11:42:53 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://mihaipintilie.ro/2009/09/19/ce-este-captcha/</guid>
<description><![CDATA[Acum cateva zile Google a starnit ceva valva cu anuntul &#8220;Google acquires reCAPTCHA&#8221;, unu]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Acum cateva zile Google a starnit ceva valva cu anuntul &#8220;Google acquires reCAPTCHA&#8221;, unul din cei mai importanti furnizori de CAPTCHA gratuit, motivul fiind utilizarea tehnologiei pentru imbunatatirea modului in care Google scaneaza texte pentru proiectele sale Google Books si Google News Archive Search. Dar pentru utilizatorul obisnuit la ce foloseste CAPTCHA?</p>
<p>Majoritatea dintre noi ne-am intalnit cu formularul CAPTCHA si ni s-a parut normal acest &#8220;obstacol&#8221; impus de multe site-uri ca metoda de prevenire a fraudelor pe Internet. CAPTCHA vine de la Completely Automated Turing Test To Tell Computers and Humans Apart si a aparut in anul 2000 ca urmare a nevoii de a determina daca utilizatorul unei pagini sau formular dintr-un site Internet este om sau masina.</p>
<p>A fost folosit la inceput pentru protejarea site-urilor cu servicii de e-mail gratuit in vederea opririi invaziei de conturi de e-mail nedorite in urma atacurilor robotilor prin care se creeau de mii de conturi de e-mail pe minut. CAPTCHA a asigurat sistemele ca numai oamenii pot crea conturi de e-mail gratuite.</p>
<p>Sondajele online au fost urmatoarele vizate de atacuri asa incat CAPTCHA a asigurat faptul ca numai oamenii pot vota, evitandu-se astfel fraudarea rezultatelor. Parolele sunt de asemenea asigurate contra fraudei in cazul folosirii tehnologiei CAPTCHA, frauda constand in atacarea de tip dictionar a sistemelor cu parola.</p>
<p>In Web 2.0 si bloguri in particular CAPTCHA poate fi folosit pentru prevenirea comentariilor de tip spam al caror rol este de a creste rankingul unor site-uri prin prezenta cuvintelor cheie in pagini ale blogurilor. Vizitatorii nu trebuie sa se autentifice ca sa lase un comentariu si nici un comentariu util nu este pierdut.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Electricitate wireless]]></title>
<link>http://gandurips.wordpress.com/2009/09/02/electricitate-wireless/</link>
<pubDate>Wed, 02 Sep 2009 19:47:58 +0000</pubDate>
<dc:creator>gandurips</dc:creator>
<guid>http://gandurips.wordpress.com/2009/09/02/electricitate-wireless/</guid>
<description><![CDATA[Zilele astea discutam cu cineva despre imposibil de multele cabluri pe care le are un om prin casa. ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Zilele astea discutam cu cineva despre imposibil de multele cabluri pe care le are un om prin casa. Daca internet wireless a aparut atunci mai ramane problema electricitatii pentru a le elimina.</p>
<p>In urma cu vreo 2-3 ani am citit in revista Chip ca cercetatorii se straduiesc din rasputeri sa obtina asta. S-a ajuns la transmiterea prin camp magnetic a energiei pe distante foarte mici. Azi mi-a ajuns la urechi ca se preconizeaza ca intr-un an ideea sa nu mai fie un mit pentru populatie&#8230; Chiar cei de la MIT se straduiesc cu alegerea frecventelor pe care sa fie emisa energia. Ei sustin ca nu va fi un lucru daunator sanatatii, electricitatea sub aceasta forma apropiindu-se ca si proprietati de campul magnetic al Pamantului.</p>
<p>Ramane de vazut unde se va ajunge si cum vor primi oamenii noua descoperire. In orice caz, asta imi aminteste de ce mi-a povestit un prieten la un punct apropos de ce-ti mai aud urechile cand lucrezi la un magazin de calculatoare &#8211; &#8220;Nu va suparati, cablu wireless aveti?&#8221;</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Nokia Morph,  spectacolul tehnologiei]]></title>
<link>http://mihaipintilie.ro/2009/09/01/nokia-morph-spectacolul-tehnologiei/</link>
<pubDate>Tue, 01 Sep 2009 09:49:16 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Pintilie</dc:creator>
<guid>http://mihaipintilie.ro/2009/09/01/nokia-morph-spectacolul-tehnologiei/</guid>
<description><![CDATA[Dezvaluit publicului in februarie 2008, Morph prezinta felul in care ar putea arata telefoanele viit]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Dezvaluit publicului in februarie 2008, Morph prezinta felul in care ar putea arata telefoanele viitorului: materiale flexibile ce permit telefonului sa ia diverse forme, electronica transparenta si suprafata ce se curata singura. Desi acum este doar un concept, dezvoltatorii lui, reprezentanti ai Nokia Research Center si Universitatii din Cambridge, declara ca elemente prezentate in acest concept s-ar putea regasi in telefoane mobile high-end pana in 2015.</p>
<p>Pe fondul unei suprasaturari a pietei de telefonie mobila, Nokia se vede nevoita sa gaseasca noi oportunitati de afaceri pentru a-si pastra suprematia. Realizabile pana acum au fost extinderea Nokia in zona dezvoltarii de software si servicii, lansarea in piata a telefoanelor cu sistem de operare Linux si intrarea pe piata netbook-urilor.</p>
<p>Prezentarea conceputului Morph asigura producatorului finlandez imaginea de producator inovativ tehnologic iar prezentarea rezultatelor implicarii Nokia in nanostiinta intipareste deja in mintea consumatorilor idea ca “ei au fost primii”.</p>
<p><img src="http://mihaip.wordpress.com/files/2009/09/nokia-morph.jpg" alt="" title="" width="450" height="278" class="alignleft size-full wp-image-114" /></p>
<p><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/IX-gTobCJHs&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' /><param name='allowfullscreen' value='true' /><param name='wmode' value='transparent' /><embed src='http://www.youtube.com/v/IX-gTobCJHs&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;showsearch=0&#038;hd=0' type='application/x-shockwave-flash' allowfullscreen='true' width='425' height='350' wmode='transparent'></embed></object></span></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Inovaţii interesante]]></title>
<link>http://ccraciun.wordpress.com/2009/08/04/inovatii-interesante/</link>
<pubDate>Tue, 04 Aug 2009 14:29:54 +0000</pubDate>
<dc:creator>Cătălin</dc:creator>
<guid>http://ccraciun.wordpress.com/2009/08/04/inovatii-interesante/</guid>
<description><![CDATA[Sunt unele lucruri care au fost inventate sau create într-un anumit fel şi au rămas aşa de-a lungul ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[Sunt unele lucruri care au fost inventate sau create într-un anumit fel şi au rămas aşa de-a lungul ]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[FITS 2009, INOVATII]]></title>
<link>http://patrikvoicu.wordpress.com/2009/05/26/fits-2009-inovatii/</link>
<pubDate>Tue, 26 May 2009 19:10:56 +0000</pubDate>
<dc:creator>P.V.</dc:creator>
<guid>http://patrikvoicu.wordpress.com/2009/05/26/fits-2009-inovatii/</guid>
<description><![CDATA[E sfarsit de mai, e cald afara, e vremea pentru o noua editie, cea de-a XVI-a a Festivalului Interna]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:left;"><a rel="attachment wp-att-271" href="http://patrikvoicu.wordpress.com/2009/05/26/fits-2009-inovatii/fits-antet/"><img class="aligncenter size-full wp-image-271" title="FITS antet" src="http://patrikvoicu.wordpress.com/files/2009/05/fits-antet.jpg" alt="FITS antet" width="900" height="270" /></a></p>
<p style="text-align:left;">
<p style="text-align:left;">E sfarsit de mai, e cald afara, e vremea pentru o noua editie, cea de-a XVI-a a Festivalului International de Teatru de la Sibiu. Inovatii? DA!!! Va spun sigur ca sunt inovatii, noutati si mai ales viata. Multe evenimente de cele mai diferite feluri stau sa isi arate fata sa ne imbie cu forta si dinamismul lor. Veniti la teatru, la dans, la muzica, nu pierdeti FITS 2009. Succes in a supravietui in valul de evenimente ce loveste Sibiul!</p>
<p><a href="http://www.sibfest.ro/UserFiles/Documente%20downloadabile/FITS/PROGRAM-FITS-2009-3iunie_LINIAR.pdf">program reactualizat FITS</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cei mai ciudaţi pantofi din lume]]></title>
<link>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/05/21/cei-mai-ciudati-pantofi-din-lume/</link>
<pubDate>Thu, 21 May 2009 15:11:57 +0000</pubDate>
<dc:creator>mya89</dc:creator>
<guid>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/05/21/cei-mai-ciudati-pantofi-din-lume/</guid>
<description><![CDATA[Chiar dacă femeile sunt cunoscute pentru dragostea faţă de pantaofi,  credem totuşi că aceste perech]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:center;">Chiar dacă femeile sunt cunoscute pentru dragostea faţă de pantaofi,  credem totuşi că aceste perechi de încălţăminte nu sunt atât de tentante pentru fashioniste. Astfel de pantofi merită un loc într-un muzeu.</p>
<p style="text-align:center;"><img class="aligncenter size-medium wp-image-88" title="shoes" src="http://catwalkreport.wordpress.com/files/2009/05/shoes1.jpg?w=300" alt="shoes" width="300" height="178" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ecofont - fontul ecologic]]></title>
<link>http://dozadeit.wordpress.com/2009/05/19/ecofont-fontul-ecologic/</link>
<pubDate>Tue, 19 May 2009 12:26:24 +0000</pubDate>
<dc:creator>Andrei</dc:creator>
<guid>http://dozadeit.wordpress.com/2009/05/19/ecofont-fontul-ecologic/</guid>
<description><![CDATA[In spiritul trendului ecologic global, agentia olandeza SPRANQ propune o idee inovativa pentru a eco]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>In spiritul trendului ecologic global, agentia olandeza <a href="http://www.spranq.nl/en/" target="_blank">SPRANQ</a> propune o idee inovativa pentru a economisi toner: <a href="http://www.ecofont.eu/" target="_blank">Ecofont</a>.</p>
<p><a href="http://www.ecofont.eu/ecofont_en.html" target="_blank"><img class="size-thumbnail wp-image-71 alignleft" title="Ecofont" src="http://dozadeit.wordpress.com/files/2009/05/ecofont.jpg?w=150" alt="Ecofont" width="150" height="120" />Ecofont (versiunea gratuita)</a> este un font ecologic bazat pe structura literelor intalnita la fontul <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Open_source" target="_blank">open-source</a> <a href="http://www.bitstream.com/font_rendering/products/dev_fonts/vera.html" target="_blank">Vera Sans</a>, insa interiorul acestuia nu este complet solid ci este presarat cu cerculete transparente. In urma cercetarilor realizate, se pare ca utilizarea acestui font reduce consumul de toner cu aproximativ 20% in comparatie cu utilizarea unui font generic.</p>
<p>Fontul este disponibil pentru Windows, Mac si Linux, iar cei de la SPRANQ recomanda aplicatiile OpenOffice, AppleWorks si MS Office 2007 pentru rezultate cat mai bune, insa personal nu cred ca are vreo importanta aplicatia in care este folosit, utilitatea acestuia fiind relevanta doar in momentul imprimarii.</p>
<p><a href="http://www.spranq.nl/en/" target="_blank">SPRANQ</a> ofera si o alternativa profesionala, prin intermediul careia, orice font dorit de client va fi transformat intr-o varianta ecologica. Un alt mare avantaj al variantei profesionale este faptul ca fontul va aparea normal pe ecran, ca si un font generic (complet solid).</p>
<p>Ecofont Pro poate fi cumparat doar la pachet de 100 de licente si necesita o plata lunara de 1 euro pentru fiecare licenta.</p>
<p>Puteti descarca varianta gratuita de <a href="http://www.ecofont.eu/assets/files/spranq_eco_sans_regular.ttf" target="_blank">aici</a>.</p>
<p>Siteul oficial (atat varianta gratuita cat si cea pro): <a href="http://www.ecofont.eu/" target="_blank">www.ecofont.eu</a></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Opera - 15 ani de inovatie pe piata browserelor]]></title>
<link>http://sabotelu.wordpress.com/2009/04/28/opera-15-ani-de-inovatie-pe-piata-browserelor/</link>
<pubDate>Tue, 28 Apr 2009 10:08:12 +0000</pubDate>
<dc:creator>sabotelu</dc:creator>
<guid>http://sabotelu.wordpress.com/2009/04/28/opera-15-ani-de-inovatie-pe-piata-browserelor/</guid>
<description><![CDATA[Browserului Opera sarbatoreste 15 ani de existenta. Pe site o sa gasiti o povestioara ilustrata care]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Browserului Opera sarbatoreste 15 ani de existenta. Pe <a href="http://www.opera.com/portal/15/" target="_blank">site</a> o sa gasiti o povestioara ilustrata care vorbeste despre momentul in care a aparut ideea browserului, inovatiile aduse de Opera de-a lungul anilor si 15 motive pentru care ar trebui sa folositi soft-ul.</p>
<p><img class="alignnone" src="http://www.opera.com/bitmaps/portal/15/strip940.png" alt="" width="480" height="271" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Inovaţii]]></title>
<link>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/04/23/inovatii/</link>
<pubDate>Thu, 23 Apr 2009 20:48:57 +0000</pubDate>
<dc:creator>Ana-Maria Duca</dc:creator>
<guid>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/04/23/inovatii/</guid>
<description><![CDATA[Îmi place să caut idei sau obiecte care să ne uşureze munca şi viaţa în general. De obicei acele obi]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Îmi place să caut idei sau obiecte care să ne uşureze munca şi viaţa în general. De obicei acele obiecte sunt destul de scumpe, uneori chiar inaccesibile. În mod normal, românul se pune pe treabă şi încearcă să le reproducă, măcar o ieşi cum a văzut el la televizor sau într-un magazin. Dar următoarele articole te cam lasă cu gura căscată şi cu multe semne de întrebare.</p>
<p> </p>
<p>Un concept <a href="http://www.gorenje-oraito.com/white/en/window.asp" target="_blank">Gorenje</a> , pentru a ne demonstra slovacii că ei ştiu chestii<img style="display:inline;margin-left:0;margin-right:0;" src="http://farm2.static.flickr.com/1334/582422197_b46855b899.jpg?v=0" alt="" width="437" height="309" />  </p>
<p> </p>
<p>Ideal pentru orice adolescent, acest corp a fost creat de <a href="http://www.designboom.com/contest/view.php?contest_pk=8&#38;item_pk=5288&#38;p=3" target="_blank">Roberta Rammê</a> şi sunt convinsă că ar coafa şi un adult<img style="display:inline;margin-left:0;margin-right:0;" src="http://www.designboom.com/contest/files/roberta_ramme_a.jpg" alt="" width="438" height="376" /></p>
<p> </p>
<p>Creat de <a href="http://nexus404.com/Blog/2007/03/27/futuristic-sleeping-pod/" target="_blank">Alberto Frias</a>, acestui pat i se spune ‘Transport’. Cred că ar fi tare incomod dacă ne-am apuca să facem copii în el.<img src="http://nexus404.com/Blog/wp-content/uploads/2007/03/the-ambience-enhanced-futuristic-sleeping-pod.jpg" alt="" width="434" height="316" /></p>
<p> </p>
<p>“Kure” se numeşte masa şi în limba turcă înseamnă “sferă”. Ştia Fatih Can Sarıöz de ce a denumit-o aşa…<img src="http://imagesme.net/tuvie/kure-furniture-for-dinner3.jpg" alt="" width="434" height="328" /></p>
<p> </p>
<p>Am câteva întrebări să le pun celor de la LG HI-MACS. De exemplu: dacă îmi aluneca uscătorul de păr…<img src="http://freshome.com/wp-content/uploads/2007/12/ebb-bathtub-sink-shelf.jpg" alt="" width="437" height="306" /></p>
<p><a href="http://www.lomme.com/" target="_blank">Lomme</a> se numesc cei cărora le-a trecut prin cap această minunăţie. Bravo lor!<img src="http://interiordeco.files.wordpress.com/2008/01/patul-lomme.jpg?w=437&#038;h=287" alt="" width="437" height="287" /></p>
<p>Se numeşte <a href="http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://bedzine.com/blog/wp-content/uploads/2007/04/sofa-with-lights-2.jpg&#38;imgrefurl=http://bedzine.com/blog/bed-news/sofa-with-lights-morpheo-sofa-bed/&#38;usg=__F9ngGQgmMjJNyH6Ivr7QsJu4pdY=&#38;h=302&#38;w=475&#38;sz=16&#38;hl=ro&#38;start=1&#38;um=1&#38;tbnid=xtnT4ldNHJNf5M:&#38;tbnh=82&#38;tbnw=129&#38;prev=/images%3Fq%3Dsofa-with-lights%26hl%3Dro%26lr%3D%26rlz%3D1G1GGLQ_RORO316%26sa%3DN%26um%3D1" target="_blank">Morpheo</a> şi este o canapea de toţi banii. 5400 de dolari.<img src="http://bedzine.com/blog/wp-content/uploads/2007/04/sofa-with-lights-2.jpg" alt="" width="438" height="279" /></p>
<p> </p>
<p>Şi ultima chestie care nu are nici o legătură cu blogul meu…<img src="http://farm1.static.flickr.com/1/717495_deb8d4e338.jpg?v=0" alt="" width="437" height="370" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Palatul de aur]]></title>
<link>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/04/21/palatul-de-aur/</link>
<pubDate>Tue, 21 Apr 2009 18:27:50 +0000</pubDate>
<dc:creator>Ana-Maria Duca</dc:creator>
<guid>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/04/21/palatul-de-aur/</guid>
<description><![CDATA[Poate aţi mai auzit de palatul de aur. Dacă nu, vă prezint o clădire unică în lume. Legenda sună cam]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Poate aţi mai auzit de palatul de aur. Dacă nu, vă prezint o clădire unică în lume.</p>
<p>Legenda sună cam aşa: împăratul Han Wu i-a promis soţiei lui, Ah-Jiao, un palat de aur. Zis şi făcut. Sau cel puţin asta a făcut Lam Sai-wing, un bijutier… Palatul are o suprafaţă de 650 metri pătraţi şi este construit cu adăugarea a 2,5 tone (TONE) de aur pur. Destul de impresionant aş spune. Valoarea palatului este estimată la nu mai puţin de 50 de milioane de dolari (în această sumă intrând şi o toaletă de vreo 5 milioane). Mai este ceva: pentru cei care vor musai să petreacă o noapte în strălucitorul palat vor scoate din buzunar 25 000 de dolari.</p>
<p>Şi acum minunăţia: <a href="http://www.dezona.com/newsdetails.php?newsid=3596" target="_blank">Swisshorn Gold Palace</a></p>
<p> <img src="http://tvoydom.info/wp-content/uploads/2008/01/swisshorn.jpg" alt="" width="433" height="286" />  <img src="http://www.126jsc.com.vn/images.ashx?strPath=uploadsp/ds.jpg&#38;width=80s&#38;height=80" alt="" width="434" height="271" /> <img src="http://www.vnexpress.net/Files/Subject/3B/A0/69/4C/3.jpg" alt="" width="435" height="290" />  <img src="http://tvoydom.info/wp-content/uploads/2008/01/swisshorn2.jpg" alt="" width="435" height="287" /> <img src="http://www.vnexpress.net/Files/Subject/3B/A0/69/4C/5.jpg" alt="" width="436" height="292" /> <img src="http://www.vnexpress.net/Files/Subject/3B/A0/69/4C/1.jpg" alt="" width="437" height="281" /></p>
<p><img src="http://en.ce.cn/Life/news/photo news/200609/20/W020060920502870479435.jpg" alt="" width="436" height="291" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ciudăţenii]]></title>
<link>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/04/07/ciudatenii/</link>
<pubDate>Tue, 07 Apr 2009 02:56:20 +0000</pubDate>
<dc:creator>Ana-Maria Duca</dc:creator>
<guid>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/04/07/ciudatenii/</guid>
<description><![CDATA[Răsfoind prin blog-uri, am dat peste un câteva imagini interesante. Ce mi-a plăcut foarte mult vreau]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Răsfoind prin blog-uri, am dat peste un câteva imagini interesante. Ce mi-a plăcut foarte mult vreau să împărtăşesc cu voi.</p>
<p><img src="http://izismile.com/img/img2/20090406/vienna_paint_35.jpg" alt="" width="425" height="567" /></p>
<p><img src="http://izismile.com/img/img2/20090406/vienna_paint_39.jpg" alt="" width="426" height="569" /></p>
<p><img src="http://izismile.com/img/img2/20090331/smallest_house_02.jpg" alt="" width="425" height="284" /></p>
<p><img src="http://izismile.com/img/img2/20090317/tea_house_00.jpg" alt="" width="426" height="568" /></p>
<p><img src="http://izismile.com/img/img2/20090310/house_00.jpg" alt="" width="425" height="320" /></p>
<p><img src="http://izismile.com/img/img2/20090310/house_07.jpg" alt="" width="425" height="566" /></p>
<p><img src="http://izismile.com/img/img2/20090310/house_18.jpg" alt="" width="426" height="320" /></p>
<p><img src="http://image56.webshots.com/156/2/27/35/458322735gRyZxk_fs.jpg" alt="" width="426" height="639" /></p>
<p><img src="http://1001photos.net/blog/wp-content/uploads/2008/07/boston-skinny-house.jpg" alt="" width="425" height="566" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Bucharest City Guide. By Louis Vuitton]]></title>
<link>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/03/13/bucharest-city-guide-by-louis-vuitton/</link>
<pubDate>Fri, 13 Mar 2009 23:11:43 +0000</pubDate>
<dc:creator>mya89</dc:creator>
<guid>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/03/13/bucharest-city-guide-by-louis-vuitton/</guid>
<description><![CDATA[Monsieur Louis Vuitton s-a gândit că şi Bucureştiul merită să fie inclus în ediţia sa LV City Guide.]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:center;">Monsieur <strong><em>Louis Vuitton</em></strong> s-a gândit că şi Bucureştiul merită să fie inclus în ediţia sa LV City Guide. Că doar nu degeaba şi-a deschis magazin în JW Marriott. Noua sa ediţie cuprinde 32 de oraşe, printre care Manchester, Glasgow, Saint-Tropez, Palermo. Apreciem iniţiativa! De curiozitate, cât o costa ghidul?</p>
<p style="text-align:center;"><img class="aligncenter size-medium wp-image-43" title="LV" src="http://catwalkreport.wordpress.com/files/2009/03/060320093611.jpg?w=300" alt="LV" width="270" height="214" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ia-ţi, române, cască nouă!]]></title>
<link>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/03/13/ia-ti-romane-casca-noua/</link>
<pubDate>Fri, 13 Mar 2009 22:33:38 +0000</pubDate>
<dc:creator>mya89</dc:creator>
<guid>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/03/13/ia-ti-romane-casca-noua/</guid>
<description><![CDATA[Te dau banii afară din casă? Criza nu te afectează? Şi mai ai şi un motor parcat în faţa blocului? E]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:center;">Te dau banii afară din casă? Criza nu te afectează? Şi mai ai şi un motor parcat în faţa blocului? Ei bine, <strong><em>Louis Vuitton</em></strong> vine cu o ofertă de peste o mie de euro: noua cască Damier Graphite.</p>
<p style="text-align:center;"><img class="aligncenter size-medium wp-image-38" title="casca" src="http://catwalkreport.wordpress.com/files/2009/03/casca.jpg?w=248" alt="casca" width="248" height="300" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Vrei să fii soţia mea?]]></title>
<link>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/03/12/vrei-sa-fii-sotia-mea/</link>
<pubDate>Fri, 13 Mar 2009 00:42:37 +0000</pubDate>
<dc:creator>mya89</dc:creator>
<guid>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/03/12/vrei-sa-fii-sotia-mea/</guid>
<description><![CDATA[În cadrul unei prezentări de la Paris, Jean Paul Gaultier a prezentat o rochie de mireasă care face ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:center;">În cadrul unei prezentări  de la Paris, <em><strong>Jean Paul Gaultier</strong></em> a prezentat o rochie de mireasă care face dovada măiestriei şi ingeniozităţii designerului francez.</p>
<p style="text-align:center;"><img class="size-medium wp-image-25 aligncenter" title="Catwalk" src="http://catwalkreport.wordpress.com/files/2009/03/gaultier2.jpg?w=202" alt="Catwalk" width="272" height="352" /></p>
<p style="text-align:center;"><img class="aligncenter size-medium wp-image-29" title="Profil" src="http://catwalkreport.wordpress.com/files/2009/03/jean-paul-gaultier2.jpg?w=216" alt="Profil" width="272" height="352" /></p>
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;">
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Barbie. By Karl Lagerfeld]]></title>
<link>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/03/12/barbie-by-karl-lagerfeld/</link>
<pubDate>Fri, 13 Mar 2009 00:05:04 +0000</pubDate>
<dc:creator>mya89</dc:creator>
<guid>http://catwalkreport.wordpress.com/2009/03/12/barbie-by-karl-lagerfeld/</guid>
<description><![CDATA[Pentru că păpuşa Barbie a împlinit 50 de ani, designerul Karl Lagerfeld, una dintre cele mai spectac]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:center;">Pentru că păpuşa Barbie a împlinit 50 de ani, designerul <strong><em>Karl Lagerfeld</em></strong>, una dintre cele mai spectaculoase apariţii din lumea modei, s-a gândit să-i ofere un cadou special: o colecţie cu totul deosebită. Faimosul creator, alături de <span class="italic">boutique-ul exclusivist de modă din Paris, Colette, au creat pentru Barbie rochii extravagante, pălării şi mănuşi. Atât Barbie, cât şi partenerul său, modelul </span>Baptiste Giabiconi, pot fi admiraţi în cadrul unei expoziţii la Paris, până pe 15 martie.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Imaginaţia unora]]></title>
<link>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/03/11/imaginatia-unora/</link>
<pubDate>Wed, 11 Mar 2009 19:21:31 +0000</pubDate>
<dc:creator>Ana-Maria Duca</dc:creator>
<guid>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/03/11/imaginatia-unora/</guid>
<description><![CDATA[Deoarece suntem în 2009 iar modele de mobilier au fost aproape epuizate de-a lungul anilor, sunt uni]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p>Deoarece suntem în 2009 iar modele de mobilier au fost aproape epuizate de-a lungul anilor, sunt unii care consideră crearea unor noi modele fiind o joacă. Joacă-joacă dar majoritatea sunt destul de practice. Şi cu ce se mai joacă unii artişti? Păi subiectul general este în primul rând corpul uman. Sunt curioasă câţi dintre voi şi-ar pune astfel de mobilier în casă, locul unde de obicei se perindă şi copiii voştri.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-69" title="13347s03" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/13347s03.jpg" alt="13347s03" width="300" height="300" /><img class="aligncenter size-medium wp-image-70" title="news2_0" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/news2_0.jpg?w=300" alt="news2_0" width="300" height="199" /><img class="aligncenter size-medium wp-image-72" title="erotic_furniture" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/erotic_furniture.jpg?w=300" alt="erotic_furniture" width="300" height="212" /><img class="aligncenter size-medium wp-image-73" title="sexy-furniture" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/sexy-furniture.jpg?w=300" alt="sexy-furniture" width="300" height="212" /><img class="aligncenter size-medium wp-image-74" title="6a00d83451c46169e2010535e71db7970c-500wi" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/6a00d83451c46169e2010535e71db7970c-500wi.jpg?w=300" alt="6a00d83451c46169e2010535e71db7970c-500wi" width="300" height="237" />Ar mai fi şi altele dar deja mi se face ruşine.</p>
</div>]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Iluminat practic]]></title>
<link>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/03/11/iluminat-practic/</link>
<pubDate>Wed, 11 Mar 2009 11:36:28 +0000</pubDate>
<dc:creator>Ana-Maria Duca</dc:creator>
<guid>http://anamariaduca.wordpress.com/2009/03/11/iluminat-practic/</guid>
<description><![CDATA[După cum spuneam ieri, nu mi se mai pare o opţiune modernă lustra  şi aplica de perete. În schimb, u]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class='snap_preview'><p style="text-align:center;">După cum spuneam ieri, nu mi se mai pare o opţiune modernă lustra  şi aplica de perete. În schimb, unii s-au gândit să ne amuze cu câteva creaţii destul de interesante şi practice.</p>
<p style="text-align:center;"><img class="size-medium wp-image-62 aligncenter" title="26crate_big" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/26crate_big.jpg?w=238" alt="26crate_big" width="238" height="300" /><img class="size-medium wp-image-63 aligncenter" title="picture-220" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/picture-220.png?w=300" alt="picture-220" width="300" height="200" /><br />
<img class="size-medium wp-image-60 aligncenter" title="bit_room_set2" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/bit_room_set2.jpg?w=300" alt="bit_room_set2" width="300" height="268" /><br />
<img class="size-medium wp-image-57 aligncenter" title="post_1361_1" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/post_1361_1.jpg?w=300" alt="post_1361_1" width="300" height="206" /></p>
<p style="text-align:center;"><img class="size-medium wp-image-52 aligncenter" title="796111219458837" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/796111219458837.jpg?w=300" alt="796111219458837" width="300" height="300" /><img class="size-medium wp-image-53 aligncenter" title="796111219459555" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/796111219459555.jpg?w=300" alt="796111219459555" width="300" height="283" /><img class="size-medium wp-image-54 aligncenter" title="double-octopus" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/double-octopus.jpg?w=300" alt="double-octopus" width="300" height="232" /></p>
<p style="text-align:center;">Şi piesa de rezistenţă a crizei financiare:</p>
<p style="text-align:center;"><img class="size-medium wp-image-55 aligncenter" title="kurrency2" src="http://anamariaduca.wordpress.com/files/2009/03/kurrency2.jpg?w=300" alt="kurrency2" width="300" height="195" /></p>
</div>]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
