E pofta de viata si e pofta de soare , foame de sentimente placute si de bani. Toti ne dorim sa fim cat mai fericiti si cat mai bine pusi si bine vazuti, dar toate astea lucruri , tel-uri sunt… niste “dorinte” care deja toata lumea le are.

M-am saturat sa vad aceasi chestie zilnic , sa aud acelasi lucri. Multi au inceput deja sa-si doreasca moartea, ca sunt tristi, ca nu au bani, ca numai au nici o sansa. Sunt declarati pierduti si s-au abondonat chiar ei pe ei insasi. Aia e cel mai dureros lucru care poate sa fie. Precum eu imi zic mie ca : ” Speranta ar trebui sã moara prima nu utlima “. Asa ar trebui sa creada si ei opusul , sa aibe speranta aia si sa incerce sa lupte cu viata, sa-ncepa de la ” 0 “.  Sa-si faca un rost in viata , pentru ca e frumoasa viata, mai ales daca ne luptam sa fie frumoasa.

Precum is unele cuvinte care sunt frumoase si sunt de urmat , ” Vreau sa traiesc sa nu-mbatranesc “,  e foarte firesc, nu ma intreba ca n-am un raspuns sa-ti spun de ce eu imi doresc lucrul asta si poate alt. Viata este foarte frumoasa , daca nu te ascunzi de ea si vrei sa ti-o petreci asa cum trebe. Nu trebuie sa fugi de ea, s-au sa faci ceva special, trebe doar sa-ti doresti sa o traesti , pentru ca doar una avem si trebe sa profitam de ea.

Mi-as dori ca nisipul din clepsidra timpului sa curga mai incet , cel putin pentru mine, sa pot sa am timp sa fac ce-mi doresc, sa vizitez totul , sa pot sa  simt din plin ca traesc. Ca sunt, ca exist pe lumea asta. Imi doresc sa pot sa vizitez si alte lumi , tari , si pot sa exprim de fiecare data in cuvinte ce vad, ce simt. Ce-as vrea sa-mi zice-ti daca doriti, ca cine nu simte la fel ? Ca mine.

Adevarul este ca nimeni ca nu prea poate sa faca lucrurile alea, pentru ca majoritatea visurilor ajung sa fie vise desarte, dar precum se zice.. ” Tot raul spre bine “. Dar daca tot e sa vedem si partea asta a paharului , putem sa adaugam si noi putine culoare si sa incercam sa schimbam unele lucruri. Daca faci o eroare intamplatoare poti sa schimbi foarte multe lucruri , poti sa faci foarte multe lucruri rele, mai pe scurt daca faci o eroare intamplatoare faci o schimbare devastatoare.

Vreau sa zambesc , de dimineata, vreau sa-mi pastrez pofta de viata, si vreau sa fiu pozitiv. Asa stiu ca o sa trec peste toate, si o sa fiu tanar mereu.

Multi dintre oamenii care sunt mult in mai “batrani” ca mine, s-au ca alti ca de varsta mea, care am zice ca da am trecut prin viata , am vazut multe, ar zice ca aberam si ca noi inca nu stim ce e viata. Poate au dreptate, poate nu, eu zic ca sunt trecut destul prin viata sa vad unele lucruri sa stiu unele lucruri, sau sa ii zicem precum ar zice uni “baieti de cartier” , sunt trecut prin scoala vietii.

Am gresit de foarte multe ori si in majoritatea cazurilor am facut-o intentionat, si si cateodata nu, vedeam ca greseam si nu tineam de cont si repetam si tot asa. Pana la un moment dat cand , dat am zis sa deschid si eu ochii sa numai gresesc si sa-nvat din greselile mele precum si din greselile altora. Am facut-o, dar la un moment dat cand deja toata lumea stie cine ai fost si ce-ai facut si vrei sa te indrepti numai are nici un efect, numai conteaza. Nu  cred ca is singurul in cazul asta, pentru ca poate mai sunt si alte persoane, pentru ca nu cred ca exista o persoana “PERFECTA”. Desi foarte multi tind spre perfectiune.

Trecand de la greseli si de la perfectiune si alte lucruri de genul ala, la alte idei as vrea sa zic in felul urmator , viata e ceva frumos, e cam pacat ca nu detinem in totalitate controlul ei. Pentru ca nu putem sa comandam tot ce tine de noi, unele lucruri is mai independente fata de ce vrem noi. Precum zicea un prieten de al meu “Poate ca va intrebati… apai ce e aia pace? Intre 2 tari? ca nu se bat intre ele. Cam asa ceva, dar in loc de 2 tari,  sunt 2 stari sufletesti: lupta cu iubirea si lupta cu ura.” (Citat de Alin, aka Pustanul)  Iubirea , ura , nu putem sa le stapanim, ele vin cand vor si pleaca tot la fel , uneori suntem mai fortati sa trecem de la o stare la alta, altadata o facem ca asa vrem noi.

Daca stam sa ne gandim, ca tot ce se-ntampla  cu noi, cu visele noastre , sentimentele noastre, cam totul tine de subconstientul nostru, si doar de el, noi vedem , el proceseaza, noi incercam sa ignoram el ne preseaza. Acolo in capul nostru e o batalie continua, creierul nostru ne da informatia care trebe sa stim, el ne comanda absolut totul , dar precum ca orce in lumea astea tot si toti care ne conduc in spatele lor se afla cineva. La fel e si cu creierul, pentru el se afla subconstientul nostru. Daca el ne da informatile sa fim happy, noi o sa fim happy.

Noi nu trebuie decat sa gandim pozitiv si atunci pozitivismul ne va ajuta in foarte multe lucruri in viata asta. Gandurile bune si pozitive , aduce la sine altele pozitive, deci trebuie sa fim pozitivi pentru a avea o viata frumoasa si cat de cat de succes. Uitativa la mine. Eu din data de 26-09-2009 mi-am propus sa fac o schimbare majora in viata mea. Am facut-o , am inceput sa vad totul pozitiv , am suprimat toate gandurile mai negative, amintirile . Le-am inchis in mine si am aruncat cheia. Gandiduma pozitiv zi dupa zi , am ajuns sa am mai multe energie, mai multe pofta de viata si uitati asa am dat peste o oportunitate care nu am putut sa o refuz pe plan profesional, si tot asa din bine in bine am mers, am avut ceva inainte probleme cu niste acte si parca asa din senin in 2 zile le-am rezolvat fara un efort prea mare (excluzand plimbatul la oficile statului care credca stiti si voi ce-i acolo) Dar am fost pozitiv, am zis ca o sa reusesc si asa a fost.

Asa ca va spun si voua, fiti pozitivi , aveti ganduri frumoase. Pozitivismul face mult in viata asta. Gandurile bune , duc la altele si mai bune.

Sa fiti Iubiti si voi la randul vostru sa iubiti , fiti bucurosi , doar o viata avem si trebe sa profitam de ea, nu trebuie sa lasam sa fim doborati de probleme, oridecare ar fi ele, trebe sa mergem inainte cu fruntea sus. Indiferent de ce-ar fi si ce s-ar intampla. Viata e prea scurta si trebe profitata!

Best Regards

Ionel

Así han llegado los dos últimos fichajes del Hércules, Pamarot y Danciulescu, pues cuando ya parecía que nadie más entraría en la plantilla herculana de esta temporada, estos dos jugadores vinieron “in extremis”, sobretodo el rumano Danciulescu, que ya ha llegado con una ligera lesión que ni siquiera sabemos cómo se la ha hecho… o sí…

Pamarot y Danciulescu, entrada celestial al Rico Pérez

N-am fost la cursul de finante, \dar` a fost Ionel.

Ionel e traumatizat.

Faraonii vegheaza in continuare. Gastrita cu iz de ulcer incipient. Hurray, baga-mi-as ceva. Luv ya A.

 nu mai pot sa mai traiesc snt la liceu si am o groaza d absente si relatia cu parinti a cazut in abis asa ca nu mai are rost sa ma cert cu parinti mai bine plec

Ionel

Ionel Teodoreanu, autorul romanului “La Medeleni” s-a nascut la Iasi pe 6 ianuarie 1897 si a murit pe 3 februarie 1954.
Ionel Teodoreanu a fost considerat de multi unul dincei mai originali autori. El a avut o memori buna a copilariei, ca si Ion Creanga si de aceea in romanul “La Medeleni” a descris o parte a vietii lui. Pe langa aceasta opera, autorul a mai scris si alte romane precum: “Turnul Milenii”, “Bal Mascat”, “Secretul Anei Florentin” si altele. Prima lui opera literara a fost “Ulita copilariei”, care a fost publicata in anul 1923. Opera “La Medeleni” a fost a doua opera literara a vietii sale, fiind publicata intre anii 1925-1927.
In volumul intai al operei La Medeleni, metaforele sund folosite foarte mult i apar numai cu sublinieri ale vietii.

Prin adancul mister al sufletului copilaresc, prin atmosfera si prin prospetimea sufletului copilaresc, intaiul volum se prezinta ca o opera de valoare durabila. Asezandu-ne pe teritoriul notiunii epice, o parte a criticii a acceptat cu mai multa ingaduinta urmatoarele doua volume din La Medeleni. Incepand cu volumul trei apar acele amestecaturi de insusiri si cusururi care vor ramane aproape neschimbate pana la sfarsitul operei. POVESTIRE

Intaiul volum din ciclul La Medeleni, organizeaza intr-o forma mai obiectiva indeciziunea sufletului infantil.
Copilul se naste fara o constiinta limpede de sine si fara simtul realului. neputand face diferenta intre spirit si materie, intre vis si realitate, el e animist. Eroii fiind copiii nu putem vorbi despre caractere, despre creatiuni de oameni. Copiii nu sunt o miniatura a oamenilor de mai tarziu, precum samanta nu este miniatura copacului care va deveni. Neavand constiinta clara de sine, copii n-au caracter si nu pot intra decat intr-o tipologie temperamentala, ale carei prime doua categorii sunt cele doua sexe. Viata instinctuala nu este se desfasoara in seria masculina si cea feminina, cu mici nuante de stil fiziologic pe baza caruia se vor delimita mai tarziu individualitatile celor trei copii. in drumul lor spre diferentiere, copiii isi descopera si isi exerciteaza, prin joc functiunile de mai tarziu.