Domnisoara Voroncas, o prezenta virtuala  draga mie datorita celor foarte multe si interesante ce le citesc pe blogul dumneaei, ne prezinta tematoare de maretia descoperirii ei, cateva randuri spicuite din cartea intitulata sugestiv ” Jurnal ” lansata de curand de mai marea intru sfintenia scenei, Oana Pellea ( cu doi de l ). Va invit cu sfiosenie sa cititi articolul ei apoi sa reveniti si sa intelegeti de ce, intr-un exces de zel, scriu cele ce urmeaza.

Confruntandu-ne deja cu o pandemie de scriituri cu aspect si subiect profund sfintitor, gretos revigorata de catre Puric, vin, saritoare ca deobicei, in ajutorul celor nehotarati sugerand cateva titluri :

- porumbita Nicoleta Luciu si-ar putea pune o temelie serioasa la imaginea imaculata ce si-o peticeste acum peste puhoiul de instantanee pline de nuri, prin lansarea volumului de memorii din timpul filmarilor de la Aniela : ” Eu si Maia bocind sus la manastire . Profund personala, culegerea de trairi si simtaminte va fi complet lipsita de descrieri ale tariei sfarcurilor in diferitele momente ale meditatiei

- matusalemicul si pantagruelicul  Adrian Paunescu ar putea binemersi  schimba numai coperta tomului sau de 20 de kile, pastrand gravul fundal negru, dar facand modificarea schimbarii dupa cum vine : ” Cartea cartilor de poezie despre sfinti, dar care nu e biblia, dar e mai tare ”

- domnul nostru voevod Gigi Becali cel cu stea in frunte se va rezuma la a dicta acolitului sau Banel din invataturile sale de viata. Cartea, ” Invataturile razboinicului luminii catre fiul sau adoptiv, Banel ” se va dovedi un esec din cauza multelor vorbe pierdute pe vecie in eter, Banel negasind alta solutie la neputinta sa decat in a dicta mai departe fratilor sai, rezultand un crud telefon fara fir intrerupt de interventia ferma si plina de sadism a unui caine. Un caine rosu ce va musca fara mila din ceea ce ar fi putut fi urmatorul best-seller. Se zvoneste ca pe coperta s-ar afla o poza reprezentand oile Domnului pascand linistite in spatele palatului.

- vulcanicul Vadim Corneliu Tudor va tuna si fulgera pilde in manuscrisul sau copertat cu steme si stegulete tricolore, denumit sugestiv : ” Romania mare nu-i a voastra, nici a copiilor vostri, ci a lui Dumnezeu “-mama voastra de atei, unguri si homosexuali.

Lista ar putea continua la nesfarsit in acelasi ritm de satira si fantezie. Dar degeaba…

Tot ca o paranteza la cele de mai sus, o sa vedeti ca se leaga, citesc in ziarul ring de azi o declaratie a lui Horia Alexandrescu, ce, citez direct din sursa, este descris cam asa:  ” scriitor, ziarist, moderator de televiziune sau fondator de gazete, Horia Alexandrescu se considera, inainte de toate, un roman de suflet. ” Dumnealui isi exprima viziunile si asteptarile de la viitorul presedinte astfel :

” Imi doresc ca viitorul presedinte sa fie roman, adica roman de suflet, sa fie echilibrat, inteligent, familist si crestin. Daca este vazut la biserica numai de Inviere, cand sunt camerele de luat vederi, nu poate avea o imagine buna in ochii poporului. Asta deoarece unul care merge la biserica in mod obisnuit traieste si cu frica lui Dumnezeu “.

Lasand in urma faptul ca sarmanul presedinte ar avea oricand ocazia sa se prezinte la apel in bisericuta din dotare de la Cotroceni fara sa fie nici o camera pe urmele sale, adica fara sa fie vazut sau stiut, iar expresia, asa cum o stiu eu, era ” frica de Dumnezeu “, varianta domnului Horia fiind, cum ii zice? Blasfemie, da, blasfemie e termenul. In fine, cam asta as avea de comentat daca as fi o crestina cinstita. Dar cum nu sunt ma simt nevoita sa readuc in prim plan faptul ca biserica si presedentia sunt doua chestiuni complet separate si bine separate din motive mai mult decat evidente, insa oricand i se va face urat presedintelui in orele tarzii si pline de bezna, politrucul Daniel va face tot posibilul sa-l primeasca la el in deal, la palat, facandu-i loc in patul sau calduros.

Curat murdara ni s-arata azi Romania !