Ioana: “I was lame before I came to Cardiff. You two made me cool.“
Mia: “Yea, you’re one of the cool kids now.“
Ioana: “I think it’s just the two of us; don’t think Mark considers himself cool.”
Mia: “Oh yea, he still struggles with that.“
Ioana: “He probably won’t anymore; by the end of the year he’ll be a cocky dumbass.“
Mia: “Haha, I will have created a monster.”
Ioana: “And your next task will be to make Damien shy.“
Mia: “Haha, oh no, I’m godlike so I will make all of them like reflections of myself.“

` pastreaza primul fulg de nea in suflet `

Draga Mosule,

Sunt eu, copilul nemultumit. Cel care a depus plangere la Administratia anotimpurilor pentru ca in orasul meu nu a venit zapada nici anul acesta. Privesc cu ochi goi, strada pustiita si cum bate vantul prin crengile copacilor. Am incetat sa mai sper, sa mai cred in magia iernii sau in spiritul Craciunului. Niciun fulg de nea nu a mai ajuns in orasul meu de ani de zile. Imi amintesc cu greu de primul meu om de zapada, sau de plimbarile cu sania.
Imi poti aduce putina zapada, in inima mea ?

A ta,
pentru totdeauna,
Ioana.

Draga Mosule,

Astazi, primul fulg de nea m-a sarutat pe obraz. Am zambit timid si am pasit sfioasa in zapada. Ma rotesc in cerc, si savurez fiecare sunet produs de zapada atunci cand o ating. Sunt mai mult decat fericita, si nu mai doresc nimic decat un Craciun alaturi de cei dragi. Multumesc.

acelasi,
copilul (ne)multumit.

Chris: “There are tea leaves here!“
Mark: “Yes, this is what tea is made from.”
Chris: “Oh, and it’s hot!“
Mark: “Again, that is tea.”

Mark: “My friend little Mark once downloaded so much porn that…“
Mia: “Are you referring to your penis as little Mark?“

Chris: “Beaver! That’s the one I’ve been looking for!“

On eating carrots
Mark: “It’s this or butter.“

Barbara: “You would eat me?“
Mark: “Yes, we’d overpower you.“
Barbara (to Chris): “Yea, I’d eat you“
Chris: “Yes, I have some quality meat.“
Ole: “Fat is not quality meat.”

Mia: “You’re not drinking? Is this how you want me to remember you?“
Ole: “Well I guess we’re going to drink again. Unless you’re going to rehab over Christmas…“

Barbara: “French. It sounds like somebody having a dick in their mouth.“
Mark: “Yes, Ioana loves that sound.“

Jonathan: “Same old excuses, every time.”
Ioana: “I’ve only seen you twice!”

Jonathan: “My kids are going to be my cars.”
Mark: “You gonna ride your kids?“

Mia: “Have a lovely… what’s it called… uhm… Christmas!“

Ioana: “Are you going to get dressed up?“
Mark: “I thought I was dressed up. I’m actually quite uncomfortable in this.“
Mia: “Me too.“
Mark: “Well you’re uncomfortable for different reasons. I would be too if my balls were hanging out.“

Mark: “I dream of midget taming.”

Mark: “I find it when I let my balls hang out people are like ‘yeww’“.
Mia: “That’s because your balls are ugly.”

Mark having a serious conversation with Ioana
Mark: “I value your country and your culture.”
(Mia laughs)
Mark: “Damn it Mia, I was trying to be serious.“
(Mia laughs)

Rike: “Mark is more intelligent than you think.”

Două săptămâni nu am putut posta că calculatorului i s-a stricat hardul . Singur s-a stricat ! (stricat că nu mergea , dar nu era stricat stricat  – astea-s ălea stricatele , fetele) Şi eu, ca prostul, am aşteptat să îmi aducă unu sp2 cand un vecin avea sp3 . Ieri mi l-a dat . Dar asta era doar asa sa stie si vizitatorul meu unic ce dracu am mai facut de nu am mai postat sa rada şi el de prostia mea , ca umorist nu-s . Poate chiar putin obsedat de sex , dar zambim şi trecem peste .

Zilele astea e mare agitaţa . Sunt alegerile , Annei Lesko ii plac băieţii , Moş Crăciun cumpără de la Carrefour că e mai ieftin decât la el în atelier . Şi toate bune .
Dar aici vine întrebarea mea : bă , totuşi e criză şi o să fie şi mai criză . Ce ziceţi , până în 2012 când o să intrăm în sfera de influenţă a Planetei X , o să murim oricum ? Da sau nu ? De fapt , nu răspundeţi doar la asta , că mai am .

Şi mai e Băsescu care a plesnit un puradel . Era el mai maroniu . Şi asta nu în sensul bun , de bere maro (neagră , cum îi zice unii) , ci de negru de pe plantaţie . Cred că dacă erau plantaţii ca în America şi în România , ălea blonde munceau în poziţia capră pentru negricioşi şi blonzii munceau pe plantaţie  , ca capre : mâncau buruienile .
A mai observat cineva cum rânjea a satisfacţie ăla micu după ce a luat palma ? E mâna mogulilor , cred că i-au dat un set de două caucioace cu gust de căpşuni să ronţăie toată ziua la ele .  Astfel , în 2009 , ei aveau să îl înlăture pe Băse cu ajutorul filmării şi îi mai dădeau un alt set de 2 caucioace , acum cu gust de ciocolată.

Şi ca ultimă idee , citiţi Adevărul ! Nu scrie despre politică , ci despre nişte jegoşi care fac , au făcut sau vor face politică şi despre viaţa lor de zi cu zi : ce se cacă , ce mănâncă , ce  pişă , ce beau , ce cântă ca nişte melomani afoni ce sunt etc .

Chiar daca nu e o sarbatoare oficiala la noi in tara, imi place sa intru in spiritul sarbatorii [ dA o face si ne atrage pe toti * eager * ]! De Thanksgiving day am petrecut timpul cu familia, am mancat pui ( urasc carnea de curcan soarta ) ) si placintaaaaa. So yeah, I had a great time.

Be with your family, enjoy and be thankful.

~ Ioana.

Sunt plictisita si obosita . Obosita de programul incarcat de la facultate , de zgomotul din bucuresti , de oamnenii care sunt in stare de orice ca sa iasa in evidenta , de profesorii frustrati care iti zic ca oricum nu o sa iei examenul din prima. Vreau sa vina vacanta , sa vina Craciunul. Mi-e dor de putina liniste , de caldura sobei si de un pahar de vin fiert. Mi-e dor de iernile cand mergeam la colindat si intram pana la genunchi in zapada , mi-e dor de vremea cand ma tragea tata cu sania si incepeam sa plang cand ma darama in zapada.

Nu ştiu dacă am mai spus, dar am alergie la greşelile gramaticale. Bine, se pot trece cu vederea anumite greşeli de punctuaţie, mai exact cele care se referă la folosirea virgulei în anumite cazuri; nu de alta, dar nu toată lumea are aceeaşi ureche muzicală.Bine, nu despre asta e vorba. Sincer, mă oripilează ideea că există români care nu ştiu să facă diferenţa între sau şi s-au, între iau şi i-au, între la şi l-a, între cam şi c-am. Îmi vine să plâng când văd că unii chiar cred că există cuvintele “î-mi”, “m-ă “ sau “eau” (“să eau”=să iau şi nu-mi spuneţi că exagerez pentru că ştiţi prea bine ca netul este o sursă infinită de astfel de exemple).

Mai există “oamenii cu i-ul” ca să le spunem aşa. Adică acei oameni care nu ştiu când trebuie să scrie “şti” sau “ştii”, “fi” sau “fii”, “copii” sau “copiii”, “fii” sau “fiii”, “vii” sau “viii” şi să nu uităm de cei care nu ştiu că în limba română nu există “să vi”.Aaa, tot cu i-ul sunt şi cei care dacă li se dictează “Începu a citi cu voce tare” sunt în stare să scrie “a citii”. Nici asta nu e literatură. Am întâlnit din ăştia cu duiumul.

Mai sunt şi oamenii cu pluralul.Nu mă refer la pluralul cuvintelor rar folosite, mai grele, din diverse domenii sau care au tot fost schimbate, apărând în diverse variante în DOOM. Pentru că, am aflat şi eu de curând la o oră de română, pentru cuvântul “seminar”, spre exemplu, nu se acceptă decât pluralul “seminare” şi nu “seminarii”. Bun, deci nu vorbim de chestiile astea.Vorbim de “almanahe”, de “succesuri”, de chestii de genul ăsta.

Mai sunt oamenii cu negativ-pozitivul.Adică aceia care nu ştiu că “Vreau doar o carte.” şi “Nu vreau decât o carte.” înseamnă acelaşi lucru şi că “Vreau decât o carte.” e incorect.

Oamenii care nu ştiu pe care dintre pronumele/adjectivele pronominale să le folosească sunt o altă categorie.

Şi, preferaţii mei, oamenii “cu impersonalele”.Adică oamenii cu “Ne trebuiesc bani.” , “Trebuiau să fie mai mulţi.”, “Trebuiam să scriu.” Şi desertul: “Eram să cad.” Awwww, soooouuuu suiiiiit.

Buuun. Probabil că nu i-am prins pe toţi, dar poate voi reveni asupra acestui subiect.E deja prea mult, nu vreau să mă enervez, întrucât tocmai am mai descoperit un “ori ce lucru” pe net.

***

“And I feel just like I’m living someone else’s life…”

Am şi n-am chef azi!

The Baba photographed by ioana menendez

A todas mis queridisimas y coloridas FLORES , las invito a conocer  este Hombre Santo que  vuelve cósmicamente  a mis pensamientos despues de 17.

En  marzo 1991 0 1992 en un viaje muy nutritivo por la India y Nepal tuve la suerte de trabajar en la misión de Madre Teresa y de visitar el ashram o kuti del Milk Baba, ubicado en las orillas del Bhagavati River donde se realizan los crematorios  en Katmandu donde recibi mi mantra. Estas fotos la tomé ese día .

Un santo hombre, así como lo ven ha dedicado su vida a la ayuda del prójimo  a la meditación más absoluta y traspasar sabiduria . Su amor se expande por el mundo  y miles y miles de personas se reunen para escuchar sus palabras . Hoy con 81 años aprox. .Su nombre  es el resultado de una elección de vida .Por mas de 25 años su único alimento fueron 2 litros de leche diarios y un poco de té que compartí con él.  Del medio millón de saddhus que han elegido ese camino  solo 3 lo han logrado. Se dice que esta vía es la mas rigurosa y disciplinada para el dominio del espiritu.Si mal no recuerdo entre ellos Gandhi  fue tambien uno de ellos.Baba caminó  durante 12 años toda la India y los Himalayas descalzo tardando más de 6 meses en cruzar los picos más elevados.

Confirmo una vez más que por las locas razones que desconozco siempre me toca la varita mágica y ante mi sorpresa me doy cuenta que he sido bendecida por otro santo en la tierra. GRACIAS

Babaji by Ioana Menendez

DATOS

pueden visitar un par de páginas si les interesa leer con mayor profundidad sobre su historia.

http://magicmouse.com/milkbaba/

http://milkbaba.blogspot.com/

Hoy se lo conoce como Ramayena.

Vreau sa va sp ca de cand nu am mai postat am uitat parola..;;)eeee,se mai intampla!eu m am plic ingrozitor si abia ast sa ma duc acasa…!directoarea s a dilit!!!!!!!!!…avem 3 cazuri de gripa porcina in liceu si nu l mai inchide odataX(X(X(X…disperati de sc,”oameni cu potential;)”pnm…nush ce sa mai zic..si pe langa toate astea…profii si au luat concediu fortat in perioada vacantei…va vine sa credeti!!!..:((:(((nemernici ,frate!nu m ar fi lasa si pe mn sa ma duc si eu la mama acasa o sapt:(dar asta e…mie mi e dor de ana grasa:(:((:((nu am mai vaz de o tona de zile…pe mess nu a mai intrat,nu mai poseaza…:(daca eu nu o sun,ea nu ma suna..si tot asa…la muleina nu a venit. ..poate in vacanta de vara o s-o mai vad:(((vaca mea ,mi e tare,tare dor de tine si abia ast sa te vad.si de siomna mi e dor,numai ca pe ea o vad de fiecare data cand vin acasa.si pe robi..si pe edy si pe dany…dar cu toate astea imi lipsesc mult:(..si cam atat…v am pupat si urmatorul post :”la anu`”:)))

În sfârşit se votează! Nu pentru că m-ar interesa câtuşi de puţin cine va fi preşedinte (pentru că în definitiv sunt toţi o apă şi-un pământ), ci pentru că asta înseamna că s-a terminat cu campania, cu sondaje, pixuri, fulare şi pliante [câtă hârtie consumată degeaba pentru minciunile lor!]. Mi s-a luat până peste cap de politica de la noi, de preocuparea asta pe care brusc o afişează toţi pentru România şi pentru noi, de zâmbetele lor forţate, ca să nu zic tâmpe atunci cand fac nemaipomenitele băi de mulţime şi de textele gen “Voi face…voi schimba…mă voi asigura că…voi reuşi să…”. Yeah, sure! Nu vă faceţi  iluzii, oricum nu vă crede nimeni. Punct!

În sfârşit pauzăăăă! Pauza înseamnă o săptămână de practică. Practica înseamnă un proiect şi doar câteva ore la şcoală săptămâna viitoare. Ore care probabil nu vor mai avea loc dată fiind criza economică în care ne aflăm, mai exact concediul forţat al profesorilor. Deci făcând un calcul simplu, am cam o săptămână şi două zile de vacanţă. Aleluia! Aveam o nevoie cruntă de somn, de odihnă, de “ne-stress”, de timp pentru mai multe chestii.

Nu ştiu dacă am mai spus, dar de la o vreme încerc să redevin o “good girl”, numai că pur şi simplu nu îmi iese. Cum ar zice Chirilă : “Ce poooooooooooot săăăăă faaaaaaaac?”. Adică oricât aş încerca nu mă pot abţine de la comentarii acide la adresa oamenilor care consider că merită, de la spusul verde în faţă a ceea ce cred, de la mici bârfe şi alte chestii de genul.Că bine zicea Rihanna: “Cause once a good girl goes bad…we’re gone for ever…”

Şi mă gândeam, încă o dată, că e foarte importantă nu numai prima impresie despre cineva, ci şi modul în care decurge relaţia pe mai departe. E interesant cum numai câteva lucruri în comun pot să apropie nişte oameni şi să se simtă bine unii în compania celorlalţi. Aşa cum nu ştiau înainte că se pot înţelege. Mă rog, mă înţeleg eu.

Buuuun, acuma am scris, pot să mă duc să mă uit liniştită la TV ( da, da, la Dansez pentru tine, aşa, şi?) şi să dooooorm :X

Şi azi am chef!